TEMATICA SI BIBLIOGRAFIA PENTRU MATERIADREPT INTERNATIONAL PRIVATLECTOR UNIV DR. COSMIN VASILE

Bibliografie:

Dragos Alexandru Sitaru, Drept International Privat, Editura CH Beck,2013Cartea VII-a Noul Cod Civil - Dispozitii de drept international privatRegulamentul (CE) nr.593/2008 al Parlamentului European si al Consiliului [rivind legea aplicabila obligatiilor contractuale (Roma I)Regulamentul (CE) nr.864/2007 al Parlamentului European si al Consiliului privind legea aplicabila obligatiilor necontractuale (Roma II)Regulamentul (CE) nr.44/2001 al Consiliului privind competenta judiciara, recunoasterea si executarea hotaratilor in materie civila si comercialaRegulamentul (CE) nr.2201/2003 al Consiliului privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia raspunderii parintesti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1347/2000Noul Cod de procedura Civila - Cartea a VII a - Procesul civil international

Subiecte pentru examen[footnoteRef:1]: [1: Lista Subiectelor pentru examen este una exhaustiva, in sensul ca toate subiectele de examen vor fi extrase din aceasta lista. Examenul va fi scris si va presupune formularea de raspunsuri la un numar de minim 4 si maxim 5 subiecte din prezenta lista. Un punct va fi acordat din oficiu.In anul universitar 2014-2015 nu vor fi formulate subiecte ce vizeaza dispozitiile legii 105/1992.]

1. Definiti conflictul de legi. Enumerati si explicati trasaturile caracteristice ale tipurilor de conflicte de legi.Conflictul de legi este o noiune specific domeniului dreptului internaional privat, deoarece poate apare doar n raporturile juridice reglementate de aceast ramur de drept. Existena elementului de extraneitate ntr-un raport juridic face ca, n legtur cu acel raport juridic, s se nasc un conflict de legi. Conflictul mobil de legiExist conflict mobil de legi atunci cnd un raport juridic este supus, succesiv, la dou sisteme de drept diferite, ca urmare a deplasrii punctului de legtur al normei conflictuale aplicabile. Deosebirea dintre conflictul de legi n timp i spaiu i conflictul mobil de legi este aceea c n timp ce conflictul de legi n timp i spaiu nu presupune o schimbare a punctului de legtur, deci nici a legii aplicabile, ci se cere doar recunoaterea ntr-o ar a drepturilor dobndite n strintate conflictul mobil de legi presupune o deplasare a punctului de legtur al normei conflictuale aplicabile n spe, implicnd o schimbare a legii aplicabile raportului juridic respectiv. Soluionarea conflictului mobil de legi se face n conformitatecu dispoziiile normelor conflictuale sau ale altor norme juridice din sistemul de drept al statului forului. Norma juridic a forului este cea care indic aciunea n timp a dreptului naional i/sau a celui strin asupra unui raport juridic. Conflictul mobil de legi poate interveni doar n legtur curaporturile juidice la care sunt aplicabile norme conflictuale cu puncte de legtur mobile, care pot fi deplasate n timpul existenei raportului juridic respectiv.

Conflictul n timp al normelor materiale strineConflictul n timp al normelor conflictuale intervine n cazul n care, n cadrul aceluiai sistem de drept, o norm conflictual veche este nlocuit de una nou. n cazul n care norma conflictual romn trimite la un sistem de drept strin, iar n acest sistem au intervenit modificri ale dreptuluimaterial sau conflictual ntre momentul naterii raportului juridic i cel al litigiului, se vor aplica soluiile dreptului tranzitoriu prevzute de sistemul de drept strin, iar nu cele aplicabile n dreptul forului.

2. Definiti norma conflictuala. Comparati norma conflictuala cu norma de drept material si prezentati structura normei conflictuale.Normele conflictuale indic legea competent care se aplic raportului juridic cu element de extraneitate. Normele conflictuale au un caracter prealabil i soluioneaz conflictele de legi.Comparaie ntre normele conflictuale i normele materiale:- normele conflictuale sunt norme de trimitere, spre deosebire de normele materiale care ofer soluia pe fond.- norma conflictual are o aplicare prealabil, spre deosebire de normele materiale.- norma conflictual influeneaz norma material aplicabil n sensul c norma conflictual face trimiterea la un anumit sistem de drept, n timp ce norma material va fi aplicat imediat raportuluijuridic cu element de extraneitate.Structura normelor conflictualeNormele conflictuale au n componen urmtoarele elemente:- coninut: raporturile juridice la care se refer (exemplu raporturile privind forma ncheierii cstoriei).Coninutul normei conflictuale poate fi asimilat ipotezei normei conflictuale- legtur: trimite la sistemul de drept care va reglementa raportul juridic care intr n componena normei conflictuale. Legtura normei conflictuale poate fi asimilat dispoziiei normei conflictuale.

3. Definiti punctul de legatura. Enumerati principalele puncte de legatura admise de legea romana si oferiti cateva exemple Legea competent a se aplica se determin pe baza legturii, i anume sistemul de drept aplicabil. Legtura dintre un raport juridic i un sistem de drept constituie un punct de legtur.Dintre punctele de legtur reinem urmtoarele:- cetenia punct de legtur pentru o serie de raporturi juridice precum: starea civil, capacitatea i relaiile de familie ale persoanelor fizice; motenirea mobiliar i jurisdicia competent- teritoriul (domiciliul sau reedina)- pavilionul unei nave sau aeronave (n relaiile de comer exterior)- punctele de legtur pot s difere n raport cu alte elemente precum: voina prilor sau alte mprejurri pentru legea contractului, ultimul domiciliu al soului

4. Definiti normele de aplicatie imediata (necesara) si oferiti un exemplu de astfel de norma. Comparati normele de aplicatie imediata cu normele conflictuale. Art 2566 Normele de aplicaie imediat sunt norme materiale care aparin dreptului intern al statului forului i care, datorit caracterului lor de imperativitate, se aplic cu prioritate unui raport juridic cu element de extraneitate, excluznd aplicarea normelor conflictuale.0. Exemple: OUG. nr.54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate public ,,Contractul de concesiune se ncheie n conformitate cu legea romn, indiferent de naionalitatea sau cetenia concesionarului.

Comparaie ntre normele de aplicaie imediat i normele conflictualeAsemnri:1. ambele privesc raporturi juridice cu elemente de extraneitate, ce au un punct de legtur cu ara forului;2. ambele aparin sistemului de drept intern al unui stat;

Deosebiri:1. normele conflictuale sunt norme de trimitere (care nu ofer soluia pe fond, ci doar plaseaz raportul juridic de drept internaional privat n sfera unui anumit sistem de drept);2. normele de aplicaie imediat sunt norme materiale, care conin ele nsele soluia pe fond i se aplic cu prioritate fa de orice alt norm incident n cauz, nlturnd astfel, posibilitatea aplicrii unui drept strin n cauz;Justificarea aplicrii normelor de aplicaie imediatAplicarea normelor de aplicaie imediat se justific prin gradul lor nalt de imperativitate ce determin ca statul forului s nu accepte aplicarea n cauz a unei legi strine, dei acel raport juridic are element de extraneitate. Normele de aplicaie imediat sunt excepii de la regula aplicrii normelor conflictuale.

4. Prezentati si explicati diferitele feluri de aplicare a legii straine.

Norma conflictual romn poate trimite fie la sistemul de drept romn fie la unul strin. n cazul n care norma conflictual strin se aplic cu precdere, statul romn va fi obligat s aplice normele conflictuale din acel sistem, spre exemplu n cazul n care dreptul strin este lex voluntatis.

Pentru aplicarea legii strine trebuie s cunoatem:- titlul cu care aceasta se aplic. Teoria drepturilor dobndite Teoria recepionrii dreptului strain Teoria dup care legea strin de aplic n calitate de element de fapt.- Coninutul legii strine- Interpretarea legii strine- Controlul aplicrii legii strine

6. Definiti calificarea (art 2558 c. civ.)Calificarea poate fi definit fie pornindu-se de la norma conflictual ctre situaia de fapt, fie invers. n acest sens:Calificarea este operaiunea de determinare a sensului noiunilor juridice care exprim coninutul i legturile normei conflictuale, cu scopul de a determina dac un raport juridic se include n aceste noiuniCalificarea reprezint interpretarea unui raport juridic pentru a stabili n coninutul i legtura crei norme conflictuale intr.Legea care st la baza calificrii, ca regul: calificarea se face dup legea instanei sesizate.Excepii: calificarea prin voina prilor, calificarea legal i calificarea secundar.

7. Definitia, importanta si solutionarea conflictului de calificari vezi anteriorConflictul de calificri definete situaia n care noiunile din coninutul i/sau legtura unei norme conflictuale au nelesuri diferite n sistemele de drept susceptibile de a se aplica unui raport juridic.Suntem n prezena unui asemenea conflict cnd noiunile folosite de norma conflictual sunt calificate n mod diferit de sistemele de drept care se afl n conflict.Ex. Spea Testamentul olandezUn cetean olandez realizeaz n Frana un testament olograf. Codul Civil olandez din sec. al XIX-lea interzicea cetenilor olandezi s fac asemenea testamente i prevedea c aceast interdicie se aplic i n cazul testamentelor olografe efectuate n strintate. n faa instanelor franceze, investite cu soluionarea cauzei, problema care s-a pus a fost aceea a calificrii noiunii de testament olograf. Cele dou sisteme de drept n prezen interpretau n mod diferit aceast noiune. Dreptul francez califica aceast noiune ca fiind o problem de form i prin urmare ea intra n coninutul normei conflictuale exprimat prin principiul lex locus regit actum, ce trimitea la dreptul francez, ce considera testamentul valabil; conform dreptului olandez ns, testamentul era calificat ca o problem de capacitate a ceteanului olandez, i n consecin, conform normei conflictuale lex patriae, n coninutul creia intra, testamentul olograf era supus legii olandeze, ce invalida testamentul. Importana soluionrii conflictului de calificri - soluionarea unui conflict de legi depinde de felul n care se soluioneaz conflictul de calificri. Deci, mai nti se soluioneaz conflictul de calificri i mai apoi conflictul de legi.

8. Legea dupa care se solutioneaza conflictul de calificari - regula si exceptiile de la regulaLegea care st la baza calificrii, ca regul: calificarea se face dup legea instanei sesizate.Excepii: calificarea prin voina prilor, calificarea legal i calificarea secundar.Legea dup care se face calificarea - majoritatea autorilor de drept internaional privat mprtesc soluia potrivit creia calificarea se face dup legea forului.Excepii de la calificarea lex fori 1. calificarea dat de pri (n virtutea autonomiei de voin)- n msura n care prile pot s aleag legea competent a se aplica raportului juridic (lex voluntatis) ele au posibilitatea s decid i asupra calificrii. Astfel, ele pot determina ce se nelege prin locul ncheierii contractului, locul executrii acestuia sau alte noiuni care intereseaz n legtur cu contractul ncheiat.2. calificarea legal- atunci cnd anumite norme de drept internaional privat incluse n legi interne sau tratate internaionale interpreteaz anumite noiuni, sensul acelor noiuni este cel dat de normele respective.3. calificarea noiunilor din norma conflictual strin, n caz de retrimitere- n msura n care se admite retrimiterea trebuie admis c i calificarea noiunilor din norma conflictual la care se face trimiterea se face dup aceast lege.4. calificarea n cazul instituiilor juridice necunoscute de legea forului- unele sisteme de drept cunosc instituii juridice care le sunt proprii. n acest sens putem meniona, instituia juridic din dreptul englez - trust- care nu are corespondent n dreptul rilor de pe continent. Pentru astfel de instituii juridice, n privina calificrii, trebuie s se in seama de legea care le cunoate i le reglementeaz.

