Docslide.net Circuit Turistic 559dfe469029e

8/17/2019 Docslide.net Circuit Turistic 559dfe469029e

1/23

CIRCUIT TURISTIC

BANAT – CRIŞANA - TRANSILVANIA


2/23

Capitolul 1

Elemente de prezentare general

Număr zile circuit: 4 zile/ 3 nop iț

Perioada: 01 mai – 31 august

Număr participanti: 28 persoane

Kilometri parcurşi: 1100 km

Ziua 1: 399 km

Ziua 2: 226 km

Ziua 3: 194 km

Ziua 4: 283 km

Mijloc de transport : autocar 3*

Număr locuri în autocar : 29 + 1 + 1

Număr de gizi: 1 ghi

Pre in!ormati":ț 48! "#$ / 116 #%& #er"icii incluse în pre$: ' 3 nop i cazare la hotel 3*(ț

' mic e)un inclus n pre (ț

' transport pe urata programului turistic(

' asisten, turistic, permanent, - ghi turistic .(

2


3/23

Capitolul !

Tra"eul #ir#uitului turi"ti# i o$ie#ti%ele turi"ti#eș

1 raseul turistic: lu)'apoca – uein – raea – hi c,u -5e tera %r ilor. – ra – ș ș ș

imi oara – uneoara – 7iiu – la $ulia – ra e 7us -5e tera 7c,ri oara. –ș ș ș

ura – mpia urzii – lu)'apoca

2 "ocalit, ile i oiecti;ele circuitului turisticț ș

Clu&-Napo#a – ora situat pe cursul mi)lociu al rului 7ome ul ealurile lu)ului i ?eleacului= cu o popula ie e 318 02@ locuitori par ine genera iei e ora eș ț ț ț ș

antice Aiin ast,zi un important centru cultural prin uni;ersit, ile pe care le e ine= prin centreleț ț

e cercetare in carul acestora precum i prin numeroasele institu ii e cultur, iecti;e eș ț

interes turistic: aterala &omano'atolic, B7Antul at, Aiin pozi ionarea sa= localitatea se transAorm, treptat ntr'unț

centru comercial pe rumul intre mpia e Eest i >epresiunea ransil;aniei Fncepn cuș

secolul HE e;ine un trg important= iar n 1961 e;ine ora Fn perioaa interelic, ora ulș ș

uein a Aost re ein a pa ei uein inș ț ș )ue ul lu)ț

($ie#ti% – Bi"eri#a 'uedin

(radea= mai emult (radea )are este re ein a i cel mai mare municipiu alș ț ș

)ue ului Dihor ț = situat n ;estul &omniei= pe rul ri ul &epeeș = n imeiata apropiere a grani eiț

cu %ngaria otoat, este i cel mai important ora in regiunea istoric,ș ș ri anaș = cu o popula ieț

e 206614 locuitori >e secole= municipiul raea a reprezentat un punct e reAerin , pentruț

3

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Clujhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Clujhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neolitichttp://ro.wikipedia.org/wiki/1332http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1961http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Cluj_(interbelic)http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Cluj_(interbelic)http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bihorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bihorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cri%C8%99ul_Repedehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cri%C8%99ul_Repedehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ungariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cri%C8%99anahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cri%C8%99anahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Clujhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neolitichttp://ro.wikipedia.org/wiki/1332http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1961http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Cluj_(interbelic)http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bihorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cri%C8%99ul_Repedehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ungariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cri%C8%99ana


4/23

zon,= Aiin cel mai important centru cultural i comercial Fnș #;ul


5/23

maghiar >e'asemenea este re ein a scaunuluiș ț rhiepiscopal al raului Eechea ;atr, a

raului se situeaz, pe locul actualei comune Elaimirescu ici se aAl, ruinele unei cet, i eț

p,mnt i lemn n interiorul c,reia se aAl, i o asilic, romanic, in secolul H$$ș ș

($ie#ti%e*

• Bi"eri#a Ro ieș

• Cetatea Aradului

• Cramele de la +n#ota

Timi oaraș – este re ein a i cel mai mare ora al )ue ului imi = a;n o popula ieș ț ș ș ț ș ț

e 336 000 locuitori pele rurilor imi i Dega= n a c,ror zon, e i;agare se aAl, ora ul=auș ș ș

