Curs 5

REGIMURILE MATRIMONIALE

DREPTUL COMUN AL REGIMURILOR MATRIMONIALE

Prin regim matrimonial ar trebui s desemnm tot ceea ce ine de cstorie, acesta fiind sensul larg atribuit acestei noiuni.n mod convenional, noiunea de regim matrimonial este folosit ntr-un sens restrns i desemneaz ansamblul normelor juridice care reglementeaz raporturile dintre soi, precum i raporturile dintre soi si teri cu privire la bunurile si datoriile soilor.Sensul noiunii este acela de statut patrimonial al soilor cu precizarea c nu avem n vedere toate raporturile patrimoniale dintre soi. Nu intra in sfera regimului matrimonial obligaia de ntreinere, liberalitile si drepturile succesorale. Se au n vedere doar raporturile patrimoniale care i au izvorul direct n cstorie.Fundamentul regimului matrimonial l constituie cstoria. Nu exist regim matrimonial nafara cstoriei. Noiunea de regim matrimonial este afectat cstoriei. n cazul persoanelor care triesc n uniuni libere sau parteneriate nregistrate, n doctrina s-a spus c exist de fapt un pseudoregim matrimonial, n realitate fiind doar raporturi patrimoniale acestea rmnnd supuse dreptului comun (nu partea din NCC referitoare la regimul matrimonial) sau unor reglementari speciale aplicabile acestora.Nu exist cstorie fr regim matrimonial. n ceea ce privete aceast afirmaie trebuie s analizm efectele divorului, mai exact ncetarea regimului matrimonial.Soluia oferit de reglementarea civil este efectul retroactiv al ncetrii regimului matrimonial de la data separaiei n fapt sau de la data cererii de divor.ntre data cererii de divor i pronunarea divorului exista sau nu regim matrimonial? n realitate art. 385 se refer la ncetarea regimului matrimonial i are n vedere regimul matrimonial secundar, adic acel regim ales de soi (comunitate legal sau comunitate convenional sau separaie ntre bunuri). Raporturile patrimoniale ntre soi sunt guvernate i de regimul primar imperativ, iar acesta este indestructibil legat de cstorie si subzist pn la data desfacerii cstoriei prin hotrre definitiv. Intervalul de timp mai sus meninut nefiind un vid, aplicndu-se regimul primar imperativ.Instituia cstoriei este de natura s produc modificri n structura patrimoniului fiecruia dintre soi, astfel exist deosebire ntre situaia unui celibatar i situaia unei persoane cstorite. Aceste modificri vizeaz mai ales efectele patrimoniale fa de teri, persoana cstorit intrnd n raporturi cu terii n mod diferit.

NATURA JURIDIC A REGIMULUI MATRIMONIAL

Regimul matrimonial este o abstraciune juridic, deci orice persoan care este cstorit este supus unui asemenea regim matrimonial i nu depinde aplicarea normelor de regim matrimonial de averea soilor.Noiunea de regim matrimonial trebuie s fie privit n complexitatea problemelor pe care le reglementeaz i de aceea regimul matrimonial este o modalitate a patrimoniului i nu o modalitate a dreptului de proprietate. Regimul matrimonial vizeaz tot, nu numai dreptul de proprietate, ci toate drepturile si obligaiile.Regimul matrimonial este o modalitate a patrimoniului i, n realitate, normele care reglementeaz regimul matrimonial creeaz, n funcie de tipul ales, aa numitele mase patrimoniale sau patrimoniul de afectaiune (art. 31 alin. 2NCC ).

PROBLEME PE CARE LE REGLEMENTEAZ ORICE REGIM MATRIMONIALn practic, se ridic foarte multe probleme legate de raporturile patrimoniale dintre soi cu elemente de extraneitate.

ActivPasiv

1. Structura sau compoziia patrimoniului fiecruia dintre soiBunuri Natura juridica(calificare juridica)Ex. Regimul de comunitate trebuie sa vedem daca bunurile sunt comune sau proprii

Probaiunea(norme speciale) mprire a bunurilor comune in timpul cstoriei

Astfel se afla cine este titularul dreptului respectiv si cine este debitorul obligaiilorDatorii Natura juridica

2. Mecanism de gestiuneCare este puterea fiecruia dintre soi asupra bunurilor?Care este mecanismul prin care creditorii soilor i satisfac creanele. Cum pot fi urmrite bunurile soilor.