5. calificarea n probleme privind cetenia- determinarea ceteniei unei persoane este o problem de calificare. Se consider c cetenia se determin n raport cu legea statului al crui cetean este sau pretinde c este persoana n cauz. Prin Decizia nr. 1653/1971, fostul Tribunal Suprem a rezolvat problema ceteniei romne a unei persoane care cumuleaz i cetenia unui alt stat. ntre cetenia romn, care nu a fost retras n condiiile legii sau la care nu s-a renunat voluntar, i cetenia altui stat, prevaleaz ntotdeauna n faa organelor romne, cetenia romn.- nici una din cetenii nu este a forului. n aceast situaie s-au propus mai multe soluii- prevaleaz cetenia mai veche- prevaleaz cetenia mai nou- se d preferin ceteniei efective- ceteniile se nltur reciproc, astfel nct se pune accent pe domiciliul persoanei n cauz- se va aplica legea forului- se va aplica legea statului cu care persoana are cele mai strnse legturi6. calificarea pe care o fac arbitrii n arbitrajul internaional ad-hoc- consecina fireasc a faptului c n arbitrajul internaional ah-hoc nu exist o lege a forului, este aceea c tribunalul arbitral nu este inut s efectueze calificarea dup sistemul de drept al rii unde statuteaz. n acest caz, de principiu, calificarea se va face dup sistemul de drept pe care arbitrii l consider a fi cel mai potrivit n spe

9. Conflictul in spatiu al normelor conflictuale si retrimiterea. Felurile retransmiterii si retrimiterea in dreptul intern roman Exist un CONFLICT N SPAIU AL NORMELOR CONFLICTUALE atunci cnd sistemele de drept n prezen conin norme conflictuale ce au puncte de legtur diferite. Conflictul se numete n spaiu deoarece normele conflictuale din sistemele de drept n prezen coexist.

Clasificarea conflictelor n spaiu1. conflict pozitiv: cnd fiecare norm conflictual trimite la propriul su sistem de drept.Ex. n cazul n care se pune problema strii civile a unui cetean romn cu domiciliul n Anglia. Dac problema apare n faa instanei engleze aceasta va aplica norma sa conflictual - lex domicilii - care trimite la sistemul de drept englez; dac problema apare n faa instanei romne, aceasta, conform normei conflictuale - lex patriae - va aplica dreptul romn.Acest tip de conflict nu conduce la retrimitere. Acesta se soluioneaz, n principiu, prin aplicarea normei conflictuale a forului de ctre instana competent n soluionarea litigiului.2. conflict negativ: cnd niciuna din normele conflictuale n prezen nu declar aplicabil propriul su sistem de drept, ci, fie trimite la sistemul de drept al celuilalt stat, fie trimite la dreptul unui stat ter.Aceasta este prima condiie a retrimiterii. Pentru a exista retrimitere trebuie ntrunit i cea de-a doua condiie, care ine de sensul trimiterii. RETRIMITEREA este situaia juridic aprut n cazul n care norma conflictual a forului trimite la un sistem de drept strin, n ntregul su (deci, inclusiv la normele sale conflictuale), iar, acesta din urm, prin norma sa conflictual n materie, nu primete trimiterea, ci, fie trimite napoi la dreptul statului forului, fie trimite mai departe, la dreptul unui stat ter.Condiiile ce trebuie ntrunite pentru a exista retrimitereDeci, pentru a exista retrimitere trebuie ntrunite 2 condiii:- s existe un conflict negativ ntre normele conflictuale din sistemele de drept n prezen cu privire la un anumit raport juridic;- norma conflictual a forului s admit retrimiterea, adic s trimit la ntregul sistem de drept strin.Ex. Spea FORGO - Aceast spe a fost soluionat de instanele franceze n 1878 i este considerat spea lider n materie. Un cetean bavarez - n condiiile n care, n acel moment, Bavaria acorda o cetenie proprie - pe nume FORGO triete cea mai mare parte a vieii sale n Frana, unde, ns, nu dobndete domiciliul legal (pentru c nu ndeplinete condiiile cerute n acest sens de legea francez), ci are numai un domiciliu de fapt. Conform legii franceze, FORGO era cetean bavarez, cu domiciliul legal n Bavaria. La moarte las o succesiune mobiliar important, iar rudele colaterale dup mam (FORGO fiind copil in afara cstoriei) introduc n faa instanei franceze o petiie de ereditate. Potrivit normei conflictuale franceze, lex patriae, succesiunea mobiliar era guvernat de legea naional a defunctului (respectiv cea bavarez), care acorda drept de succesiune rudelor colaterale dup mam. Instanele franceze au constat ns c norma conflictual bavarez privind succesiunea mobiliar trimitea napoi la legea francez. Aadar, norma conflictual bavarez nu accepta trimiterea ci retrimitea la dreptul francez. Acceptnd retrimiterea, instana francez a aplicat legea succesoral francez, conform creia rudele colaterale dup mam nu aveau drept la motenire i, n acest fel, succesiunea a devenit vacant i a fost culeas de statul francez, pe teritoriul cruia se aflau bunurile respectiveFelurile retrimiteriiRetrimiterea este de dou feluri:-retrimiterea de gradul I (simpl) = cnd norma conflictual strin retrimite la dreptul forului.-retrimiterea de gradul al II lea (complex) = cnd norma conflictual strin trimite la dreptul unui stat ter.Retrimiterea n dreptul intern roman dreptul intern romn admite, ca regul, retrimiterea de gradul I. Dac legea strin determinat potrivit normei conflictuale romne, retrimite la dreptul romn, se aplic legea romn, afar de cazul n care se prevede n mod expres altfel.n dreptul romn, retrimiterea de gradul al II lea nu este admis - dac s-ar admite retrimiterea de gradul al II-lea s-ar putea ajunge la situaii absurde i anume cnd norma conflictual a statului ter ar trimite, i mai departe, la un al patrulea sistem de drept, ceea ce ar duce aa cum se exprim literatura de specialitate la nconjurul (teoretic)lumii.

10. Conditia identitatii de reglementare (a reciprocitatii). Definitie si reglementare in dreptul pozitiv roman. Art 2561C. Civ. Aplicarea legii straine este independenta de conditia reciprocitatii. Dispozitiile speciale prin care se cere conditia reciprocitatii in anumite materii raman aplicabile> Indeplinirea conditiei reciprocitatii de fapt este prezumata pana la dovada contraracare se stabileste de Ministerul justitiei, prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe. Identitatea de reglementare (reciprocitatea) ca regula, aplicarea legii straine este independenta, nefiind conditionata de reciprocitate; reciprocitatea poate fi: legislativa cand in tara straina exista norme juridice similare ca si in tara forului; diplomatica cand izvoraste dintr-o conventie internationala la care sunt parti statele respective; de fapt cand reciprocitatea este aplicata in practica autoritatilor competente din statele respective; indeplinirea acesteia este prezumata pana la dovada contrara.conditia reciprocitatii in unele cazuri, precum: persoanele juridice straine fara scop patrimonial pot fi recunoscute in Romania, printre altele, sub conditia reciprocitatii (art. 43); scutirea de supralegalizare a actelor oficiale intocmite sau legalizate de o autoritate straine este permisa, printre altele, si pe baza de reciprocitate (art. 162); hotararile judecatoresti straine pot fi recunoscute in Romania, spre a beneficia de puterea lucrului judecat, daca este intrunita, printre altele, conditia existentei reciprocitatii in ceea ce priveste efectele hotararilor straine intre Romania si statul instantei care a pronuntat hotararea (art. 176).

11. Titlul cu care este aplicat dreptul strain in Romania - regimul juridic, invocarea legii straine in fata autoritatilor forului, sarcina probei legii straineDreptul strain este aplicat in Romania cu acelasi titlu ca si dreptul national, insa, datorita naturii sale extranee, acesta nu poate fi asimilat totaldreptului forului, aplicandu-se cu anumite exceptii.Aplicarealegiistraineesteindependentadeconditiareciprocitatii. Legea romana nu impune conditia reciprocitatii inprivinta normelor conflictuale (astfel legea straina se va aplica chiar daca in sistemul de drept din care face parte nu exista o norma conflictuala identica cu regula din dreptulforului). Legea romana nu impune conditia reciprocitatii inprivinta normelor materiale.Invocarea legii straine in fata autoritatilor forului instanta de judecata sau de arbitrajpoateinvoca dinoficiu si punein discutiapartilor aplicarea legii straine la care trimite norma conflictuala romana ce nu are caracter imperative. Dacaesteimperativa,instantaareobligatiasaoaplice. Deasemenea,parteainteresatapoateinvocadinoficiudreptulstrainindiferentde caracterul normei conflictuale romane. Sarcina probei legii straine dreptul juridic roman consacra sistemul mixt alcolaborarii dintre instanta si parti in privinta dovedirii continutului legii straine, solutie deopotriva aplicabila si in litigiile supuse arbitrajului comercial international.

12. Interpretarea legii straine si mijloacele de proba a legii straineLegea straina trebuie aplicata cu interpretarea data in tara de origine, iar de modul in care aceasta se interpreteaza depinde corecta ei aplicare. Legea straina la care trimite norma conflictuala romana, fiind considerata element de drept, gresita ei interpretare da dreptul la exercitarea cailor ordinare si extraordinare de atac (recurspentru nelegalitate). Mijloacele de proba a legii straine legea straina se poate dovedi prin orice mijloc deproba. Mijloaceledeproba constau in atestari de la organele statului care au edictat-o, avizul unui expert sau alte moduri adecvate. In aceasta materie exista si unele conventii internationale care impun obligatii specifice statelor contractante (tratate bilaterale de asistenta juridica siConventia Europeana in domeniul informarii asupra drepturilor straine - Londra1968). Deasemenea,mijloaceledeprobaalelegiistrainesunt:- directe, instanta putand recurge la culegeri sijurisprudenta;- indirecte, instanta putand utiliza la alte surse, precum, de exemplu: atestari date de organele competente ale statului acarui lege se aplica; notarii publici din statul strain respectiv; certificate de cutuma elaborate de specialisti inmaterie sau expertize. 13. Prezentati cele 3 cazuri de inlaturare de la aplicare a legii straine conform dispozitiilor Noului Cod Civil1. Dac legea strin ncalc normele de ordine public de drept internaional romnOrdinea public este format din totalitatea principiilor fundamentale de drept ale statului romn. Sub aspect procedural ordinea public se concretizeaz prin excepia de ordine public de drept internaional privat.2. Dac aceasta devine competent prin fraudExist fraud la lege n situaia n care prile folosesc n scop fraudulos elementul de extraneitate pentru a face aplicabil un alt sistem de drept decat cel care ar fi competent sa se aplice.Pentru a exista fraud la lege trebuie ndeplinite cumulative mai multe condiii:- S existe un act de voin a prilor n sensul de a deplasa punctul de legtura al raportului juridic- Prile s foloseasc un mijloc de drept international privat licit- Scopul urmrit de pri s fie ilicit- Rezultatul s fie ilicit.3. In mod exceptional, aplicarea legii straine poate fi inlaturata, daca, datorita circumstantelor cauzei, raportul juridic are o legatura foarte indepartata cu aceasta lege. In aceasta caz se aplica legea cu care raportul juridic prezinta cele mai stranse legaturi. (art 2565 c. civ) Aceste dispozitii nu sunt aplicabile in situatia legilor privind starea civila sau capacitatea persoanei si nici atunci cand partile au ales legea aplicabila. 14. Ordinea publica de drept international privat. Comparatie cu ordinea publica de drept internOrdinea publica de drept international privat este format din ansamblul principiilor fundamentale de drept ale statului romn aplicabile n raporturile juridice cu element de extraneitate.