Aormat aici un inut Aoarte mla tinos i Arec;ent inunat= ce au constituit pentru mult timp oț ș ș

autentic, AortiAica ie n )urul cet, ii unoscut, ca etate in 1212= astrum emesiense= situat,ț ț

la rascrucea rumurilor comerciale i militare= e;enin oiecti; principal al isputei intre turciș

i austrieci i mai apoi r;nit, e urghezia i aristocra ia maghiar,= imi oara s'a ez;oltatș ș ș ț ș

uranistic n secolul HE$$$

>atorit, pozi iei sale n ;estul ,rii= ora ul a Aost mereu cu un pas naintea celorlalteț ț ș

localit, i ale &omniei= a;n cte;a premiere eoseite precum:ț

'atestarea celei mai ;echi Aarici e ere in &omnia

'cel mai ;echi canal na;igail = Dega= e pe teritoriul &omniei

'primul ora iluminat cu l,mpi= gaz i electricș ș

'primul ziar ap,rut pe teritoriul &omniei

'primul ser;iciu telegraAic

'prima re ea e teleAonieț

'prima stra, asAaltat,

'primele proiec ii cinematograAiceț

'primul tram;ai electric 5atrimoniul cultural timi orean i ,n, ean este ntregit e


6/23

• +ia a Uniriiț

• Catedrala )itropolitan

• .a$ri#a de $ere

•

/omul Catoli#

'unedoara - n tra rgu ?ierului. este cel mai mare ora in ș )ue ul uneoaraț

testat, ocumentar la 126! su numele ungno= uneoara ;a cunoa te o ez;oltareș

impetuoas, i ;a )uca un rol important n istoria &omniei Eechimea acestei a ez,ri ce a luatș ș

na tere la poalele ealuluiș 7npetru la conAluen a rurilorț erna i Kla ti= este mult mai anc, nș ș

negurile timpului ect atestarea ocumentar, rheologii au escoperit att n ;atra ora ului ctș

i n satele in mpre)urimi e une i trage se;a= urme e locuire= atn inș ș epoca pietrei >easemenea pe >ealul 7npetrului ,inuiesc ntr'o eplin, succesiune urme materiale in epoca

ronzului i aș Aierului u Aost g,site pe terasele in )urul cet, ii un epozit= mai mult e o ton,ț

e lupe mari e Aier i un atelier metalurgic comportn opt cuptoare in ;remeaș aco'ge ilor ț

lte oiecti;e turistice in mpre)urimea uneoarei:

'&ezer;a ia natural, L5,urea hiziC -!0 ha.ț

'"acul inciș este situat pe ;atra satului cu acela i nume= care n anul ș 1962 a Aost str,mutat pe un

eal in apropiere pentru a putea lua na tere lacul e acumulare stAel= un sat cu o eGistenta eș

peste 1000 e ani -mentionat nc, in 1360.= a Aost pentru toteauna nghi it e apeț

'astelul or;inilor

'


7/23

construit, proail n cursul secolului al H$$$'lea = Diserica rtooG, in stro;= construit, n

secolul H$E= a,poste te o Aresc, e laș 136!

($ie#ti%e* Ca"telul 'uniazilor

Si$iu este re ein a i cel mai mare municipiu alș ț ș )ue ului 7iiuț Aiin un important

centru cultural i economic in suul ș ransil;aniei= cu o popula ie e aproGimati; 1!!000ț

locuitori 7ta iunea e iarn, ț 5,ltiniș se aAl, la 3@ km istan , e centrul municipiului= iar ț lacul

glaciar Dlea se aAl, la aproGimati; 100 km istan , e ora ț ș


8/23

anul 1922 a a;ut loc la la $ulia ceremonia oAicial, e ncoronare a regilor &omniei


9/23

Turda este municipiu n )ue ul lu)ț = ransil;ania= cu o popula ie e !@424 locuitoriț

7e situeaz, la circa 30 km su'est e municipiul lu)'apoca= Aiin Aonat, ca o a ezareș ac,

su numele proail e ura;a Aost cucerit, e romani i reenumit, ș 5otaissa 5e aceste

locuri s'ar Ai escoperit mai multe ;estigii paleocre tineș

Fn ura i mpre)urimi eGist, numeroase oiecti;e istorico'culturale interesante= cum ar Ai:ș

