Colonizarea cultural\ nu e vorb\-n vânt: copiii vorbescca Hannah Montana [i vor cadouri de Halloween, `n timp cep\rin]ii profit\ [i danseaz\ `n discotec\ toat\ noaptea, ca s\alunge duhurile rele venite de peste Ocean `n NoapteaTuturor Sfin]ilor. Pân\ [i petrecerea de Anul Nou este tot os\rb\toare din import: la noi, mii de ani s-a s\rb\torit doarCr\ciunul, iar darurile pentru copii le aducea Mo[ Nicolae,`nainte ca Santa s\ fie asortat la culorile Coca Cola.

~n principiu, ar putea fi ok, cum spun chiar americanii.Orice pretext poate fi folosit pentru a construi evenimente ceadun\ milioane de oameni, ba le mai [i ofer\ ocazia s\ sedistreze, s\ uite de grijile zilnice. R\u e c\ am importat doardistrac]iile, [i o mare parte din problemele lumii moderne,dar nu ne prea uit\m la solu]ii. Un obicei care a prins `nOccident este cel al autoimpunerii unei ”rezolu]ii de AnulNou”.

Multe nu s-au prea auzit pe la noi legat de aceast\mod\. Practic, fiecare `[i face o promisiune, sau mai bine zis`[i fixeaz\ o ]int\ personal\ de atins `n anul care vine.Termenul de `nscriere `n ”program” este, normal, 1 ianuarie.~[i revine omul din mahmureala dup\ petrecere [i `ncepe ovia]\ nou\. Cele mai populare ”rezolu]ii” privind`mbun\t\]irea st\rii de s\n\tate spun cam a[a: voi renun]ala fumat, voi bea mai pu]in alcool, voi face mai mult sport [ivoi mânca mai s\n\tos. La noi, s-ar putea ad\uga: voimerge mai des la analize, preventiv, chiar dac\ nu m\

doare nimic (chestiunea asta s-a rezolvat `n Occident, undeprogramele de identificare precoce a canceruluifunc]ioneaz\).

~n ceea ce prive[te via]a personal\, oamenii `[i propuns\ fie mai cump\ta]i cu banii, s\ nu fac\ datorii (pe astea le-a cam rezolvat criza), dar [i s\ petreac\ mai mult timp cufamilia sau prietenii, s\ evite stresul. Unii se decid s\-[i cauteo via]\/profesie independent\, al]ii s\ urmeze cursuri deperfec]ionare sau s\-[i schimbe locul de munc\. Pentru c\vorbim de o mod\ occidental\, mul]i `[i promit c\ vorparticipa la ac]iuni de voluntariat, ajutându-[i semenii.

Speciali[tii au calculat c\ 52 la sut\ dintre americani auo ”rezolu]ie de Anul Nou”, dar numai 12 la sut\ o duc pân\la cap\t. Vi se pare pu]in? P\i, dac\ am reduce cancerul cu10 la sut\, prin sc\derea fumatului [i modificarea stilului devia]\, am ajunge la speran]a de via]\ pe care o aveaunem]ii acum trei decenii. Dac\ am mai tempera infarctul [ibolile de inim\, ne-am mai apropia cu 10 ani de situa]ia dinlumea civilizat\. Tot cercet\torii americani au descoperit c\ orat\ mai mare de succes au cei care `[i stabilesc obiectivemodeste, dar concrete, de genul: s\ sl\besc 5 kilograme (nu”s\ sl\besc” [i atât). Femeile care `[i anun]\ planul [i cersprijinul prietenilor au cu 10 la sut\ mai multe [anse dereu[it\.

Personal, pentru situa]ia din România, cred c\ pe primulplan ar trebui pus\ renun]area la fumat, care atinge dou\obiective: [i via]a s\n\toas\, [i economiile (unii dau pe ]ig\ricât pe chirie sau pe rata la ma[in\). Din p\cate, nici m\carbancuri despre oamenii care fac ”rezolu]ii” nu am auzit. Amg\sit, `ntr-un ziar din Pittsburgh, câteva: ”O s\ m\ implic `nprotec]ia mediului: fac mai pu]ine du[uri [i folosesc mai multdeodorant”; ”N-o s\ mai pierd timpul cu regrete pentrutrecut, o s\-mi fac griji pentru viitor”; ”N-o s\ mai stau totweekendul `n sufragerie, `n pijama, ca s\ m\ uit la tv. `miiau laptopul `n dormitor”; ”Voi lupta `mpotriva supersti]iilor...`n fiecare zi când horoscopul `mi d\ [anse de reu[it\”.

A[a cum am auzit, `n acest an, pe strad\, urarea de”Happy Halloween”, v\ spun tuturor celor care citi]i”Doctorul Meu” ca, `n anul ce vine, s\ ave]i o ”Rezolu]iereu[it\”!

3

Dr. Val Vâlcu Director Editorial

Barometrul s\n\t\]iiHalloween de Revelion? Poate la anu’

Editor: Pharma Net SolutionsAdresa: Str. Cuza Vod\, nr. 130, bl. 1A, sc 1, ap 7, sector 4, Bucure[tiTel/fax: 021.330.18.69E-mail: office@doctorulmeu.comDirector Editorial: Dr. Val VâlcuRedactor-{ef: Psih. Laura MateiDirector general: Cristin TocanSecretar de redac]ie: Luciana P\uneColectivul [tiin]ific: Dr. Farm. Ovidiu Bojor,Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi,Prof. univ. dr. Mircea Beuran, Dr. MihaelaLeventer, Dr. Iulia Dogaru Redactori: Daniela Tudor, AlexandraConstantin, Gabriel Olaru

Not\ copyright: Drepturile de autor pentru articole [i fotografii apar]in S.C.Pharma Net Solutions SRL.. R\spunderea pentru con]inutul [i originalitateaarticolelor publicate apar]ine în totalitate autorilor. Reproducerea oric\ruimaterial scris sau ilustrativ din aceast\ publica]ie, utilizarea `n cadrul serviciiloron-line sau internet, multiplicarea pe CD-ROM, DVD-ROM, exportul [idifuzarea `n str\in\tate sunt permise doar cu acordul scris al editorului.Produsele medicamentoase prezentate în actuala revistã pot fi utilizatenumai cu acordul medicului sau farmacistului.

Publica]ie auditat\ (ianuarie-iunie 2010)

Revista Doctorul Meu este membr\ a Biroului Românde Audit al Tirajelor (BRAT)

Foto: SHUTTERSTOCK Distribu]ie cabinete: GTS SOLUTIONDistribu]ie vânzare: HIPARION, HACHETTE Consultan]\ management: TOCRIS CONSULTING Tiraj: 50.000 exemplare (40.000 exemplare gratuite [i 10.000 pentru vânzare)ISSN: 2065 - 1473Urm\toarea apari]ie:31.01.2011Foto copert\: Vali B\rbulescu

4

Nutri]ie

Spune-mi câ]i ani ai ca s\ `]i spun ce s\ m\nânci

Cu ajutorul doctorului Luigi Gratton, v\propunem o c\l\torie `n lumea obiceiuriloralimentare [i recomand\rilor potrivite pentrufiecare etap\ a vie]ii.

“Obiceiurile alimentare ni le form\m din copil\rie, când devenimadul]i, acestea sunt deja bine `nr\d\cinate. Felul `n care ne raport\m lamese, preferin]a de a lua masa `n ora[ sau de a g\ti `n cas\ formeaz\ unritm al alimenta]iei propriu fiec\rei persoane, care nu se schimb\ preamult de-a lungul vie]ii. Evident c\ acest lucru este `n avantajul nostru saunu. Dac\ avem norocul s\ cre[tem cu obiceiuri alimentare [i de mi[cares\n\toase, acestea ne vor prinde foarte bine pe m\sur\ ce ne maturiz\m.~ns\, dac\ nu suntem obi[nui]i de mici s\ facem mi[care `n mod regulat[i nici s\ avem un regim alimentar echilibrat, vom avea de suferit pem\sur\ ce avans\m `n vârst\”, a declarat Dr. Luigi Gratton.

Mul]i copii continu\ s\ creasc\ [i pe perioada adolescen]ei, unii chiar `[i continu\ procesul de cre[tere [i lavârsta adult\. ~ntrucât adolescen]ii au nevoi energetice foarte mari, adesea putem avea impresia c\ ei potmânca orice [i oricât, f\r\ s\ ia `n greutate. Dar ]inerea greut\]ii sub control reprezint\ doar o pies\ dinpuzzle-ul numit alimenta]ie echilibrat\.

Adolescen]a

Adolescen]ii au `n curs de formare masa osoas\,acest proces continuând [i dup\ atingereavârstei de 20 de ani. De aceea, este extrem deimportant s\ oferim organismului substan]elenutritive potrivite sub form\ de calciu [i vitamina D,care se g\sesc `n alimente ca lapte slab, iaurtsau brânz\ de cas\. Tot `n aceast\ perioad\,corpul adolescen]ilor `[i formeaz\ masamuscular\, proces care necesit\ prezen]a `nalimenta]ie a cât mai multor proteine s\n\toase,

care se g\sesc `n pe[te, pui, carne slab\ [iproteine vegetale, cum este soia. Adesea,alimenta]ia adolescen]ilor este lipsit\ de fibre. Eaar trebui `mbog\]it\ cu mai multe fructe [ilegume proaspete, precum [i mânc\ruri carecon]in cereale integrale (orez negru, orz, pâinedin f\in\ integral\ [i ov\z). Aceste alimente sunt[i o surs\ important\ de potasiu, un mineralvaloros pentru o bun\ dezvoltare a corpuluiadolescen]ilor.

Dac\ mânc\m s\n\tos, vom avea [i o piele s\n\toas\. Co[urile [i acneeaadolescen]ilor sunt puse pe seama mânc\rurilor grase sau ciocolatei, darstudii recente demonstreaz\ c\ acestea pot fi provocate de o alimenta]iebogat\ `n carbohidra]i prelucra]i. {i iat\ c\ ajungem din nou la fructe, legume[i cereale integrale, care ne ajut\ s\ p\str\m echilibrul `n alimenta]ie.

5

Nutri]ie

~ mb\trânirea este legat\ de formarea radicalilorliberi - molecule foarte active care favorizeaz\procesele de oxidare din ]esuturi [i celule. Nu putem

opri formarea de radicali liberi, `ntrucât o mare parte din eiiau na[tere `n urma metabolismului organismului, dar, dac\

avem un sistem eficient de lupt\`mpotriva lor, putem protejaintegritatea celulelor [i a]esuturilor. Toate alimenteleprovenite din plante sunt surse

pre]ioase de antioxidan]i.

“Dieta cea mai s\n\toas\ pentru orice vârst\ este odiet\ f\r\ gr\simi multe, cu cât mai pu]ine cereale [izaharuri prelucrate, cu fructe [i legume din abunden]\,precum [i produse lactate bogate `n calciu [i proteine, carneslab\, pe[te, pui, fructe de mare [i soia”, mai spune Dr. LuigiGratton.

Mesele `n familie sunt o solu]ie pentruadolescen]i, deoarece cu aceste ocaziise m\nânc\ mai multe fructe, legume,

cereale [i produse lactate. Tot acum este indicat s\ se adopte un stil de

via]\ care s\ cuprind\ efectuarea de mi[care `n modregulat. ~n lipsa acestor obiceiuri, adolescen]ii risc\s\ alunece pe panta acumul\rii de kilograme care,`n timp, vor deveni cauza multor boli [i probleme des\n\tate.

~n aceast\ perioad\, consolidarea [imen]inerea masei musculare reprezinta una dintreprincipalele arme de lupt\ `mpotriva cre[terii `ngreutate care apare pe m\sur\ ce avans\m `nvârst\.

Proteinele sunt cheia `n procesul de formare amasei musculare. Este indicat s\ consum\m 1,5 - 2grame de proteine/kilogram corp, acesteaprovenind din carne slab\, pe[te, pui, proteine desoia [i produse lactate.

Pe lâng\ includerea proteinelor s\n\toase `nalimenta]ie, este indicat s\ consum\m alimenteslabe, fructe [i legume din abunden]\, precum [icereale integrale. Gr\simile nu trebuie evitate `ntotalitate, dar se aleg cele naturale din pe[te, nuci,avocado [i uleiul de m\sline.

Tinere]eaPe m\sur\ ce adolescen]ii `nainteaz\ `n vârsta

adult\, apar noi responsabilit\]i `n via]a lor: slujba,c\s\toria, copiii.

La 20 de ani, corpul nostru este, `n mare parte,dezvoltat. Cre[terea aproape s-a `ncheiat [i, `ntrucâtnu ne mai `ndrept\m resursele energetice spreprocesul de cre[tere, le putem investi `n activit\]ifizice care ne solicit\ [i `nt\resc mu[chii.

Dac\ reu[im s\ ]inem subobserva]ie greutatea corporal\, la20-30 de ani nu vom aveaprobleme de s\n\tate, ne vombucura de un trup flexibil [i viguros[i, prin urmare, ne vom puteaconcentra pe consolidarearezisten]ei corporale.

Oasele [i articula]iile nu mai sunt la fel de rezistente ca`n tinere]e, dar nu `nseamn\ c\ putem s\ renun]\m lapracticarea exerci]iilor. Sportul [i mi[carea ne ajut\ s\ nulu\m `n greutate, ne fac oasele mai rezistente, precum [icreierul [i sistemul cardiovascular. Combina]ia dintrealimenta]ia s\n\toas\ [i mi[care este unul dintre cele maibune remedii `mpotriva `mb\trânirii.

Vârsta de mijloc

Chiar [i câteva kilograme `n plus fa]\ degreutatea ideal\ ne pot provoca problemede s\n\tate: cre[terea tensiunii arteriale,precum [i a nivelului de zah\r [i de gr\simidin sânge - cum este colesterolul -, carepot m\ri riscul apari]iei diabetului de tip 2[i bolilor cardiovasculare. Nu trebuie s\uit\m, de asemenea, c\ excesul degreutate apas\ greu [i asupra articula]iilor.

Carbonat de calciu 488,02 48.80%

Carbonat demagneziu greu 18,2 5.15 %

Ulei de ment\ 1,3 -

6

Advertorial

Digest Duo®

Un duo pentru digestia ta corect\Dup\ fiecare mas\, `n stomacul t\u se d\ o lupt\. Iar uneori câ[tig\ arsurile, durerea, grea]a,balonarea... Oricum s-ar desf\[ura aceast\ lupt\, nepl\cerile pe care le provoac\ nu pot fitrecute cu vederea. Ca s\ fii preg\tit s\ `i faci fa]\, acum exist\ Digest Duo.

D igest Duo este singura combina]ie de suplimente alimentare de pe pia]a româneasc\, gândit\ pentru aacoperi o palet\ larg\ de tulbur\ri digestive frecvent asociate. Prin compozi]ia lor, produsul contribuie la`nl\turarea efectelor nedorite ale acestora, la corectarea digestiei.

Ce face Digest Duo?

Se utilizeaz\ pentru combaterea efectelor nepl\cute aletulbur\rilor gastrointestinale asociate cu exces deaciditate (eso-gastro-duodenal) [i hipermotilitate.

Se utilizeaz\ pentru a combate grea]a, balonarea,v\rs\turile, plenitudinea postprandial\ datorate unor

tulbur\ri de func]ionare a colecistului.

Corecteaz\ digestia dificil\ asociat\ unor afec]iunihepatobiliare, staz\ biliar\, dispepsie biliar\, proceselor

inflamatorii la nivelul tractului.

Capsula moale

~n cazul `n care gama tulbur\rilor digestive este mai redus\, pacien]ii pot apela doar la componenta indicat\ pentruameliorarea simptomelor respective.

Compozi]ie comprimat masticabilo combina]ie de antiacide (complementare, slab bazice)

[i antispastice:

Levomentol 32 mgMenton\ 6 mg

Alfa-pinen 13.6 mgBeta-pinen 3.4 mg

Borneol 5 mgCamfen 5 mg

Eucaliptol 2 mg

Capsul\ moaleDZRCantitate, mg

Compozi]ie capsul\ moaleo combina]ie de uleiuri volatile naturale coleretice,

carminative, antispastice:

Cantitate, mg/cps.

Comprimatul masticabil

Comprimatul masticabilCarbonatul de calciu [i carbonatul de magneziu sunt

compu[i slab bazici. Ace[tia neutralizeaz\ acidul clorhidricdin secre]ia gastric\, f\r\ efecte de tip alcalozic [i f\r\ adetermina cre[terea ulterioar\ a secre]iei acide gastrice.Uleiul de ment\ are efect antispastic prin inhibareacontrac]iilor musculaturii netede a tractului gastrointestinal.

Capsula moaleCapsula moale are un avantaj al unei biodisponibilit\]i

m\rite, uleiurile volatile naturale prezint\ o ac]iune complex\[i combin\ sinergic efectele individuale ale terpenelor:antispastice, coleretice, carminative [i slab antiseptice.

Cum ac]ioneaz\ Digest Duo?

Administrare:ADUL}I: Comprimatul masticabil: Câte 1 sau 2 comprimate

de 2 ori pe zi, dup\ mesele principale [i/sau la nevoie (maxim 5comprimate pe zi). Comprimatele se sf\râm\ sau se las\ s\ setopeasc\ `n gur\.

Capsula moale: O capsul\ moale de 3-4 ori/zi sau lanevoie 2-3 capsule. Doza maxim\ pe zi este de 6 capsule.

O administrare pentru o simptomatologie complet\ (dozade atac) echivaleaz\ cu 2 pastile albe [i 3 pastile verzi.

COPII: Dozele pentru copii vor fi recomandate de medicsau farmacist `n func]ie de simptomatologie. Pentru copiii peste 6ani se pot administra un comprimat masticabil, respectiv ocapsul\ moale o dat\ sau de dou\ ori pe zi.

Cum s\ iei Digest Duo ?

Comprimatulmasticabil

Nutri]ie

8

De[i dezbaterile asupra efectelor negative aleexcesului de sare `n alimenta]ie sunt departe de a fisolu]ionate, se [tie clar c\ este necesar s\ diminu\mconsumul de sare. Aceasta deoarece sareacontribuie la cre[terea tensiunii arteriale la unelepersoane: atât la cei care sufer\ deja de aceast\afec]iune, cât [i la cei predispu[i (persoane peste 40de ani, supraponderale [i cu antecedente familialede hipertensiune arterial\). Sarea este implicat\ [i `napari]ia altor boli cardiovasculare [i a osteoporozei.

Iat\ de ce `ndemnul reducerii consumului desare trebuie luat `n serios [i pus `n practic\.

Ca parte a punerii `n practic\ a strategieiglobale a OMS privind alimenta]ia [i planul deac]iune pe 2008-2013, OMS realizeaz\ numeroasereuniuni care se concentreaz\ pe trei strategiiprivind aspecte ale reducerii sodiului `n alimenta]ie:4Crearea de medii care permit reducerea

aportului de sodiu. 4Evaluarea [i monitorizarea consumului de sodiu

`n popula]ie [i a surselor de sodiu din diet\.4Concentrarea pe analiza a dou\ strategii:

reducerea s\rii [i `mbog\]irea acesteia cu iod,ambele cu rol `n profilaxia bolilorcardiovasculare, afect\rii func]iei tiroidiene,osteoporozei etc.

Feri]i-v\ de excesul de sare!

Medic specialist,Recuperare medical\

Dr. Sorin Barbu

Sodiul este un element mineral important pentru organism,prezent `n special `n plasm\ [i adus `n alimenta]ie subforma clorurii de sodiu (sarea de buc\t\rie).

Sodiul are rol `n metabolismul apei (ionul de sodiu re]ineapa), `n echilibrul osmotic [i acido-bazic [i de aceea seg\se[te `n toate umorile organismului: sânge, limf\, lacrimi.

O alt\ proprietate a acestui element este aceea c\ m\re[teexcitabilitatea neuromuscular\ [i cre[te tonusul muscular.

Sodiul se elimin\ din organism prin transpira]ie,fecale, urin\. Dac\ aceast\ pierdere nu esteref\cut\ la timp, se produc o serie de tulbur\ricare deregleaz\ func]iile celulare.

