Upload
others
View
25
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Prof. univ. dr. Anastasiu Crigu
Facultatea de Drept a UniversitSlii din Bucuregti
Drept procesual penal. Partea generale
conform noului Cod de procedurd penalS
, Editia a2-a, revizuiti,gi actualizatd
F
tt[--
I tZdttreu,
i?a,rn4,anqia,, 2017-
CUPRINS
TITLUL l. NOT|UNI PRIVIND PROCESUT PENAL, DREPTUL PROCESUAL
PENAL 9I gTIINTA DREPTULUI PROCESUAL PENAL
Capitolul l. Procesul penal
Capitolulal llNormele,
-lea. Dreptul procesual penal, ramuri distinct5 de drept.faptele 9i raporturile juridice procesuale penale
Secliunea 1. Noliunea, obiectul, coracterele 5i scopul dreptului procesual
penol
L
I
t2
T2
Secliunea ode drept
2-o. Legdturo dreptului procesual penol cu olte ramuri
Secliunea o 3-o. Norme, fapte gi roporturi iuridice procesuole penale _2121'51. Normele de procedurd penalS
$2. Faptele juridice procesuale penale 26
27
31
$3. Raporturile juridice procesuale penale
Capitolul al lll-lea. $tiinla dreptului procesual penal
Secfiuneo L, Nofiune, obiect gi structurd. Scop 5i metode de cercetore
-31Secliuneo o 2-a. Legdtura Stiingei dreptului procesuol penal cu olte $tiin.te -36
TITLUL AL II-LEA. IZVOARELE DREPTULUI PROCESUAL PENAT--40Capitolul l. Noliune
Capitolul at ll-lea. lnterpretarea normelor de drept procesual penal
-Capitolul al lll-lea. Aplicarea legii procesuale penale romAne in spaliu
giin timpSec|iuneo1.,Aplicoreolegiiprocesualepenalerom6neinspo|iu-48Secliunea o 2-o. Aplicareo legii procesuale penole romdne in timp
-53TITLUL AL III-LEA. PRINCIPIILE FUNDAMENTATE ALE PROCESULUI
19
40
45
PENAL
Capitolul l. Noliune
Capitolul at !l-lea. Sistemul principiilor fundamentale ale procesului penal -Secliunea 1. Considera.tii generole
Secliunea o 2-o. Principiul legolitdlii procesului penol
Secliunea a j-o. Principiul sepordrii funcliilor iudiciareSecliunea a 4-a. Prezumlia de nevinovdlie
Sectiuneo o 5-a. Principiul ofldrii odevdrului.
Secliuneo o 6-o. Ne bis in idem
57
57
58
58
59
63
65
59
73
79Secliuneo o 7-o. Principiul oficiolitdlii
Drept procesual penal. Partea generalS
Secliuneo a 8-a. Corocterul echitabil gi termenul rezonobil al procesuluipenol
Secliunea a 9-o. Dreptul la libertate si siguranldSecfiunea a L0-a. Garantareo dreptului lo apdroreSecfiunea a 11-o. Respectorea demnitdlii umone
Secliunea o 12-a. Limbo in core se desfdpoord procesul penol
TITLUT AL IV-LEA. PARTICIPANTI! iN PROCESUL PENAL
Capitolul I. Noliunea de participanli
Capitolul al ll-lea. Organele judiciare
Secli u n e a 1. I n sto nle I e j ud e cdto reSti
Secliuneo a 2-a. Ministerul Public
Secliunea a 3-o. Stotutul judecdtorilor 5i procurorilorSec.tiuneo o 4-a. Orgonele de cercetare penalo
Capitolul al Ill-lea. Pirlile in procesul penal 9i subieclii procesualiprincipaliSec.tiunea 1. Subieclii procesuali principoli
$1. Suspectul
52. Persoana vitimatiSecfiuneo o 2-o. Pdrlile in procesul penol
51. lnculpatul
52. Partea civilS
53. Partea responsabilS civilmente
54. Succesorii, reprezentanlii 9i substituifii procesuali
Capitolul al lV-lea. Avocatulin procesul penal. Asistenla juridici 9ireprezentarea
Secliunea 1. Avocotul in procesul penol
51. Consideralii generale privind profesia de avocat