3. ncetarea si lichidarea regimului matrimonial

PRINCIPIILE APLICABILE REGIMURILOR MATRIMONIALE

A. PRINCIPIUL EGALITII N DREPTURI INTRE SOIB. PRINCIPIUL LIBERTII ALEGERII SI MODIFICRII REGIMULUI MATRIMONIALLibertatea poate s fie mai larg sau mai restrns. Art. 312 prevede c viitorii soi pot alege comunitatea legal, separaia de bunuri sau comunitatea convenional. Libertatea are ca i component alegerea regimului, dar i modificarea acestuia.C. PRINCIPIUL SUBORDONRII REGIMULUI MATRIMONIAL SCOPULUI CSTORIEI

CLASIFICAREA REGIMURILOR MATRIMONIALE

1). N FUNCIE DE IZVORUL LOR Legale - i au temeiul n lege i se aplic direct, odat cu ncheierea cstoriei Convenionale - presupun ncheierea unei convenii matrimoniale prin care se alege regimul2). DUP STRUCTURA LOR de comunitate : pot fi universale(toate bunurile trecute, prezente si viitoare sunt bunuri comune, cu excepia bunurilor afectate exercitrii unei profesii rare, ex. Olanda pariale - echilibru intre aa bunurilor comune si masa bunurilor proprii de separaie eclectice sau mixte - al participrii la achiziie - regim separatist ct timp exista cstorie i principiu comunitar si de partaj la disoluia cstoriei: Danemarca, Finlanda, Germania

Toate regimurile de mai sus sunt secundare.

3).N FUNCIE DE CARACTERUL DISPOZITIV SAU IMPERATIV AL NORMELOR APLICABILE Regimul primar imperativ Regimul secundar

4). DUP CUM SE POT MODIFICA SAU NU Mutabile doar cele secundare, n legislaia noastr ImutabileCONVENIA MATRIMONIAL

REGIMUL MATRIMONIAL LEGALREGIM MATRIMONIAL CONVENIONAL

Comunitatea de bunuri i au temeiul in convenie matrimoniala Comunitate convenionala Separaie de bunuri

Toate au ca baz REGIMUL PRIMAR IMPERATIV(constituie a regimurilor matrimoniale)

NOIUNEConvenia matrimonial reprezint actul prin care viitorii soi stabilesc regimul matrimonial aplicabil, n principiu, pe toat durata cstoriei.Art. 312 alin. 1 NCC prevede ca viitori soi pot alege din cele trei opiuniAlegerea unui regim matrimonial, altul dect comunitatea legal se face prin ncheierea unei convenii matrimoniale.

NATURA JURIDIC Este un act bilateral, mai exact un contract.Convenia matrimoniala, ca tipar juridic, poate s conin i dispoziii de alt natur dect cele care reglementeaz raporturile patrimoniale, de exemplu donaii reciproce sau donaii fcute de alte persoane sau o recunoatere de filiaie. Daca regsim asemenea clauze ntr-o convenie matrimonial trebuie s nelegem c acest act este doar tiparul juridic i c aceste operaiuni i pstreaz valabilitatea i regimul juridic.

CARACTERELE JURIDICE Act solemn - form autentificata la notar Act accesoriu cstoriei - este subordonat scopului cstoriei Act cauzal special avnd la baza o cauza juridica(affectio conjugalis) Act juridic patrimonial patrimonialitatea conveniei este uor atipica. De regula reitereaz prevederile legale. Nu se refera, de cele mai multe ori, la bunuri concrete. Clauzele conveniei sunt generale, organizndu-se patrimoniule celor doi soi si se stabilesc regulile aplicabile, avnd caracter de act statutar. Are caracter patrimonial deoarece obiectul conveniei matrimoniale l constituie tocmai patrimoniul viitorilor soi.***Contract cu titlu oneros sau cu titlu gratuit s-a constatat ca prin ncheierea conveniei se pot obine avantaje matrimoniale. Nu se poate vorbi de convenia matrimoniala cu titlu gratuit.

NCHEIEREA CONVENIEIFiind un contract, trebuie sa respecte aceleai reguli1. CapacitateaOpereaz o regula speciala art. 337 alin. 1, minorul care a mplinit vrsta matrimoniala poate ncheia o convenie matrimoniala. Art. 272 vrsta matrimonialaMinorul emancipat poate sa ncheie convenia singur.

2. ConsimmntulCondiiile generale de validitateArt. 330 consimmntul tuturor prilor. Se are in vedere noiune de pri si nu de viitori soi deoarece pot participa si alte persoane cum ar fi martori, persoane care fac donaiiViciile de consimmnt sunt cele din dreptul comun:eroarea, dolul, leziunea. Se aplica asemntor materiei contractelor.*leziunea - iniial se spunea ca nu se poate aplica. Nu se poate exclude de plano acest viciu. Teoria avantajelor matrimoniale se poate aplica.