Pe de alt\ parte, `ndemnul “Excesul de sare d\uneaz\ gravs\n\t\]ii” are o baz\ cât se poate de real\, [tiindu-se de mult timp c\sarea `n exces cauzeaz\ o serie de probleme pentru s\n\tateanoastr\.

Info:Nevoile cotidiene de sare variaz\ `n func]ie devârst\, greutate, nivelul de activitate fizic\, efort fizicprelungit. Se consider\ minim un aport de 2 g pezi, fiind recomandate `ns\ [i aporturile `ntre 5 [i 8grame de sare `n caz de efort fizic intens (printranspira]ie se pierde o cantitate semnificativ\ desare din organism).

Se admite tot mai des faptul c\ excesul de sare este responsabilde cât mai multe decese `n fiecare an. Principalul vinovat se pare c\este nu numai consumul exagerat al s\rii pe care o folose[te fiecare`n buc\t\rie atunci când g\te[te, dar [i industria alimentar\, careaccept\ prea mult\ sare `n mânc\rurile semipreparate [i alteproduse.

~n mod cert, sarea estecunoscut\ ca un factor de risc lahipertensivi, dar se afl\ [i laoriginea a numeroase problemede s\n\tate, `n special la nou-n\scu]i, persoane vârstnice saula supraponderali.

9

Cu un con]inut bogat `n vitamine (A, B, C, E [i PP) [iminerale (calciu, fosfor, iod, potasiu, siliciu, sulf [iseleniu), usturoiul ̀ nt\re[te capacitatea organismului de

a lupta cu viru[ii, tratând o serie de afec]iuni, printre care [igripa. Datorit\ unei alte substan]e, denumita aliicin\ (substan]aresponsabil\ pentru mirosul tipic al usturoiului), ac]ioneaz\eficient `mpotriva Helicobacter Pylori (bacteria responsabil\ deapari]ia ulcerului gastric); are calit\]i antibiotice, insecticide,antihelmintice [i de stimulare a activit\]ii digestive. ~n fine, `nusturoi se g\sesc [i unele substan]e cu ac]iune antibacterian\,fiind indicat ̀ n bron[ite; datorit\ unor alte substan]e (antifungice),usturoiul se folose[te [i `n candidoze.

~n concluzie, se poate spune c\ usturoiul este un protector alprincipalelor aparate care asigur\ func]ionarea normal\ a

organismului (circulator, digestiv,endocrin [i urinar).

Pornind de la aceste premise,Medica Group a creat GARLIC SIROP,produs nou, a c\rui compozi]ie este`mbun\t\]it\ de p\trunjel [i mierepoliflor\ pe lâng\ componentul de baz\– usturoiul.

P\trunjelul este bogat `n vitamine [ioligoelemente, contribuind [i lareducerea mirosului nepl\cut alusturoiului. Pentru a des\vâr[icompozi]ia este ad\ugat\ miere poliflor\bogat\ `n vitamine (A, complex B,vitamina C, K, PP, H) [i minerale (fier,

calciu, fosfor, magneziu [i sodiu).

USTUROIUL — UN ADEV|RAT LABORATOR CHIMIC

Cu aproape 2000 de ani `n urm\, egiptenii foloseauusturoiul pentru a trata peste 20 de boli [i pentru areda vitalitatea organismului. Denumit [tiin]ific Alliumsativum, usturoiul are, `n acela[i timp, calit\]i nutritive[i propriet\]i care pot fi valorificate `n fitoterapie.

Produsele prezentate mai sus sunt disponibile`n farmacii [i plafare. Pentru mai multe detaliisau comenzi, suna]i la numerele021.351.47.77 sau 0724.330.875 sauaccesa]i site-urile nostre:www.medicalab.ro[i www.pronaturashop.ro!

USTUROI & CRATAEGUS® - Produsulmic[oreaz\ valorile tensiunii arteriale [i nivelulcolesterolului seric; regleaz\ ritmul cardiac;reduce depunerea pl\cilor de aterom.

USTUROI & GINSENG® - sus]ine organismul`n perioade caracterizate de oboseal\ fizic\ [ipsihic\; este revigorant pentru activitateasexual\.

USTUROI & LECITIN|® - `mbun\t\]e[tecircula]ia sângelui; previne ateroscleroza;ac]ioneaz\ benefic la nivel cerebral, crescândperforman]ele intelectuale.

USTUROI & P|DUCEL & VÂSC® - ajut\ lareglarea ritmului cardiac, mic[orând efortulinimii, [i la normalizarea valorilor tensiuniiarteriale.

USTUROI & PROPOLIS® - cre[te capacitateade ap\rare a organismului fa]\ demicroorganismele patogene; favorizeaz\eliminarea viermilor intestinali.

DR. IONU} MORARU

v\ recomand\ [i:

Advertorial

10

Interviu

Dn\ Camelia {ucu, ce v-a determinat s\renun]a]i la cariera de medic [i s\ v\ orienta]ic\tre cariera de business?

La vremea aceea, m-a determinat s\ virezc\tre zona de business dorin]a de a intra `ntr-omic\ afacere [i de a-mi sus]ine astfel partenerul devia]\ pe toate planurile. Sincer, nu m\ gândeam c\vom evolua atât de mult! M-am gândit c\implicarea mea se va termina `n momentul `n careafacerea era pus\ pe roate, eu dorind cu toat\fiin]a mea s\ r\mân `n zona medical\ [i asta nu

pentru c\ aveam vreo satisfac]ie material\. Eram`ns\ foarte tân\r\ [i entuziast\. ~n 1990, amterminat facultatea [i am fost repartizat\ la Spitalul“Victor Babe[”, dup\ aceea la Spitalul “GrigoreAlexandrescu”. O vreme am lucrat [i la dispensaruldin Domne[ti, lâng\ Bucure[ti. Era destul de dificilla acea vreme s\ termini facultatea [i s\ fiirepartizat `n Bucure[ti. Am avut `ns\ norocul s\corespund anumitor cerin]e ale vremii: avusesemmedii foarte bune, eram c\s\torit\, aveam uncopil, a[a c\ a fost mai u[or.

,

„Mi-a[ dori s\ pot spune cât mai multortineri s\ r\mân\în România.“Lumea o cunoa[te ca femeie de afaceri.Frumoas\, inteligent\, puternic\,Camelia {ucu a demonstrat c\, indiferentde situa]ie, [tie s\ mearg\ `ntotdeauna`nainte. Pu]ini [tiu `ns\ c\ ea a absolvitMedicina. Cum se vede situa]iasistemului sanitar românesc prin ochiiunui medic c\ruia destinul i-a h\r\zit s\fie [i un foarte bun manager?

Interviu cu Camelia Sucu

Cred c\ ne-am iubit una pe cealalt\, eumeseria [i meseria pe mine, [i cred c\ mare partedin reu[itele mele ca om de afaceri [i mare partedin reu[itele mele ca om se datoreaz\ [i acestei[coli minunate care `nseamn\ MEDICINA.

Meseria de medic este una voca]ional\, nu v-a fost greu s\ v\ desp\r]i]i de ea?

Ba da, foarte greu, `ns\ acum poate este maigreu s\ explic prin cuvinte cum erau vremurile deatunci de dup\ 1990, când libertatea aceea de aface, de a vedea, de a te exprima era cople[itoare.Când am terminat facultatea, eu sim]eam c\ am oenorm\ for]\ de munc\, parc\ nu-mi g\seamsuficiente activit\]i, `mi doream s\ fac [i s\ schimbmulte, eram extrem de entuziast\ [i parc\ nureu[eam s\-mi consum `ntreaga resurs\ deenergie. Sim]eam nevoia, ca medic, s\ muncesc `nmai multe locuri, dar [i s\ mai fac o [coal\, s\`nv\] tot mai mult.

Dac\ vi s-ar cere acum s\ practica]i medicina`n condi]ii occidentale, a]i fi de acord?

Da, dar pentru asta ar trebui s\ m\ apuc dinnou s\ `nv\], s\ dau din nou anumite examene. A[face-o, nu m-a[ da `n l\turi de la a `nv\]a [i de laa face. Dar pentru c\ este bine s\ combinipasiunea cu practica, având `n vedere c\ `n ultimiimai bine de 15 ani am `nv\]at multe `n zonaaceasta de business, cred c\ pot s\ fac foartemulte lucruri bune `n zona medicinei ca om deafaceri.

“N-a[ r\mâne nic\ieri `n alt\ parte, niciodat\”

Ce `nseamn\ pentru dvs. s\ tr\i]i `n România?O permanent\ [i imens\ provocare. Dac\ m\

`ntreba]i de România, v\ ve]i lovi de un zid dac\aud ceva r\u despre ]ara asta. Cred c\ m-amplimbat suficient ca s\-mi fac o p\rere [i s\ `miiubesc ]ara tot mai mult. Aici am `nv\]at alfabetul,tainele muzicii [i dansului, facultatea am f\cut-o

aici, serios [i cu pasiune, aici m-am `ndr\gostit,am adus pe lume doi copii minuna]i, aici mi-amtr\it `ntreaga via]\ de pân\ acum. Am v\zutextrem de mul]i români care nu `[i fac niciun fel deserviciu vorbind urât despre ]ara asta. Eu iubescaceast\ ]ar\. Am avut [ansa de a intra `ntr-o zon\de business [i am câ[tigat destui bani, care pentrumine reprezint\ un instrument de confort. Pot s\m\ plimb oriunde, s\ vizitez tot ce-mi doresc, s\m\ exprim a[a cum vreau eu, pot contribui [i lafericirea altor oameni, destul de mul]i, prinpermanentul interes pentru cei mai defavoriza]i desoart\ [i pot s\ ajut imaginea României, a[a exist\speran]e `ntr-un viitor mult mai bun pentru aceast\]ar\.

Nu a]i fost tentat\ niciodat\ s\ pleca]i definitivdin ]ar\?

Nu. ~mi plac foarte mult New York, Parisul,multe alte locuri. Definitiv `ns\ n-a[ r\mânenic\ieri `n alt\ parte, niciodat\. {i mi-a[ dori s\pot spune cât mai multor tineri s\ r\mân\ `nRomânia. Aici au drepturi [i trebuie s\ fie extremde prezen]i [i fermi, s\ [i le cear\. Nu au dreptuls\ hot\rasc\ soarta noastr\ al]ii, `n timp ce noirefuz\m s\ lu\m decizii, s\ fim prezen]i [iresponsabili.

Pentru c\ a]i avut succes `n zona de business,ipotetic, dac\ a]i deveni Ministrul S\n\t\]ii, a]iavea o re]et\ pentru vindecarea sistemuluimedical?

N-ar mai trebui s\ fie o minune s\ ajung\ `nguvern, acesta sau altul, oameni capabili, care [tiuce `nseamn\ o strategie. {i chiar ar fi de dorit. Eu`ncerc s\ schimb `ns\ lucrurile de aici, din pozi]ia`n care sunt acum. Culmea, chiar mi s-a propus demulte ori s\ virez spre zona guvernamental\. Cas\ intru `ns\ `ntr-un astfel de domeniu, trebuie s\intru `n zona politic\ mai `ntâi [i eu refuz s\ facceea ce nu m\ pricep ([i nici nu-miplace!). Dac\ cineva `[i dore[te ajutorulmeu, total apolitic, o voi face [i o fac

11

Interviu

12

Interviu

f\r\ nicio retribu]ie chiar. Ne-am oferit denenum\rate ori s\ ajut\m prin consiliere pediverse strategii m\car, atât eu, cât [i foarte mul]icolegi din zona business. Nu ne-a solicitat ajutorulnimeni de la putere, niciodat\. Este imperiosnecesar ca sistemul de educa]ie [i sistemul des\n\tate s\ sufere transform\ri majore. Esteinadmisibil s\ nu avem pic de bun-sim], s\ignor\m lucruri vitale. E foarte u[or s\ manipulezioamenii, deja mult prea confuzi, [i s\ te tot plângic\ e criz\ [i e greu. Fonduri pentru s\n\tate exist\,slav\ Domnului! Managerii de spital care au accesla fonduri fac treab\ foarte bun\. E atât de simplu.Dac\ se fac deal-uri `n func]ie de culoarea politic\,numai pentru voturi, `n detrimentul unor calit\]iesen]iale, totul se n\ruie.

Ce p\rere ave]i despre tragedia copiilor caresufer\ de boli grave `n România? M\ refer lafaptul c\ nu sunt bani pentru ace[ti copii (de[ifonduri exist\, dar iau alt\ direc]ie).

Sunt o gr\mad\ de fonduri care sunt viratec\tre alt\ direc]ie. Este datoria voastr\, a presei, s\face]i ceva `n acest sens, s\ prezenta]i opinieipublice, forurilor `ndrept\]ite, aceste cazuri. Sunte]ia patra putere `n stat. Dar face]i-o cu determinare,pân\ la cap\t, pas cu pas. Mor copii din cauzaindiferen]ei. Dar de ce? Dac\ mie nu-mi mergebine ceva, pe cine trebuie s\ schimb? Pe femeiacare face curat sau pe manager? Nu e[ti bun? Larevedere! {tii cine trebuie s\ schimbe asta? Celcare pl\te[te! {i cine pl\te[te `ntr-un stat cu oeconomie de pia]\ [i democrat? Sistemul privat, nusistemul public. Sistemul privat `nseamn\ [isocietate civil\. Trebuie s\ ne revolt\m pentru c\salariul ne este `njum\t\]it prin taxe care se ducpeste tot, aiurea.

“Normalitatea m-a ajutatfoarte mult s\ fiu ceea ce suntast\zi [i s\ ar\t astfel.”

Cum este mama Camelia {ucu?Sunt cea mai protectoare mam\ care poate

exista, dar `ntr-un mod `n care nici nu sim]i. Adic\,atunci când primesc mesaje pe telefon de la fetecu textul “Te iubim, mami! Suntem cele mai fericite

c\ e[ti mama noastr\!”, este cel mai frumoscompliment pe care l-a[ putea primi vreodat\.Sunt foarte ordonat\, disciplinat\, extrem dedinamic\ [i juc\u[\ [i, de[i fetele sunt mari acum,`nc\ avem chef de joac\.

Spune]i-ne cum v\ men]ine]i aspectulpermanent perfect: ten, siluet\...

Am `nv\]at, `n tot ceea ce fac [i tot ceea cesunt, s\-mi caut echilibrul [i o oarecarenormalitate. Iar pentru mine echilibrul este s\ fac oor\ jum\tate de sport `n fiecare zi. Normalitateam-a ajutat foarte mult s\ fiu ceea ce sunt ast\zi [is\ ar\t astfel. Am `nv\]at din experien]ele mele. Afost o vreme `n care f\ceam foarte mult sport. Amf\cut `not de performan]\ de la 7 ani pân\ la 14ani [i, recunosc, asta m-a ordonat enorm. Am [i

13

Interviu

primit o educa]ie frumoas\ `n familie, de la ni[tep\rin]i minuna]i. Nu folosesc make-up `n exces,nu-mi place ostenta]ia.

Ce pute]i spune despre femeile din România?Sunt foarte frumoase, f\r\ doar [i poate, `ns\

nu foarte atente la felul `n care se `mbrac\.Uneori, sunt prea ostentative.

„Sunt fericit\ s\ v\d `n jurulmeu oameni ferici]i.”

Sunte]i un model pentru multe femei: ave]ifor]\, frumuse]e, inteligen]\. Ce mesaj le pute]itransmite femeilor care se simt acum “jos” [i vors\-[i g\seasc\ for]a de a merge `nainte?

Ca femeie care a trecut prin multe experien]e,cred c\ a[ putea scrie c\r]i despre cum s\ faci pa[i`n normalitate atunci când nu e[ti `n normalitate.Cred c\ oamenii, indiferent de sex, trec prinmomente grele [i sunt deprima]i, [i, indiferent desex, atunci când fac pa[i c\tre recl\direa lor, potalege calea bun\ sau calea gre[it\. S\ nu `ncerces\ ard\ etapele de refacere, pentru c\ se ard [icele prin care au ajuns acolo. S\ seautolini[teasc\, s\ se autocontroleze spunându-[i:“Eu nu vreau s\ m\ r\zbun, nu vreau s\ fac r\u”.Dac\ asta le lini[te[te, s\ plâng\! {ti]i ce frumosar\tam dup\ ce plângeam?!

Men]iona]i câteva tr\s\turi caracteriale care v\reprezint\.

Sunt `ncrez\toare `n mine, m\ pot adapta u[orla situa]ii care pentru mul]i sunt situa]ii-limit\, am ovitez\ de reac]ie foarte mare, sunt intuitiv\ [ialtruist\. Sunt fericit\ s\ v\d `n jurul meu oameniferici]i.

Ce gânduri ave]i pentru anul care vine?Am o list\ lung\. ~mi doresc s\ caut `n

continuare drumul c\tre normalitate pe toateplanurile. A[ vrea s\-mi fie familia s\n\toas\ [ifetelor s\ le fie drumul la fel de frumos. Pe planprofesional, m\ voi diversifica `n permanen]\, pe o

palet\ tot mai larg\ [i voi urm\ri s\ consolidezproiectele aflate acum `n derulare. Mai am un ]elcare nu ]ine neap\rat de business, ci deresponsabilitate fa]\ de ]ara aceasta. Mi-ampropus s\ fac tot ceea ce-mi st\ `n putin]\, prinrela]iile pe care le am - [i sunt rela]ii la nivel foarteimportant `n multe ]\ri - s\ las semne adâncidespre România [i despre români. Despre româniifrumo[i [i capabili, despre România h\r\zit\ deDumnezeu cu atâta frumuse]e! Vreau s\ aduc câtmai mul]i oameni la un loc, din diferite domenii,din România [i din alte ]\ri, s\ se cunoasc\, s\vad\ dac\ exist\ “chimie” [i, `mpreun\, s\`ncerc\m s\ facem lucruri remarcabile pentruviitorul nostru. Avem nevoie de oameni care s\ `[idoreasc\ s\ investeasc\ aici, f\r\ piedici [i

aranjamente, pentru un nou `nceput al economieiromâne[ti. De ce ne trebuie? Pentru c\ avemnevoie de bani pentru educa]ie, pentru s\n\tate,cultur\, pentru tot ce `nseamn\ viitorul acestortineri. {i nu sunt vorbe mari, sunt un om de cuvânt!

Interviu realizat deAndreea Tocan

Foto: Macri Studio

14

Medicin\ intern\

Pancreatita acut\Prof. Univ. Dr. Mircea Beuran{eful Sec]iei de Chirurgie General\,Spitalul Clinic de Urgen]\ Bucure[ti

Info:Pancreatita reprezint\ procesul de inflama]ie apancreasului. Exist\ dou\ forme de pancreatit\:• Pancreatita acut\ – când inflama]ia apare brusc [i

evolueaz\ rapid, `n câteva zile. • Pancreatita cronic\ – când inflama]ia este peristent\ un

timp mai `ndelungat. Inflama]ia este mai pu]in intens\decât `n pancreatita acut\, dar evolueaz\ un interval detimp mai `ndelungat. Pancreasul se transform\ `ntr-un]esut cicatriceal.

Pancreasul este un organabdominal situat `n spatelestomacului [i `n imediataapropiere a duodenului (primaparte a intestinului sub]itre).Pancreasul produce insulin\ princomponenta sa endocrin\ [ienzime implicate `n digestiaalimentelor prin componenta saexocrin\. Componenta endocrin\a pancreasului reprezint\aproximativ 20% din masa sa, `ntimp ce componenta exocrin\reprezint\ 80%. Enzimeledigestive sunt produse depancreas [i apoi sunt eliminate `nduoden. ~n duoden, ele particip\la digestia carbohidra]ilor,proteinelor [i lipidelor. Enzimeledigestive sunt produse la nivelulpancreasului sub o form\inactiv\. Ele se activeaz\ [i potparticipa la digestie dup\ ceajung la nivelul duodenului.Atunci când enzimele digestive seactiveaz\ `n interiorulpancreasului, apare un proces deautodigestie pancreatic\ cegenereaz\ pancreatita acut\.

Ce este pancreasul?4

Figura 1: Pancreatita acut\ reprezint\ procesul de „autodigestie” apancreasului. Se observ\ cum canalul pancreatic principal (albastru) seuneşte cu calea biliar\ principal\ (verde) şi apoi se deschide în duoden.

Cât de frecvent\ estepacreatita acut\?