Elemente definitorii ale ordinii publice de drept internaional privat1. n coninutul noiunii de ordine public intr principiile fundamentale de drept ale statului forului n raportului juridic de drept internaional privat 2. excepia de ordine public este o excepie de fond, care poate fi invocat de orice parte interesat sau de ctre instan din oficiu.3. excepia de ordine public dac este admis, mpiedic producerea pe teritoriul rii a efectelor unei legii strine.4. legea strin ale crei efecte sunt mpiedicate s se produc pe teritoriul rii ar fi fost normal competent s se aplice raportului juridic respectiv deoarece norma conflictual romn a trimis la ea.Caracterele ordinii publice- apare ca un corectiv n aplicare legii strine n sensul c judectorul are posibilitatea de apreciere dac o lege strin contravine intereselor statului cruia el aparine.- mpiedic producerea efectelor legii strine pe teritoriul rii n msura n care aceste efecte contravin principiilor fundamentale ale dreptului romn.- este diferit de la o ar la alta n ceea ce privete coninutul.- este definit, n cadrul aceleiai ri n timp. Coninutul se poate schimba n timp.- este actual.- este de strict interpretare, deci ea nu poate fi interpretat extensiv, ci numai restrictiv.Comparaie cu ordinea public de drept internAsemnri:- ambele nltur de la aplicare o lege, cu precizarea c ordinea public de drept intern cenzureaz actele juridice ale prilor care constituie legeaacestora.-i au izvorul n dreptul intern al statului.Deosebiri:1. au funcii diferite:- ordinea public de drept intern este dat de ansamblul normelor imperative ale sistemului de drept respectiv, are ca scop mpiedecarea producerii efectelor actelor juridice care sunt contrare acestor norme, deci ea exprim limitele autonomiei de voin a prilor n raporturile juridice interne.- ordinea public de drept internaional privat are scopul de a mpiedica aplicarea, pe teritoriul statului forului, a efectelor unei legi strine, dei normal competente s se aplice raportului juridic respectiv, deci, ea exprim limitele aplicrii legii strine n ara forului.2. au sfere de aplicare diferite:- n sensul c ordinea public de drept intern este mai larg dect ordinea de drept internaional privat. Aadar, nu tot ceea ce este de ordine public de drept intern este de ordine public i n dreptul internaional privat.Efectele aplicrii ordinii publice de drept internaional privat Ex. de situaii n care legea strin este nlturat de la aplicare de ordinea public1. o cstorie ntre o cetean romn i un cetean strin (libian) care mai este cstorit n ara sa nu se poate ncheia n Romnia, chiar dac legea naional a ceteanului strin permite poligamia. Dar, dac aceste persoane s-au cstorit n Libia, iar soia (cetean romn) solicit ulterior s i se recunoasc n Romnia efectele acestei cstorii, ele vor fi recunoscute pentru c se pune problema recunoaterii drepturilor dobndite de ceteana romn n strintate.2. o cstorie ntre un cetean romn i unul strin, dintr-o ar n care cstoria religioas produce efecte juridice, nu se poate ncheia numai religios n Romnia, deoarece sistemul nostru de drept prevede c doar cstoria civil produce efecte juridice. Dar efectele unei cstorii religioase, ncheiate n strintate, ntr-un stat, n care aceasta produce efecte juridice (ex. Grecia) ntre 2 ceteni ai statului respectiv, vor fi recunoscute n Romnia, dei o cstorie ncheiat numai religios n Romnia nu produce efecte juridice.3. o hotrre judectoreasc pronunat n strintate, prin care se face discriminare ntre copilul din cstorie i cel din afara cstoriei nu poate fi recunoscut n Romnia.

15. Fraudarea legii aplicabile in dreptul international privat. Comparatie cu frauda la lege in dreptul intern

- exist fraud la lege n dreptul internaional privat atunci cnd prile unui raport juridic folosind n scop fraudulos, ilicit un mijloc de drept internaional privat au fcut aplicabil acelui raport juridic alt sistem de drept dect cel normal competent s se aplice.Modalitile de fraudare a legii n dreptul internaional privat ntr-un raport juridic de drept intern se introduce n mod fraudulos, ilicit un element de extraneitate ce declaneaz artificial un conflict de legi, iar prin aplicarea normei conflictuale normal competente s se aplice pentru ipoteza creat se trimite la un alt sistem de drept dect dreptul intern (care ar fi fost n mod firesc aplicabil acelui raport).Ex. La o societate comercial legat, n mod normal, prin elementele ei definitorii (naionalitatea sau sediul asociailor, proveniena capitalului social etc.) de dreptul romn, prile prevd sediul n strintate, n scopul de a eluda legile fiscale romneti. ntr- un raport juridic ce are deja un element de extraneitate prile schimb n scop fraudulos punctele de legtur iar prin intermediul normelor conflictuale aplicabile pentru noul punct de legtur vor aplica un alt sistem de drept dect cel normal competent conform normelor conflictuale iniiale.Condiiile fraudei la lege n dreptul internaional privat:1. s existe un act de voin a prii (prilor) n sensul deplasrii punctului de legtur privitor la un raport juridic. 2. prile s foloseasc un mijloc de drept internaional privat care prin el nsui este licit. De pild, persoana fizic i schimb legal cetenia sau domiciliul dintr-un stat n altul, persoana juridic i mut sediul ntr-un alt stat, toate acestea fiind, prin ele nsele operaiuni juridice licite, ce fac incident o norm conflictual care, prin punctul su de legtur, atrage aplicarea n cauz a altui sistem de drept dect cel normal competent.3. scopul urmrit de pri s fie ilicit. Deci frauda la lege presupune existena acestui element subiectiv i anume intenia frauduloas a prilor. 4. rezultatul realizat de pri s fie ilict. Caracterul ilicit al rezultatului este dat de caracterul ilicit al scopului urmrit pentru realizarea lui. Sanciunea fraudei la lege n dreptul internaional privatSancionarea fraudei dreptului naional n favoarea unei legi strine implic 2 efecte:- unul negativ: nlturarea de la aplicare a legii strine.- unul pozitiv: aplicarea legii romne n golul rmas prin nlturarea legii strine.

Dovada fraudei la lege n dreptul internaional privatFrauda la lege poate fi dovedit prin orice mijloc de prob. Cu toate acestea exist dificulti n dovedirea ei pentru c ceea ce trebuie dovedit este intenia frauduloas a prilor.Domenii n care poate aprea frauda la lege- starea civil, capacitatea i relaiile de familie ale persoanei fizice. Frauda la lege n aceast materie const n faptul c persoana fizic i schimb n scop fraudulos cetenia, domiciliul sau reedina.- statutul organic al persoanei juridice. n acest caz frauda la lege const, de cele mai multe ori, n mutarea sediului social, de pe teritoriul statului forului pe cel al unui stat considerat paradis fiscal (Liechtenstein, Monaco, Panama etc.) n scopul eludrii legilor fiscale ale forului, cu precizarea c persoana juridic respectiv continu s funcioneze pe teritoriul statului forului ca persoan juridic strin. - regimul juridic al bunului mobil. n aceast materie frauda la lege const n faptul c se schimb locul siturii bunului mobil dintr-un stat ntr-un alt stat.- forma exterioar a actelor juridice. Aici frauda la lege const n faptul c actul se ncheie ntr-un alt stat i prin efectul normei conflictuale lex locus regit actum, se aplic acelui act o lege mai favorabil pentru pri dect cea normal competent s se aplice n cauz (ex. Prile beneficiaz de condiii mai uoare la ncheierea cstoriei sau ncheierea actului se face sub semntur privat n loc de act autentic etc.). - coninutul contractelor. Acesta este unul din domeniile cele mai predispuse fraudei la lege n dreptul internaional privat pentru c n aceast materie funcioneaz principiul conform cruia contractul este supus legii alese prin consens de pri. Dar nici aici, simplul fapt c prile aleg o lege aplicabil contractului nu trebuie s fie considerat ca fiind o fraud la lege atta timp ct prile au n vedere obinerea unor avantaje licite.Comparaie ntre frauda la lege din dreptul internaional privat cu frauda la lege din dreptul intern1. Asemnri: condiiile de existen sunt aceleai: o activitate volitiv frauduloas a prilor, folosirea unui mijloc licit, un scop ilicit i urmrirea obinerii unui rezultat ilicit;2. Deosebiri: n dreptul intern se fraudeaz o lege intern n favoarea altei legi interne; n dreptul internaional privat se fraudeaz norma conflictual a forului i prin aceasta un sistem de drept n favoarea altuia;

16. Conflictul de legi in timp si spatiu. Conditiile recunoasterii in Romania a unui drept dobandit in strainatateConflictul de legi in timp si spatiu apare in situatia in care efectele unui raport juridic nascut, modificat sau stins sub incidenta sistemului de drept al unui stat, se cer ulterior a fi recunoscute intr-un alt stat. Conflictul de legi intimpsispatiumai poarta si denumirea deteoria recunoasterii drepturilor dobandite. Conditiile necesare recunoastere unui drept dobandit in strainatate sunt urmatoarele:- dreptulsafieconstituitconformlegiicompetentecarepoatefi: fie legea straina a statului unde s-a dobandit dreptul; fie legea competenta desemnata de norma conflictualaa statuluiunde se invoca dreptul.-dreptulsafievalabildobanditpotrivitlegiistrainecompetenteefecteleacestuiafiind structurate de doua reguli, si anume: dreptul dobandit va produce in statul in care se invoca toateefectele prevazute de legea strainacompetenta; dreptul dobandit nu poate produce mai multe efecte in alt statdecat cele admise de legea straina sub incidenta careia s-aconstituit.-dreptul dobandit sa nufie contrar ordinii publice in dreptul international privat altarii solicitate - drepturile castigate in strainatate sunt respectate inRomania, afara numai daca sunt contrare ordinii publice de drept international privat.