3. Obiectul conveniei - nsui regimul matrimonial ales. n acest context trebuie sa avem in vedere limitele libertii de a ncheia convenii matrimonialea) Generale - limita din materia contractelor (bunele moravuri etc.) si art. 332 alin. 2 nu se poate aduce atingere egalitii dintre soi, autoritii printeti sau devoluiunii succesorale legale. Nu se poate institui un regim matrimonial care presupune separaia de bunuri si brbatul este singurul administrator. b) Speciale cele care in de libertatea de a alege sau de a crea un regim matrimonial, adic limita dat de cele 2 regimuri posibile si cele care in de libertatea de a aduce modificri coninutului regimului matrimonial ales, adic limitele speciale intrinseci regimului matrimonial ales.

4. Cauza conveniei matrimoniale o constituie intenia viitorilor soi de a stabili intre ei raporturi patrimoniale specifice vieii de familiei.

DATA CONVENIEI MATRIMONIALEDe regul, se ncheie nainte de cstorie. Art. 330 alin. 2 spune ca aceasta convenie ncheiata nainte de cstorie produce efecte de la data ncheierii cstoriei.Se poate ncheia si in timpul cstoriei, cnd practic ea are semnificaia unei modificri a regimului matrimonial.Art. 330 alin. 3 prevede ca in acest caz produce efecte de la data prevzuta de pri sau, n lipsa, de la data ncheierii ei.Modificarea regimului matrimonial este permis dup 1 an de la ncheierea cstoriei. n acest sens, art. 369 prevede c dup cel puin 1 an, soii pot sa modifice sau s nlocuiasc ori de cte ori doresc. Poate produce efecte retroactive ntr-un mod condiionat de perioada de 1 an i de interesele terilor, neputnd s se aduc atingere intereselor terilor.Se poate ncheia o convenie anterior ncheierii cstoriei, dar care sa produc efecte dup ncheierea cstoriei. Si de aceasta dat trebuie s fie respectat termenul de 1 an, efectul convenii fiind modificarea regimului matrimonial. De la data ncheierii cstoriei, timp de cel puin 1 an se va aplica regimul comunitii legale.

FORMA CONVENIEIArt. 330 alin. 1 prevede c, sub sanciunea nulitii absolute, convenia se ncheie de notarul public cu consimmntul tuturor prilor exprimat personal sau prin mandatarul cu procura autentica si avnd coninut determinat. Mandatul trebuie sa aib un coninut predeterminat, adic toate clauzele convenii matrimoniale trebuie sa se regseasc in procura, notarul prelund din procura coninutul conveniei matrimoniale.

NULITATEA CONVENIEI MATRIMONIALENu exist dispoziii speciale referitoare. Distingem intre nulitatea absoluta si relativ. Nulitatea absoluta se aplica dreptul comun.Cazuri de nulitatea absoluta: lipsa consimmntului, nerespectarea limitelor de ordine publica, lipsa formei autentice notariale sau lipsa procurii .

Regimul juridic al nulitii absolute este cel din dreptul comun.

Acoperirea nulitii - fiind vorba de un contract, nu sunt aplicabile cazurile speciale de acoperire a nulitii din materia cstoriei.Nulitatea relativ intervine n cazurile prevzute de art. 1251 NCC. Avem n vedere dispoziiile privind capacitatea si viciile de consimmnt.Referitor la capacitate, art. 337 alin. 2 prevede expres ca n lipsa ncuviinrii ocrotitorului legal sau autorizrii instanei de tutela, convenia ncheiata de minor este lovita de nulitate relativa. Sunt aplicabile dispoziiile din dreptul comun.

Dispoziia special este cea cuprins la art. 337 alin. 3 potrivit creia aciunea n anulare nu poate fi formulata daca a trecut 1 an de la ncheierea cstoriei. Termenul de un an este : Termen de decdere modul in care este redactat textul; fiind vorba de convenia matrimoniala, trebuie sa existe certitudine. Consecine: se stinge dreptul nsui de a invoca nulitatea pe cale de aciune si pe cale de excepie, nu exista repunere, suspendare, ntrerupere si poate fi invocat din oficiu de ctre instana. Termen de prescripie - formularea de obicei este pozitiva(aciunea poate fi formulata in termen de. . .)n practica s-a pus in discuie art. 337 - Anularea conveniei matrimoniale , mai exact stabilirea sanciunii i felul nulitii dac convenia este ncheiat de un minor care nu a mplinit vrsta de 16 ani. Sanciunea este nulitatea absoluta deoarece minorului ii lipsete capacitatea de folosina in ceea ce privete dreptul de a se casatori. n materie matrimoniala, capacitatea de folosina si de exerciiu se dobndete odat cu mplinirea vrstei de 16 ani.