~n Germania, inciden]a bolii este de 17.5 cazuri la 100.000locuitori, iar `n Finlanda, de 73.4 cazuri la 100.000 locuitori. `nMarea Britanie, inciden]a pancreatitei acute `ntr-un an este de 150– 420 de cazuri la 1 milion de locuitori.

Mortalitatea total\ `ntâlnit\ `n aceast\ boal\ este de 10-15%. Pacien]iicu pancreatit\ acut\ produs\ de litiaza biliar\ prezint\ o mortalitatemai mare.

Cât de grav\ este pancreatita acut\?

Pancreatita acut\ este produs\, `n 80 – 90%

din cazuri, de litiaza biliar\ [i abuzul de alcool.

Pancreatita acut\ produs\ prin consumul de

alcool apare, de obicei, la persoanele care

consum\ alcool de cel pu]in 5-7 ani. Majoritatea

cazurilor de pancreatit\ cronic\ sunt produse

prin consumul mare de alcool. Pacien]ii cu

pancreatit\ acut\ produs\ de alcool au vârsta

medie 39 ani.

Pietrele din colecist pot migra [i pot bloca

ductul pancreatic (canalul prin care enzimele

pancreatice ajung `n intestin). Astfel, enzimele

pancreatice sunt blocate `n pancreas, se

activeaz\ la acest nivel [i autodiger\ pancreasul.

Pacien]ii cu pancreatita acut\ produs\ de litiaza

biliar\ au vârsta medie 69 ani.

Restul de 10-20% din cazurile de pancreatit\

sunt produse de:

4Colangiopancreatografia Endoscopic\

Retrograd\ (ERCP) – aproximativ 4% din

cazuri.

4Traumatismele pancreasului - aproximativ

1.5% din cazuri.

4Medicamente - aproximativ 2% din cazuri.

4Infec]ie – < 1% din cazuri.

4Cauze ereditare - < 1% din cazuri.

4Hipercalcemia - < 1% din cazuri.

4Malforma]ii pancreatice congenitale - < 1%

din cazuri.

4Hipertrigliceridemia - < 1% din cazuri.

4Tumori pancreatice [i peripancreatice - < 1%

din cazuri.

4Diferite toxine - < 1% din cazuri.

4Interven]ii chirurgicale - < 1% din cazuri.

15

Medicin\ intern\

Care sunt cauzele pancreatitei?

Care sunt simptomele pancreatitei?Pacien]ii cu pancreatita acut\ prezint\ un

debut brusc al durerii, cu localizare la nivelul

abdomenului superior [i iradiere `n spate. Durerea

poate fi moderat\ la `nceput, cu agravare dup\

mas\. ~n general, durerea este sever\ [i

constant\. O persoan\ cu pancreatit\ acut\

arat\, de obicei, foarte bolnav\ [i necesit\

`mgrijire medical\ imediat\. Alte simptome

`ntâlnite sunt: senza]ia de balonare, grea]a [i

v\rs\turile, febra, pulsul rapid. ~n formele grave

de pancreatit\ apare deshidratarea [i tensiunea

arterial\ scade. ~n continuarea evolu]iei unei

pancreatite acute grave pot s\ fie afectate inima,

pl\mânii [i rinichii. Poate surveni [ocul

[i chiar moartea.

Medicin\ intern\

16

4Analize sanguine – Valorile

amilazei [i lipazei sanguine

(enzime secretate de pancreas

cu rol `n digestie) sunt folosite

pentru diagnosticul pancreatitei

acute. Alte analize sanguine

sunt efectuate pentru a stabili

dac\ pacientul prezint\ o form\

u[oar\ sau o form\ grav\ de

pancreatit\.

4Radiografia toracic\ [i

abdominal\ – Utile `n

excluderea altor patologii

abdominale.

4Ecografia abdominal\. Pune

uneori `n eviden]\ pancreasul

m\rit de volum. Este foarte util\

`n diagnosticarea litiazei

veziculare.

4Computer Tomografia (CT)

abdominal\ cu substan]\ de

contrast – Aceast\ investiga]ie

poate fi efectuat\ `nc\ de la

internare dac\ diagnosticul de

pancreatit\ este incert sau

poate fi efectuat\ dup\ 4 zile

de la internare pentru a evalua

complica]iile ap\rute.

Computer Tomograful este

foarte util `n ghidarea punc]iei

pancreatice. Prin punc]ia

ghidat\ CT poate fi observat

dac\ zonele de pancreas

inflamate s-au infectat. ~n

momentul `n care infec]ia este

diagnosticat\, trebuie efectuat\

interven]ia chirurgical\ de

evacuare a infec]iei

pancreatice.

4Imagistica prin Rezonan]\

Magnetic\ (IRM) – Este foarte

util\ `n diagnosticarea litiazei

din calea biliar\ principal\.

4Colangiografia Endoscopic\

Retrograd\ (ERCP) – Este o

investiga]ie `n care se introduce

prin gur\, esofag, stomac [i

intestine un tub sub]ire. Prin

intermediul acestui tub pot fi

explorate c\ile biliare [i

pancreatice. Pot fi astfel

diagnosticate litiaza biliar\,

tumorile pancreatice [i

peripancreatice. ERCP – ul

permite, de asemenea,

extragerea materialului litiazic

(“pietrelor”) din calea biliar\

principal\. Totu[i, ERCP–ul este

o metod\ invaziv\, ce nu

trebuie folosit\ de rutin\ `n

pancreatita acut\.

4Laparoscopia sau

laparotomia – Interven]ia

chirurgical\ poate fi folosit\

atunci când diagnosticul este

incert.

Care sunt investiga]iile ce trebuie efectuatecând se suspecteaz\ pancreatita acut\

Atunci când se suspecteaz\ pancreatita acut\, pacientul trebuieinternat `n spital. Tratamentul aplicat depinde de severitateaprocesului de pancreatit\.

Tratamentul pancreatitei acute

17

Medicin\ intern\

Pacientul poate prezenta un nou episod de

pancreatit\ acut\, dac\ nu este `nl\turat\ cauza

bolii.

Astfel, `n pancreatita acut\ biliar\ (produs\ de

“pietrele” migrate din colecist) trebuie `nl\turat

chirurgical colecistul. Dac\ colecistul litiazic nu este

`nl\turat, riscul unui nou episod de pancreatit\

acut\ este foarte mare.

~n pancreatita acut\ produs\ de alcool -

trebuie `ntrerupt pentru toat\ via]a consumul de

alcool.

~n pancreatita acut\ produs\ de cantitatea

mare de gr\simi (hipertrigliceridemie), pacientul

trebuie s\ primeasc\ tratament medical pentru

sc\derea valorilor gr\similor din sânge.

Tratament medical

Tratament chirurgical

4Dac\ pancratita este produs\ de litiaza biliar\, este recomandat\ interven]ia

chirurgical\ de `nl\turare a colecistului litiazic (“cu pietre”).

4Dac\ apar complica]ii ale pancreatitei (sângerare, colec]ii infectate `n jurul

pancreasului, abcese), este necesar\ interven]ia chirurgical\ de evacuare a ]esuturilor

pancreatice [i peripancreatice infectate.

}inta tratamentului medical este s\

amelioreze simptomele [i s\ previn\ agravarea

procesului de pancreatit\.

Administrarea de oxigen.

Repaus alimentar pentru câteva zile –

pacientul trebuie s\ nu m\nânce [i s\ nu

consume lichide, pentru a permite pancreasului

s\ `nceap\ vindecarea.

Antialgice – foarte utile pentru diminuarea

durerii abdominale.

Administrarea de perfuzii intravenoase –

foarte utile pentru a asigura necesarul lichidian

al pacientului. Dac\ atacul este sever, pacientul

va primi [i alimenta]ie prin cateterele

intravenoase.

Tratament antibiotic – pentru tratarea

infec]iei pancreatice.

Sond\ de aspira]ie nazogastric\ – un tub

introdus pe nas, pân\ `n stomac. Este foarte util

pentru golirea stomacului la pacien]ii care

vars\. De asemenea, acest tub poate fi folosit

pentru hr\nirea pacientului.

Montarea unei sonde urinare – foarte util

pentru ca medicii s\ poat\ monitoriza

func]ionarea rinichilor.

Tratament `n Sec]ia de Terapie Intensiv\ –

necesar `n atacurile severe.

ECRP cu extragerea “pietrelor” din calea

biliar\.

Poate ap\rea un nou episod de pancreatit\ acut\?

18

Fi[a de observa]ie

Fiecare cu topul s\u. Personal,a[ propune urm\toarele criterii pentrustabilirea clasamentului: gravitateaafec]iunii, num\rul persoanelorafectate, gradul `n care solu]iamedical\ `nl\tur\ pericolul/vindec\.~n acest clasament, evident ar ie[i pe

primul loc medicul Edward Jenner, cua sa descoperire din 1798 - vaccinulantivariolic. Când, `n 1967, a `nceputprogramul global de vaccinare, boalaputea afecta 60 la sut\ din popula]iaglobului, iar rata deceselor era de unom din patru. Teama de variol\ era

Director EditorialDr. Val Vâlcu

Vindec\ `nainte s\ apar\ boalaEvenimentul medical al anului 2010 `n România

La final de an, când se fac topurile, vine [i rândul descoperirilor importante din medicin\. Care ar fievenimentul anului? Dar al secolului? ~n secolul trecut se vorbea despre transplant ca despre cea mai marerealizare a medicilor. ~n cazul transplantului de inim\, trebuie remarcat c\ anun]ul interven]iei lui ChristianBarnard a avut la fel de mul]i telespectatori ca aselenizarea, doi ani mai târziu. E ceva s\ po]i tr\i [i dup\ ceinima cu care te-ai n\scut a `ncetat s\ func]ioneze. Totu[i, num\rul interven]iilor de acest fel este sc\zut,raportat la cauzele generale ale `mboln\virilor, iar supravie]uirea dup\ opera]ie este mult mai mare `n cazultransplantului de ficat, s\ spunem.

N u cumva o inven]ie [imai important\ ar fiaceea care ne face s\

nu mai avem nevoie deopera]ie? Poate propranololul,care reduce mortalitatea `n ceamai frecvent\ patologie atimpurilor noastre, s\ ocupelocul I `n topul descoperirilormedicale? Sau acidulacetilsalicilic, ca s\ numen]ion\m numele de pia]\ alcelui mai vândut produsmedicamentos din toatetimpurile? Nu este exclus, daraceste dou\ inven]ii doaramelioreaz\ starea pacientului,nu vindec\ [i nu fac s\ dispar\cauza `mboln\virii.

4 S\ ne focaliz\m pe descoperirile de ultim\ or\ este riscant: celulelestem, noile produse anti SIDA, nanomedicina - toate sunt speran]e, nu aufost verificate `n timp. Câte „leacuri-minune” nu s-au dovedit e[ecuri, dup\câ]iva ani de utilizare. Atunci, dac\ e a[a de greu, nu mai bine ne distr\m cuun top al descoperirilor ciudate? Cercet\tori altfel serio[i s-au remarcat prinstudii neserioase, care `ncearc\ s\ dea r\spuns la `ntreb\ri cum ar fi: de cemuzica gen country duce la sinucidere; sunt mai eficiente medicamenteleplacebo scumpe decât produsele placebo ieftine; sunt b\utorii de cafea maipredispu[i s\ vad\ fantome decât consumatorii de ceai?

Câteva criterii pentru concurs

Studiile tr\snite au topul lor

19

Fi[a de observa]ie

atât de mare, `ncât regele francezLudovic al-XVI-lea s-a autoinfectat,prin zgârierea cu o sârm\ trecut\ prinpustula unui bolnav aflat aproape devindecare, pentru a face o form\

u[oar\ [i a deveni imun, asigurândastfel continuarea dinastiei. Procedeulvariol\rii, extrem de riscant [i deciimpopular, a fost abandonat dup\1800, odat\ cu r\spândirea, pe scar\

larg\, a vaccinului inventat de Jenner,care a observat c\ persoana infectat\cu virusul variolei bovine dobânde[teimunitate pentru tulpina viral\ ceproducea cazurile mortale la om.

Primul virus eliminat din natur\

Cum pot fi prevenite unele boli grave

Pân\ `n 1977, virusul variolic a

disp\rut din mediu, prin vaccinare.

Poliomielita, principala cauz\ de

paralizie pân\ la mijlocul secolului

trecut, este aproape de eradicare, boala

disp\rând din toate ]\rile `n care se

face vaccinare. ~ntre 1999 [i 2003,

decesele cauzate de pojar s-au

diminuat, la nivel global, cu 44 la sut\.

~n regiunile dezvoltate, boala a disp\rut,

cu excep]ia unor grupuri minoritare care

scap\ vaccin\rii. Tetanosul la nou-

n\scut [i mam\ a disp\rut, de

asemenea, din ]\rile unde se face

vaccinarea. Numai `n 2002, campaniile

de vaccinare `n maternitate au evitat 2

milioane de mor]i din cauza tetanosului,

`n ]\rile `n curs de dezvoltare. Cancerul

de ficat s-a diminuat considerabil de

când exist\ vaccinul antihepatit\ B.

Decesele cauzate de virusul turb\rii sunt

`ntâlnite doar atunci când persoana

mu[cat\ nu raporteaz\ cazul [i nu

prime[te vaccin. Astfel, vaccinarea

reprezint\ cea mai de succes interven]ie

medical\: vindec\ boala `nainte ca

aceasta s\ se produc\, evitând suferin]e

[i costuri financiare. ~n SUA, de

exemplu, s-a calculat c\ pentru fiecare

dolar investit `ntr-un vaccin se evit\

cheltuirea a 27 de dolari pentru

antibiotice, tratamente [i intern\ri sau

pentru citostatice, dac\ ne gândim c\

exist\ vaccinuri care previn apari]ia

cancerului.

Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii sper\ ca noile vaccinuri dezvoltate`n laboratoarele companiilor implicate `n cercetarea de vârf s\ ajung\mai repede `n ]\rile s\race, cu mari probleme de s\n\tate, `n special `ncazul copiilor, considera]i cei mai expu[i la bolile infec]ioase. Noilevaccinuri - `mpotriva rotavirusurilor ce produc boli digestive la copii, darmai ales vaccinurile antipneumococice - sunt considerate o solu]ie pentruprevenirea a milioane de decese `n ]\rile `n curs de dezvoltare. Dac\rotavirusurile produc 300.000 de decese anual, pneumonia cupneumococ este responsabil\ de 2 milioane de victime, România fiind peprimul loc `n Europa `n ceea ce prive[te num\rul acestor infec]ii la copil.

Pe lâng\ prevenirea deceselor, vaccinul antipneumococ ofer\protec]ie [i `mpotriva otitei sau meningitei, evitând afectarea auzului sauparalizii care pot crea un handicap sever pentru `ntreaga via]\.

~n concluzie, dac\ vaccinul este cea mai important\ descoperiremedical\ a tuturor timpurilor, atunci evenimentul anului `n România l-areprezentat lansarea unui vaccin nou `mpotriva pneumoniei, cu 13valen]e, adic\ acoperind 13 tulpini microbiene, fa]\ de 7, câte reu[eaus\ acopere vaccinurile pân\ acum. Practic, peste 90 la sut\ din`mboln\viri pot fi prevenite, evitându-se spitaliz\ri, tratamente costisitoare[i mai ales riscul unor boli grave (otit\, meningit\, pneumonie,septicemie).

Vaccinul ofer\ sistemului imunitar o copie inofensiv\ a unuimicrob sau virus. Produsele moderne folosesc un mic fragment alsuprafe]ei bacteriei sau virusului, care determin\ un r\spunsimunitar puternic, dar nu poate provoca boala. Riscul unor alergiisau reac]ii secundare este, de asemenea, redus de tehnologiilemoderne. Odat\ ce antigenul este detectat, anumite celule alesângelui, numite limfocite B, produc anticorpi care atac\”invadatorul” [i vindec\ infec]ia. Memoria imunitar\ asigur\eficacitatea vaccin\rii. La un prim contact cu antigenul, organismulare nevoie de 7-12 zile pentru a produce anticorpi. Ulterior, barierade ap\rare se va ridica imediat, evitând `mboln\virea. Memoriaimunitar\, dup\ vaccinare, poate ]ine câ]iva ani sau toat\ via]a.

Cum func]ioneaz\ vaccinurile

Endocrinologie

20

Factorii de risc pentru fracturi la b\rba]ii osteoporotici difer\ [iei `ntr-o oarecare m\sur\. Printre cei care fac diferen]a fa]\ de femeise num\r\ sl\birea for]ei quadricepsului, bolile cronice asociate,suprasolicitarea corporal\, cu alte cuvinte, situa]ii care crescpropensiunea de a c\dea.

Diagnosticul osteoporozei masculine `naintea unei fracturi defragilitate se bazeaz\ pe densitometria cu fascicul dual de raze X(DEXA), cu câteva preciz\ri: metoda nu se aplic\ subiec]ilor sub 50de ani, criteriul scorului T mai mic decât 2,5 DS trebuie utilizatnumai peste aceast\ vârst\ [i este preferabil ca aparatul s\ includ\`n soft-ul s\u date de referin]\ pentru popula]ia masculin\. Dac\ seaplic\ b\rba]ilor datele de referin]\ pentru popula]ia feminin\, cumeste cazul celor mai multe aparate DEXA, osteoporoza estesubevaluat\.

Tratamentul b\rba]ilor cu osteoporoz\ se bazeaz\ `n principalpe bisfosfona]i (ex. alendronat, risedronat, zoledronat) sau ranelatde stron]iu. Cazurile care nu r\spund trebuie trecute pe administrarede parathormon (teriparatid), dar numai `n prezen]a unui risc `naltde fractur\. Substitu]ia hormonal\ cu testosteron are indica]ie numai`n prezen]a hipogonadismului dovedit.

Prof. Dr. Hora]iu D. Bolo[iuCentrul de osteoporoz\ „Osart”, Cluj-NapocaDirector medical al Clinicii de diagnostic Phoenix

Osteoporoza este o boal\ care domin\ net la sexul feminin. Seapreciaz\ c\ aproximativ 30% dintre femeile care supravie]uiescmenopauzei vor deveni cu timpul osteoporotice, dar procentuleste mai ridicat dac\ acestea asociaz\ [i al]i factori de risc,`ndeosebi ereditari, nutri]ionali sau lega]i de boli intercurente.

Când [i de ce fac b\rba]ii

osteoporoz\?

B\rba]ii pornesc `n procesul de`mb\trânire de la o mas\ osoas\ maimare, oasele lor sunt mai mari [i mai

rezistente, iar un moment de declin al func]ieilor gonadale, similar cu menopauza femeilor,lipse[te, dar toate acestea nu justific\ignorarea problemei.

Info:Studiile popula]ionale auar\tat c\ una din treipersoane cu osteoporoz\este un b\rbat.

Boala lor apare `ns\ mai târziu cu `nmedie 10 ani, iar inciden]a fracturilor esteaproximativ jum\tate din cea observat\ lafemei. Exist\, de asemenea, o diferen]\ `ntresexe cu privire la tipul fracturilorosteoporotice, `n sensul c\ la femeipredomin\ cele vertebrale, `n vreme ce lab\rba]i, cele de [old sunt mai frecvente. ~nplus, cele din urm\ sunt mai grave la b\rba]i.Este de a[teptat ca odat\ cu `mb\trânireapopula]iei, un fenomen care deja se facesim]it, `n urm\torii 15 ani rata osteoporozeimasculine s\ se dubleze, iar cea a fracturilorde [old s\ se tripleze.

Constela]ia factorilor de risc pentru osteoporoz\la b\rba]i este similar\ cu cea observat\ lafemei. ~ntre 20-66% din cazuri, b\rba]ii caredezvolt\ boala sufer\ de un grad dehipogonadism, legat de vârst\ sau de originemedicamentoas\. Spre deosebire de femei,ponderea fumatului, consumului de alcool [isedentarismului legat de p\r\sirea activit\]iifizice cu ocazia pension\rii este mai frecvent\.