17. Conditiile recunoasterii si executarii in Romania a unei hotarari judecatoresti straine in conformitate cu dispozitiile Noului Cod Civil

Condiiile recunoaterii prin hotrre judectoreasc sunt: hotrrea este definitiv potrivit legii statului unde a fost pronunat; instana care a pronunat-o a avut, potrivit legii rii sale, competena s judece procesul (att de drept internaional privat, ct i de drept intern); exist reciprocitate n ceea ce privete efectele hotrrilor strine ntre Romnia i statul instanei care a pronunat hotrrea; dac hotrrea a fost pronunat n lipsa prii care a pierdut procesul, trebuie s se constate, de asemenea, c i-a fost nmnat n timp util citaia pentru termenul de dezbateri n fond, ct i actul de sesizare a instanei i c i s-a dat posibilitatea de a se apra i de a exercita calea de atac mpotriva hotrrii. Caracterul nedefinitiv al hotrrii strine, decurgnd din omisiunea citrii persoanei care nu a participat la proces n faa instanei strine, poate fi invocat numai de ctre acea persoan.Instana poate s refuze recunoaterea unei hotrri strine pentru urmtoarele motive:(1) Recunoaterea hotrrii strine poate fi refuzat pentru oricare dintre urmtoarele cazuri:a) hotrrea este manifest contrar ordinii publice de drept internaional privat romn; aceast incompatibilitate se apreciaz inndu-se seama, n special, de intensitatea legturii cauzei cu ordinea juridic romn i de gravitatea efectului astfel produs;b) hotrrea pronunat ntr-o materie n care persoanele nu dispun liber de drepturile lor a fost obinut cu scopul exclusiv de a sustrage cauza incidenei legii aplicabile conform dreptului internaional privat romn;c) procesul a fost soluionat ntre aceleai pri printr-o hotrre, chiar nedefinitiv, a instanelor romne sau se afl n curs de judecare n faa acestora la data sesizrii instanei strine;d) este inconciliabil cu o hotrre pronunat anterior ei n strintate i susceptibil de a fi recunoscut n Romnia;e) instanele romne aveau competena exclusiv pentru judecarea cauzei;f) a fost nclcat dreptul la aprare;g) hotrrea poate face obiectul unei ci de atac n statul n care a fost pronunat.(2) Recunoaterea nu poate fi refuzat pentru singurul motiv c instana care a pronunat hotrrea strin a aplicat o alt lege dect cea care ar fi fost determinat de dreptul internaional privat romn, afar numai dac procesul privete starea civil i capacitatea unui cetean romn, iar soluia adoptat difer de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii romne.

Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-de-procedura-civila/art-1096Dac se dorete obinerea recunoaterii unei hotrri strine trebuie s fie depus o cerere la instana sau autoritatea competent, la care se va anexa un certificat completat n prealabil de instan sau de ctre autoritatea competent care a emis hotrrea, actul autentic sau tranzacia judiciar. Potrivit art. 1098 C.proc.civ. cererea de recunoatere se rezolv pe cale principal de ctre tribunalul n circumscripia cruia i are domiciliul sau, dup caz, sediul cel care a refuzat recunoaterea hotrrii strine. n cazul imposibilitii de determinare a tribunalului potrivit dispoziiilor anterioare, competena aparine Tribunalului Bucureti.Cererea de recunoatere a hotrrii strine se ntocmete potrivit cerinelor prevzute de C. proc. civ. i va fi nsoit de urmtoarele acte: a) copia hotrrii strine; b) dovada caracterului definitiv al acesteia; c) copia dovezii de nmnare a citaiei i a actului de sesizare, comunicate prii care a fost lips n instana strin sau orice alt act oficial care s ateste c citaia i actul de sesizare au fost cunoscute, n timp util, de ctre partea mpotriva creia s-a pronunat hotrrea; d) orice alt act de natur s probeze, n completare, c hotrrea strin ndeplinete celelalte condiii prevzute la art. 1095 C.proc.civ.Libera circulaie a hotrrilor judectoreti poate fi considerat ca fiind a cincea libertate n cadrul UE, alturi de libera circulaie a bunurilor, persoanelor, serviciilor i capitalurilor, i este esenial pentru dezvoltarea pieei interne a Comunitilor Europene.

18. Conditiile recunoasterii si executarii in Romania a unei hotarari arbitrale straine. Dreptul aplicabil. Raportul dintre dispozitiile Noului Cod Civil si cele ale Convenntiei de la New York din 1958 privind recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine. Un litigiu arbitral care se desfoar n Romnia este socotit internaional dac s-a nscut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate. Dispoziiile codului de procedura civila (art 1110 si urm.) se aplic oricrui arbitraj internaional dac sediul instanei arbitrale se afl n Romnia i cel puin una dintre pri nu avea la data ncheierii conveniei arbitrale domiciliul sau reedina obinuit, respectiv sediul n Romnia, dac prile nu au exclus prin convenia arbitral sau ulterior ncheierii acesteia, dar numai prin nscris, aplicarea acestora.Convenia arbitral se ncheie valabil n form scris, prin nscris, telegram, telex, telecopiator, pot electronic sau orice alt mijloc de comunicare permind a-i stabili proba printr-un text. Cu privire la cerinele de fond, convenia arbitral este valabil dac ndeplinete condiiile impuse de una dintre legile urmtoare:a) legea stabilit de pri;b) legea care guverneaz obiectul litigiului;c) legea aplicabil contractului ce conine clauza compromisorie;d) legea romn.(3) Validitatea conveniei arbitrale nu poate fi contestat pe motivul nevalabilitii contractului principal sau pentru c ar viza un litigiu care nu exist nc.Drept aplicabil art 1119 cpc Tribunalul arbitral aplic litigiului legea stabilit de pri, iar dac prile nu au desemnat dreptul aplicabil, legea pe care o consider adecvat, n toate situaiile innd seama de uzane i reguli profesionale.Tribunalul arbitral poate statua n echitate numai cu autorizarea expres a prilor.Hotrrea arbitral este dat cu procedura convenit de pri. n lipsa unor asemenea prevederi n convenia arbitral, hotrrea se pronun cu votul majoritii arbitrilor, iar n caz de paritate a voturilor prevaleaz soluia care se raliaz votului supraarbitrului.(2) Hotrrea arbitral este scris, motivat, datat i semnat de toi arbitrii.(3) Hotrrea arbitral este executorie i obligatorie de la comunicarea sa prilor i poate fi atacat numai cu aciune n anulare pentru motivele i n regimul stabilite n cartea a IV-a, care se aplic n mod corespunztor.(4) Tribunalul arbitral poate pronuna hotrri pariale, n lips de stipulaie contrar n convenia arbitral.Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-de-procedura-civila/art-1120Sunt hotrri arbitrale strine orice sentine arbitrale de arbitraj intern sau internaional pronunate ntr-un stat strin i care nu sunt considerate hotrri naionale n Romnia.Orice hotrre arbitral dintre cele prevzute la art. 1.123 este recunoscut i poate fi executat n Romnia dac diferendul formnd obiectul acesteia poate fi soluionat pe cale arbitral n Romnia i dac hotrrea nu conine dispoziii contrare ordinii publice de drept internaional privat romn.* n relaia dintre Romnia i statele care sunt parte la conveniile multilaterale n materia recunoaterii i executrii sentinelor arbitrale, dar cu care au fost ncheiate i tratate/convenii bilaterale n domeniul asistenei judiciare n materie civil sau comercial, transmiterea cererilor de recunoatere i executare se efectueaz:-fie n baza Conveniei Naiunilor Unite de la New York din 1958, fie n baza Conveniei europene de arbitraj comercial international, incheiata la Geneva, la 21 aprilie 1961- fie n baza conveniei/tratatului bilateral (n funcie de opiunea statului parte), dar cu respectarea ntocmai a procedurii prevzute de convenia/tratatul respectiv.hotrrile pronunate n baza Conveniei pentru reglementarea diferendelor relative la investiii intre state si persoane ale altor state, incheiata la Washington la 18 martie 1965, sunt de plin drept recunoscute i executate (suprimarea procedurii de exequatur).http://www.just.ro/Sectiuni/Cooperarejudiciar%C4%83interna%C5%A3ional%C4%83/Ghiddecooperare%C3%AEnmateriecivil%C4%83%C5%9Ficomercial%C4%83/Recunoa%C5%9Fterea%C5%9FiExecutareaHot%C4%83r%C3%A2rilor/RECUNOA%C5%9ETEREA%C5%9EIEXECUTAREAHOT%C4%82R%C3%82RILORARBITRALE/tabid/760/Default.aspx

19. Recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti conform dispozitiilor Regulamentului (CE) 44/2001Procedura de recunoatere a unei hotrri judectoreti este la nceput unilateral i este apreciat ca eficient i rapid. Instana sau autoritatea competent n fiecare stat s soluioneze solicitrile verific formal documentele anexate cererii. Un model de certificat cuprinznd toate informaiile necesare pronunrii unei decizii asupra recunoaterii sau executri este prezentat de Regulament. Acest certificat trebuie s fie completat i eliberat de instana sau autoritatea care a pronunat hotrrea sau a ntocmit sau nregistrat actul autentic i depus la instana sau autoritatea din alt stat membru care solicit recunoaterea sau executarea. Se disting dou forme de recunoatere, principal i incidental. Fiecare dintre pri poate cere o constatare judectoreasc a recunoaterii. Procedura de constatare este important n cazul hotrrilor de constatare, pentru c aceste hotrri nu pot fi executate. n caz de litigiu, orice parte interesat care invoc recunoaterea unei hotrri ca titlu principal poate s cear o decizie n sensul recunoaterii hotrrii. Regulamentul prevede n mod expres c hotrrea statului strin nu trebuie sub nici o form verificat n ceea ce privete fondul. A doua instan verific doar existena sau inexistena respectrii condiiilor de form. A doua instan nu are dreptul s verifice corectitudinea fondului. n cazul n care hotrrea a crei recunoatere se cere a fost atacat cu apel ordinar, instana de recunoatere poate suspenda aciunea pn la soluionarea apelului. Hotrrea strin produce apoi n statul de executare aceleai efecte ca n statul de origine, chiar dac aceste efecte juridice sunt necunoscute n statul de executare. Conform Regulamentului toate sentinele judectoreti n cauze civile i comerciale din statele membre sunt recunoscute i executate, chiar dac sentina are la baz o situaie pur intern.