52. Drepturile 9i obligaliile avocatuluiin procesul penal
Sec.tiunea a 2-o. Asistenla juridicd
Secliuneo a 3-a. Reprezentared
TITLUT AL V-LEA. ACT!UNILE !N PROCESUT pENAt
Capitolul l. Acliunea in justilie
Capitolul al ll-lea. Acgiunea pena16
Secliunea 1. Definifie, obiect gi subiecli. Trdsdturile acliunii penole _Secliuneo o 2-a. DesfdSuroreo ac.tiunii penole
$1. Punerea in migcare a acliunii penale
52. Exercitarea acliunii penale
80
84
85
89
94
96
95
98
98
108
1.17
118
t22L22L22
126
130
130
L33
139
L45
150
150
150
155
159
1.64
155
155
159
169
174
17s180
181$3. Stingerea acliunii penale
txCuprins
Sec.tiunea o 3-o. Cauze core impiedicd punerea tn migcore o acliunii
penole sou core sting acliunea penald (ort. 16 CPP)
Secliuneo o 4-o. Continuareo procesului penal lo cererea suspectului
sou inculpatului
Capitolul al lll-lea. Acliunea civilS
secliunea 1. Condiliite de exercitare a acliunii civile in procesul penol
-Secliuneo o 2-a. Elementele
51. Obiectul acliunii civile
52. Subieclii ac!iunii civile
acliunii civile
Sec.tiunea o 3-o. Punerea in miScare 9i exercitorea ocliunii civile
secfiunea o 4-o. Raportul dintre ocliunea penold gi acliunea civild
TITLUL AL VI-LEA. COMPETENTA iN MATERIE PENALA
capitolul l. Noliunea de competen!5 giformele ei procesuale penale
Secliuneo 1. Noliuneo Siimportonla competen,teiin materie penald
Sectiunea a 2-a. Formele competenlei in materie penold
51. Formele fundamentale
52. Formele subsidiare ale
Capitolul al I!-lea. ComPetenlaa instanlelor judecitoregti
ale competenleicompetenlei
funclionali, materiali gi personalS
Capitolul al lll-lea. Probleme legate de competenla in materie penali-Secliunea 1. Prorogorea de competenld
Secliunea a 2-o. lncompotibilitotea, abyinerea 5i recuzareo
$1. I ncompatibilitatea
52. Ablinerea 9i recuzarea
S3. Sanclionarea incompatibilitSlilor
Secfiunea o 3-a. Declinoreo de competenfd, conflictele de competen;d
5i excep;iile de necomPetenYo
$l-. Declinarea de comPeten!5
52. Conflictele de comPeten!5
$3. Verificarea competengei. Excepliile de necompetenlS
Secliuneo o 4-o. Strdmutoreo couzelor penale
TTTLUL AL VII-LEA. PROBELE, MIJLOACELE DE PROBA 5l PROCEDEELE
PROBATORII
Capitolul l. Consideralii generale
Capitolulpenal
al ll-lea. lmportanla gi istoricul instituliei probelor in procesul
Capitolut al lll-lea. Probele
Capitolul al lV-lea. Probaliunea in procesul penal
t82
191
194195
199
199
207
209
215
220
220220221
222
230
233
240240247
250258264
265265
267
269
27L
278
278
280
283
285285Secliunea 1. Obiectul probaliunii
Drept procesual penal. Partea general5
CapitolulalV-lea.Mijloaceledeprobi9iprocedeeleprobatorii-3o4Secliunea L. Consideroliigenerale 304Secfiuneo o 2-o. Audierea persoonelor
Secliunea a 2-a. Admisibilitateo probelor. pertinenfa, concludenla5i utilitateo probelor
Secliunea o 3-a. Sarcina proboliuniiSecliuneo a 4-a. Administrarea probelorSecliuneo a 5-a. Apreciereo probelor
S1. Declaragiile pirgilor gi ale subieclilor procesuali principali, ca
mijloace de probd
1.1-. Declaraliile suspectului sau ale inculpatului1.2. Declaralia persoanei vitimate
289292
29s296
306
307
307
318L.3. Declaraliile pirlii civile gi ale pirlii responsabile civilmente _ 322