22

Util

Exist\ diferite motive pentru care opersoan\ fumeaz\ sau ia decizia de a seapuca de fumat. Printre ace[tia: stresul,sup\rarea, pl\cerea de a fuma atuncicând bei o cafea sau poate simplasocializare sau anturajul.Indiferent de motivele pe care fiecare le invoc\ pentru viciul

s\u, cert este c\ a te l\sa de fumat este una dintre„activit\]ile” cel mai greu de `ndeplinit deoarece avem de-a

face cu un drog. Fumatul `n timpul sarcinii este o adev\rat\crim\ `mpotriva f\tului, afectându-i nu doar via]a intrauterin\,ci mai ales dezvoltarea ulterioar\, cu rezultate grave asupras\n\t\]ii sale. Statisticile OMS au revelat faptul c\, la oraactual\, 15% dintre femei fumeaz\ `n ]\rile dezvoltate [i 8% `n]\rile aflate `n curs de dezvoltare.

Info:Fumul de ]igar\ con]ine peste 2500 decompu[i chimici, fiind [tiut faptul c\nicotina [i monoxidul de carbon suntdeosebit de nocive femeii, dar [i pentrus\n\tatea f\tului.

4Fumatul `n timpul sarcinii, conform statisticilorspeciali[tilor, dubleaz\ riscul de a avea un copil cugreutate mic\ la na[tere. De obicei, bebelu[ii cu o greutatemai mic\ de 2.500 g au mari probleme de s\n\tate `nprimele luni de via]\. Ace[tia prezint\ un risc crescut dehandicapuri cornice - paralizie cerebral\, retard mintal [iprobleme de `nv\]are sau, mai grav, uneori pot chiardeceda.

4Fumatul `n timpul sarcinii m\re[te cu 20% riscul na[terii`nainte de termen. 4Fumatul `n timpul sarcinii poate determina defecte fizicela bebelu[i. Femeile care fumeaz\ [i au `n familie membricu anomalii congenitale, `mpreun\ cu fumatul `n timpulsarcinii, au un risc cu 20% pentru a a avea copii cu acelea[iprobleme genetice. Acest context este favorabil apari]iei lanou-n\scut a celor dou\ deforma]ii cunoscute sub numelede buz\ de iepure sau gur\ de lup.

Riscuri pentru bebelu[

Renun]area la fumat scade riscul anomaliilor genetice

Medicii speciali[ti sf\tuiesc femeile carefumeaz\ s\ renun]e la acest viciu `n timpul sarcinii.Dac\ viitoarea mam\ renun]\ la ]ig\ri pân\ lasfâr[itul primului trimestru de sarcin\, riscul de aavea un copil cu greutate mic\ la na[tere estesimilar cu al gravidei nefum\toare. Oprireafumatului `n cel de al treilea trimestru poate`mbun\t\]i rata de cre[tere a f\tului.

Nici gravidele nefum\toare nu sunt scutite deprobleme. Ele sunt sf\tuite s\ evite locurile `n carese fumeaz\, deoarece [i fumatul pasiv presupuneriscuri mari de a na[te un copil cu greutate mic\ lana[tere sau cu afec]iuni genetice.

Bebelu[ii ai c\ror mame au fumat pe perioada sarcinii au unrisc de trei ori mai mare de a deceda ca urmare a sindromului mor]iiinfantile subite comparativ cu cei ai c\ror mame sunt nefum\toare. {ibebelu[ii expu[i fumatului pasiv prezint\ un risc crescut de deces. Deasemenea, copiii supu[i fumatului pasiv sau activ `n timpul vie]iiintrauterine se pot na[te cu probleme de autism, astm [i ADHD.Bebelu[ii expu[i fumului de ]igar\ au mai multe probleme respiratorii[i infec]ii ale urechii decât copiii care nu au fost supu[i fumatului. Deasemenea, bebelu[ii „fum\tori” au un risc cu aproape 40 % maimare de a se `mboln\vi de pneumonii `n primul an de via]\.

”Doctore, copilul meufumeaz\ înc\ din uter.E grav?”

24

Advertorial

4{terge]i-v\ `ntotdeauna dinspre

fa]\ c\tre spate, ori de câte ori

merge]i la toalet\.

4Evita]i utilizarea hârtiei igienice

colorate, a spumantului de baie [i

a [erve]elelor deodorante.

4Evita]i folosirea detergen]ilor [i

`n\lbitorilor puternici pentru

lenjeria intim\.

4Consuma]i 6 pân\ la 8 pahare de

ap\ sau lichide pe zi.

4Urina]i de fiecare dat\ când sim]i]i

nevoia.

4~n timpul ciclului menstrual,

schimba]i tamponul de cel pu]in

dou\ ori pe zi.

4Face]i b\i fierbin]i, `n care pune]i

ulei de ienup\r, mu[e]el sau pin.

4Alege]i lenjerie intim\ din bumbac,

[i nu din material sintetic.

Infec]iile tractului urinar (ITU)Infec]iile tractului urinar sunt afec]iuni normale, discrete uneori, `ntrucât pot fi greude depistat, dar care reprezint\ o amenin]are serioas\ pentru rinichi. ITU iauna[tere atunci când microorganismele se instaleaz\ [i se r\spândesc `n aparatulurinar. Potrivit speciali[tilor, 85% din num\rul infec]iilor urinare sunt provocate debacteria Escherichia coli.

ITU se num\r\ printre cele mai frecvente boli care afecteaz\ popula]ia. Ele pot recidiva sau

pot lua chiar forme cronice. Infec]iile cronice duc la incontinen]\ (eliminarea involuntar\ de

urin\) sau insuficien]\ renal\. Cele mai afectate persoane sunt femeile de orice vârst\ (peste

80%), din cauza particularit\]ilor anatomice ale tractului urinar.

Ca localizare, aceste infec]ii se `ntâlnesc atât la nivelul aparatului urinar inferior (uretra sau vezica urinar\),

cât [i la nivelul aparatului urinar superior (uretere, rinichi).

Urin\ri frecvente [i dureroase

Disconfort [i usturimi locale

Durere `n abdomenul inferior sau `n

regiunea lombar\, pelvian\ sau uretral\

Frisoane

Sânger\ri

Cele mai expuse femei care pot dezvolta ITU:

femeile cu infec]ii vaginale

femeile cu o igien\ intim\ insuficient\

sau exagerat\

femeile `ns\rcinate

fum\toarele – radicalii liberi care se

reg\sesc `n tutun favorizeaz\ instalarea

bacteriilor

femeile aflate la menopauz\ –

motivul este determinat de reducerea

num\rului de estrogeni prezen]i `n

organism ce conduc la sub]ierea

mucoasei vaginale.

persoane suferind de diabet sau boli

neurologice.

Simptomegenerale:

Predispozi]ii

De[i exist\ o suit\ de simptome care conduc medicul c\tre diagnosticul

de infec]ie urinar\, este absolut necesar\ stabilirea exact\ a germenului

care a produs infec]ia prin teste de laborator. Fiecare bacterie este

sensibil\ la anumite tratamente, de aceea administrarea de tratamente

dup\ ureche este total neindicat\! Medicul va recomanda o urocultur\ cu

antibiogram\ `nainte de a prescrie antibiotice. Dozele [i durata

tratamentului trebuie respectate `ntocmai, chiar dup\ dispari]ia

simptomelor, pentru ca bacteria s\ fie distrus\ `n totalitate. Altfel, va

dezvolta rezisten]\ la antibiotice.

Sfaturi pentru prevenirea infec]iilor urinare:

Femeile au [anse mult mai ridicate de a contracta infec]ii ale tractului urinar din

cauze anatomice [i fiziologice. B\rba]ii sunt expu[i problemei când acestea se

asociaz\ unor malforma]ii renale, unor modific\ri anatomice la nivelul aparatului

urinar – adenom prostatic, purt\tori cronici de sond\ - sau unor manevre

medico-chirurgicale.

26

ORL

Otita medie afecteaz\ `nspecial sugarii [i copiii mici, cuvârste `ntre 3 luni [i 3 ani,aceasta fiind de altfel [i perioadavital\ pentru dezvoltarea [i`nv\]area limbajului. 3 din 4 copiisufer\ de cel pu]in un episod deotit\ medie pân\ la vârsta de 3ani.

Otita medie, episodul ini]ialal infect\rii urechii, are casimptome dureri puternice, febr\,tulbur\ri de somn [i hipoacuzie.~n pofida terapiei cu antibiotice,otita medie poate evolua spreafec]iune recurent\ [i persistent\,

de care sufer\ unul dintre cincicopii. Aceasta presupune, deobicei, vizite repetate la medic [i,uneori, interven]ii chirurgicaledificile [i anestezie.

Forma acut\ poate evolua laforma mai sever\, cronic\, atuncicând, indiferent de motiv, estetratat\ inadecvat sau când, dup\finalizarea tratamentului, nu seevalueaz\ dac\ timpanul s-avindecat sau dac\ nu exist\ altecomplica]ii nou-ap\rute. Dac\acestea sunt neglijate, boalapoate deveni o problem\ petermen lung.

Otita medie: de ce to]i p\rin]ii artrebui s\ [tie despre ea

Pân\ la vârsta de 3 ani, 3 din 4 copiidezvolt\ un episod de otit\, afec]iuneprevenibil\ care, netratat\, poateduce la deficit de auz.

Infec]ia urechii medii sau “otita

medie” reprezint\ una dintre cele

mai frecvente afec]iuni ale

copil\riei. ~n paralel cu suferin]a

cauzat\ copiilor, otita medie

genereaz\ un consum de antibiotice

ridicat (fiind una dintre cele mai

frecvente indica]ii pentru prescrip]ia

acestora), ceea ce poate conduce la

cre[terea rezisten]ei la antibiotice.

~n ]\rile dezvoltate, unul din o

sut\ de copii sufer\ de complica]iile

supurative ale otitei medii, iar `n ]\rile

`n curs de dezvoltare num\rul lor

cre[te la 1 din 20. Aceste complica]ii

includ surditatea, inflama]ia local\ a

osului, denumit\ mastoidit\, sau chiar

infec]ia poten]ial fatal\ a creierului –

meningit\. ~n plus, otita medie poate

induce [i alte complica]ii [i consecin]e

pe termen lung, pentru c\ infec]iile

repetate ale urechii medii au un

important impact psihologic [i social

asupra copiilor [i a familiilor acestora,

dar [i un impact economic

semnificativ asupra societ\]ii.

Potrivit Ministerului S\n\t\]ii, `n România sunt

raportate anual cazuri de otit\ medie:

l 5.480 de cazuri `n spitale

l Aproape 40.000 de cazuri la medicii speciali[ti

l Peste 94.000 de cazuri la medicii de familie.

Exist\ mai multe mecanisme prin care otita medie recurent\

poate cauza deficit de auz. Cel mai frecvent este un rev\rsat

sau o acumulare de lichid `n spatele timpanului, care

afecteaz\ vibra]iile acestuia. Deficien]ele de auz pot cauza fie

hiperactivitate, fie, din contr\, lips\ de aten]ie, precum [i

`ntârzierea dezvolt\rii limbajului [i dificult\]i `n integrarea `n

clas\ sau `n jocurile celorlal]i copii.

4Light `nseamn\ [i s\n\tos?

4Ce se `ntâmpl\ când

consumi alcool?

4Cele mai bune strategii

`mpotriva frigului

4S\rb\torile de iarn\ –

S\rb\torile D\ruirii, Iubirii

[i Iert\rii

4Excesele alimentare [i

neglijarea medica]iei de

fond

4Grip\, bron[it\, pneumonie

- Proteja]i-v\ pl\mânii!

28

Supliment de iarn\

Probabil, cel pu]in mental, `]i faci bilan]ul2010. Poate `]i propui obiective, ai idei noi.Sau arhivate, le vrei puse `n ac]iune. Urze[ti

planuri cu aspira]ie de vise (visuri!), dar,supersti]ios, le ]ii sub pern\ pân\ când m\car„i]esc” c\p[orul. Apoi `nve]i s\ ceri ajutor s\ ledezvol]i, s\ le promovezi...

Azi e seara `n care `mpodobe[ti bradul. Aicur\]at spa]iul, ai aerisit. Ai preg\tit un ceai de

iarn\. Cu rom jamaican, antir\ceal\, chiar [ipreventiv. ~n boxe, auzi cântecele de [emineu alelui Alifantis. Pui `n brad ce vrei tu, ce crezi tu c\bucur\! Mai ales `n vârf... Dar lâng\, `n raionulpentru daruri, pui IUBIRRRE, o carte mare [i ro[ie,a Editurii Vellant. Pentru c\ emo]ia lecturii eidezmor]e[te suflete, reduce inflama]ii, anihileaz\dureri, schimb\ convingeri!

Te a[ezi `n fotoliul t\u preferat sau `n locul dinc\min unde te sim]i `n siguran]\. Protejat(\).

Zâmbe[ti. ~]i aminte[ti din nou c\ `]i dore[tica-n via]a asta s\ fii fericit(\). Cu to]i ai t\i. Cuomenirea, dac\ se poate. Ai vrea un butoninterior - imaginar – ca punctul G!, de ac]ionareautomat\ a fericirii, a st\rii de bine cu tine. ~ntine. F\r\ dependen]\ de context, de oameniivremurilor tale, de ac]iunile, gândurile [i reac]iilelor. Ei bine, via]a – sau Cine ne guverneaz\ – cu(ne)dreptate [i generozitate, `]i ofer\ un comutatorcu dou\ butoane, cu dou\ pozi]ii: Sad button(butonul de triste]e) [i Happy button (butonul de

DUIOS,MI{C|-TE!

Anca BaciuPsiholog-psihoterapeut tel. 072 2774 583

...Decembrie...Decembrie 2010. Cu ce ai, cu ce n-ai, a[a cum e[ti acum, cu respira]iile gr\bite de sfâr[it de

an, te preg\te[ti de Christmas, de trecere `n 2011! Te bucuri c\ vin zile [i nop]i de distrac]ie sau de repaos.

Tremuri de pl\cere c\ [tii c\ vei mânca [orici, sarmale [i piftie....N\d\juie[ti s\-]i faci timpul t\u pe care s\-l

consumi cu hobby-urile tale, cu ceva ce n-ai f\cut demult [i la care jinduie[ti! Sau `]i propui s\ faci ceva

pentru prima oar\ `n via]\!

fericire, bucurie). {i-]i mai d\ [i libertatea de aaccesa ce buton dore[ti. Decizia e exclusiv ata. Puterea ]i-o g\se[ti `n interior.

Mecanismul func]ioneaz\, e verificat. E uncadou pe care l-am primit de la un maestru[i-l dau mai departe...

Desigur, ai nelini[ti [i incertitudini c\ latine nu va merge. C\ tu ai v\zut c\ unii dintrenoi sunt `nclina]i `nspre a suferi [i al]ii nu! C\unii au voca]ia, gena fericirii [i a senin\t\]ii,iar al]ii nu! Sunt deprima]i care s-au`ndr\gostit de starea lor depresiv\, s-auobi[nuit atât de mult cu beneficiile ei, `ncâtuit\ c\ mai pot fi [i sim]i [i altfel! De pe„pozi]ia de bine”.

Oftezi. Inspiri. Expiri. Ceaiul s-a r\cit `ncea[c\. Faci altul [i `n ceainicul mare, c\ci seapropie ora când v\ strânge]i to]i ai casei. {iprietenii. Animale [i oameni.

~ncetezi s\ te mai gânde[ti... Acum tebucuri. Nu [tii cât „te ]ine”! Dar probabil spresigur c\ din ianuarie trebuie s\ te mi[ti dinnou: serviciu sau c\utare dac\ nu-l mai ai,copii la [coal\, supermarket, treburi de cas\,ma[ina `n service... Interesul t\u social,comunitar se ascute iar\[i. Apoi teatru, filme,citit. Audio-book-uri. Show-uri, role, pianulpr\fuit. Goblenuri.

C\]eii la plimbare, c\l\torii, `ntâlniri. Vinro[u [i ciocolat\ am\ruie. Pasiuni. Via]a ta.Gestionat\ din ce `n ce mai armonios, maiechilibrat. Binein]eles, e dreptul t\u s\ alegi s\te ag\]i de traume [i s\ „mori” lent sau s\ temi[ti, adic\ s\ tr\ie[ti. {i asta faci, te mi[ti,pentru c\ ai energia necesar\. Disponibilitateade a face, de a sim]i, de a d\rui. Iste]imea dea nu `ncremeni `ntr-un singur loc, `ntr-o unic\[i dezn\d\jduit\ solu]ie.

Nici `n 2011 nu te abandonezi! Ape[iHappy button, chiar dac\, aparent, nu se`ntâmpl\ sau nu se schimb\ nimic... APLIC|-TE! Folose[te mai cu blânde]e [i cuzgârcenie lupa care-]i umfl\ defectele [i voceacare-]i minimizeaz\ ac]iunea, aptitudinile,resursele...

Apas\ Happy button!

30

Supliment de iarn\

`nseamn\[i s\n\tos?

„Light“

Când cump\r\m un produsalimentar trebuie s\ acord\m ofoarte mare aten]ie detaliilor

nutri]ionale de pe etichet\. De obicei,dac\ un produs con]ine un procent redusde gr\sime `nseamn\ c\ el con]ine, `nschimb, mai mult zah\r sau `nlocuitoriartificiali de zah\r, acest adaos de zah\rputând avea efecte negative asupradiabeticilor, de exemplu.Adesea, suntem `n[ela]i de aspectul unuiprodus care pare s\ aib\ anumitecaracteristici, dar, `n realitate, nu le are.Iaurturile „light“ pot s\ con]in\ „E“-urideclan[atoare de alergii pentru unii dintrenoi, la fel cum ele con]in `ndulcitoriartificiali deosebit de nocivi. Acesta esteunul dintre motivele pentru care iaurturile„light“ nu sunt recomandate copiilor.

4

Info:Alimentele etichetate ca fiind light au, de

obicei, un indice glicemic ridicat. Ne putemda seama de acest lucru dac\ ni se facefoame foarte repede dup\ ce mânc\m unastfel de aliment [i c\ut\m o gustare.

Se discut\ intens `n ultima vreme despreconceptul de stil de via]\ s\n\tos. Nepreocup\ tot mai mult s\ avem o alimenta]ies\n\toas\, `ncerc\m s\ elimin\m “E”-urile dinmâncare [i s\ cump\r\m predominantproduse care poart\ men]iunea “Light”.Trebuie s\ [tim `ns\ c\ nu toate produselesunt ceea ce par a fi. {i atunci cum s\ alegemf\r\ team\, f\r\ s\ ne punem `n pericolgreutatea sau chiar s\n\tatea?

Un alt aspect important este faptul c\ tindem s\consider\m c\ alimentele etichetate ca fiind „light“ suntatât s\n\toase, cât [i dietetice. Prin urmare, credem c\putem s\ mânc\m o por]ie `n plus f\r\ probleme.Produsele „light“ nu sunt cheia controlului greut\]ii.Fiecare dintre noi este unic, iar un produc\tor de produse„light“ nu de]ine secretul dietei tuturor, tocmai pentru c\acest secret nu exist\, el depinde de nevoile nutri]ionaleale fiec\ruia dintre noi. Speciali[tii ne recomand\ s\alegem cu mare grij\ produsele „s\n\toase“ [i s\ citimindica]iile nutri]ionale de pe etichet\ pentru c\ de acoloafl\m ce ingrediente au fost eliminate [i cu ce au fost`nlocuite. Iar dac\ toate aceste sfaturi nu ne duc spreconcluzii mul]umitoare, este indicat s\ solicit\m p\rereaunui specialist `n nutri]ie.

32

Supliment de iarn\

Ce se `ntâmpl\ când consumi alcool?Alcoolul ne influen]eaz\ pe to]i atunci când bem. ~ns\ nu to]ireac]ion\m `n acela[i mod. Concentra]ia de alcool care intr\`n organismul dumneavoastr\ [i modul `n care este aceastaabsorbit\ depinde de factori cum ar fi cantitatea pe care oconsuma]i [i cât de repede, greutatea dumneavoastr\, sexul [idac\ be]i sau nu pe stomacul gol.

Alcoolul este absorbit `n sânge [i distribuit `n organism

Alcoolul `ncepe s\ fie absorbit `n organismul dumneavoastr\, `n cantitatemic\, imediat dup\ ingestie, prin mucoasele gurii [i esofagului. Cu toateacestea, alcoolul este, `n principal, absorbit `n sânge prin pere]ii stomacali(aproximativ 20%) [i intestine (aproximativ 80%), `n special `n intestinul sub]ire.