Procedura de executare a hotrrilor judectoreti Dac un creditor vrea s execute o crean constatat printr-o hotrre judectoreasc pronunat n alt stat, atunci formuleaz o cerere de exequatur privind hotrrea strin, n Statul Membru de executare. Competena este determinat de locul de domiciliu al prii mpotriva creia se cere executarea sau de locul executrii. In cazul cererii de executare formulat de ctre creditor, acestuia i se va solicita s nmneze autoritilor competente din statul de executare o serie de nscrisuri i anume o copie a hotrrii care s ntruneasc condiiile necesare n vederea stabilirii autenticitii acesteia. Instana sau autoritatea competent din statul membru n care s-a pronunat hotrrea elibereaz, la cererea oricreia dintre prile interesate, un certificat conform modelului din anexa V la prezentul Regulament. n caz de neprezentare a instana sau autoritatea competent poate s fixeze un termen pentru prezentarea acestuia sau s accepte un document echivalent sau, n cazul n care consider c dispune de suficiente informaii, s se dispenseze de prezentarea acestui document. La cererea instanei sau a autoritii competente, se prezint traducerea documentelor. Traducerea este certificat de o persoan autorizat n acest sens ntr-unul din statele membre. Nu se solicit nici o legalizare sau alt formalitate echivalent n cazul documentelor menionate. Asupra acestei cereri va decide instana Statului Membru de executare, prin intermediul unei hotrri. Menionm c procedurile de executare sunt reglementate de legislaia statului de executare.. Instana verific condiiile recunoaterii i executrii, care sunt la fel, i pronun o hotrre prin care declar hotrrea n cauz executorie, hotrre prin care, implicit, hotrrea este i recunoscut. Declararea ca executorie constituie recunoaterea hotrrii. Odat declarat fiind caracterul executoriu, atunci hotrrea poate fi executat n Statul Membru, la fel ca o hotrre pronunat n respectivul stat. Dac sunt ndeplinite condiiile formale necesare, instana trebuie s declare executorie hotrrea fr alte verificri i fr concluziile prii mpotriva creia se cere executarea. Oricare dintre pri poate s fac apel, ns numai mpotriva hotrrii asupra cererii de executare, n termen de o lun sau 2 luni de la nmnarea titlului executoriu. Titlul executoriu poate fi pronunat parial pentru anumite pri din hotrre. Titlul executoriu incumb autorizarea lurii oricror msuri de conservare. Pe durata termenului prevzut pentru apel mpotriva titlului executoriu i pn la pronunarea unei hotrri n cazul acestui apel nu pot fi aplicate msuri de executare altele dect cele de conservare a proprietilor prii mpotriva creia se urmrete executarea. In cadrul aciunii introduse pentru emiterea unui titlu executoriu, nu poate fi perceput n statul membru n care se urmrete executarea nici o cheltuial, tax sau onorariu calculat proporional cu valoarea litigiului n cauz. Judectorul de la instana de fond trebuie s verifice numai ndeplinirea condiiilor formale ale unei declaraii de punere n executare. El nu are dreptul de a verificahotrrea din punct de vedere material cu privire la motivele de refuz. Debitorul care este chemat doar n cadrul procedurii de atac prin cile legale se poate opune cu un mijloc de drept i n cadrul acesteia poate depune dovezi, conducnd la o procedur contradictorie. Cu ocazia exercitrii cii de atac, instana care judec calea de atac are dreptul s verifice i alte condiii i motive de respingere, care nu au fost valorificate n calea legal. O verificare ulterioar a hotrrii pronunate n primul stat este n principiu exclus, i anume att cu privire la cauza n sine, ct i cu privire la competena internaional, i anume chiar i atunci cnd instana din primul stat a nclcat de exemplu prevederile referitoare la verificarea din oficiu a competenei n cazul n care prtul nu ader. Hotrrea pronunat n strintate nu poate fi revizuit pe fond n nici o situaie. A doua instan nu are, permisiunea de a verifica dac exist motive pentru refuzul recunoaterii, ci trebuie s declare n mod automat caracterul executoriu

20. Recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti conform dispozitiilor Regulamentului (CE) 2201/2001Recunoaterea unei hotrri judectoretiHotrrile judectoreti pronunate ntr-un stat membru se recunosc n celelalte state membre fr a fi necesar s se recurg la vreo procedur. Orice parte interesat poate solicita, pronunarea unei hotrri de recunoatere sau de refuz al recunoaterii hotrrii.Competena teritorial a instanei judectoreti indicat n lista comunicat Comisiei de fiecare stat membru n conformitate cu articolul 68 este stabilitprin dreptul intern al statului membru n carese depune cererea de recunoatere sau de refuz al recunoaterii. n cazul n care recunoaterea unei hotrri judectoreti se invoc ntmpltor n faa unei instane judectoreti dintr-un stat membru, aceasta poate pronuna o hotrre n acest sens.Motive de refuz al recunoaterii hotrrilor judectoreti pronunate n materie de divor, de separare de drept sau de anulare a cstorieiO hotrre judectoreasc pronunat n materie de divor, de separare de drept sau de anulare a cstoriei nu se recunoate:(a) n cazul n care recunoaterea contravine n mod evident ordinii publice a statului membru ncare se solicit aceasta;(b) n cazul n care actul de sesizare a instanei sau un act echivalent nu a fost notificat sau comunicat n timp util prtului care nu s-a prezentat i astfel nct acesta s i poat pregti aprarea, cu excepia cazului n care se constat c prtul a acceptat hotrrea ntr-un modneechivoc;(c) n cazul n care aceasta este ireconciliabilcu o hotrre pronunat ntr-o aciune ntre aceleai pri n statul membru n care se solicit aceasta. Motive de refuz al recunoaterii hotrrilor judectoreti n materia rspunderii printetiO hotrre judectoreasc pronunat n materia rspunderii printeti nu este recunoscut:(a) n cazul n care recunoaterea contravine n mod evident ordinii publice din statul membru n care se solicitrecunoaterea, lund n considerare interesul superior al copilului;(b) n cazul n care, cu excepia procedurilor urgente, aceasta a fost pronunatfra-i da copiluluiposibilitatea de a fi ascultat, nclcndu-se astfel normele fundamentale de procedurdin statulmembru n care se solicitaceasta;(c) n cazul n care actul de sesizare a instanei sau un act echivalent nu a fost notificat saucomunicat n timp util persoanei care nu s-a prezentat i astfel nct aceasta s i poat pregti aprarea, cu excepia cazului n care se constat c respectiva persoan a acceptat hotrrea ntr-unmod neechivoc;(d) la solicitarea oricrei persoane care susine c hotrrea se opune exercitrii rspunderii sale printeti, n cazul n care hotrrea a fost pronunat fr ca aceast persoan s fi avut posibilitatea de a fi ascultat.

Executarea unei hotrri judectoretin nici un caz, o hotrre judectoreasc nu poate face obiectul unei revizuiri pe fond. Instana judectoreasc dintr-un stat membru sesizat cu o cerere de recunoatere a unei hotrri judectoreti pronunate ntr-un alt stat membru poate suspenda procedura n cazul n care aceasta face obiectul unei ci de atac ordinare. Procedura privind depunerea cererii este reglementatde dreptul statului membru n care are locexecutarea. Reclamantul trebuie s-i aleag domiciliul n raza teritorial a instanei judectoreti sesizate. Cu toate acestea, dac dreptul statului membru n care are loc executarea nu prevede alegerea domiciliului, reclamantul desemneazun mputernicit ad litem.Instana judectoreasc sesizat prin cerere pronun o hotrre n termen scurt, fr ca persoana mpotriva creia se solicitexecutarea sau copilul spoat, n aceastfaza procedurii, sprezinteobservaii. n nici un caz, hotrrea judectoreasc nu poate face obiectul unei revizuiri pe fond.Hotrrea pronunat privind cererea este adusde ndatla cunotina reclamantului, prin grija grefierului, n conformitate cu procedura prevzutde dreptul statului membru de executare. Oricare dintre pri poate exercita o cale de atac mpotriva hotrrii privind cererea dencuviinare a executrii. Aciunea se introduce la instana judectoreasc indicat n lista comunicat Comisiei de ctre fiecare stat membru. Aciunea se soluioneaz n conformitate cu normele ce reglementeaz procedura contradictorie. n cazul n care aciunea este introdus de persoana care a solicitat ncuviinarea executrii, partea mpotriva creia se solicitexecutarea este citat s se prezinte n faa instanei sesizate curespectiva cale de atac. Aciunea mpotriva ncuviinrii executrii trebuie introdus n termen de o lun de la comunicare. n cazul n care partea mpotriva creia se solicitexecutarea i are reedina obinuit ntr-un alt stat membru dect cel n care s-a ncuviinat executarea, termenul este de dou luni i se calculeaz de la data comunicrii persoanei sau la domiciliul acesteia. Prezentul termen nu poate fi prelungit din cauza distanei.Instana judectoreasc sesizat printr-o cale de atac formulat la cererea prii mpotriva creia se solicit executarea, s suspende procedura n cazul n care hotrrea face obiectul unei ci de atac ordinare, n statul membru de origine, sau ncazul n care termenul de intentare a acesteia nu a expirat. n acest din urmcaz, instana poate acorda un termen pentru intentarea respectivei ci de atac.n cazul n care s-a pronunat o hotrre cu privire la mai multe capete de cerere i executarea nu poate fi ncuviinat pentru toate, instana judectoreasc ncuviineaz executarea pentru unul sau mai multe dintre acestea. Reclamantul poate cere o executare parial.

21. Conflictul mobil de legi. Solutionarea conflictului mobil pe legi in dreptul romanDin punctul de vedere al dreptului international privat, exista conflict mobil de legi in situatia in care raportul juridic este supus succesiv, datorita schimbarii punctului de legatura al normei conflictuale aplicabile, la doua sisteme de drept diferite.Modificarea punctului de legatura, care constituie criteriul concret cu ajutorul caruia se stabileste sistemul de drept competent, pune problema determinarii domeniului de aplicare a legii anterioare ("veche") si, respectiv, a legii posterioare ("noi").

Conflict mobil de legi desemneazasituatia in care un raport juridic este supus succesiv la doua sisteme de drept diferite, ca urmare a deplasarii punctului de legatura al normeiconflictuale aplicabile.Solutionarea conflictului mobil de legi indreptul roman se face conform normelorsistemului de drept roman (maiexact normele conflictuale ale forului). Legislatiaromanacuprindemaimultesolutiiinaceastamaterie,sianume:- in orice situatie, se daprioritate legii vechi (anterioare)- in alte situatii are prioritate legea noua exemplu: in material mostenirii testamentare in privinta bunurilor mobile;- in alte situatii se aplica fie legea veche, fie legea noua exemplu:in materie de testament ori in cazul admisibilitatii divortului;- intr-o alta situatie se aplica principiul legii mai favorabile exemplu: in cazul filiatiei copilului din afara casatorie.

22. Comparati reglementarea privind competenta exclusiva a instantelor,conform Regulamentului 44/2001 cu competenta exclusiva a instantelor romane, conform Legii 105/1992Potrivit Regulamentului 44/2001, urmatoarele instante au competenta exclusiva, indiferent de domiciliu (art.22): in materie de drepturi reale imobiliare sau de inchiriere a unor imobile, instantele din statul membru pe teritoriul caruia este situat imobilul; in ceea ce priveste valabilitatea constituirii, nulitatea sau dizolvarea societatilor ori a persoanelor juridice ce au sediul pe teritoriul unui stat membru sau valabilitatea deciziilor organelor acestora, instantele din statul respectiv; in ceea ce priveste valabilitatea inregistrarilor in registrele publice, instantele din statul membru pe teritoriul caruia se pastreaza registrul; in ceea ce priveste inregistrarea sau valabilitatea brevetelor, marcilor, desenelor si modelelor industriale, precum si a altor drepturi similare ce necesita depunerea sau inregistrarea, instantele din statul membru pe teritoriul caruia depunerea sau inregistrarea a fost solicitata, a avut loc ori, in temeiul unui instrument comunitar sau a unei conventii internationale, se considera ca a avut loc; in ceea ce priveste executarea hotararilor, instantele din statul membru pe teritoriul caruia a fost sau urmeaza sa fie executata hotararea.Potrivit Legii nr. 105/1992, instantele romane sunt exclusiv competente sa judece procesele privind raporturi de drept international privat referitoare la (art.151): acte de stare civila intocmite in Romania si care se refera la persoane domiciliate in Romania, cetateni romani sau straini fara cetatenie; incuviintarea adoptiei, daca cel ce urmeaza sa fie adoptat are domiciliul in Romania si este cetatean roman sau strain fara cetatenie; tutela si curatela privind ocrotirea unei persoane domiciliate in Romania, cetatean roman sau strain fara cetatenie; punerea sub interdictie a unei persoane care are domiciliul in Romania; desfacerea, anularea sau nulitatea casatoriei, precum si in alte litigii dintre soti, cu exceptia celor privind imobile situate in strainatate daca, la data cererii, ambii soti domiciliaza in Romania, iar unul dintre ei este cetatean roman sau strain fara cetatenie; mostenirea lasata de o persoana care a avut ultimul domiciliu in Romania; imobile situate pe teritoriul Romaniei; executarea silita a unui titlu executoriu pe teritoriul Romaniei.