$2. Declaraliile martorilor, ca mijloace de probd _32353. Modalit6li speciale de oblinere a declaraliilor in procesul
penal
3.1. Audierea prin interpret3.2. Confruntarea
Secliunea o j-o. ldentificareo persoonelor 5i a obiectelorSec.tiunea o 4-a. Metode speciole de suproveghere sau cercetore
51. Consideralii generale
$2. Supravegherea tehnici 345
357
358
361
36s
367
368
372
372
374
378
379
379381
381
393
53. Oblinerea datelor privind tranzacliile financiare ale uneipersoane (art. 1461 CPP)
realS gi a colaboratorilor
56. Participarea autorizati la anumite activititi57. Livrarea supravegheati
337
337
338
339
_341343_
54. Retinerea, predarea si perchezitionarea trimiterilor pogtale
55. Utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate
58. Oblinerea datelor de trafic gi de localizare prelucrate de citrefurnizorii de relele publice de comunicalii electronice ori furnizoriide servicii de comunicafii electronice destinate publicului_
59. Ob[inerea de date privind situalia financiard a unei persoane_Secliunea o 5-a. Conservorea datelor informoticeSec,tiunea o 6-o. inscrisurile, co mijlooce de probdSecliuneo a 7-a. Mijloacele moteriale de probdSecliuneo a 8-o. Procedee privind descoperirea gi ridicorea inscrisurilor,
o mijloocelor materiole de probd gi o fotografiilor$1. Ridicarea de obiecte giinscrisuri
52. Perchezi!ia
2. L. Perchezilia domiciliard2.2. Perchezilia corporald
Cuprins
2.3. Perchezilia unui vehicul
2.4. Perchezi[ia i nformaticS
Secliunea o 9-a. Cercetarea lo fola locului (ort. 1-92 CPP)
Secliuneo o 10-a. Reconstituirea (art. 193 CPP)
Secliunea a 11-a. Constatdrile gi expertizele
51. ConstatSrile
$2. Expertizele
Secliunea a 1-2-o. Fotogrofiereo 5i luarea amprentelor suspectului,
inculpatului sou ale oltor persoone
Secliuneo o 13-o. Comisia rogatorie 5i delegarea
Secliunea a 14-a. Martorii osistenfi
TITLUL At VIII-LEA. MASURlLE PROCESUALE
Capitolul al l!-lea. Misurile preventive
Secfiunea 1. No.tiune. Notura iuridicd
asupra mdsurilor preventive
54. Verifi cafea misurilor preventive
Secliuneo a i-o. Mdsurile preventive privite in special
51. Retinerea
$2. Controluljudiciar53. Controluljudiciar pe cauliune
54. Arestul la domiciliul
55. Arestarea preventivi
56. Tratamentul medical sub pazd permanentd
57. Dispozilii speciale privind misurile preventive aplicabile minorilor-
Capitolul al lll-lea. M5surile de siguranli cu caracter medical-Secliunea 1. Obligarea provizorie la tratoment medicol
Sec.tiuneo o 2-o. lnternorea medicald provizorie
Capitolul al lV-lea. Misurile asiguritorii, restituirea lucrurilor 9i
restabilirea situagiei anterioare sivdrgirii infracliunii
Secliunea L. Mdsurile asigurdtorii
S1-. Considerafii generale privind mdsurile asigurdtorii
52. Procedura luirii misurilor asigurdtorii privite in special
396
396
398rmo
401401
403
424
425
426
428
428Capitolul l. Noliune. Clasificare
a mdsurilor preventive432432
Secliuneo o 2-a. Dispozifiigenerole privind mdsurile preventive
-{33
51. Luarea mdsurilor preventive 434
52. incetarea de drept, revocarea gi inlocuirea misurilor preventive
-44353. Ciile de atac impotriva actelor procesuale prin care se dispune455
462
46s465
469
478
484
493
513
s13
515
515
518
524524524
53. Valorificarea bunurilor mobile sechestrate_530