Info:Procesul de absorb]ie are loc mai `ncet `n cazul `n care ave]imâncare `n stomac sau in intestine.

Alcoolul este apoi distribuit `n `ntregul organism prin sistemul circulator:acesta se dizolv\ `n lichidul din sânge [i, pe m\sur\ ce sângele circul\ `norganism, intr\ [i se dizolv\ `n lichidul fiec\rui ]esut din corp.

Organele importante cum ar fi ficatul, rinichii, pl\mânii [icreierul absorb mai mult alcool. Organele cum ar fi creierulau o sensibilitate special\ la alcool [i la compu[ii acestuia,astfel `ncât asupra acestora pot avea loc efecte adverse.

4Una dintre func]iile rinichilor o reprezint\

men]inerea compozi]iei corecte a

sângelui.

4Pentru a realiza acest lucru, rinichii

filtreaz\ sângele dvs. (de aproximativ 20

de ori pe zi). Apoi, substan]e utile, cum

ar fi proteinele [i aminoacizii, sunt

reabsorbite `n sânge. Produsele

nefolositoare [i `n exces nu sunt

reabsorbite – acestea sunt transferate `n

urin\ [i apoi eliminate din organism, a[a

cum este cazul alcoolului [i al produ[ilor

s\i rezulta]i `n urma metaboliz\rii.

4De asemenea, rinichii lucreaz\ pentru

p\strarea unui volum constant de ap\ `n

organism. Alcoolul este un diuretic. Dac\

be]i prea mult, corpul dvs. ajunge s\

elimine mai mult\ ap\ decât absoarbe –

[i se poate deshidrata, ca rezultat

provocând ame]eal\ [i dureri de cap.

4Organismul nu poate stoca alcoolul – ficatul este responsabil cu

descompunerea (metabolizarea) acestuia.

4Ficatul nu poate s\ metabolizeze dintr-o dat\ decât o cantitate limitat\ de

alcool. Sunt necesare trei ore sau mai mult pentru a elimina din organism

alcoolul introdus dintr-o singur\ b\utur\ – rata de eliminare depinzând de

factori cum ar fi greutatea [i sexul dvs.

4Cu cât be]i mai mult, cu atât acest proces va dura mai mult. Nu pute]i face

nimic pentru a accelera ritmul metabolismului.

Ficatul `nl\tur\ aproximativ 90% din cantitatea de alcool din corp

Rinichii elimin\aproximativ 5% dinalcool prin urin\

33

Supliment de iarn\

Intoxicarea cu alcool esterezultatul consumului unorcantit\]i periculoase de alcool.Aceasta poate fi mortal\; cei caresupravie]uiesc pot r\mâne cuafec]iuni ireversibile ale creierului.

Semnale de alarm\

4Confuzie mental\

4Stare de stupoare, pierderea

cuno[tin]ei, com\

4Vom\

4Crize convulsive

4Respira]ie `nceat\ sau

neregulat\ (cu pauze de mai mult de opt secunde `ntre momentele

de respira]ie)

4Pielea extremit\]ilor vân\t\, tegumente palide [i/sau piele rece,

umed\

4Temperatura sc\zut\ a corpului

4Un miros puternic de alcoolOamenii pot suferi de intoxicare cu alcool f\r\ s\ aib\ toateaceste semne si simptome.

Aceasta `nseamn\ c\ influen]eaz\ modul defunc]ionare a celulelor [i modul `n care creierulrela]ioneaz\ cu toate celelalte p\r]i aleorganismului.

4Cortexul cerebral proceseaz\ informa]iile

provenite de la organele dvs. de sim]; de

asemenea, controleaz\ modul `n care gândi]i [i

mi[carea mu[chilor dvs. ~n momentul `n care

alcoolul influen]eaz\ cortexul cerebral,

procesarea informa]iilor provenite de la

organele de sim] dureaz\ mai mult, deveni]i

mai pu]in inhibat [i nu mai gândi]i la fel de

clar.

4Sistemul limbic este partea creierului care

controleaz\ memoria [i emo]iile dvs. ~n

momentul `n care acesta este influen]at de

alcool, emo]iile dvs. devin exagerate – spre

exemplu, pute]i deveni mai expansivi, excesiv

de veseli, sau mai tri[ti, mai absen]i la ceea ce

se `ntâmpl\ `n jur – [i `ncepe]i s\ uita]i lucruri

sau s\ pierde]i no]iunea timpului.

4Cerebelul coordoneaz\ mi[c\rile fine ale

mu[chilor, inclusiv mu[chii care v\ ajut\ s\

p\stra]i echilibrul. ~n momentul `n care alcoolul

influen]eaz\ cerebelul, `ncepe]i s\ v\ pierde]i

echilibrul [i coordonarea mi[c\rilor [i nu mai

ave]i stabilitate pe picioare.

4Hipotalamusul controleaz\ un num\r de func]ii,

inclusiv excitarea [i performan]a sexual\. ~n

momentul `n care este afectat\ de alcool,

excitarea sexual\ cre[te, `ns\ scade

performan]a sexual\.

4Trunchiul cerebral controleaz\ func]iile

automate ale corpului, cum ar fi respira]ia,

pulsul [i starea de con[tien]\. Când alcoolul

ajunge `n trunchiul cerebral, deveni]i somnoro[i

datorit\ sc\derii ritmului respira]iei [i, `n func]ie

de cantitatea de alcool pe care o consuma]i,

pute]i chiar s\ v\ pierde]i cuno[tin]a. Pe m\sur\

ce concentra]ia de alcool din sângele dvs.

cre[te, v\ poate afecta pulsul, respira]ia [i

starea de con[tien]\ [i poate s\ duc\ chiar la

deces.

Alcoolul afecteaz\celulele nervoase din creier

Intoxicarea cu alcool

Concentra]ia de alcool `n sânge a unei persoanepoate continua s\ creasc\ chiar dup\ pierdereacuno[tin]ei.

Iat\ ce trebuie s\ face]i:

4Nu intra]i `n panic\

4Solicita]i imediat asisten]\ medical\ – anun]a]i serviciile de urgen]\

4~ntoarce]i-i pe o parte (pentru a evita inhalarea sau `necarea cu

vom\)

4P\stra]i-le o temperatur\ ridicat\ a corpului (acoperi]i-i cu o hain\,

p\tur\ etc.)

4Sta]i al\turi de ei [i supraveghea]i-i pân\ la sosirea asisten]ei

medicale

Nu `ncerca]i s\ trezi]i persoana respectiv\ cu cafeasau du[uri reci – acestea nu ajut\ – [i nu `i l\sa]i s\"doarm\ pentru a-[i reveni". S-ar putea s\ nu se maitrezeasc\ niciodat\.Citi]i mai multe pe http://www.desprealcool.ro

34

Supliment de iarn\

Natura a f\cut lucrurile a[a cumtrebuie. Organismul nostru estedotat cu mai multe mecanisme

de reglare, pentru a se putea adaptavaria]iilor climatice. Rezultatul: temperaturanoastr\ intern\ se men]ine la 37 de grade.

Strategii împotriva „generalului Iarn\“

Strategii împotriva „generalului Iarn\“

Iarna s-a `ntors, cu tot cortegiul de frisoane [ideger\turi. Când termometrul coboar\ sub zero,[i moralul va sc\dea. Iat\ sfaturile noastre pentrua trece iarna confortabil, bine proteja]i.

Alexandra ConstantinRedactor

Info:Dac\ ne este frig, din instinct,`ncerc\m s\ ne `nc\lzim: s\rimpe loc, ne frec\m mâinile saune punem haine c\lduroase.

~n creier, exist\ o mic\ zon\, numit\ hipotalamus, carecomand\ reac]iile prin care ne `nc\lzim. Aceast\ regiunedeclan[eaz\ producerea frisoanelor, atunci când temperaturacorporal\ coboar\ pu]in.

Tot pentru a se `nc\lzi, organismul arde mai multe calorii.Anumite situa]ii extreme pot s\-l oblige s\ lupte mai mult: oexpunere prelungit\ la temperaturi sc\zute poate atrage dup\ sinehipotermia. Din fericire – [i cu condi]ia s\ v\ lua]i câteva precau]ii–, ve]i respinge f\r\ dificultate asalturile iernii.

Idei pentru a v\ `nc\lzi

4

4Be]i mult [i cald~n orice sezon, organismul are nevoie s\ fie bine hidratat.

Aerul uscat favorizeaz\ evaporarea apei din ]esuturile cutanate.Trebuie s\ be]i 1,5 litri de ap\ pe zi, chiar dac\ senza]ia de seteeste mai redus\ decât vara. B\uturile s\ fie calde, iar c\ldura se vadifuza `n tot corpul: ceaiuri diverse, infuzii, ciocolat\ cald\... [icafea, dar cu modera]ie. Nu uita]i ciorbele de legume, care aduc [is\rurile minerale de care ave]i atâta nevoie.

35

Supliment de iarn\

4Hidrata]i-v\ pieleaFrigul usuc\ epiderma, iar un

interior supra`nc\lzit o `mpiedic\ s\ serehidrateze cât trebuie. Aplica]i, odat\ sau de dou\ ori pe zi, o crem\hr\nitoare [i protectoare. Evita]i s\ v\umezi]i buzele, fiindc\ au tendin]a s\se crape atunci când sunt umede.

4Controla]i `nc\lzirea din incinteCu cât diferen]ele de temperatur\

cresc, cu atât adaptarea la frig estemai dificil\. Pielea, mai sensibil\, seap\r\ mai greu contra agresiunilorexterioare. O atmosfer\ prea uscat\irit\ gâtul [i bron[iile: umidifica]i aerulpunând mici recipiente cu ap\ pecalorifer.

4Acoperi]i-v\ extremit\]ilePierderile termice sunt importante

la nivelul capului [i al c\ilorrespiratorii. {i, cum o femeie din dou\sufer\ din cauz\ c\ are picioarelereci, masa]i-le cu o crem\ special\ cuefecte vasodilatatoare.

4Mânca]i mai mult, dar echilibratPentru a ne furniza caloriile

necesare, alimenta]ia noastr\ trebuies\ fie mai bogat\ `n zah\r [i materiigrase, r\mânând totu[i echilibrat\.Varia]i meniurile cu paste, orez,legume seci, cereale [i pâine. Alege]igr\simile din unt, ou\ [i lapteproasp\t. Nu uita]i pe[tele gras:sardine, ton, somon [i nici fructele [ilegumele, surs\ de fibre [i vitamine.

4Purta]i mai multe haineAsta pentru a crea un strat de aer

`ntre ele, cel mai bun izolant termic.De asemenea, nu ocoli]i hainele dinmateriale izolante: fie c\ sunt naturalesau sintetice, aceste materialeformeaz\ o “a doua piele”.

Cum evit\m nepl\cerilecauzate de frig

La munte, frigul intens [i vântul pot provoca deger\turi `nzona urechilor, mâinilor, nasului [i degetelor de lapicioare. Leziunea se manifest\ prin furnic\turi [i oamor]ire a zonei expuse, cu ro[ea]\, congestie [i b\[ici. Deregul\, se vindec\ `n câteva zile.

Sindromul RaynaudLa unele persoane, frigul provoac\ contrac]ia capilarelor la nivelul

degetelor de la mâini [i picioare. Rezultatul? Sângele nu mai poate circula.Degetele se albesc, devin insensibile [i dureroase. Culoarea vireaz\ c\treviolaceu, apoi apare o senza]ie dureroas\, iar aspectul va fi de ro[u viu,când circula]ia devine normal\. Aceast\ afec]iune atinge 2-5 % dinpopula]ie, mai ales femeile tinere.

Simptomele, uneori dureroase, trebuie s\ v\ alerteze, fiindc\ potascunde o boal\ mai grav\.

Deger\turiCând frigul se combin\ cu umiditatea, la

degete pot ap\rea deger\turi. Traumatismelerepetate (`nc\l]\minte prea strâns\) sau mersulprelungit favorizeaz\ apari]ia lor. Foartedureroase, eviden]iate prin culoarea ro[ie azonelor afectate, ele dispar `n 2-3 s\pt\mâni.Dac\ ave]i mult de mers, purta]i `nc\l]\mintedin piele, comod\, `n care s\ v\ pute]i mi[cadegetele. Ciorapii s\ fie de bumbac sau lân\,pentru a evita transpira]ia.

Cr\p\turile pieliiIarna, pot ap\rea cr\p\turi (fisuri) la

comisurile buzelor sau la r\d\cina unghiilor.Aceste leziuni dureroase sunt favorizate defrig [i umiditate, mai ales dac\ ave]iobiceiul s\ v\ umezi]i buzele continuu. Nuezita]i s\ v\ proteja]i obrazul [i mâinile`nainte de a ie[i afar\, mai ales dac\ ave]ipielea uscat\. Utiliza]i o crem\ hidratant\nonalergic\ [i hr\nitoare. {i nu uita]i debalsamul de buze.

36

Supliment de iarn\

S\rb\torile de iarn\ — S\rb\torile D\ruirii, Iubirii [i Iert\rii

Gabriel OlaruRedactor

Motto:„Limpede nu vezi decât cu inima. Miezullucrurilor nu poate fi v\zut cu ochii” (Micul Prin] – deAntoine de Saint Exupery).

A cum câteva luni, `n revista lunii martie, v\`mp\rt\[eam gânduri despre binefaceriletrupe[ti [i spirituale ale postului. Chiar dac\

ne g\sim `n cel de-al doilea mare post cre[tinesc, postulCr\ciunului, nu voi reveni asupra acelor lucruri, eler\mânând la fel de importante acum ca [i atunci, ci a[dori s\ p\trundem spre “miezul lucrurilor”, cum spuneMicul Prin], `mp\rt\[ind despre D\ruire, Iubire [i Iertare,accentuând pe importan]a D|RUIRII.

Milostenia, cum este denumit\ de c\tre lumeacre[tin\ ac]iunea de a d\rui nevoia[ilor [i nu numai, esteo practic\ foarte r\spândit\ `n rândul fiin]elor pline deiubire. Un dar din inim\ e mai mult decât valoarea luimaterial\ [i nu trebuie s\ uit\m c\, d\ruind celorlal]i, defapt nou\ `n[ine ne d\ruim, a[a cum spune [i rug\ciuneaSfântului Francisc de Assisi:

“Dând... prime[ti,Pierzând... g\se[ti,Iertând... e[ti iertat,Murind... reinvii la via]a etern\!“Darul f\cut din suflet are `ntotdeauna consisten]\, for]\

[i putere [i ajut\ la `nmul]irea iubirii `ntre semeni, oferindpremisele unei transform\ri l\untrice profunde `n fiin]auman\, pentru c\ iubirea este `ns\[i trupul lui Dumnezeu.

Marketingul agresiv al societ\]ii de consum umbre[terealitatea luminii spirituale a s\rb\torii Na[teriiMântuitorului, care este prin excelen]\ o s\rb\toare aD|RUIRII, IUBIRII {I IERT|RII.

Un bun cre[tin [tie c\ rostul s\u `n lumea asta este s\aplice `n via]a sa mesajul Hristic, `mp\rt\[ind prin exemplulpropriu despre dragostea lui Dumnezeu, despre mântuireape care El a adus-o umanit\]ii.

S\ nu uit\m c\ Bunul Dumnezeu ne-a D|RUIT [i ajertfit pe propriul s\u Fiu pentru iertarea p\catelor noastre.

Am putea vorbi mult pe aceast\ tem\, dar cuvintele„zboar\”, iar cele care ne definesc sunt faptele. A[a c\ v\invit s\ d\rui]i din inim\ celor care merit\, fiecare dup\posibilit\]i: lucruri materiale, vorbe mângâietoare,zâmbete, dar mai ales IUBIRE [i IERTARE.

V\ mul]umesc [i v\ `mbr\]isez cu iubire.

38

Supliment de iarn\

Prof. Dr. Matei Dumitru,Medic Primar

Pediatrie/Gastroenterologie,

Spitalul IOMC Alfred Rusescu,

Bucure[ti, [ef Disciplina Medicin\ de

Familie, UMF Carol Davila, Bucure[ti

Medicamentele[i masa de S\rb\toriPerioada mult a[teptat\ a S\rb\torilor, atât din punct de vedere religios, dar [iculinar, ne delecteaz\ cu un festin de produse tradi]ionale, având ca baz\ carnea deporc preparat\ `n felurite moduri, `n func]ie de zona geografic\ a ]\rii (friptur\,tob\, cârna]i, sarmale, piftie, [unc\, afum\turi), dar [i maioneze, brânzeturi cucantitate mare de sare [i gr\simi, iar ca desert cozonacul pufos, simfonie deproduse culinare „orchestrat\” `ntotdeauna de un pahar de vin aromat.

Dup\ un post `ndelungat, excesele alimentare, dinperioadele de S\rb\tori mai ales, pot determina afec]iuni acute,atât digestive, cât [i extradigestive.

Având `n vedere faptul c\ unii pacien]i opresc, din proprieini]iativ\, medica]ia de fond, efectele nedorite ale exceseloralimentare cu oprirea medica]iei sunt complica]iile sistemice sauchiar reactivarea bolii cronice cu consecin]e grave asupraorganismului. Diabetul zaharat [i bolile cardiovasculare se potagrava, mai ales dac\ uita]i sau renun]a]i voit la medica]ie pe operioad\ de timp.

Ce efect poate avea excesulalimentar [i cum se coreleaz\acesta cu bolile cronice de fond?

Sfatul nostru este ca, `nainte dea lua ini]iativa renun]\rii pe operioad\ la medica]ia prescris\,s\ consulta]i medicul de familiesau medicul specialist `n a c\ruieviden]\ sunte]i pentru a realizao reevaluare clinico-biologic\ [iterapeutic\ a statusuluidumneavoastr\.

~n acest sens, medicul vaajusta dozele sau va completatratamentul cu noi medicamentecare v\ vor ajuta s\ evita]i efectelenedorite ale excesului alimentar,sau pur [i simplu al consumuluiunor alimente cu care organismuldvs. nu este obi[nuit zilnic. `n plus,el va `ntocmi un regim igieno-dietetic personalizat [i ve]i [tiastfel ce ave]i voie s\ consuma]i,`n ce cantitate, dar [i ceea ce estecu des\vâr[ire interzis.

39

Supliment de iarn\

1) ~nainte de a `ntrerupe orice medica]iesau de a suplimenta schematerapeutic\, consulta]i medicul defamilie/medicul dvs. specialist.

2) Mânca]i pu]in [i des, evita]ialimentele procesate cu con]inutmare de gr\simi [i sare.

3) Fiecare mas\ trebuie s\ con]in\legume [i fructe proaspete.

4) Consuma]i cel pu]in 2 litri de lichidepe zi.

5) Limita]i consumul de alcool la 3pahare de vin/zi.

6) ~ncuraja]i familia la activit\]i fizicepl\cute `n aer liber.

7) Respecta]i orarul de odihn\ [i somn.

Info:~n ceea ce prive[te tehnica alimenta]iei, este de preferat s\aborda]i o metod\ a meselor mici [i dese, s\ nu mânca]i cupoft\ [i s\ ave]i un orar fix al meselor: 3 mese principale [i 2gust\ri zilnic. Trecerea la un meniu bogat trebuie s\ fietreptat\, deorece pot ap\rea probleme digestive ca: refluxgastroesofagian, colic\ biliar\, gastrite, pancreatite acute.

Chiar [i `n timpul s\rb\torilor, piramidaalimenta]iei ne arat\ ce [i cât putem consuma [i ne ajut\s\ evit\m excesele de alimente cu `nc\rc\tur\ patologic\.

Dup\ ultimele modific\ri aduse Piramidei alimentare,`n 2009, de c\tre Mayo Clinic din SUA, cerealele de labaza piramidei sunt `nlocuite cu legumele (minim 4 por]iizilnic) [i fructele (minim 3 por]ii zilnic). De asemenea, seadaug\ condimentele, care dau arom\ [i gust, reducândnevoia de gr\simi [i sare.

Pe locul 2 se afl\ carbohidra]ii - cerealele [iamidonoasele: pâinea, cereale integrale, orez, paste,cartofi [i alte legume bogate `n amidon.