• astrul roman 5otaissa ' zona etate

• 7alina ura ' zona ura ou,'>urg,u

• 5alatul 5rinciar in ura -


10/23

• Diserica reco'atolic, in mpia urzii -hiri '7ncrai.ș

• Diserica rtooG, in mpia urzii

($ie#ti%e* Rezer%a ia C,eile Turziiț

Capitolul 2

/ESCRIEREA TRASEULUI +E 3ILE10

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Greco-Catolic%C4%83_din_C%C3%A2mpia_Turzii_(Ghiri%C8%99-S%C3%A2ncrai)http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Greco-Catolic%C4%83_din_C%C3%A2mpia_Turzii_(Ghiri%C8%99-S%C3%A2ncrai)http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_din_C%C3%A2mpia_Turziihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Greco-Catolic%C4%83_din_C%C3%A2mpia_Turzii_(Ghiri%C8%99-S%C3%A2ncrai)http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_din_C%C3%A2mpia_Turzii


11/23

3IUA I

lu)'apoca – uein – raea – hi c,u – raș

Fntlnirea cu ghiul Oi autocarul ;a a;ea loc n 5iaa ;ram $ancu= in Aaa perei &omne=

lu)'apoca= la ora @:30= cu plecare la ora 8:00

or, ;om parcurge pn, la uein= une ;om ;izita Diserica uein timp e o )um,tate

e or,

Bi"eri#a 'uedin' $ni ial= la a ezarea maghiarilor n aceast, zon, locuitorii ei erau catoliciț ș

5roail pe la nceputul secolului al H$$$'lea i'au construit o iseric, n )urul c,reia s'aș

ez;oltat satul= apoi trgul ueinului >up, anul 1!41 comunitatea maghiar, a trecut la

Diserica #;anghelic, -"utheran,. su conucerea protopopului agNAalui ou, ecenii

mai trziu= n coni iile Ar,mnt,rilor politice i conAesionale ale ;remii= n anulț ș 1!61 preotul

unNai >emeter ->emetrius unNai. se consiera reAormat= ceea ce nseamn, c, trecuse cu

comunitatea la Diserica &eAormat, -al;in,.= iar up, cinci ani -1!66.= trecea mpreun, cu

enoria ii laș Diserica %nitarian,= care' i a;ea seiul la lu)ș

?orma arhitectural, a isericii actuale este rezultatul mai multor inter;en ii succesi;e "aț

nceput= proail n )urul anilor 1200= a eGistat o iseric, mai mic, su Aorm, e na;, cest

lucru este conAirmat arheologic prin urmele e arsur, care au ap,rut pe Auna ia ziului noric=ț pro;enin proail in timpul marii in;azii t,taro'mongole in anii 1241'1242 care a aAectat iș

ueinul 5artea central, a isericii actuale a Aost construit, n sec al H$E'lea= la care= n secolul

urm,tor= s'a a,ugat turnul care reprezenta partea ;estic, a AortiAica iei Fnț 1483= prin gri)a

Aamiliei DMnAAN= s'a riicat partea e est= cu elemente speciAice stilului arhitectonic gotic= ser;in

ca i capel, Aamiliei amintite Fn anul ș 1661 t,tarii lui li 5a a= up, ;ictoria e la B5oulș

EineriiC= au aseiat iserica reAormat, care era nt,rit, cu ziuri groase i astioane= c,znș

;ictime mul i hueineni a,posti i acolo Diserica inceniat, a stat n ruine mai mult e 30 eț ț

ani= Aiin reconstruit, aia up, cutremurul in 1693 >e atunci ateaz, coiAul cu galeria=

turnule ele'Aiala i acoperi ul %n alt cutremur a aAectat iserica n anulț ș ș 1@6!= astAel c, a Aost

ne;oie s, se reconstruiasc, peretele suic al na;ei= n anul 1@@2 a,ugnu'se i cele ou,ș

porticuri n stil aroc e la intr,ri a;anul n stil gotic aAectat e cutremur a Aost nlocuit cu unul