532
Secliuneo a 2-a. Restituirea lucrurilor gi restobilireo situa.tiei onterioare
sdv d rpi rii i nfra cli u n i i 534
Drept procesual penal. Partea generalS
TITLUL AL IX-IEA. ACTELE PROCESUALE SI ACTELE PROCEDURATECOMUNE
Capitolul l. Actele procesuale gi actele procedurale
Secliuneo L. Noliunea de oct procesuol pi de oct procedurolSecfiuneo o 2-o. Actele procesuole ;i octele procedurole comune
51. Citalia
52. Comunicarea altor acte procedurale
53. Mandatul de aducere
54. Accesul la bazele electronice de dateSecliunea o 3-o. Modificareo octelor procedurole, indreptarea erorilor
moteriale 5i inldturoreo unor omisiuni vddite
S1. Modifi carea actelor proceduraleg2. indrepta rea erorilor materiale
53. inlSturarea omisiunilor vidite
Capitolul al ll-lea. !nstituliile legate de actele procesuale 9i acteleprocedurale
Secliunea 1. Termenele in procesul penal
51. Noliuni introductive
52. Clasificarea termenelor
$3. Modul de calcul al termenelor54. Acte considerate ca fdcute in termen
Secliuneo o 2-a. Soncliunile procesuole penole
51. Notiunea de sancliune procesualS penalS
$2. lnexistenla
$3. Decdderea
54. lnadmisibilitatea
55. NulitSlile
S6. Excluderea
Capitolul al lll-lea. Cheltuielile judiciare gi amenda judiciariSecliunea 1. Cheltuielile judiciare
$l-. Consideralii generale
52. Plata cheltuielilor judiciare avansate de stat
53. Plata cheltuielilor judiciare fdcute de pdrliSecliuneo o 2-a. Amenda judiciord
BIBTIOGRAFIE SELECTIVA
INDEX
s36
535
s36538
s38546547
550
550
550
550
551
553
553
553
554
555
557
557
557
558
559
560
560
570
577
577
577
578581
582
585
TITLU L r. NOTIU N I PRIVIN D PROCESU L
PENAL, DREPTUL PROCESUAL PENAL Sl STIINTADREPTULUI PROCESUAL PENAL
Capitolul l. Procesul penal
1. Consideralii introductive. Comiterea unei infracliuni obligi statul sA il identifice
pe fSptuitor; si stabileasci imprejurdrile in care a fost sdv6rgiti fapta sa, pentru a se
dispunein final, dacd este cazul, aplicarea unei pedepse previzute de legea penal|.
Celui care a comis infracliunea ise poate aplica o pedeapsd doar de citre o autoritatejudiciarS, potrivit unor norme special instituite, pe care cel desemnat si le aplice este
obligat si le respecte. Aplicarea pedepselor 9i a altor misuri previzute de legea penalS
este de competenla outoritdlilor pe care societatea le-a imputernicit in mod special
gi care desfSgoari activitdli prin care se realizeazi tragerea la rispundere penalS a
infractorilor, conform unui interes generol.
Dreptulde a pedepsi se exercitd prin anumite organe sau funclii care au misiunea
de a constata culpabilitatea infractorilor 9i de a pronunla pedeapsa, organe ce opor.tin
pute rii judecdtoreStitlt.
Descoperirea infracliunilor, identificarea 9i prinderea infractorilol str6ngerea gi
administrarea probelor, tragerea la rispundere penalS constituie o activitate complexS,
desfSgurati de organele specializate ale statului, denumiti proces Penoltzt.
Agadar, intre infracliunea constatati 9i pedeapsi se situeazi un proces intentat de
societate (Ministerul Public), atunci cdnd ordinea de drept a fostincSlcatS, impotriva
autorului infracliunii, cu scopul de a se aplica de cdtre judecdtor pedeapsa prevdzuti
de leget3l.