Pe locul 3 g\sim proteinele [i produsele lactate:pe[tele [i fructele de mare (recomandate a se consuma decel pu]in 2 ori pe s\pt\mân\ datorit\ efectelor beneficeunice asupra s\n\t\]ii), carnea alb\: pui, curcan, lactatedegresate: iaurt degresat, brânzeturi slabe: ca[, urd\,brânz\ de vaci, mai pu]in de 2 g\lbenu[uri de ou pes\pt\mân\ (por]ii moderate, consum zilnic).

Carnea ro[ie, semin]ele oleaginoase [i dulciuriler\mân `n vârful piramidei (trebuie consumate mai rar - decâteva ori pe lun\).

~n continuare, se men]in recomand\rile de activitatefizic\ cel pu]in 30 minute/zi, cel pu]in 5 zile pes\pt\mân\.

Având `n vedere c\ buc\t\ria noastr\este foarte gustoas\, `ns\ pune accent peconsumul de carne ro[ie, `n special `nperioadele de s\rb\tori, re]ine]i faptul c\fiecare mas\ trebuie s\ cuprind\ ovarietate de principii nutritive ca: legume,fructe proaspete [i carbohidra]i (pâineintegral\, paste, cartofi sau orez).

Piramida alimenta]iei

Se recomand\ mai ales bolnavilorhipertensivi consumul redus de alimentes\rate ca: mur\turi, afum\turi, conserve,salamuri, cârna]i, piftie, sarmale cu varz\,deoarece pot cre[te tensiunea arterial\atât prin efectul direct al s\rii asuprareten]iei lichidiene, dar [i indirect, prinsc\derea efectului medica]ieiantihipertensive.

Re]eta unei petrecerif\r\ problememedicale

40

Supliment de iarn\

4 Viru[ii `ncep s\ ac]ioneze prin atacarea mucoaseirespiratorii. Infec]ia antreneaz\ o inflama]ie, careelibereaz\ substan]ele (mediatorii) cedeclan[eaz\ tusea. ~n cazul gripei, tusea aparerapid [i ac]ioneaz\ cât timp mucoasa pulmonar\nu este vindecat\, ceea ce necesit\ circa 3s\pt\mâni. Infec]ia provoac\ o hipersecre]ie demucus, care `ncarc\ pl\mânii.

4 Bacteriile nu distrug ]esutul pulmonar, ci `lcolonizeaz\, [i astfel apare inflama]ia. ~n acestcaz, sunt necesare antibioticele.

Grip\, bron[it\, pneumonieProteja]i-v\ pl\mânii!

Oana Radu,

Redactor Când este frig, pl\mânii sunt maisensibili. Microbii se “prind” mai repede,mai ales dac\, din diverse motive,imunitatea este sc\zut\. T

ulbur\rile respiratorii sunt `n continu\

cre[tere. Cauzele acestui fenomen sunt

diferite, dar este incontestabil c\ pl\mânii

no[tri sufer\ din cauza modului de via]\. Mai pu]in

cunoscut este rolul alimenta]iei noastre [i al

habitatului. Consum\m din ce `n ce mai pu]ine

produse proaspete, surs\ important\ de

antioxidan]i, care ajut\ la prevenirea inflama]iilor

bron[iilor. Consum\m, de asemenea, numeroase

produse care con]in conservan]i ce pot provoca

alergii. Locuin]ele actuale, izolate din ce `n ce mai

bine, ne cresc riscul de a respira substan]e iritante.

Expunerea, `n mediul profesional, la particule

alergene sau toxice pu]in cunoscute [i f\r\ `ndoial\,

subestimate, creeaz\ probleme.

Viru[ii [i bacteriile

4

~n principiu, de `ndat\ ce un element str\in p\trunde`n bron[ii, el este preluat de sistemul nostru imunitar sauevacuat prin tuse. Dar aceast\ ap\rare imunitar\ poate fisl\bit\: dac\ suntem obosi]i, stresa]i, dac\ pl\mânii suntirita]i de tutun sau, pur [i simplu, pentru c\ `mb\trânesc.

Bron[ita este o infec]ie provocat\ cel mai adesea deun virus. Dup\ un guturai zdrav\n, `ncepem s\ tu[im,eventual cu un pic de febr\, apoi totul reintr\ `n ordine.Tusea permite evacuarea secre]iilor cantonate `n aparatulrespirator [i ea nu trebuie suprimat\.

7 m\suri pentru a respira mai bine

1Nu mai fuma]i, este absolut obligatoriu!

2Aerisi]i acas\ [i la birou zilnic, cel pu]in

jum\tate de or\.

3Practica]i regulat un sport care dezvolt\

capacitatea respiratorie - nata]ie, ciclism, o

activitate muzical\ (instrumente de suflat,

cântat...)

4Merge]i pe jos, `n ritm sus]inut, de mai multe

ori pe zi.

5Efectua]ii serii scurte de inspira]ii [i expira]ii

profunde, afar\ sau `ntr-o camer\ bine

aerisit\

6Proteja]i-v\ de inhalarea substan]elor toxice,

acas\ sau la locul de munc\.

7Dac\ ave]i permanent pl\mânii `nc\rca]i,

cur\]a]i-i zilnic, cu ajutorul gimnasticii

recuperatorii (`nv\]at\ cu un kinetoterapeut).

Bron[ita: nu o l\sa]is\ se cronicizeze

Tusea poate deveni jenant\ noaptea. ~n acest caz, untratament antiinflamator local poate fi eficient. Dac\bron[iile sunt prea `nc\rcate, pot fi necesareexerci]ii respiratorii. Antibioticele sunt inutile.

Info:Medicamentele destinate fluidifieriimucozit\]ilor pot fi iritante la persoanelesensibile. ~ncerca]i s\ ob]ine]i acela[i rezultatbând mult – minimum 2 litri pe zi.

42

Supliment de iarn\

Bron[iolita este o infec]ie a bron[iolelor destul de frecvent\ lacopii, la care produce manifest\ri respiratorii severe.

Bron[iolita este, `n mod frecvent, cauzat\ de un virus, `n specialde virusul sinci]ial respirator, iar boala apare cu frecven]\ ridicat\ dintoamn\ pân\ `n prim\var\. Cea mai bun\ metod\ de prevenire ar\spândirii viru[ilor ce cauzeaz\ bron[iolita este sp\latul frecvent almâinilor.

Dac\ tu[i]i mai mult de 2s\pt\mâni sau apar altesimptome respiratorii, este necesars\ merge]i la medic. Aceste infec]iivirale pot declan[a, de fapt, ohiperreactivitate bron[ic\ (risc deastm) sau pot scoate `n eviden]\ oafec]iune trecut\ neobservat\.

Este vorba, din ce `n ce mai frecvent, debronhopneumopatie obstructiv\ cronic\, o `ngustare ac\ilor aeriene datorat\ unei st\ri inflamatorii.

O bron[it\ gre[it tratat\ poate antrena obron[iolit\, ca la copii. Aceast\ afectare a bron[iolelorpoate declan[a o insuficien]\ respiratorie sever\, chiar[i la vârsta de 35 de ani.

O tuse persistent\ poate firezultatul unei rinite, al uneisinuzite cronice, al unei otite sau alunui reflux gastroesofagian.

Gripa poate fi evitat\Vaccinarea este cel mai eficient mod de a ne feri

de grip\. Protec]ia nefiind efectiv\ decât dup\ 10 zile,este recomandat s\ nu a[tepta]i `nceperea epidemiei.Vaccinarea este recomandat\ persoanelor peste 65 deani [i celor care sufer\ de afec]iuni cronice (diabet,maladii cardiace, insuficien]\ respiratorie...). Copiii cupl\mânii fragili se afl\, de asemenea, la risc, dar maipu]in de 50 %, dintre ei sunt vaccina]i, afirm\ pediatrii.

Bine`n]eles, vaccinul protejeaz\ numai `mpotrivasu[elor virale pe care le con]ine. Acestea sunt stabilite,`n fiecare an, de OMS.

Info:Uneori, gripa se poate lua din spital,fiind transmis\ de personalul medical.Aten]ie `n special la copii [i lapersoanele al c\ror sistem imunitareste sl\bit (cei cu grefe de organe,care fac citostatice...)

Pneumonie: antibioticele sunt foarte utileNumai medicul poate face diferen]a dintre o bron[it\ [i o

pneumonie. Dac\ a]i avut `n trecut o pneumonie cu pneumococ, v\ aminti]i

cu siguran]\: infec]ia `ncepe, de fapt, cu semne spectaculoase -febra, care urc\ rapid la 40 grade, durere `n piept, `nso]it\ de tuseseac\. Radiografia pulmonar\ confirm\ diagnosticul.

Medicul va prescrie antibiotice, iar o ameliorare se ob]ine, `ngeneral, dup\ 48 de ore. ~n caz contrar, adresa]i-v\ din noumedicului.

Ast\zi, medicii sunt surprin[i s\`ntâlneasc\ un num\r mare depneumonii atipice, adic\ provocatede alte familii de bacterii (chlamidii,micoplasme...). Ele pot da semne`n[el\toare, `n special digestive(grea]\, diaree) [i neurologice(confuzie). [i necesit\ antibioticediferite.

La persoanele `n vârst\,diagnosticul este mai dificil, fiindc\semnele sunt mai pu]in evidente.

Exist\ [i formele virale: `nfiecare iarn\, virusul gripei este responsabil de pneumonii care sepot complica.

Bron[iolita: cum reac]ion\m?

Tuse nu `nseamn\ bron[it\!Ca [i adul]ii, copiii pot avea bron[ite, pneumonii sau grip\

(care poate fi grav\ la copiii sub 6 luni). Dar nu oricine tu[e[te `ntimpul iernii are o afec]iune pulmonar\. Consulta]i medicul cândcopilul respir\ rapid, scoate sunete `n timp ce respir\ (wheezing),este deshidratat, prezint\ v\rs\turi, are febr\ ridicat\ sau tuse grav\.

44

Boli genetice

Via]a pacientului cu fibroz\ chistic\ (mucoviscidoz\) este una dificil\, el

trebuind `n fiecare zi s\ `nfrunte boala [i s\ fac\ fa]\ tratamentului care `l

solicit\ foarte mult. Ore `ntregi petrecute `n fa]a aparatului de aerosoli,

fizioterapie respiratorie, zeci de pastile `nghi]ite `ntr-o zi – cam a[a arat\

programul zilnic al unui copil sau al unui adult care sufer\ de fibroz\ chistic\.

Fibroza chistic\

T ratamentul este unul permanent, aplicat `n fiecare zi, f\r\ excep]ii. Orice clip\

de renun]are la acest stil de via]\ `nseamn\ cedare `n lupta pentru via]\.

Info:~n România au fostdiagnostica]i, pân\ `n 2009,aproximativ 350 de pacien]i,din care aproape 300 decopii [i numai 50 de adul]i.Acest num\r nu este cel real,el este mai mare, din cauzapacien]ilor `nc\nediagnostica]i.

Fibroza chistic\ (mucoviscidoza) este o boal\ genetic\, ce afecteaz\mai multe organe, cele mai importante fiind pl\mânii [i sistemuldigestiv. Un mucus anormal de vâscos blocheaz\ pl\mânii [i sistemuldigestiv. Func]ia pulmonar\ [i digestiv\ se deterioreaz\ progresiv.

Ce este fibroza chistic\?

La o persoan\ s\n\toas\,fluidele [i mucusul ce se afl\la suprafa]a organelor suntclare, realizând lubrifierealor [i protejându-le `mpotrivainfec]iilor. ~n fibroza chistic\,gena CFTR care controleaz\cantitatea [i compozi]iafluidelor este “defect\”.

La nivelul pl\mânilor, aceste fluide

sunt `n cantitate redus\, astfel c\ mucusul

produs este foarte vâscos, lipicios, ceea

ce `l face greu de eliminat, favorizând

astfel infec]iile.

La nivelul pancreasului, secre]iile

vâscoase blocheaz\ trecerea sucurilor

digestive `n intestin, astfel c\ nu se poate

realiza digestia hranei [i absorb]ia

nutrien]ilor `n organism.

4tusea umed\ cu sput\ (uneori cu sânge);4tuse persistent\ sau wheezing ([uier\tur\);4infec]ii pulmonare frecvente;4dificult\]i de respira]ie sau oboseal\ precoce `n timpul jocului;4dificult\]i la practicarea sportului sau incapacitatea de a presta

efort fizic;4`n\l]ime [i greutate mult mai mici fa]\ de copiii de aceea[i

vârst\ pe fondul unui apetit exagerat;4pielea foarte s\rat\;4transpira]ii abundente;4func]ionarea anormal\ a intestinelor: diaree persistent\,

scaune voluminoase urât mirositoare bogate `n gr\simi(scaune steatoreice), constipa]ie. Dac\ se produce obstruc]iaintestinal\, abdomenul pacientului poate proemina [i nu suntmi[c\ri intestinale;

4obstruc]ie de intestin sub]ire numit\ ileus meconial sauobstruc]ie meconial\ (specific\ nou-n\scutului);

4prolaps rectal.

Cele mai frecvente simptome sunt:

Tratament~nc\ nu exist\ un tratament care s\ vindece boala, exist\ doar un tratamentde ameliorare a simptomelor [i de `ncetinire a evolu]iei bolii. Acesta estefoarte complex, trebuie administrat zilnic, continuu, pe tot parcursul vie]iipacientului.

Mai multe, pe http://afcr.ro/, site-ul Asocia]iei de Fibroz\ Chistic\ din România

46

Preven]ie

Cum reducemmortalitatea infantil\ `n România~n prezent, România are cea mai ridicat\ rat\ amortalit\]ii infantile din UE – 10,1 decese la 1000locuitori, dublu fa]\ de media european\.

P rincipalele cauze pentru diferen]ele mari dintre România [i

]\rile dezvoltate din UE sunt legate, `n principal, de nivelul

sc\zut de trai – s\r\cie [i nivelul de educa]ie.

4Subfina]are, nivelul sc\zut de performan]\, lipsamedicilor [i asistentelor medicale, lipsa dot\rilor [iaparaturii necesare, lipsa igienei din punctelemedicale [i lista poate continua.

Mortalitatea, precum [i speran]a de via]\ reflect\ nivelulde trai al unei popula]ii (alimenta]ie, `mbr\c\minte, condi]iide locuit, modalit\]i de petrecere a timpului liber), accesul laservicii medicale, progresul medicinii [i s\n\t\]ii publice (aiciincludem, `n cazul mortalit\]ii infantile, [i accesul la mijloacede contracep]ie), precum [i nivelul de instruire/educa]ie alpopula]iei (unui nivel de educa]ie mai ridicat i se asociaz\ [iun venit mai ridicat, ceea ce `nseamn\, pe de o parte, accesla informa]ie, atitudine preventiv\, dar [i acces la tratamente[i servicii de s\n\tate de mai bun\ calitate).

Bolile ce cauzeaz\ decesele pot fi de natur\ congenital\(boli ereditare, malforma]ii) sau ap\rute dup\ na[tere. Celemai multe decese ale copilului pân\ `n 5 ani fost cauzate deanomaliile congenitale [i afec]iuni ap\rute `n perioadaperinatal\ – aceste boli pot fi detectate prin controalemedicale `n timpul sarcinii, unele dintre ele chiar `n primultrimestru, când se poate interveni, putând fi evitate de multeori `ntreruperile de sarcin\. Pe locul 2 se afl\ bolileaparatului respirator, infec]ioase [i parazitare – boli caresunt considerate u[or tratabile `n ]\rile dezvoltate.

Decesele din cauza unei boli

Info:Mare parte din decesele provenite dinaccidente ar putea fi prevenite prin o mai bun\educare a mamelor cu privire la cre[terea [i`ngrijirea copilului.

Deficien]ele sistemului sanitar

Neonatologia ar trebui s\ reprezinte oprioritate na]ional\, iar colaborarea `ntretoate categoriile de medici care s\ asigures\n\tatea [i dezvoltarea normal\ acopilului s\ fie o coordonat\ major\.

~n ceea ce prive[te prevenirea mortalit\]iiinfantile si a copilului mic, exist\ [i alte situa]iiagravante: ne`nscrierea copilului pe listele mediculuide familie, lipsa personalului calificat angajat, lipsaasistentei care efectua vizita la domiciliu, lipsaaparaturii (spre exemplu, aparatura pentrudepistarea `n timpul sarcinii a malforma]iilor),costurile suplimentare necesare tratamentelor – de[isistemul de s\n\tate pentru copil este gratuit,serviciile de planificare familial\ sunt pu]ine, `nspecial `n rural, [i de multe ori neaccesibile,discriminarea etnic\ `n acordarea asisten]eimedicale – aici cele mai des `ntâlnite cazuri dediscriminare apar la etnia rom\, lipsa unui num\runic de apel unde medici [i asistente ar putea oferiinforma]iile necesare `n cazuri de urgen]\.

Mai multe, pe http://www.salvaticopiii.ro

48

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

ORIZONTAL1) Tare la boal\ – Obiect de

`mbr\c\minte femeiasc\ l 2)Perioad\ care urmeaz\ imediatdup\ na[tere (2 cuv.) l 3) ~n plan– Ra]ie f\r\ limite! – Carne! l 4) ~nazil! – ~n golf! – Pierdere total\prelungit\ a cuno[tin]ei l 5) Lips\de interes – Partea lichid\ asângelui l 6) Bis! – Oferit – ~n inel!l 7) ~n abis! – ~n eter! – Bun demunc\ l 8) Domiciliul f\tului – Arefrunz\ pe steagul Canadei l 9)Bolnav\ de hernie (pop.) l 10)Gre[it\ – `n veci!

VERTICAL1) ~n pip\! – 12 zâne! – R\ni

(pop.) 2) Contagios l 3) St\ `nprag – ~n cas\! – Prima parte aesofagului! l 4) Cant! – ~n dot\! –Scaunul domnului l 5) Albe la fa]\– Curea! l 6) Produs de concep]ie– ~n ceas! – 421 tovar\[i! l 7)Zapis – Pat portativ pentrutransportat bolnavi l 8) Cast! –Face parte din schelet – Captiv\ `ncentru! l 9) Intoxicate cu alcool l 10) Unelte de o]el cu care selove[te cremenea, producândscântei – Neoplasm (pop.)!

E grav, doctore?

Concurs ”Dezlegi [i câ[tigi”

Dezlega]i rebusul [i trimite]i-lpe adresa ”Doctorul meu”,Concursul ”Dezlegi [i câ[tigi”,Str. Cuza Vod\, nr. 130, bl. 1A,sc. 1, ap. 7, Sector 4, Bucure[ti.

De asemenea, ne pute]i trimitebancuri cu medici [i pacien]i.

Pute]i câ[tiga, prin tragere lasor]i, o cur\ de sl\bire cu fructetropicale.

Cura de sl\bire cu fructetropicale:

Unul dintrecele maimoderneproduse pentruremodelareasiluetei, ceac]ioneaz\ cahipolipemiant,anticelulitic [istimul

metabolic. Cre[tearderile ]esutului gras,

inhib\ pofta de dulce [i reduceapetitul alimentar.

Câştig\torul din num\rul trecuteste L\dariu Viorica, Arad.

Bancuricu medici [i pacien]il O pacient\ foarte tân\r\ `l

roag\ pe medic s-o ajute c\,de[i este c\s\torit\ de doi ani,cu toate eforturile sale [i aleso]ului, nu a ajuns totu[i s\ aib\un copil.

Medicul `i zice: ”Bine, doamn\,trece]i dup\ paravan [idezbr\ca]i-v\.”

Pacienta `i replic\: ”Dar [ti]i,dle doctor, a[ vrea totu[i s\-l amcu so]ul meu...”

(C. M., Ia[i )

☺ de Costel „Cos“ Ra[c\

Divertisment

50

Investiga]ii

Dr. Iulia Dogaru, Medic specialist

MAMOGRAFIA o investiga]ie ce “sperie”Asociat\, de cele mai multe ori, cu diagnosticul de cancer desân, mamografia e o investiga]ie ce treze[te teamapacientelor. Atitudinea `n fa]a indica]iei de a-[i face omamografie este, de cele mai multe ori, ezitant\...