casetat= realizat e "Princz %mling in lu)= ce reprezint, un calenar astrologic

11

http://ro.wikipedia.org/wiki/1541http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Evanghelic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lutheran%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1561http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hunyadi_Demeter&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Demetrius_Hunyadi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Reformat%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1566http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Unitarian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1200http://ro.wikipedia.org/wiki/1241http://ro.wikipedia.org/wiki/1242http://ro.wikipedia.org/wiki/1483http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A1nffy&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Gotichttp://ro.wikipedia.org/wiki/1661http://ro.wikipedia.org/wiki/1661http://ro.wikipedia.org/wiki/1693http://ro.wikipedia.org/wiki/1765http://ro.wikipedia.org/wiki/1772http://ro.wikipedia.org/wiki/L%C5%91rincz_Umlinghttp://ro.wikipedia.org/wiki/1541http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Evanghelic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lutheran%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1561http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hunyadi_Demeter&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Demetrius_Hunyadi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Reformat%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1566http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Unitarian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1200http://ro.wikipedia.org/wiki/1241http://ro.wikipedia.org/wiki/1242http://ro.wikipedia.org/wiki/1483http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A1nffy&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Gotichttp://ro.wikipedia.org/wiki/1661http://ro.wikipedia.org/wiki/1693http://ro.wikipedia.org/wiki/1765http://ro.wikipedia.org/wiki/1772http://ro.wikipedia.org/wiki/L%C5%91rincz_Umling


12/23

rga e azi a Aost realizat, e c,tre marele me ter Qolonics $st;Mn in rgul 7ecuiescș

n anul 18@4= nlocuin ;echea org, anelarele realizate artistic in lemn simolizeaz, cele

trei regiuni ale zonei ,lata

"a 9:30 este plecarea spre raea ce ;a ura aproGimati; 1 or, Oi 30 minute ici ;om

;izita 5arcul "iert,ii= Dasilica &omano'atolic,= Diserica cu "un, Oi etatea raea= apoi ;om

ser;i masa e prnz= restaurantul Aiin la liera alegere a turiOtilor= eGistn o gam, ;ariat, n

centrul oraOului

Bazili#a Romano-Catoli# din (radea= cu hramul 7Anta


13/23

ap, termal, -prin auc iuni. inț prul 5e aț Fn prezent= n incinta cet, ii Aiin eaz, ?acultatea eț ț

rte Eizuale a %ni;ersit, ii in raeaț


14/23

lumn,ri emperatura n pe ter,ș este constant, e'a lungul anului -10 R.= iar umiitatea se

men ine la 9@Sț

"a 1@:30 ;om pleca spre ra= une ne ;om caza la otel oani n )urul orei 20:00

3IUA A II A

ra – imisoara' uneoara

5n, la ora @:30 se poate lua micul'e)un la restaurantul hotelului=apoi la ora 8:00 ;om

p,r,si hotelul pentru a ;izita Diserica &oOie= etatea raului Oi ramele e la 5ncota

Bi"eri#a Ro5ie a Aost riicat, n anul 1906 n stil neogotic= up, planurile arhitectului

7zantaN "aszlo6 Fn ra este cunoscut, su numele e Diserica &oOie= atorit, c,ramizilorecorati;e e culoare roOie ce acoper, ziurile

a materiale principale e construcie au Aost Aolosite piatra= c,r,mia Oi etonul

urnul principal are o nalime e 46 e metri ltarul este o oper, e sculptura n stil neogotic

5ictura altarului are ca tem, J&ug,ciunea lui $isus in graina heimanJ

Cetatea Aradului a Aost construit, pe malul stng al e asemenea ;om lua

prnzul la restaurantele in zona central,

+ia a Uniriiț este cea mai ;eche pia , in ț imi oaraș = realizat, n stil aroc $ni ial seț

numea 5ia a "osonczNț up, numele comitelui 7teAan "osonczN= ucis e turci la 1!!2 cn

cetatea a Aost cucerit, e turci #ste cunoscut, i cu numele e J5ia a >omuluiJ umele e pia ,ș ț ț

a Unirii i'a Aost at, n 1919 pentru c, aici s'au oprit trupele romne care au intrat n imi oaraș

14

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99ter%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99ter%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99ter%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Barochttp://ro.wikipedia.org/wiki/1552http://ro.wikipedia.org/wiki/1919http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99ter%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Barochttp://ro.wikipedia.org/wiki/1552http://ro.wikipedia.org/wiki/1919


15/23

5ia a g,zuie te importante oiecti;e turistice precumț ș >omul &omano'atolic= 5alatul Daroc=

aterala rtooG, 7r,= asa DrTck= "iceul eoretic ikolaus "enau= omul &omano'atolic -aterala &omano'atolic,. este consierat a Ai cea mai unitar, iș

reprezentati;, construc ie aroc, a imi oarei i una intre cele mai ;aloroase eGistente n Danatț ș ș