23. Alegerea instantei competente (prorogarea de competenta) conform Regulamentului 44/2001Prorogarea de competenta daca prin conventia partilor, dintre care una sau mai multe au domiciliul pe teritoriul unui stat membru, competenta in solutionarea litigiului ce a survenit sau poate surveni in legatura cu un raport juridic determinat revine instantei sau instantelor dintr-un stat membru, competenta revine acelei instantesau instantelorrespective (art.23). Aceasta competenta este exclusiva, cu exceptia unei conventii contrare apartilor. Exceptandanumite cazuri in carecompetenta estedeterminata dealte dispozitii aleRegulamentului 44/2001, instanta din statul membru in fata careia se infatiseaza paratul este competenta (art.24). Insa, aceasta regulanu se aplicain cazulin care infatisarea are caobiect contestarea competentei sauo altainstanta are competentaexclusiva.

24. Litispendenta si conexitatea conform dispozitiilor Regulamentului 44/2001Litispendenta si conexitatea potrivit Regulamentului 44/2001 daca exista cereri avand acelasi obiect si cauza sunt introduse intre aceleasi parti inaintea unor instante din state member diferite, instanta sesizata ulterior suspenda actiunea pana sestabileste competenta primei instante sesizate.-dacasestabilestecaprimainstantasesizataestecompetenta,instantasesizata ulterior isi declina competenta in favoarea acesteia;-dacaactiuniconexesuntincursdejudecareinainteaunorinstantedin state membre diferite, instanta sesizata ulterior poate suspenda judecata;- daca prima instanta sesizata are competenta in actiunea in cauza si daca legislatia interna permite conexarea acestor actiuni, instant sesizata ulterior poate, la cererea uneia dintre parti, sa-si declinecompetenta;- daca actiunileintra incompetenta exclusiva amaimultor instante, orice instanta, alta decat cea care a fost sesizata initial, isi declina competenta infavoarea acesteia din urma.

25. Sfera de aplicare a Regulamentului 2201/2003 si raportul dintre aceasta si Regulamentul 44/2001Regulamentul 2201/2003 privind competenta,recunoasterea siexecutarea hotararilorjudecatoresti in materie matrimoniala si in materia raspunderii parintesti seaplicamateriilorcivileprivind:- divortul,separarea dedrept si anulareacasatoriei;- atribuirea, exercitarea, delegarea, retragerea totala sau partiala araspunderii parintesti.Prezentulregulamentnuseaplica:- stabilirii sau contestarii filiatiei;- hotararii privind adoptia simasurilor premergatoare acesteia,precum sidesfacerea si declararea nulitatii adoptiei;- numelui si prenumelui copilului;- emanciparii;- obligatiei de intretinere;- actelor fiduciare sisuccesiunilor;- masurilor luate ca urmare a faptelor penale savarsite de copii.Regulamentul 44/2001 se aplica:- in materie civilasi comerciala indiferent de naturainstantei.Insa el nu se aplica:- in special, in materie fiscala, vamala sau administrativa;- starea si capacitateapersoanelor fizice, regimurilor matrimoniale,testamente si succesiuni;

26. Recunoasterea de drept (fara a fi necsara parcurgerea unei proceduri) a hotararilor conform dispozitiilor Regulamentului 2201/2003- falimente, concordate sauproceduri similare;- securitate sociala;- arbitrajRecunoasterea dedrept a unei hotararijudecatoresti potrivit Regulamentului 2201/2003 hotararile judecatoresti pronuntate intr-un stat membruse recunosc in celelalte state membre fara a fi necesar sa se parcurga vreo procedura (art.21). Nuestenecesaranicioprocedurapentru:- actualizarea actelor de stare civila ale unui stat membru pe baza unei hotarari pronuntate in alt stat membru in materie de divort;- separare de drept sau anulare a casatoriei carenu mai poate fi supusa nici unei cai de atac in conformitate cu dreptul statului membru respectiveDeprecizat:oriceparteinteresatapoatesolicita,inconformitatecudispozitiileprezentului regulament, pronuntarea unei hotarari derecunoastere saude refuz al recunoasterii hotararii judecatoresti. De exemplu: ohotarare judecatoreasca pronuntata in materie de divort, de separare dedrept sau de anulare a casatoriei nu se recunoaste in cazul in care recunoasterea contravine in modevident ordinii publice a statului membru in care se solicita aceasta;- acelasi motiv de refuz al recunoasterii si in materiaraspunderiiparintesti, luandu-sein considerare interesul superior al copilului27. Procedura necesara fi urmata pentru a obtine recunoastere unei hotarri conform Regulamentului 44/2001. Comparatie cu dispozitiile Regulamentului 2201/2003Recunoasterea unei hotarari judecatoresti potrivit Regulamentului 44/2001 ca siin cazul Regulamentului 2201/2003, o hotarare pronuntata intr-un statmembru este recunoscuta in celelalte state membre fara a fi necesar sa se parcurga vreo procedura speciala.Incazuluneicontestatii,oriceparteinteresata careinvocapecaleprincipala recunoasterea unei hotarari poate solicita,conform procedurilor prezentului regulament, ca hotararea sa fie recunoscuta. Daca hotararea esteinvocata pecaleincidentala inaintea uneiinstanteaunuistat membru, aceasta din urmaeste competenta in materie. De exemplu: ca si in cazul Regulamentului 2201/2003, ohotarare nueste recunoscuta daca recunoasterea este vadit contrara ordinii publice a statului membru solicitat.

28. Aplicarea in timp a dispozitiilor Noului Cod Civil in materia dreptului international privatIn ceea ce priveste aplicarea in timp adispozitiilor Noului Cod Civil in materia dreptului international privat, legeanr. 71/2001 prevede urmatoarele:-dispozitiile de drept international privat din Codul Civil se aplica numai in cauzele deduse instantei judecatoresti sau autoritatii competente dupa data intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, avand ca obiect raporturi juridice cu element de extraneitate, indiferent de data si locul incheierii actelor ori procedurii sau savarsiriifaptelor generatoare ale respectivelor raporturijuridice;-incazulraporturilordedreptinternationalprivatstabiliteanteriorintrariiinvigoarea Noului Cod Civil, competenta legii poate fi inlaturatadaca aplicarea sa conduce la consecinte vadit injuste;-in cauzele privind raporturi cu element de extraneitate aflate perolul instantelorjudecatoresti sau autoritatilor competente, legea aplicabila se determina conformnormelor de dreptinternational privat aplicabile pana ladata intrarii in vigoare aNoului Cod Civil.

29. Domeniul de aplicare si scopurile principale urmarite de Regulamentul Roma IRegulamentul 593/2008 privind legea aplicabilaobligatiilor contractuale (ROMA I) se aplica in materie civila si comerciala, in situatiile in care exista un conflict de legi.Regulamentulnuseaplica,inspecial,inmateriefiscala,vamalasauadministrativa,precum si in ceea ce priveste probele si aspectele deprocedura. Aplicareauniversala- ceadesemnatadeprezentulregulamentseaplicaindifferent daca este sau nu legea unui statmembru. Scopurile urmarite de regulament-pentruobunafunctionare apietei interneeste necesar ca normele statelor membre carereglementeazaconflictul de legi sa desemneze aceeasi lege nationala, indiferent de tara incare se afla instanta lacare a fost introdusa actiunea, inscopul imbunatatirii previzibilitatii solutiilor litigiilor, a certitudinii privind dreptul aplicabil si aliberei circulatii a hotararilor.

30. Libertatea partilor de a lege legea aplicabila conform dipozitiilor Regulamentului Roma I Libertatea de alegere alegii aplicabile potrivit Regulamentului 593/2008 (ROMA I) contractul este guvernat de legea aleasa de catre parti, alegere care trebuie sa fie expresa sau sa rezulte din clauzele contractuale sau din imprejurarile cauzei. Deprecizat: - prinalegerea lor, partilepotdesemna legea aplicabila intregului contract sau numai unei parti din acesta;partilepotconveni,inoricemoment,sasupunacontractulalteilegidecatceacareil guverna anterior, iar aceastamodificare ce intervine ulterior incheierii contractului nu adduce atingere validitatii formei contractului si nu afecteaza in mod negativ drepturile tertilor; -deasemenea,daca,inmomentulincarearelocalegerea,elementele relevantepentru situatia respectiva seafla inalt stat decat acela a carei lege a fostaleasa, alegerea facuta departi nu aduce atingere aplicariidispozitiilor legii acelui altstat, de la care nuse poate deroga prinacord.

31. Legea aplicabila in absenta alegerii partilor conform dispozitiilor Regulamentului Roma I.Criteriile generale prevazute de RegulamentCriteriilegenerale prevazute de Regulament. Legea aplicabila inabsenta alegerii partilor potrivit Regulamentului 593/2008 (ROMAI) in cazul in care legea aplicabila contractului nu a fost aleasa de catre parti, criteriulgeneral de aplicare a legii ilconstituie legea statului in care isi are resedinta obisnuitapartea contractanta careefectueaza prestatia;-de asemenea, in cazul in care legea aplicabila nu poate fi determinata, contractuleste reglementat de legea statului cu care are cele mai stranse legaturi;-potrivitregulamentului,legeaaplicabilacontractuluisedeterminadupacumurmeaza (exemple):- contractul de vanzare-cumparare de bunuri este reglementat delegea statului in care isi areresedinta obisnuita vanzatorul;- contractul de prestari servicii este reglementat de legea statului incare isi are resedinta obisnuita prestatorul de servicii;- contractul privind un drept real imobiliarsau privind dreptul delocatiune asupra unui imobil este reglementat de legea statului incare este situat imobilul;- contractul de locatiune avand drept obiect folosinta privata sitemporara a unui imobil pe o perioada de maximum sase luniconsecutive este reglementat de legea statului in care isi areresedinta obisnuita proprietarul (cu conditia ca locatarul sa fie opersoana fizica si sa aiba resedinta obisnuita in acelasi stat);- contractul de franciza este reglementat de legea statului in care isiare resedinta obisnuita beneficiarul francizei;- contractul de distributie este reglementat de legea statului in careisi are resedintaobisnuita distribuitorul;- contractul de vanzare-cumparare de bunuri la licitatie estereglementat de legea tarii in care are loc licitatia, daca se poatestabili care este acest loc.