Examenul const\ `ntr-o radiografie a celor doi sâni,nedureroas\ [i rapid\ (cca. 15 minute), reu[ind s\detecteze leziuni `ncepând de la 3 mm, ce nu pot fi

identificate prin palpare. Exist\ multe `ntreb\ri ale pacientelor`nainte de efectuarea mamografiei:

Care e vârsta la care este indicat\ prima mamografie?

Este dureroas\?

Se indic\ efectuarea examenului `n prima parte aciclului menstrual (zilele 8-13), sânii ap\rând maitransparen]i, sporind calitatea examenului radiologic.

Examinarea depinde de m\rimea sânilor?

Cu cât sânii sunt mai mici, cu atât doza deraze X folosit\ este mai mic\ [i compresia lanivelul lor este mai redus\. Aparatul de radiologieutilizat pentru realizarea mamografiei arecapacitatea de a se adapta la volumul sânilor.

Palparea, chiar [i `n mâinile unui practician cuexperien]\, nu poate detecta toate leziunile, pe cele sub uncentrimetru, situate `n profunzime sau pe cele localizate pesâni volumino[i.

Ecografia mamar\ poate s\ o `nlocuiasc\ mai ales lafemeile sub 50 ani, având avantajul vizualiz\rii leziunilorradiotransparente [i o mai bun\ evaluare a sânilor den[i.

Poate fi `nlocuit\ mamografia?

~n jurul acestei `ntreb\ri au existat de-a lungul timpulnumeroase discu]ii, `ns\ ginecologii consider\ c\, `n lipsaunor condi]ii speciale, se indic\ `n jurul vârstei de 40 ani.Condi]iile speciale care necesit\ preven]ia cancerului de

sân sunt: l Antecedente familiale de cancer de sân pe liniematern\ (mama, bunica matern\, m\tu[a etc.) l Vârstaprimei sarcini; l Evolu]ia sarcinilor; l Tulbur\ri de ciclumenstrual; l Sterilitate; l Tratamente hormonale;

~n cazuri selec]ionate – femei ce prezint\muta]ii ale genelor BRCA1/BRCA2 – sepoate efectua rezonan]a magnetic\,examen cu o sensibilitate crescut\, `ns\cu specificitate sc\zut\.

Care este atitudinea `n cazul unei mamografii pozitive?

Exist\ un moment optim al ciclului menstrual pentru efectuarea ei?

Prezen]a pe cli[eul radiologic al unei leziuni cu aspect ce sugereaz\ o leziune malign\ necesit\ o evaluare clinic\ apacientei efectuat\ de ginecolog/chirurg – palparea ambilor sâni, a regiunii axilare bilateral, urmat\ de prelevarea de]esut mamar prin punc]ie/biopsie.

~n cursul examin\rii nu apare durere; pacientaresimte o jen\ dat\ de compresia sânului pentrucâteva secunde.

Orthomol®

CardioMicronutrien]i pentru inim\ [i vase o combina]ie unic\

Con]ine resveratrol [i PCO din struguri ro[iil protec]ie împotriva radicalilor liberil contracareaz\ ateroscleroza

Con]ine poliferoli foarte valoroşi din boabe de cacaol antioxidan]i cu efect antiaterogenicl are efecte favorabile asupra func]iei vasculare

Con]ine acizi graşi omega-3l inhib\ agregarea plachetar\

Con]ine L-carnitin\ [i coenzima Q10l îmbun\t\te[te generarea de energie

Importator: GTS Solution SRL Distribuitor: Nutrient Solutions SRL

Str. Nicolae Roşu, Nr. 24, Sector 3, BucureştiTel/fax: +40 21 256 00 95, Web: http://www.nutrient.ro

Email: comenzi@nutrient.ro, office@nutrient.ro

Orthomol GmbHHerzogstr. 30Phone +49-2173-9059-0info@orthomol.de

Noi pre]uim s\n\tatea dumneavoastr\!

Advertorial

52

Prospansirop de tuse

Prospan pic\turi de tuse

Prospan comprimate efervescente

Adul]i, adolescen]i 5 - 7,5 ml de 3 ori / zi 20 pic\turi de 3 - 5 ori / zi

Copii [colari 5 ml de 3 ori / zi 15 pic\turi de 3 - 5 ori / zi

Copii 1-5 ani 2,5 ml de 3 ori / zi10 - 15 pic\turi de 3 - 5 ori / zi

Copii sub 1 an 2,5 ml de 2 ori / zi

Adul]i, adolescen]ipeste 12 ani

1 comprimat de 2 ori / zi

Copii 6 - 12 ani1/2 comprimat

de 3 ori / zi

Tratamentul natural al tusei

Puterea naturiiTusea reprezint\ un mecanism natural de ap\rare al organismului ladiverse agresiuni din mediu. Prin tuse se faciliteaz\ desprinderea mucusuluiformat `n exces `n cadrul afec]iunilor c\ilor respiratorii. Tusea poate fitratat\ natural [i eficient cu Hedera helix, con]inut\ `n Prospan®.

Tratament [i administrare

Firma german\ Engelhard Arzneimittel avalorificat cuno[tin]ele despre aceast\ puterea naturii [i a realizat un extract original de

Hedera helix, ob]inut printr-o metod\ special\. Acestextract este con]inut `n toate preparatele Prospan®.

~n form\ medicinal\, Hedera helix din Prospan®

ac]ioneaz\ asupra tractului respirator `n urm\toarele 3moduri: 4Efect expectorant: mucusul vâscos ce se g\se[te `n

bronhii este lichefiat 4Efect de calmare a tusei: mucusul lichefiat poate fi

eliminat de cili [i, treptat, tusea se calmeaz\4Efect spasmolitic: musculatura bron[ic\ se relaxeaz\,

iar tusea se calmeaz\.Prospan® se recomand\ pentru tratamentul

simptomatic al afec]iunilor bron[ice inflamatorii [iinflama]ii acute ale tractului respirator `nso]ite de tuse.

4pân\ `n prezent, nu se cunosc interac]iuni cu altemedicamente

4este bine tolerat4disponibil `n forme specifice de administrare, pentru

copii [i adul]i4siropul este u[or de administrat copiilor datorit\

paharului dozator [i a gustului pl\cut4comprimatele efervescente se pot dizolva atât `n

lichide calde, cât [i reciDin motive de siguran]\, `n timpul sarcinii [i

al\pt\rii, medicamentele se vor administra numai laindica]ia medicului. Un comprimat efervescent con]ine6,58 mmol (corespunz\tor la 151,33 mg) sodiu.

Acest medicament se poate elibera f\r\ prescrip]iemedical\. Se recomand\ citirea cu aten]ie a prospectuluisau a informa]iilor de pe ambalaj. Dac\ apar manifest\rinepl\cute, adresa]i-v\ medicului sau farmacistului.

54

Neurologie

De ce ne doare capul

Dr. Adina-Maria RoceanuMedic primar neurologie, doctor `n [tiin]e medicale,

cercet\tor [tiin]ific grad II, reprezentant al României

la EHF - European Headache Federation

Spitalul Universitar Bucure[ti, Clinica de Neurologie

Practic\ privat\: Bulevardul Nicolae B\lcescu 3,

Sector 1, Bucure[ti, Luni, Miercuri 17-20,

tel 0722761796

Durerea de cap sau cefaleeareprezint\ cel mai frecvent simptomneurologic pentru care pacientul seprezint\ la medic, studiilepopula]ionale ar\tând o prevalen]\de-a lungul vie]ii de 90% pentrub\rba]i [i 95% pentru femei.

Info:Migrena `ncepe mai devreme la sexul masculin decât la cel feminin [i debuteaz\ `ncopil\rie sau adolescen]\, la peste 80% din pacien]i debutul fiind sub vârsta de 30 de ani.

Migrena r\mâne o afec]iune subdiagnosticat\,pentru c\ probabil mul]i pacien]i nu consult\ unmedic pentru aceast\ suferin]\.

De câte feluri sunt durerile de cap4Cefalee primare – neasociate cu o leziune

cerebral\ structural\, acestea fiind reprezentate de:

migren\, cefaleea de tip tensional, cefaleea cluster

(caracterizat\ de o durere intens\ `n sau `n jurul unui

ochi sau a unei jum\t\]i de cap, durere ce tinde s\ fie

episodic\) [i diverse alte cefalalgii nelezionale

4Cefalee atribuite (secundare) – care sunt asociate

cu o leziune patologic\ subiacent\ (varia]ii ale

presiunii LCR, tumori cerebrale, afec]iuni

cerebrovasculare, tulbur\ri ale homeostaziei, ingestie

de diferite toxice, infec]ii intracraniene sau sistemice,

afec]iuni ale fe]ei [i gâtului, precum [i nevralgii

craniene).

Pacien]ii pot prezenta mai multe tipuri de cefalee

[i de aceea este necesar\ o anamnez\ atent\ pentru

a caracteriza fiecare tip. Este frecvent\ asocierea

dintre migren\ [i cefaleea de tip tensional. `n plus,

exist\ pacien]i la care, `n afar\ de migren\ [i cefalee

de tip tensional, se poate ad\uga [i cefaleea de abuz

medicamentos (analgezice).

55

Neurologie

Pentru evaluarea pacientului cu cefalee,anamneza (istoricul clientului, starea des\n\tate fizic\, situa]iile de via]\ negative princare a trecut) trebuie s\ ofere date despre:

1Debutul cefaleei

4Cefaleele primare debuteaz\ de obicei `n

copil\rie sau la adultul tân\r, `n timp ce o

cefalee care debuteaz\ dup\ vârsta de 55

ani ridic\ suspiciunea unui proces

expansiv sau a unei arterite cu celule

gigante.

4Cefaleea care survine dup\ un traumatism

cranian poate fi rezultatul unui proces

expansiv intracranian, `ns\ atât migrena,

cât [i cluster-ul pot fi precipitate de un

traumatism.

4Cefaleea ce apare postpartum se poate

datora unei tromboze a venelor corticale

sau a sinusurilor venoase. Febra asociat\ cu cefaleea sugereaz\ o

etiologie infec]ioas\. Exerci]iul fizic poateprecipita atât o hemoragie subarahnoidian\,cât [i o cefalee benign\.

2Localizarea [i durata durerii

O hemicranie (durere a unei jum\t\]i decap) sugereaz\ o migren\ sau un cluster. Lamul]i migreno[i `ns\, durerea `[i schimb\localizarea de la un atac la altul, existândtotu[i o localizare predilect\.

~n cazul cluster-ului, hemicrania `[ip\streaz\ localizarea, fiind centrat\ la nivelulglobului ocular [i `n regiunea temporal\. ~ncazul cefaleei tensionale, durereaeste bilateral\.

~n timpul interven]iilor chirurgicale asupracreierului, s-a observat c\ exist\ anumite structuriintracraniene sensibile la durere:

sinusurile venoase intracraniene;meningele - `n special dura mater, de la nivelul

bazei creieruluiarterele mari incluse `n dura mater Dintre structurile extracraniene care pot genera

durere sunt de men]ionat:tegumentul, ]esutul subcutanat, arterele

extracraniene, mu[chii [i periostul craniului, articula]iatemporomandibular\;

structurile delicate ale globului ocular [i anexelorsale, urechea, mastoida, cavit\]ile nazale [i sinusurileparanazale, dintele [i anexele sale;

nervii cranieni: optic, oculomotor, trigemen,glosofaringian, vag [i primele trei perechi de nervicervicali.

Prin stimularea acestor structuri, apare durerea lanivelul pere]ilor vaselor sangvine mici, care con]intermina]ii nervoase senzitive.

Structuri cranienesensibile la durere

Diagnosticul cefaleei trebuie s\ sebazeze pe analizarea caracteristicilordurerii, a simptomelor asociate, aexamenului fizic obiectiv [i a probelorparaclinice, pentru a fi identificat\ sauexclus\ o cefalee secundar\, atribuit\altor afec]iuni.

Evaluarea pacientului

56

Neurologie

Cefaleea localizat\ poate fi expresia unor afec]iuniorganice. O durere strict limitat\ la regiuneaperiorbital\ sugereaz\ o patologie orbital\.4Atacul migrenos dureaz\ `ntre 4 [i 72 ore [i atunci

când persist\ peste 72 ore se folose[te termenul de“status migrenos”.

4Cluster-ul dureaz\, `n medie, 15-180 minute, cuextreme `ntre 10 minute [i câteva ore. Cefaleeatensional\ dureaz\ `ntre 30 minute [i 7 zile.

4~n cazul cefaleelor de origine organic\, nu exist\ odurat\ caracteristic\, dar progresiunea durateiatacului `ndrum\ spre o evaluare diagnostic\.

3Frecven]a [i “timing”-ul atacurilor

Atacurile migrenoase apar nesistematizat, `n rela]iecu ciclul menstrual sau pot avea patternuri (“tipare”)temporale specifice (`n weekenduri, `n vacan]e, `nperioada de relaxare dup\ stres).

Cluster-ul episodic apare, `n mod tipic, `n perioadecu durat\ `ntre 2 s\pt\mâni [i 6 luni, de obicei unsingur atac pe zi. Atacurile tind s\ apar\ la aceea[i or\din zi sau din noapte (cefalee cu “orar fix”) [i frecventtrezesc pacientul din somn `n timpul episodului desomn REM. Cefaleea tensional\, forma episodic\,survine de maxim 15 ori pe lun\, dar exist\ [i o form\cronic\. Cefaleele organice pot fi episodice sau zilnice[i continue. Ele pot mima pattern-ul cefaleelor primare,

dar cre[terea frecven]ei atacurilor trebuie s\ ridice unsemn de `ntrebare.

4Severitatea [i calitatea durerii

Pentru evaluarea severit\]ii durerii se utilizeaz\ oscal\ de la 1 la 10, unde 1 reprezint\ un disconfortminimal [i 10 cea mai puternic\ durere pe care unpacient o poate imagina.

~n ceea ce prive[te calitatea durerii, migrena este `nmod caracteristic o cefalee pulsatil\, `ns\ de multe ori`ncepe ca o durere surd\, ap\s\toare, care va devenipulsatil\ numai când va atinge o intensitate medie. ~ncazul cluster-ului, durerea este profund\, cu caracternevralgic. Cefaleea tensional\ are un caracter deap\sare, putându-se generaliza “`n casc\”.

~n cazul tumorilor cerebrale, cefaleea asociat\ seaseam\n\ cu cea tensional\.

5Simptome asociate

Migrena este asociat\ cu fotofobie [i cu fonofobie,adic\ o sensibilitate crescut\ la lumin\ [i, respectiv, lazgomot `n timpul atacului.

Cefaleele organice sunt, de obicei, `nso]ite dedeficite neurologice, `n func]ie de localizarea leziunii.

6Factori precipitan]i sau agravan]i

Migrena poate fi agravat\ sau precipitat\ de omultitudine de factori interni [i externi. ~n declan[areacrizelor migrenoase se cunosc o serie de factoriprecipitan]i, de natur\ psihic\, fizic\ sau chimic\,precum sunt: 4stresul - este considerat principalul factor precipitant

al migrenei, de[i atacul migrenos poate ap\readup\ rezolvarea conflictului (relaxarea dup\ stres).Migrena poate ap\rea dup\ mai multe ore sau zilede activitate intens\ [i stres (“migrena de

57

Neurologieweekend”). Oboseala, somnul redus sau un somnprea `ndelungat pot precipita atacul migrenos.

4factori hormonali - cefaleea tinde s\ apar\ `nperioada premenstrual\ [i de reten]ie hidrosalin\sau `n leg\tur\ cu consumul de contraceptive orale.

4factori lega]i de obiceiuri alimentare – suntincrimina]i `n 10% din cazuri [i se leag\ deconsumul de ciocolat\, brânz\, alimente grase,alcool (vin ro[u) portocale, ro[ii, ceap\. Acestealimente sunt bogate `n tiramin\, glutamatmonosodic, nitra]i sau aspartat.

4expunerea la stimuli fizici puternici – lumin\,zgomot sau mirosuri puternice, modific\ri rapideale presiunii atmosferice, altitudine mare, umiditatemare, traumatisme craniene (migrena fotbali[tilor),modific\rile posturale, activitatea fizic\, tusea.

4folosirea cocainei sau sevrajul poate precipita unepisod migrenos.Rareori exist\ un singur factor precipitant, de

obicei, exist\ asocieri ale acestora.

7Factori care amelioreaz\ cefaleea

Identificarea factorilor care amelioreaz\ cefaleea [isimptomele asociate sunt utile `n diagnostic. Migreno[iise retrag `ntr-o camer\ `ntunecoas\, lini[tit\, la mul]idintre ei somnul având rolul de a potoli atacul. Uneori,aplicarea unei presiuni la nivelul arterei temporalesuperficiale, aplicarea de comprese calde sau recipoate ameliora durerea. Pacien]ii cu cluster au observatc\ pozi]ia ridicat\, rotirea `ntr-un scaun, mi[c\rile activele amelioreaz\ durerea. Cefaleea tensional\ esteameliorat\ de relaxare [i somn.

8Factori sociali [i obiceiuri de via]\

Statusul marital, educa]ia, ocupa]ia trebuiecunoscute pentru a descoperi o surs\ de stres sau oexpunere la toxice la locul de munc\.

Apneea de somn este frecvent\ la b\rba]ii obezi

de vârst\ medie [i reprezent\ o cauz\ important\ decefalee matinal\. Depresia se poate manifesta prindificult\]i de adormire, dificult\]i de men]inere asomnului sau treziri foarte devreme diminea]a.Tulbur\ri de somn similare pot ap\rea `n caz deanxietate.

9Istoric familial

Aproximativ 50-60% din migreno[i au un p\rintecunoscut migrenos [i pân\ la 80% au cel pu]in o rud\de gradul `ntâi cu migren\.

10Medicamente autoadministratede pacient

Pe baza jurnalului pacientului trebuie cuantificatconsumul de antiinflamatoare nesteroidiene, antialgice[i a diferitelor combina]ii ale acestora, de cafein\, dederiva]i de ergotamin\, de triptani. Folosirea zilnic\, `ndoze mari a acestora poate determina apari]ia cefaleeiinduse medicamentos, care este o cefalee cronic\zilnic\, difuz\, cu un caracter continuu, de intensitatemoderat\-sever\, exacerbat\ la primele ore aledimine]ii.

DiagnosticDiagnosticul se va face dup\ efectuarea

anamnezei [i examinarea atent\ a pacientului. ~n cazul`n care cefaleea este `nso]it\ de simptome atipice, vor finecesare alte investiga]ii: CT (computer tomograf)cerebral, RMN (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) etc.

TratamentFormele mai pu]in severe de cefalee r\spund u[or

la administrarea de analgezice obi[nuite. ~n cazulformelor asociate cu simptome severe, se va `ncercatratarea cauzei.

58

Eveniment

1 Decembrie Ziua Mondial\ de Lupt\ `mpotriva SIDA

SIDA este Sindromul Imunodeficien]ei Dobândite, boala fiindstadiul final al infec]iei provocate de virusul HIV, care afecteaz\sistemul imunitar al organismului uman. Pentru aceast\ boal\ nuexist\ deocamdat\ un medicament sau vaccin [i de aceeaprotec]ia este singura cale de combatere a bolii,care provoac\, `n propor]ie de 100%, moartea.

Agentul infec]ios (virusul)

Info:La fiecare dou\ persoane c\rora li seini]iaz\ terapie ARV, cinci altepersoane se infecteaz\ cu HIV.

a) Prin contact sexual f\r\ prezervativ, prinpenetrare anal\, vaginal\, oral\. Probabilitatea detransmitere este mai mare `n cazul contactului sexualanal decât `n cazul celui vaginal. Contactul sexual oraleste considerat a prezenta risc redus.

b) Prin utilizarea `n comun a unor obiecte caretaie sau `n]eap\ [i sunt p\tate cu sânge. Utilizatorii dedroguri injectabile care folosesc `n comun ace si/sauseringi, recipientul de preparare a drogului [i filtrulsunt la risc de a se infecta cu HIV.

c) HIV se transmite de la mama infectat\ cu HIVla f\t sau nou-n\scut, `n timpul sarcinii, la na[tere sauprin al\ptare, acest risc fiind evaluat la 25-45%. Risculde transmitere este maxim la na[tere, de[i exist\dovezi c\ transmiterea materno-fetal\ a HIV poatesurveni [i `n decursul primului, al celui de-al doilea,dar mai ales al celui de-al treilea trimestru de sarcin\.