Viciile de consimmnt sunt cauze de nulitate relativa. Se aplica dreptul comun.Termenul de prescripie este de 3 ani si ncepe sa curg in funcie de cauza de nulitate.

EFECTELE NULITIIArt. 338 prevede ca in cazul in care convenia matrimoniala este lovita de nulitate, intre soi se aplica regimul comunitii legale fr a fi afectat drepturile dobndite de terii de buna-credina.

CADUCITATEA CONVENIEIPoate sa fie valabil ncheiat, dar s nu produc efecte, moment n care intervine caducitatea. Un caz de caducitate intervine atunci cnd s-a ncheiat convenia, dar nu s-a ncheiat cstoria. Legea nu prevede un termen, ci n funcie de situaie de fapt convenia devina caduca, Atunci cnd intervine nulitatea cstoriei, convenia este caduca. Nu se aplica nulitatea pentru convenie, deoarece convenia este accesorie cu anumite limite. Exist o excepie, daca este vorba despre o cstorie putativa, devin aplicabile dispoziiile art. 304 alin. 2, raporturile patrimoniale fiind supuse efectelor divorului, adic efecte pentru viitor.

FORMALITILE DE PUBLICITATE SI DE OPOZABILITATE A CONVENIEI

Sub imperiul codului familiei, exista un singur regim matrimonial si nu se punea problema formalitilor de publicitate.Publicitatea conveniilor matrimoniale sunt importante din prisma securitii juridice.Exista formaliti generale si speciale.Obiectul publicitii (art. 313 si art. 334) vizeaz toate regimurile matrimoniale secundare, chiar i atunci cnd este vorba despre regimul matrimonial legal.

FORMALITI GENERALE Se face publicitatea prin meniunea pe actul de cstorie ofierul de stare civila face meniunea despre regimul matrimonial ales - de ndat si din oficiu comunica si Registrului. Daca convenia de ncheie in timpul cstoriei, notarul public trimite o copie. Conveniei matrimoniale sa serviciul de stare civila Se face publicitatea prin Registrul National Notarial al Regimurilor Matrimoniale este organizat centralizat, se tine pe suport material. Se nscriu att conveniile matrimoniale, ct i regimul matrimonial legal. Notarul public, din oficiu, este obligat s trimit la registru o copie dup convenie. Dac la ncheierea cstoriei s-a aplicat un regim matrimonial convenional, dar se modific regimul n timpul cstoriei si se trece la regimul comunitii legale se face o convenie n acest sens, notarul public trimind la Registru o copie dup convenie.

Concurs ntre aceste doua formaliti generale de publicitatePentru opozabilitate fata de teri ne intereseaz nscrierea la Registrul National Notarial. Daca s-a omis meniunea pe certificatul de cstorie, dar s-a fcut nscrierea la Registru, atunci regimul matrimonial este opozabil.Consultarea registrului art. 334 alin. 5- orice persoan poate cerceta Registrul Regimurilor Matrimoniale si poate solicita eliberarea doar de extrase, inndu-se cont de protecia datelor personale.

FORMALITI SPECIALE

Art. 334 alin. 4 - innd seama de natura bunurilor, conveniile matrimoniale se vor nota n Cartea Funciara(publicitatea imobiliara), se vor nscrie n Registrul Comerului (pentru profesioniti) sau n alte registre.

Publicitatea imobiliarOpereaz notarea in CF a conveniei, fcndu-se cu efect de opozabilitate fata de ter. Dincolo de notarea conveniei, se noteaz i calitatea de bun comun care prezint interes n privina comunitii legale, modificarea sau nlocuirea conveniei i destinaia unui imobil de locuina de familie.

Concurs intre formalitile speciale si cele generale

Nendeplinirea formalitilor speciale nu poate fi acoperita prin nscrierea fcuta n Registrul Naional Notarial. Daca n Cartea Funciar apare ca proprietar doar unul dintre soi, atunci n raporturile cu terii bunul va fi considerat bun comun deoarece nu este opozabil convenia matrimonial.

Sanciunea nendeplinirii formalitilor este impozabilitatea fata de teri i poate fi invocat numai de terii de bun-credin, nu i de unul dintre cei doi soi, nici intre ei i nici mpotriva terilor. Este consacrata concepia subiectiv a publicitii.

SIMULAIA N MATERIA CONVENIEI MATRIMONIALEArt. 331 reglementeaz simulaia si prevede ca actul secret prin care se alege alt regim matrimonial sau se modifice regimul matrimonial produce efecte numai intre soi.

Fata de teri produce efecte actul public.

Condiiile de forma se aplica dreptul comun. Actul secret trebuie sa ndeplineasc doar condiiile de fond, nu si cele de forma.1