Fn prezent n >om se in regulat liturghii n limile maghiar,= german, i romn,ț ș

>atorit, acusticii eoseite aici se sus in i concerte e org,ț ș

15

http://ro.wikipedia.org/wiki/Domul_romano-catolic_din_Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_baroc_din_Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Ortodox%C4%83_S%C3%A2rb%C4%83_din_Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Br%C3%BCckhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Liceul_Teoretic_Nikolaus_Lenauhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_Ciumei_din_Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_Ciumei_din_Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mitropolia_Banatuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1936http://ro.wikipedia.org/wiki/1940http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Coziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Prislophttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIVhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIVhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Turl%C4%83_de_biseric%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Turl%C4%83_de_biseric%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Catedralahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Episcopia_Romano-Catolic%C4%83_de_Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Episcopia_Romano-Catolic%C4%83_de_Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_din_Cappadociahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1736http://ro.wikipedia.org/wiki/1774http://ro.wikipedia.org/wiki/Barochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Altarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Domul_romano-catolic_din_Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_baroc_din_Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Ortodox%C4%83_S%C3%A2rb%C4%83_din_Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Br%C3%BCckhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Liceul_Teoretic_Nikolaus_Lenauhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_Ciumei_din_Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_Ciumei_din_Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mitropolia_Banatuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1936http://ro.wikipedia.org/wiki/1940http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Coziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Prislophttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIVhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIVhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Turl%C4%83_de_biseric%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Catedralahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Episcopia_Romano-Catolic%C4%83_de_Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_din_Cappadociahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1736http://ro.wikipedia.org/wiki/1774http://ro.wikipedia.org/wiki/Barochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Altar


16/23

"a ora 1@:00 ;om pleca in imiOoara pentru a parcurge un rum e 3 ore pn, la

uneoara une ne ;om caza la ora 20:00 la otelul inciO

3IUA A III A

uneoara – 7iiu –la $ulia


17/23

;om ;izita 5iaa


18/23

"a ora 19:00 plec,m spre la $ulia= une ne ;om caza la otel &ustiV

3IUA A IV A

la $ulia – ra e 7us – ura – mpia urzii' lu)'apoca


19/23

ancimea a;enului 5e Aunul lui se p,streaz, n tot timpul anului un strat gros e z,pa, ici

se p,trune n 7ala


20/23

Capitolul 8

+RE3ENTAREA UNIT9:IL(R /E CA3ARE ŞI ALI)ENTA:IE

16'otel Coandi ;;;

• otelul este situat pe malul rului otat cu camere spaioase= restaurant e eGcepie= internet Xireless Oi teren e tenis= poate

Ai consierat o az, conAortail, pentru a staili leg,turi ntre Eestul #uropei -prin %ngaria. Oi

orice loc in ransil;ania sau &omnia

• @:30 –mic e)un la restaurantul hotelului

• resa: alea &omanilor 4@= 310114 – ra( eleAon: +40 2!@ 28 @@ @@20


21/23

• XXXhotelcoaniro

!6'otel Cin#i5 ;;

• otelul inciO ispune e o pri;eliOte e ;is spre "acul inci situat ntre muni= ntr'oș

zon, e interes istoric= natural Oi sporti;= ispunn e multiple Aacilit,i pentru amatorii e

sporturi eGtreme= ar Oi pentru cei care oresc s, se relaGeze

• ra @:30'mic e)un la terasa hotelului

• XXXcincisro

• ontact: al ior el/?aG: -004. ' 0266'219 4!6(


22/23

DiliograAie:

>aniela >%


23/23

XXXprimariaararo/araphp\pageIistoriehtml

XXXprimariahro

XXXprimariagaraesusro

XXXcampiaturziiro/municipiul/mapa prezentare campia turziipA

XXXromaniatourismcom/oraeahtml

XXXprimariaararo/araphp\Iturism2html

XXXprimariahro/atrac'!39'ii'turistice/castelul'cor;iniilor

XXXXelcometoromaniaro/puseni/puseni]5estera]%rsilor]rhtm

XXXXelcometoromaniaro/puseni/puseni]5estera]7carisoara]rhtm

XXXtimisoara'inAoro

XXXturismsiiuro/ro/oiecti;ehtm

XXXapulumro/ro/prezentarehtmhttp://roXikipeiaorg/Xiki/Diserica]&eAormata]in]uein

http://roXikipeiaorg/Xiki/raea

http://roXikipeiaorg/Xiki/hi c,u=]Dihor ș

23

Documents

Docslide.net Circuit Turistic 559dfe469029e