32. Normele de aplicare imediata conform reglementarii Regulamentului Roma IPotrivit Regulamentului 593/2008 (ROMA I), normele de aplicare imediata suntnormea caror respectare este esentiala pentru un anumit stat in vederea salvgardarii intereselorsale publice, precum si pentru organizarea politica, sociala sau economica, intrucat acestenorme sunt aplicabile oricarei situatii ce intra in domeniul lor de aplicare, indiferent delegea aplicabila contractului, intemeiul acestui regulament;-esteposibilaaplicareanormelordeaplicareimediatacuprinseinlegeastatuluiincare obligatiile ce rezulta din contract trebuie sa fie sau au fost executate, in masura in care acesteaantreneaza nelegalitatea executarii contractului;- pentru ca aceste dispozitii sa poata fi pusein aplicarese tine contde natura side obiectul acestora, precum side consecinteleaplicarii sau neaplicarii lor.33. Reglementarile Regulamentului Roma I privind validitatea de forma a contractuluiContractulincheiatintrepersoanesaureprezentantiaiacestoracareseaflainaceeasi tara in momentul incheierii este considerat valabil din punct de vedere al formei dacaindeplineste conditiile de forma prevazute de legea care il reglementeaza in fond, in conformitatecu acest regulament, sau de legea tarii in care se incheie contractul;-contractul incheiat intre persoane sau reprezentanti ai acestora care se afla in taridiferite in momentul incheierii este considerat valabildin punct de vedere alformei dacaindeplineste conditiile de forma prevazute de:- legea care il reglementeaza pe fond, in conformitate cu acestregulament;- sau de legea oricarei tari in care se afla oricare dintre parti saureprezentantii acestora la momentul incheierii contractului;- sau de legea tarii in care, la data respectiva, isi avea resedintaobisnuita oricare dintre partile contractante.-deprecizat:aspecteleanterioarenuseaplica contractelor incheiatecuconsumatorii,forma unor astfel de contracte fiind reglementata de legea statului in care isi are resedinta obisnuita consumatorul;Deprecizat:contractul ceareca obiectundreptrealimobiliarsauundreptde locatiune asupra unui imobil este supus conditiilor de forma prevazute de legea statului in care estesituat bunul imobil in masura in care,conform legii respective:- conditiile in cauza sunt aplicabile indiferent de tara in care esteincheiat contractul si indiferent de legeacare il reglementeaza;- si de larespectivele dispozitii nu se poate deroga princonventie.

34. Domeniul de aplicare si obiectivele urmarite de Regulamentul Roma IISe aplica obligatiilor necontractuale in materie civila si comerciala, in situatii care implicaun conflict de legi;Acestanuseaplica,inspecial,inmateriefiscala,vamalasauadministrativa,sauinceea ce priveste raspunderea statului privind actesau omisiuni efectuate in exercitarea autoritatiistatului (acta iure imperii);De asemenea, acest regulament nu se aplica in materie probatoriesi procedurala.-obiectiveleurmaritedeRegulamentulRoma IIredactorii acestui regulament auurmarit satisfacerea urmatoarelor obiective, sianume:Retinerea unui element de localizare care sa conduca ladesemnarea legii care prezinta legaturile cele mai stranse cusituatia litigioasa;Asigurarea previzibilitatii pentru parti si garantarea securitatiijuridice;Realizarea unui echilibru intre interesele victimei si cele alepersoaneiresponsabile

35. Libertatea partilor de a alege legea aplicabila conform dispozitiilor Regulamentului Roma II Libertatea de alegere alegii aplicabile potrivit Regulamentului 864/2007 (ROMA II) partile au posibilitatea de a alege, de comun acord, legea care sa reglementeze obligatiile necontractuale nascute intre ele:-printr-un acord incheiat ulterior producerii faptului cauzator de prejudicii;- sauincazulincaretoatepartileimplicatedesfasoaraoactivitatecomerciala,alegerea poate avealoc, de asemenea, printr-un acordliber negociat anterior producerii faptuluicauzator de prejudicii.-deprecizat: alegerea trebuie sa fieexplicita sausa reiasa dincircumstantelereferitoare la caz si nu poate aduce atingere drepturilor tertilor;-deprecizat:incazulincaretoateelementelerelevantepentrusituatiarespectiva, inmomentul in care are loc faptul cauzator de prejudicii, se afla in alta tara decat aceea a carei lege afost aleasa, alegerea facutade parti nu aduce atingere aplicarii dispozitiilor imperative ale legiiacelei alte tari,de la care nu se poate deroga prin acord

36. Culpa in contrahendo - notiune si reglementare de catre Regulamentul Roma IIculpa in contrahendo = vina in incheierea contractuluiCulpa in contrahendo - potrivit Regulamentului 864/2007 (ROMA II):- legeaaplicabila obligatiilor necontractuale ce decurg din intelegerile dinainte de semnarea unuicontract,indiferent daca respectivul contract a fost efectiv semnat sau nu, este legea aplicabila contractului in cauza sau legea care ar fi fost aplicabila contractului daca acesta ar fi fostincheiat;Dacalegeaaplicabilanusepoatestabilipotrivitprevederiloranterioare,atuncilegeaaplicabila este:- legea statului in care s-a produs prejudiciul, indiferent in ce taraare loc faptul cauzator de prejudicii si indiferent de tara sau tarilein care semanifesta efectele indirecte ale respectivului fapt;- sau in cazul in care partile isi au resedinta obisnuita in aceeasi tarain momentul producerii faptului cauzator de prejudicii, seaplicalegea respectivei tari;- sau in cazul incare reiese clar, din toate circumstantele referitoarela caz, ca obligatia necontractuala rezultata din intelegerile la carese ajunge inainte de semnarea unui contract are in mod vadit maimulta legatura cu o alta tara decat cea prevazute anterior, se aplicalegea acelei alte tari

37. Norma generala privind legea aplicabila faptelor ilicite conform dispozitiilor Regulamentului Roma IINorma generala privind legea aplicabila faptelor ilicite potrivit Regulamentului 864/2007 (ROMA II), legea aplicabilaobligatiilor necontractuale ce decurg dintr-o faptailicita este legea tarii in care s-a produs prejudiciul, indiferent in ce tara are loc faptul cauzator de prejudicii si indiferent de tara sau tarilein care se manifesta efectele indirect ale respectivului fapt;-incazul incarepersoanaa carei raspundere este invocata si persoana carea suferitprejudiciul isi au resedinta obisnuitain aceeasi tara in momentul producerii prejudiciului, se aplicalegea respectivei tari;-dacafaptailicitaareinmodvaditmaimultalegaturacuoaltatara,decatceamentionata anterior, se aplica legea acelei altetari;- o legatura vadit mai stransa cu o alta tara se poate intemeia pe orelatie preexistenta intre parti, precum un contract, care este instransa legatura cu respectiva fapta ilicita

38. Dispozitiile Regulamentului Roma II in materia imbogatirii fara justa cauza si a gestiunii de afaceri ( negotiorum gestio)Imbogatirea fara justa cauza potrivit Regulamentului 864/2007 (ROMA II):- daca o obligatie necontractuala ce decurge din imbogatirea fara justa cauza, inclusiv plata nedatorata, se refera laun raport existent intre parti, precum cel rezultat dintr-un contract sau dintr-o fapta ilicita, raport strans legat de respectiva imbogatire fara justa cauza, acesta este reglementat de legea care reglementeaza raportul vizat. Dacalegeaaplicabilanupoatefistabilitaintemeiulprevederiloranterioare,iarpartile isi au resedinta obisnuitain aceeasi tara in momentul producerii faptului cauzator alimbogatirii fara justa cauza, se aplica legea respectivei tari;-daca legea aplicabila totnupoatefistabilita, aceasta vafilegea tariiincares-aprodus imbogatirea farajustacauza;-de asemenea, daca obligatia necontractuala rezultata din imobogatirea fara justacauza are in mod vadit mai multa legatura cu o alta tara decat cea mentionata de regulament, seaplica legea acelei alte tari.Gestiunea de afaceri (negotiorum gestio) daca o obligatie necontractuala care decurge din gestiunea de afaceri se refera laun raport existent intre parti, precum cel rezultat din un contract sau dintr-ofapta ilicita,

39. Ordinea publica a instantei competente, retrimiterea si disproztiile imperative derogatorii in lumina dispozitiilor Regulamentelor Roma II si Roma IIn ceea ce priveste ordinea publicaa instantei competente, ambele regulamente (ROMAI si ROMA II) afirmaca aplicarea unei dispozitii din legea oricarei tarideterminate incuprinsul acestora nu poate fi inlaturata decat daca o astfel de aplicare este vadit incompatibila cu ordinea publica ainstantei competente.In ceea ce priveste excluderea retrimiterii, ambeleregulamente (ROMA I si ROMA II)prevad ca aplicarea legii oricarei tari determinate incuprinsulacestora inseamna aplicarea normelor de drept in vigoare in tara respectiva, cu exceptia normelor sale de drept international privat (ori exceptia cazului in care aceste regulamente prevad altfel).In ceea ce priveste dispozitiileimperative derogatorii, Regulamentul 864/2007 (ROMAII) prevede ca nici o dispozitie din cadrul acestui regulament nu restrange aplicareanormelor imperative din legea instantei competente, indiferent de legeaaplicabila celorlalte obligatii necontractuale

40. Legea aplicabila bunurilor imobile. Comparatie intre dispzitiile Noului Cod Civil si dispozitiile Legii 105/1992 Norma conflictuala cu privire la bunuri statutul real este supus, de regula, legii locului situarii bunului (lex rei sitae); prin statut real se intelege ansamblul elementelor care configureaza regimul aplicabil bunurilor; de precizat: in principiu, norma conflictuala a locului situarii bunului (lex rei sitae) este imperativa; Legea nr. 105/1992 stabileste ca posesia, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla sau sunt situate, afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfel (art.49); de asemenea, platformele si alte instalatii durabile de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental al unui stat sunt considerate ca bunuri imobile. Noul Cod Civil prevede in cadrul art. 2613 acelasi lucru privitor la legea aplicabila bunurilor.

41. Dispozitiile Noului Cod Civil privind legea aplicabila conditiilor de fond ale actului juridic. Potrivit Noului Cod Civil, conditiile de fond ale actului juridic sunt stabilite de legea aleasa de parti sau, dupa caz, de autorul sau (art.2637); alegerea legii aplicabile actului trebuie sa fie expresa ori sa rezulte neindoielnic din cuprinsul acestuia sau din circumstante; partile pot alege aplicarea legii privitor la intregul act juridic sau numai la o anumita parte a sa. intelegerea privind alegerea legii aplicabile poate fi modificata ulterior incheierii actului; modificarea are efect retroactiv, fara sa poata totusi: sa infirme validitatea formei acestuia; sau sa aduca atingere drepturilor dobandite intre timp de terti.

42. Dispozitiile Noului Cod Civil privind legea aplicabila conditiilor de forma ale actului juridic Potrivit Noului Cod Civil, conditiile de forma ale unui act juridic sunt stabilite de legea care ii carmuieste fondul (art.2639); actul juridic este valabil din punct de vedere al formei daca indeplineste conditiile prevazute de una din legile urmatoare: legea locului unde a fost intocmit; legea cetateniei sau legea resedintei obisnuite a persoanei care l-a consimtit; legea aplicabila potrivit dreptului international privat al autoritatii care examineaza validitatea actului juridic. in cazul in care legea aplicabila conditiilor de fond ale actului juridic impune, sub sanctiunea nulitatii, o anumita forma solemna, nici o alta lege dintre cele mentionate nu poate sa inlature aceasta cerinta, indiferent de locul intocmirii actului (anume chiar daca acesta a fost intocmit in strainatate).

43. Dispozitiile Noului Cod Civil privind legea aplicabila obligatiilor contractualePotrivit Noului Cod Civil, legeaaplicabila obligatiilor contractuale se determina potrivit reglementarilor dreptului Uniunii Europene (art.2640).Inmateriilecarenuintrasubincidenta reglementarilorUniuniiEuropenesunt aplicabile dispozitiile acestui cod privind legea aplicabila actului juridic (anume legea aleasa departi sau deautorul sau), dacanu seprevede altfel prin conventii internationale sau prin dispozitii speciale44.Dispozitiile Noului Cod Civil privind legea aplicabila obligatiilor extracontractualeDispozitiile Noului Cod Civil privind legeaaplicabila obligatiilorextracontractuale.Potrivit Noului Cod Civil, legeaaplicabila obligatiilor extracontractuale se determinapotrivit reglementarilor dreptului Uniunii Europene(art.2641);-in materiile care nuintra sub incidenta reglementarilor Uniunii Europene se aplicalegea care carmuieste fondul raportului juridic preexistent intre parti, daca nu se prevede altfel princonventii internationale sau prin dispozitii speciale.