2. Definilii ale procesului penal. Procesului penal i s-au dat diferite definilii,majoritatea cuprinz6nd aceleagi elemente de referin!5. Procesul penal este definit
ca fiind octivitoteo reglementatd de lege, desfdSuratd de organele competente, cu
porticiporea ovocatului, a pdr;ilor 5i o subiec;ilor procesuoli, in scopul constotdrii lo
r1l l. loruescu-DILJ, Curs de procedurd penold romdnd, Ed. Socec SA, Bucuregti ,7940, p.9.I2l Pentru a-l deosebi de alte forme de proces, este folosit calificativul ,,penal", suger6ndu-se
astfel gi finalitatea pe care o are procesul penal: sanclionarea celor care au comis
infrac!iuni. Existenla gi a altor forme de proces este determinatS de natura diferitia litigiilor care dau denumirea cadrului procesual in care acestea se rezolvi (proces
civil, administrativ, disciplinar). TotodatS, natura diferitd a litigiilor determini trisiturispecifice, particularitSli pentru fiecare fel de proces, care constau in structura sa, organele
9i persoanele implicate gi solulionarea acestuia, soluliile pronunlate, dar;i principiiproprii, reglementdri specifice privind mijloacele de probd. Trisiturile specifice conduc
la autonomia fiecSrei forme de proces.I3l G.STEFANT,G. LEVASSEUR, B. Bouloc, Procddurepdnale,16 6d., Dalloz, Paris, 1996 p I
Drept procesual penal. Partea generalS
timp gi in mod complet o faptelor ce constituie infrac.tiuni, ostfel co orice persoand
core d sdvdrgit o infracliune sd fie pedepsitd potrivit vinovdliei sole gi nicio persoand
nevinovatd sd nu fie trasd lo rdspundere penaldtt).
intr-o alti defini!ie, procesul penaleste o activitote reglementotd de lege, desfdsurotd
intr-o cauzd penold de cdtre orgonele judiciore, cu porticipareo pdrlilor gi o altorpersodne, co titulari de drepturi gi obligofii, ovdnd cd scop constotarea la timp gi
in mod complet o infrocliunilor gi tragerea lo rdspundere penald o celor care le-au
sdvdrgit, in a5o fel incdt prin aceasta sd se asigure ordineo de drept, precum gi apdroreo
drepturilor gi intereselor legitime ole persoonelort2).
in alte defini!ii, pe 16ng5 menfiunile de bazi, sunt incluse preciziri gi cu privire
la specificul raporturilor juridice care iau nagtere intre participanlii la solulionareacauzelor penaletsl ori se menfioneazS faptul ci procesul penal reprezinti o suiti de
acte diverse, efectuate de autoritSli publicetal.
3. Elementele definitoriiale procesului penal. lndiferent de definilia datd, importanteste ca in cuprinsul acesteia si existe elementele definitorii 9i obligatorii care stabilesc
trdsdturi specifice procesului penal, elemente pe care le prezentdm in continuare.3.7. Procesul penal - octivitote reglementatd de lege. in primul 16nd, procesul
penal este o activitate reglementati de lege. Termenul de,,proces" provine din cuv6ntul
de origine latnd processus (a progresa, a avansa), care semnificd faptul cd intregprocesul penal reprezintd un progres continuu. Deci, este o activitate permanentS,
desfSguratd pentru aplicarea in final a normei penale 9i consti in stabilirea exactd a
situaliei de fapt, generatd de comiterea infracliunii. De altfel, giin limbajul curenttermenul,,proces" semnificd migcare, evolu!ie, dezvoltare, in domeniuljuridic av6nd
sensul de activitate progresivd 9i coordonatS.
Procesul penal este o activitate susfinut5, generatd de comiterea infracfiunii,activitate ce trebuie inteleasd intotdeauna ca un progres in administrarea probelor,
t1l l. NEAGU, Trototdeprocedurdpenold,Ed. Pro, Bucuregti, L997,p.1-; l. NEAGU, M. DAMAScHIN,
Tratat de procedurd penold. Portea generold -in lumina noului Cod de procedurd penold,Ed. Universul Juridic, Bucure;ti, 2OL4, p. t7-12.t2l N. Votorucu,Trotatde procedurd penald. Porteo generold, vol. l, Ed. Paideia, Bucuregti,1993, p. 13.t3l M. BnsnRnB, Drept procesuol penol,vol.l, Universitatea,,Babet-Bolyai", Cluj-Napoca,7973, p.5.tal Judecata penald este constituitS dintr-o serie de acte solemne prin care aceste persoane
legitime autorizate, observ6nd o certd ordine gi formd determinatd a legii, cerceteaz6infracliunea;i pe autorii ei, cu scopul ca pedeapsa sd se depirteze de Ia cei nevinovali
;i sd se dea celor vinovali - l. TANovrcEANU, Curs de procedurd penold romdn, Atelierelegrafice Socec, Bucuregti, 1913, p. 2. Procesul penal este definit, intr-o altd opinie, ca oactivitate reglementatd de lege, desfS;uratd de organele judiciare, de pdrli ;i de celelaltepersoane care participi intr-o cauzi penalS, in vederea constatSrii la timp;iin mod completa faptelor care constituie infracliuni gi a pedepsirii fSptuitorilor potrivit vinovSliei lor -G. ANToNtu, C. BULAI, Diclionor de drept penal 5i de procedurd penold, Ed. Hamangiu,Bucuregti, 2077, p. 734.