4prin contacte cotidiene, `n societate [i familie:strângere de mân\, `mbr\]i[are, s\rut social;

4utilizarea `n comun a unor obiecte, cum sunt:rechizitele de birou, banii, telefonul, vesela,juc\riile etc.;

4utilizarea `n comun a toaletei;4utilizarea `n comun a piscinelor/bazinelor de `not.

HIV fost identificat `n salivapersoanelor infectate, dar `nconcentra]ie foarte redus\. ~n plus,saliva con]ine substan]e careinactiveaz\ virusul, astfel `ncât HIV nuse transmite prin schimb de saliv\.

Cum se transmite? Cum NU se transmite?

HIV nu se transmite prin contact cu lacrimile,transpira]ia sau urina unei persoane infectate, dac\acestea nu con]in sânge.

Mai multe, pe http://www.arasnet.ro/

„HIV” reprezint\ acronimul denumirii `n limbaenglez\ a virusului Human Immuno-Deficiency Virus,adic\ virusul imuno-deficien]ei umane.4HIV atac\ celule foarte importante ale sistemuluiimunitar: monocite/macrofage, celulele Langerhans,

limfocitele T helper, pe care leparaziteaz\, afectându-lefunc]ionarea [i ducând ladistrugerea lor prematur\, astfel `ncât, `n timp, secreeaz\ un deficit de celule [i de imunitate. HIV atac\[i celulele gliale ale sistemului nervos.4Este un virus cu ac]iune lent\ – evolu]ia infec]ieiacoper\, `n medie, o perioad\ de peste 10 ani.

60

Nutri]ie

Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi Directorul Institutului de Cercet\ri Alimentare,

Bucure[ti

capitalulinforma]ional —caloric?

Longevitatea [i `mb\trânirea

Ce este Dintotdeauna, omul a fost preocupat deproblema `mb\trânirii [i longevit\]ii,c\utând elixiluri miraculoase ale tinere]iif\r\ b\trâne]e [i vie]ii f\r\ de moarte.

P rivind omul holistic, ca pe ofiin]\ care prelucreaz\informa]ii din mediul

`nconjur\tor [i din mediul lui intern,vom constata c\, de fapt, o mareparte din aceast\ informa]ie provinedin alimente. Alimentele sunt p\r]idin mediul `nconjur\tor pe care leconsum\m, mai mult sau mai pu]in,prelucrate casnic sau industrial.

Alimentele, pe lâng\ energie [imateriale de construc]ie, nefurnizeaz\ [i informa]ie preluat\ dinmediul `nconjur\tor. ~n acest felomul, ca sistem, se integreaz\ atât`n nivelul superior suprasistemic, `nnatur\, cât [i la nivelul subsistemelorsale, celulele, organele, `ntr-un totfunc]ional.

Totalul de calorii - capitalulcaloric - alocat vie]ii fiec\ruia dintrenoi poate fi consumat rapid sau lent.

4

Consumând cantit\]i mari de alimente calorigene (celeindustriale sau de fast-food cu densit\]i de peste 300-400-500 Kcal/100g) rafinate, prelucrarea metabolic\ a acestorava deregla biocomputerul care este corpul uman.

Care sunt consecin]ele vitezei cu care ne consum\mcapitalul caloric?

61

Nutri]ie

Azi se [tie c\ supraconsumul caloric, mai ales decalorii de slab\ calitate, cre[te enorm produc]ia deradicali liberi, care sunt extrem de nocivi, distrugândenzimele metabolice, hormonii, materialul genetic(ADN-ARN), omorând celulele, gr\bind apari]ia bolilorciviliza]iei moderne: sindrom metabolic, hipertensiunearterial\, maladii cardiovasculare, diabet de tip 2,maladii neurodegenerative [.a., ceea ce duce la`mb\trânire [i la scurtarea vie]ii.

Cum? Info:Cump\tarea, consumul diminuatde calorii, dar de calitate [irestric]ia alimentar\ corectpracticat\ pot men]ine o stare des\n\tate durabil\, o calitate`nalt\ a vie]ii, `ncetinind`mb\trânirea [i determinândlongevitatea pân\ la limitaadmis\ genetic.

Alimentul ne transmiteinforma]ie [i energie, carepoate fi benefic\ saumalefic\, `n func]ie destarea sufleteasc\ pe care oavem atunci când g\tim.

Ideea este aceea c\, mâncând mai pu]in, darde calitate, reu[im s\ ne consum\m capitalulgenetic de calorii `ntr-un timp mai `ndelungat,care tinde s\ ating\ limita de via]\ stabilit\genetic.

O mare importan]\ `n men]inerea tinere]ii [is\n\t\]ii o are [i modul de preparare a hranei.Aceasta trebuie neap\rat, `n majoritateacazurilor, s\ fie preparat\ de noi, `n cas\.

{i ceea ce v\ voi spune mai departe esteextrem de important:

Trebuie neap\rat “s\ g\tim cu dragoste”ceea ce vom mânca, ad\ugând astfel hranei [idimensiunea spiritual\.

A ne hr\ni devine astfel un “act de con[tiin]\[i responsabilitate”. Un aliment nu este sumacomponentelor sale, el este mai mult decâtacesta, incluzând `ns\[i atitudinea, energia [igândirea noastr\.

Apa este matricea de baz\ a oric\rui aliment.Cercet\ri recente demonstreaz\ c\ apareac]ioneaz\ puternic la diferitele noastre st\ri despirit, cristalizând dezordonat când gândim cuur\, dar extrem de armonios atunci când g\timcu dragoste [i empatie. Aceste st\ri se transmitalimentului [i `n final consumatorului,influen]ându-ne neb\nuit de mult s\n\tatea.

Iat\ de ce a g\ti cu dragoste este important!Dar la fel de important este [i mediul `n care

mânc\m. Dac\ vom consuma mâncarea `n locuricare ne streseaz\ (pe strad\, la volan, ca s\ nu maiamintim de deja `mp\mântenitele mese deafaceri…), dac\ neglij\m aspectul estetic al mesei,dac\ nu suntemconcentra]i asupraac]iunii de amânca, dac\ numestec\m `ndelung[i lent, dac\aten]ia ne estedistras\ detelevizor, citit,zgomote, risc\m s\compromitemdigestia corect\ aalimentelor, cutoate consecin]elenefaste asupras\n\t\]ii si ritmului`mb\trânirii.

Sfatul meu estes\ nu consuma]ialimente gatapreparate sau cupreparare rapid\, c\ci acestea sunt devitalizate [i nuv\ hr\nesc.

Mânca]i mai pu]in, dar hran\ de calitatenutri]ional\ superioar\, pentru a fi mai s\n\to[i [ipentru a tr\i mai mult.

~n plus, face]i mi[care [i gândi]i pozitiv!

4

Farmacia [i c\mara lunii

62

S\rb\tori de iarn\ f\r\ excese alimentare

Redactorwww.liviasandru.es.tl/

Livia {andru,

T rebuie s\ nu sc\p\m dinvedere c\ festinurileS\rb\torilor vin dup\ o

perioad\ de [ase s\pt\mânide post. ~n general, postul esteo ocazie nu numai derespectare a preceptelorbiblice, dar [i un prilej minunatpentru detoxifiereaorganismului. Lucru bun,desigur, dar dup\ ce reu[e[tis\ cure]i ficatul, colonul,rinichii, pl\mânii [i pielea detoate acumul\rile de gr\simisau chimicale, agreseziorganele cu tot felul debun\t\]i pe care le `ngurgitezipofticios cu prilejul acestorfestinuri pantagruelice.

Oare cât de bine poate fi? S\rb\torile pot fi la fel de frumoase [i v\ pute]i feri de crize

severe biliare, cre[tere rapid\ `n greutate [i pute]i r\mâne lanum\rul de kg pe care a]i reu[it s\ le da]i jos `n perioada postului.Cum? Prin alegerea unor meniuri s\n\toase, cu gr\simi permise,cu un volum mai mare de fibre pentru detoxifierea [i cur\]areaintestinal\, normalizarea tranzitului intestinal [i eliminarea cât maiu[oar\ [i complet\ a de[eurilor din colon. Pe lâng\ acestea, esterecomandat consumul obligatoriu a cel pu]in 2 l de ap\ pe zi, careva regla fluxul de lichide [i va favoriza implicit eliminarea toxinelor.

Carnea gras\ [i greu de digerat, toc\turile,maionezele, sosurile care plac atât de mult [icare constituie de fapt ingredientele meniurilorspeciale se pot `nlocui, m\car `n parte, cu carneade vac\, pui, curcan sau pe[te.

Din aceste sortimente de carne se pot prepara mânc\rurigustoase [i mult mai u[or de digerat. Se pot servi la masa deCr\ciun sarmale din piept de curcan, rulade de pui, pe[te la cuptoraromatizat cu ierburi [i l\mâie, salate cu pui cu multe legume,asezonate cu sosuri vinegret\ sau zeam\ de l\mâie [i pu]in ulei dem\sline. Toate acestea vor face ca atmosfera de s\rb\toare s\ fiela fel de prezent\, dar ceea ce este mai important, ele nu voragresa tractul digestiv, nu vor `ngreuna func]iile ficatului [i bilei.

Sfâr[itul anului este marcatde un [ir de s\rb\tori pecare românii le a[teapt\ cumare ner\bdare. Preg\tirilepentru meniul de Cr\ciun [imai apoi cel pentru Revelionconstituie un mare consumde energie [i de bani,desigur, dar o dat\ pe aneste acest prilej [i nu avemvoie s\-l rat\m, nu-i a[a?

Farmacia [i c\mara lunii

63

Al\turi de acestea se pot consuma fructe ladiscre]ie, fie `n stare natural\, cât [i preparatesub form\ de salate, creme, sufleuri, piureuri,cu adaos de miere de albine (`n loc de zah\rrafinat) [i fri[c\ vegetal\.

Din seria deserturilor, pe lâng\ fructe, se poateconsuma ciocolat\. S-a constatat c\ ciocolata neagr\,`n special, men]ine buna-dispozi]ie, tonusul [i, ceea ceeste cel mai important, un cord s\n\tos. 1-2 p\tr\]elede ciocolat\ pe zi sunt suficiente pentru a satisfacenevoia de dulce [i a nudep\[i limita admis\.

Am trecut `n revist\o orientare minimal\privind petrecerea cubine a S\rb\torilor deiarn\, care se vorprelungi cu diverseonomastici importantedin luna ianuarie.

Dac\, totu[i, r\ul afost f\cut [i carnea deporc a constituitprincipalul ingredient al meniurilor din perioada carese apropie, ar fi bine s\ v\ aminti]i câteva posibilit\]ide a u[ura sau a `mbun\t\]i digestia dup\ mesele`mbel[ugate de S\rb\tori:

Cu o jum\tate de or\ `nainte de mas\, se bea oinfuzie din cicoare, ment\, p\p\die sau ghimbir, carestimuleaz\ secre]iile biliare, pancreatice [i intestinale,calmeaz\ durerile [i `nl\tur\ senza]ia de greutate lastomac.

Mâncarea trebuie mestecat\ foarte bine pentru aevita indigestia.

Masa trebuie `nceput\ cu fructe proaspete sausalat\ pentru a acumula enzimele necesare digestieialimentelor mai grele din meniu.

Se va consuma la sfâr[itul mesei iaurt natural sauchefir, furnizoare de probiotice (bacterii benefice) careajut\ nu numai la digestie, dar [i la `nl\turareainfec]iilor alimentare.

Masa trebuie s\ fie un moment de bucurie [i nude agita]ie sau stres, pentru ca digestia alimentelor s\nu constituie o problem\ de s\n\tate.

La prepararea mânc\rurilor se vor folosimirodeniile potrivite, care au nu doar rolul de aaromatiza mânc\rurile, ci, mai ales, pe acela de au[ura digestia [i asimilarea lor.

O alt\ problem\ de care trebuie s\ se ]in\seama `n aceast\ perioad\ cu excese alimentareeste consumul de alcool. Se va consuma cumodera]ie, f\r\ a exagera nici cantitativ [i nici `nprivin]a alegerii sortimentelor de b\uturi. Spreexemplu, un pahar de vin b\ut dup\consumarea alimentelor nu poate fi decâtbenefic, el ajut\ la arderea gr\similor, protejândinima de boli, a[adar el poate fi socotit unmedicament natural `n `ntre]inerea st\rii des\n\tate. Din studiile `ntreprinse de speciali[ti s-aconstatat c\ vinul folosit la marinarea c\rniipentru fripturi sau la prepararea sosurilor poatefi un bun antioxidant [i un remediu contracancerului.

B\uturile cu un grad mare de alcool, cum arfi votca, ]uica sau spirtoasele, se vor consumaf\r\ a dep\[i limita suportabilit\]ii, pentru a nuda ficatului de lucru [i, mai ales, nu se va facedin consumul acestor b\uturi un obicei zilnic,creând dependen]\.

Info:Pentru a `mpiedica acumularea dekilograme, e bine s\ se limitezeconsumul excesiv de pâine, mai alescea preparat\ din f\in\ alb\. Se vaalege pâinea integral\ ori neagr\,sau pâinea cu semin]e. Din aceea[icategorie fac parte cerealele, caresunt foarte recomandate pentrumicul dejun, dar nu se va abuza deele cantitativ. Ele au rolul de a sporiaportul de fibre atât de necesaredigestiei [i cur\]\rii traiectuluiintestinal.

64

Nout\]i medicale

Românii au descoperit [i ei avantajele procedurilordermatocosmetice noninvazive. Astfel, foarte populare `nacest sfâr[it de an sunt procedurile antiaging noninvazive -injec]iile cu Botox, acid hialuronic sau gr\sime proprie,potrivit speciali[tilor clinicii DERMASTYLE.

Nou\ din zece femei care vin la cabinet pentruproceduri de `ntinerire aleg o procedur\ noninvaziv\.

~ntinerirea tenului cu ajutorul acidului hialuronicmultistrat, procedur\ cunoscut\ sub numele de „liquid facelift”, este la mare c\utare, mai ales `naintea S\rb\torilor deiarn\, pentru care femeile vor s\ arate impecabil. Se `ncepe

cu un tratament cu Botox careduce la relaxarea pielii [ireducerea ridurilor de la ochi,frunte sau gât. Un num\r marede persoane apeleaz\ laaceast\ procedur\ pentru c\injec]iile sunt nedureroase [i aurezultate rapide. Totodat\,pentru a ob]ine un efectantiaging asem\n\tor cu alliftingului facial, dar `ntr-omanier\ nechirurgical\, pacien]iise `ndreapt\ c\tre injec]iile cuacid hialuronic, acid poli-l-lacticsau cu gr\sime proprie.

Demen]a de tip Alzheimer (cel maifrecvent tip de demen]\ – 60%) este oafec]iune degenerativ\ cu evolu]ieprogresiv\ de maxim 6-8 ani dinmomentul diagnostic\rii. Se estimeaz\

c\ 2-5% dintre persoanele peste 65ani [i peste 25% dintre persoanelepeste 85 de ani sunt afectate deboal\.

~n România, datele de]inute deSocietatea Român\ Alzheimereviden]iaz\ c\ peste 150.000 depersoane sufer\ de aceast\ maladie [ipeste 200.000 sufer\ de demen]\Alzheimer [i alte forme de demen]\,`ns\ având `n vedere c\ o mare partea bolnavilor nu sunt `nc\ diagnostica]i,se estimeaz\ c\ num\rul total al

bolnavilor de Alzheimer ar puteaajunge la 350.000.

Centrul Oxxygene lanseaz\ primulSpital Privat dedicat bolnavilor cuAlzheimer [i alte forme de demen]\din România.

Dup\ lansarea `n martie 2008 aCentrului Oxxygene `n ora[ul Otopeni,`n noiembrie 2010, Centrul se extinde[i lanseaz\ astfel primul Spital Privatde `ngrijire a pacien]ilor cu demen]\Alzheimer [i a altor forme de demen]\din România.

www.oxxygene.ro

Botoxul [i acidul hialuronic iau locul bisturiului

Num\rul bolnavilor de Alzheimer `n România ar putea ajunge la 350.000

Dr. Farmacist Ovidiu Bojor, al\turi de uncolectiv de excep]ie - Prof. Univ. GheorgheMencinicopschi, Prof. Maria Pop, biolog, [i Dr.Larisa Ionescu-C\line[ti, a lansat, la Libr\ria

“Mihail Sadoveanu”, dou\ c\r]i de mareimportan]\ `n domeniul terapiei naturale:Compendiu de terapie natural\ (Nutri]ie,Fitoterapie, Cosmetic\) [i Fitoterapia `n folosultuturor. Ap\rute la Editura Medical\ `n condi]iigrafice de excep]ie, c\r]ile se adreseaz\ `n aceea[im\sur\ speciali[tilor, dar [i publicului larg.

Cei obi[nui]i deja cu lucr\rile de pân\ acumale cercet\torilor aminti]i sigur nu vor ocoli ocaziade a-[i completa biblioteca de specialitate, iarcelor care doresc acum s\ se informeze, lerecomand\m aceste dou\ c\r]i care reprezint\ celmai important punct de referin]\ `n domeniulterapiilor naturale.

Eveniment

65

Nout\]i medicale

Diakof are efect benefic atât `n

tusea productiv\, cât [i `n tusea

seac\. Plantele din compozi]ie

con]in substan]e bioactive cu

propriet\]i expectorante [i

mucolitice, reducând vâscozitatea

secre]iilor bron[ice [i favorizând

expectorat]a. Diakof reduce irita]ia

mucoasei bron[ice [i

bronhospasmul, fiind util `n tusea

neproductiv\. Propriet\]ile

antialergice, antimicrobiene [i

imunostimulatoare ale

ingredientelor din compozi]ie ajut\

la calmarea tusei.

* Produs recomandat

persoanelor cu diabet.

Diakof — sirop de tuse herbomineral F|R| MIERE, F|R| ZAH|R*

Scutece Happy pentru nou-n\scu]i

Bella Romania vine `n ajutorul proaspetelor m\mici

cu scutecele Happy Before Newborn pentru copiii n\scu]i

prematur sau cu greutatea mai mic\ de 2 kg [i Happy

Newborn 2-5 kg. Acestea au stratul interior cu o

structur\ special\ „Premium Dry”, ce permite absorb]ia

complet\ a urinei [i a scaunelor lichide ce pot irita pielea

datorit\ reac]iei lor u[or acide. Suprafa]a exterioar\

special\ permite pielii s\ respire, asigurând astfel o

protec]ie sporit\ copiilor cu pielea sensibil\. Vol\na[ele

laterale asigur\ protec]ie suplimentar\, oferindu-i

bebelu[ului

confortul [i

siguran]a de care

are nevoie pentru a

fi fericit.

DevaricidDevaricid sus]ine func]ionarea normal\ a

venelor, capilarelor [i vaselor limfatice. Acest produsajut\ la restabilirea [i me]inerea tonusului pere]ilorvasculari, red\ func]ionalitatea [i elasticitatea venelor[i readuce la valori normale rezisten]a [ipermeabilitatea capilarelor. Este recomandatpersoanelor care resimt nepl\ceri determinate de

func]ionarea defectuoas\ a sistemului venos (senza]iade picioare grele, umflate, dureri la nivelulgambelor), precum [i acelora care au hemoroizi cele provoac\ dureri locale.

Benefic pentru varice [i hemoroizi!

Troxevasin`]i r\sfa]\ picioarele

~n]ep\turile, crampele, gleznele umflate sau senza]ia de„picioare grele” sunt simptome ale insuficien]ei venoase, afec]iunece poate duce la apari]ia varicelor. Troxevasin - produsfarmaceutic cu propriet\]i terapeutice [i cosmetice - [i-a dovediteficien]a `n tratamentul varicelor, dar [i `n atenuarea vizibil\ adimensiunilor vini[oarelor superficiale. Disponibil `n farmacii,Troxevasin se g\se[te sub form\ de gel (9 lei) [i capsule cuadministrareoral\ (17lei), ac]iunealor sinergic\crescândtonusul [ielasticitateavaselorsanguine [i`nl\turând durerea [iedemele.

Pentru mai multe informa]ii despre produsele Happy

[i Clubul de fidelitate Happy, vizita]i site-ul

www.scutece-happy.ro sau

www.happy-club.ro.