45. Aplicarea in timp a dispozitiilor NCPCPrincipiul aplicrii imediate a legii de procedur civile noi, consacrat n procedura civil romn, este nlocuit, potrivit noului Cod, cu principiul: Legea de procedur sub care ncepe procesul este i legea de procedur sub care se ncheie procesul. Numai n cazul proceselor pornite dup intrarea n vigoare a NCPC se vor aplica dispoziiile art. 24-28 NCPC, prezentnd importan deosebit data nceperii procesului. Astfel, art. 24 din NCPC prevede c: Dispoziiile legii noi de procedur se aplic numai proceselor i executrilor silite ncepute dup intrarea acesteia n vigoare. Conform art. 25 din NCPC: (1) Procesele n curs de judecat, precum i executrile silite ncepute sub legea veche rmn supuse acelei legi. (2) Procesele n curs de judecat la data schimbrii competenei instanelor legal nvestite vor continua s fie judecate de acele instane, potrivit legii sub care au nceput. n caz de trimitere spre rejudecare, dispoziiile legale privitoare la competen, n vigoare la data cnd a nceput procesul, rmn aplicabile. Art. 27 din NCPC prevede c: Hotrrile rmn supuse cilor de atac, motivelor i termenelor prevzute de legea sub care a nceput procesul. Iar art. 26. alin. (1) din NCPC, aa cum a fost modificat prin Legea nr. 76/2012, prevede c: Legea care guverneaz condiiile de admisibilitate i puterea doveditoare a probelor preconstituite i a prezumiilor legale este cea n vigoare la data producerii ori, dup caz, a svririi faptelor juridice care fac obiectul probaiunii. Practic, unica excepie de la acest principiu este prevzut la art. 26 alin. (2) NCPC n sensul n care administrarea probelor se va face potrivit legii n vigoare la data administrrii), doar condiiile de admisibilitate a probelor i puterea doveditoare a acestora fiind cele n vigoare la momentul producerii faptelor care fac obiectul probaiunii. Ca atare, este important de precizat c dispoziiile amnate din NCPC precum i eventualele modificri viitoare ale acestuia vor fi aplicabile doar proceselor pornite dup intrarea n vigoare acestor modificri. De altfel, pentru a se nltura orice dubiu, dispoziiile legii de degrevare a proceselor prevd expres n cazul fiecrei dispoziii de amnare c dispoziiile amnate se vor aplica proceselor pornite dup data de 1 ianuarie 2012).

46. Legea aplicabila in procesul civil international, conform dispozitiilor NCPCn procesul civil internaional instana aplic legea procesual romn, sub rezerva unor dispoziii exprese contrare.Calificarea unei probleme ca fiind de drept procesual sau de drept substanial se face conform legii romne, sub rezerva instituiilor juridice fr corespondent n dreptul romnCalitatea procesual a prilor, obiectul i cauza aciunii n procesul civil internaional se stabilesc conform legii care guverneaz fondul raportului juridic dedus judecii Mijloacele de prob pentru dovedirea unui act juridic i fora probant a nscrisului constatator sunt cele prevzute de legea convenit de pri, cnd legea locului ncheierii actului juridic le acord aceast libertate. n lipsa acestei liberti sau cnd prile n-au uzat de ea, se aplic legea locului ncheierii actului juridic.Probaiunea faptelor este supus legii locului unde ele s-au produs ori au fost svrite. Cu toate acestea, legea romn este aplicabil, dac ea admite i alte mijloace de prob dect cele prevzute de legile stabilite conform prevederilor alin. (1) i (2). Legea romn se aplic i n cazul n care ea accept proba cu martori i cu prezumii ale judectorului, chiar i n situaiile n care aceste mijloace de prob n-ar fi admisibile conform legii strine declarate aplicabile. Proba strii civile i puterea doveditoare a actelor de stare civil sunt guvernate de legea locului unde a fost ntocmit nscrisul invocat. Administrarea probelor n procesul civil internaional este guvernat de legea romn.Formalitile de nregistrare i publicitate, efectele lor i autoritile abilitate s instrumenteze sunt cele prevzute de dreptul rii unde operaiunea a avut loc. n materie imobiliar se aplic legea locului unde este situat imobilulActele publice ntocmite sau legalizate de o autoritate strin sau de un agent public strin pot fi produse n faa instanelor romne numai dac sunt supralegalizate, pe cale administrativ ierarhic n statul de origine i apoi de misiunea diplomatic sau oficiul consular romn, pentru certificarea autenticitii semnturilor i sigiliului aplicate pe acestea.Supralegalizarea pe cale administrativ este supus procedurii stabilite de statul de origine al actului, urmat de supralegalizarea efectuat, fie de ctre misiunea diplomatic romn sau oficiul consular romn din acest stat, fie de ctre misiunea diplomatic sau oficiul consular n Romnia ale statului de origine i, n continuare, n oricare dintre cele dou situaii, de ctre Ministerul Afacerilor Externe.Scutirea de supralegalizare este permis n temeiul legii, al unui tratat internaional la care Romnia este parte sau pe baz de reciprocitate. Supralegalizarea actelor ntocmite sau legalizate de instanele romne se face, din partea autoritilor romne, de ctre Ministerul Justiiei i Ministerul Afacerilor Externe, n aceast ordine.

47. Recunoasterea si executarea hotararilor straine, conform dispozitiilor NCPCRECUNOASTEREA HOTARARILORn sensul prezentului titlu, termenul de hotrri strine se refer la actele de jurisdicie contencioas sau necontencioas ale instanelor judectoreti, cele notariale sau ale oricror autoriti competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene.Hotrrile strine sunt recunoscute de plin drept n Romnia, dac se refer la statutul personal al cetenilor statului unde au fost pronunate sau dac, fiind pronunate ntr-un stat ter, au fost recunoscute mai nti n statul decetenieal fiecrei pri ori, n lips de recunoatere, au fost pronunate n baza legii determinate ca aplicabil conform dreptului internaional privat romn, nu sunt contrarii ordinii publice de drept internaional privat romn i a fost respectat dreptul la aprare.Hotrrile referitoare la alte procese dect cele prevzute la art. 1.094 pot fi recunoscute n Romnia, spre a beneficia de autoritatea lucrului judecat, dac sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii:a) hotrrea este definitiv potrivit legii statului unde a fost pronunat;b) instana care a pronunat-o a avut, potrivit legii statului de sediu, competena s judece procesul fr ns a fi ntemeiat exclusiv pe prezena prtului ori a unor bunuri ale sale fr legtur direct cu litigiul n statul de sediu al respectivei jurisdicii;c) exist reciprocitate n ceea ce privete efectele hotrrilor strine ntre Romnia i statul instanei care a pronunat hotrrea.Dac hotrrea a fost pronunat n lipsa prii care a pierdut procesul, ea trebuie s constate, de asemenea, c prii n cauz i-a fost nmnat n timp util att citaia pentru termenul de dezbateri n fond, ct i actul de sesizare a instanei i c i s-a dat posibilitatea de a se apra i de a exercita calea de atac mpotriva hotrrii. Caracterul nedefinitiv al hotrrii strine, decurgnd din omisiunea citrii persoanei care nu a participat la proces n faa instanei strine, poate fi invocat numai de ctre acea persoan.Recunoaterea hotrrii strine poate fi refuzat pentru oricare dintre urmtoarele cazuri:a) hotrrea este manifest contrar ordinii publice de drept internaional privat romn; aceast incompatibilitate se apreciaz inndu-se seama, n special, de intensitatea legturii cauzei cu ordinea juridic romn i de gravitatea efectului astfel produs;b) hotrrea pronunat ntr-o materie n care persoanele nu dispun liber de drepturile lor a fost obinut cu scopul exclusiv de a sustrage cauza incidenei legii aplicabile conform dreptului internaional privat romn;c) procesul a fost soluionat ntre aceleai pri printr-o hotrre, chiar nedefinitiv, a instanelor romne sau se afl n curs de judecare n faa acestora la data sesizrii instanei strine;d) este inconciliabil cu o hotrre pronunat anterior ei n strintate i susceptibil de a fi recunoscut n Romnia;e) instanele romne aveau competena exclusiv pentru judecarea cauzei;f) a fost nclcat dreptul la aprare;g) hotrrea poate face obiectul unei ci de atac n statul n care a fost pronunat.Recunoaterea nu poate fi refuzat pentru singurul motiv c instana care a pronunat hotrrea strin a aplicat o alt lege dect cea care ar fi fost determinat de dreptul internaional privat romn, afar numai dac procesul privete starea civil i capacitatea unuicetean romn, iar soluia adoptat difer de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii romne.Cu excepia verificrii condiiilor prevzute la art. 1.095 i 1.096, instana romn nu poate proceda la examinarea n fond a hotrrii strine i nici la modificarea ei.Cererea de recunoatere se rezolv pe cale principal de tribunalul n circumscripia cruia i are domiciliul sau, dup caz, sediul cel care a refuzat recunoaterea hotrrii strine. n cazul imposibilitii de determinare a tribunalului potrivit alin. (1), competena aparine Tribunalului Bucureti.Cererea de recunoatere poate fi, de asemenea, rezolvat pe cale incidental de ctre instana sesizat cu un proces avnd un alt obiect, n cadrul cruia se ridic excepia autoritii lucrului judecat sau o chestiune prealabil ntemeiat pe hotrrea strin. Cererea de recunoatere a hotrrii strine se ntocmete potrivit cerinelor prevzute de prezentul cod i va fi nsoit de urmtoarele acte:a) copia hotrrii strine;b) dovada caracterului definitiv al acesteia;c) copia dovezii de nmnare a citaiei i a actului de sesizare, comunicate prii care a fost lips n instana strin sau orice alt act oficial care s ateste c citaia i actul de sesizare au fost cunoscute, n timp util, de ctre partea mpotriva creia s-a pronunat hotrrea;d) orice alt act de natur s probeze, n completare, c hotrrea strin ndeplinete celelalte condiii prevzute la art. 1.095.Actele prevzute la alin. (1) vor fi nsoite detraduceriautorizate i vor fi supralegalizate, cu respectarea dispoziiilor art. 1.092. Supralegalizarea nu se cere n cazul n care prile sunt de acord cu depunerea de copii certificate pentru conformitate.n cazul neprezentrii unora dintre documentele prevzute la alin. (1), instana poate fixa un termen pentru a fi prezentate ori poate accepta documente echivalente sau, dac se consider suficient edificat, s dispenseze partea de producerea lor.Cererea de recunoatere a hotrrii strine ntrerupe prescripia dreptului de a obine executarea silit.Cererea de recunoatere a hotrrii strine se soluioneaz pe cale principal prin hotrre, iar pe cale inciden prin ncheiere interlocutorie, n ambele cazuri dup citarea prilor.Cererea poate fi soluionat fr citarea prilor, dac din hotrrea strin rezult c prtul a fost de a