l. Notiuni generale
efectuarea operaliunilor specifice organelor judiciare, realizarea drepturilor pSrlilor
implicate, toate desfS;urate in vederea finalizirii gi solulionirii cauzei. Abordati in
acest fel, noliunea de proces devine sugestivS, toate activitilile fiind desfSgurate pentru
un scop bine definit, 9i anume finalizarea cercetdrilor gi solulionarea cauzei penalettl.
intruc6t este reglementat de lege, activitilile desfSgurate in tot cursul procesului
penal au un suport legal, iar descoperirea infrac!iunilor, urmirirea ;i judecarea
infractorilor, urmate de punerea in executare a pedepselor, nu Se pot realiza oricum
;i de citre oricine, ci numai in condiliile Siin formele prevdzute de lege.
Aceste menliuni sunt necesare, intruc6tin cursul procesului penal organele judiciare
pot lua mdsuri care aduc atingere drepturilor 9i libertilii persoanei. Reglementarea stricti
a condiliilor in care pot fi dispuse aceste misuri conduce la eliminarea arbitrariului,
implicit a abuzurilor care pot aduce atingere drepturilor 9i libert5lilor fundamentale
ale persoanei.
Dacd se constati incSlcEri ale dispoziliilor legale care ordoneazd desfSSurarea
procesului penal, vor fi aplicate soncliuni procesuole, care au ca efect anularea actelor
procesuale sau procedurale intocmite cu incilcarea legiit2l, iar subieclii procesuali care
au dispus ori au intocmit aceste acte pot fi sanclionali administrativ, civil sau penal.
Agadar, legalitatea trebuie si se regiseascd in tot cursul procesului penal, principiilor
nullum crimen sine lege 9i nulla poeno sine lege, care presupun legalitatea incriminirii
9i legalitatea pedepselorin dreptul penal, le corespunde, in materie procesualS penalS,
principiul nullo iustitia sine lege, adic6 nicio justilie in afara legii.
3.2. Participanlii la procesul penal. Solulionarea cauzelor penale, care presupune
desfSgurarea activitSlilor ce compun procesul penal, se efectueazd numoi de cdtre
onumite autoritdli publice (organele judiciare)cu imputerniciri speciale in combaterea
infraclionalit;!ii, cu participarea unor persoane implicate sau care au legdturd cu
sSv6rgirea infracliu nilor.
in desfigurarea procesului penal sunt implicate organele specializate, denumite
orgone judiciare; acestea sunt organe de stat care aclioneazd prin prepugii lor in
procesul penal, pentru realizarea activiti[ilor procesuale necesare solutiondrii cauzelor.
I1l Dupd sesizare, organele judiciare administreazS probele necesare soluliondrii cauzei,
lSmurind, odati cu efectuarea acestor activitdli, in mod progresi4 aspectele legate de
stabilirea existenlei faptei, a identit6lii celui ce a s5v6r9it-o 9i a rSspunderii sale penale.
procesul penal se infSligeazd ca un complex de acte succesive, care, datoritS desfS;uririi
coordonate gi progresive, dau imaginea unei activit5li organizate in care se urmiresc
aflarea adev5rului gi pronunlarea unei solulii juste in legdturd cu conflictul de fapt dedus
spre rezolvare organelor competente. A se vedea l. NEAGU, op. cit., p.3.t2l Art. 280 CPP reglementeazd efectele nulitSlii. Potrivit alin. (1), incdlcarea dispoziliilor
legale care reglementeazd desfSgurarea procesului penal atrage nulitatea actului in
condiliile expres previzute de Codul de procedurd penalS.
Drept procesual penal. Partea generalS
Organele care efectueaze activite[i judiciare in procesul penal sunt: organele decercetare penalS, procurorul, judecitorul de drepturi 9i libertili, judecitorul de cameripreliminard gi instanlele judecdtoregtitll.
Fiecare dintre aceste organe judiciare este implicat gi desf5goard activit5liin procesul
penal in conformitate cu legea procesualS penalS, pentru a stabili daci sesizareaprivind comiterea unei infracliunise confirmi gidacS, dupl efectuarea unor activitdlipremergitoare, se impun trimiterea in judecati a celui vinovat 9i pedepsirea sa.
Autoritilile publice special imputernicite prin lege si efectueze activitSli carecompun procesul penal formeazi outoritatea judecdtoreascd. Potrivit art. 126 dinConstitulie, activitatea judecdtoreasci se realizeazi de instanlele judecitoregti, careprin hoti16rea pe care o pronun!5 stabilesc vinovSlia celui care a comis infracliuneagi pedeapsa previzutd de legea penalS. lnstanlele judecdtoregti parte a autoritSliijudecitoregti sunt inalta Curte de Casa!ie gi Justilie, curlile de apel, tribunalele,judec5toriile gi instantele specializate.
in autoritatea judecitoreascd este inclus gi Ministerul Public, care reprezintiinteresele generale ale societ5lii gi apdrd ordinea de drept, precum gi drepturile si
libertitile celor implicaliin activitSlijudiciare. Ministerul Public i9i exerciti atribuliileprin procurori; acegtia alcituiesc parchetele de pe 16ngd instanlele judecdtoregti, careconduc 9i supravegheazi activitatea organelor de cercetare penalS.
Participi la desfSgurarea procesului penal, al5turi de organele judiciare, ovocatul,p d r.ti I e, s u b i e cli i p ro ce s u o I i p ri n ci p a I i gi a lli s u b i e c! i p ro ce s u a I i.
Pdr,tile sunt persoane fizice sau juridice care au drepturigiobligalii localizateinprincipalele raporturi judiciare, de ordin penal sau civil, care se nasc ?n activitateaprocesuali penalSl2l. Ele intervin in fala autoritdlilor judiciare pentru menlinerea sau
apirarea intereselor proprii, exercit6ndu-9i, in acest scop, drepturile acordate de lege,
indeplinindu-gi, totodatS, obligaiiile pe care aceeagi lege le prevede. A;adar; pdr[ile suntsubiecgi procesuali care exerciti sau impotriva clrora se exercitd o acliune judiciarS.
in desfSgurarea procesului penal, toli participanlii, inclusiv pdrlile, devin subiecliai unor raporturi juridice cu caracter procesual penal, care au ca obiect stabilireaexistenlei sau inexistenlei infracliunii, in vederea tragerii la rSspundere penalS a
infractorilor. Aceste raporturi presupun relaliiintre persoane cu interese gi poziliidiferite, persoane ce devin subiecli ai raporturilor din cadrul procesului penal.
Potrivit legiiprocesuale, sunt pdrliin procesulpenolt3l: inculpatul, partea civilS gi
partea responsabilS civilmente. Participd la procesul penal gi olli subiecli procesuali:
t1l Potrivit art. 30 CPP, organele de cercetare penalS, procurorul, judecdtorul de drepturiti liberteli, judecdtorul de camerd preliminard gi instanlele judecdtoregti sunt denumiteorgane judiciare.I'J L NEAGU, op. cit.,p.5.I3l Art. 32 CPP definegte pirlile in procesul penal. Cu toate cE nu are calitatea de parte,legea procesualS penalS neincluz6ndu-l in aceastd categorie, un rol importantin fazaurmdririi penale il are suspectul, care este definit de lqge ca persoana cu privire la care,din datele 9i probele existente in cauz5, rezultS bSnuiala rezonabilS ci a sdv6rgit o faptdprevdzuti de legea penal5 (art.77 CPP).