Drepturi de Autor 2016

8/15/2019 Drepturi de Autor 2016

1/71

PROTEC IA DREPTULUI DE AUTOR IȚ ȘA DREPTURILOR CONEXE

DREPTULUI DE AUTOR

Prof. Univ. Dr. Delia Mucică


2/71

Proprietatea intelectuală

Dreptul de proprietate intelectuală constituie ansamblul de norme

juridice prin care se asigură protecţia şi se reglementează raporturilece se nasc din utilizarea şi exploatarea atât a operelor de creaţieintelectuală din domeniul literar, artistic sau tiin ific, cât şi a proprietăţiiș țindustriale.

Drept deproprietateintelectuală

Drept de autorDrept de

proprietateindustrială

Opere literareOpere artistice

Opereștiințifce

Mărci de abrică/ deserviciu

Invenții

Desene /modeleindustriale

Indicații geografce

Topografi produsesemiconductoare


3/71

Câteva repere istorice

Roma antică !"Plagiarius" # epigramele lui $artial%is& %'(!)(*+' e.n.& # contra luiidentinus

Irlanda cca !" !Disputa -ntre f. innian i f. Columba # judecata regelui /rlandeișDiarmait mac Cerb0iall1 "To every cow belongs its calf; to every book its copy." -războiul cu 2.((( de mor iț

An#lia !)3)( tatutele 4eginei 5nne # monopol pe )' ani, re-nnoibil o dată #domeniul public # fără drepturi morale

Norve#ia$ Danemarca !)3') # %&ania !)36* # 'ran aț 1 #Diderot, )362, 7ettre sur le commerce des livres #8eaumarc0ais, )333 # prima societate a autorilor, lupta cu Comedia ranceză

#Primele legi ! )39) si )392 # drept exclusiv al autorilor pe toată va a : ; ani dupățmoarte

#8alzac # )


4/71

Dreptul de autor # drept fundamentalPrevederi fundamentale pe care se bazează dreptul de autor se regăsesc, inter alia, -n Declara(ia Univer)ală a Dre&turilor Omului*

„ 5rt. *3 (1) Orice persoană are dreptl de a la parte !n od liber la via#a cltrală a colectivită#ii$ de a se bcra de arte %i dea participa la progresl %tiin#ific %i la binefacerile li.(&) Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale şi materiale care decurg din orice lucrare ştiinţifică, literarăsau artistică al cărei autor este." Pactul Interna ional &rivind Dre&turile Economice$ %ociale i Culturale$ "+!! ,intrare -n vi#oare "+!ț ș &

'rt. 1. 1. tatele păr i la pre*entl pact recnosc fiecăria dreptl+ț a) de a participa la via a cltralăț b) de a beneficia de progresl tiin ific i de aplica iile sale;ș ț ș ț c) de a beneficia de protec ia intereselor morale i materiale decurgând din orice produc ie tiin ifică, literară sauț ș ț ș ț

artistică al cărei autor este. ...,. tatele păr i la pre*entl pact se angaea*ă să respecteț libertatea indispensabilă cercetării stiin ifice i activită ilorț ș ț creatoare. Carta UE a Dre&turilor 'undamentale

'rticoll 1 . /reptl de proprietate%)& Orice persoană are dreptl de a de ine !n proprietate$ de a folosi$ de a dispne i de a lăsa o tenire bnrile pe care le-aț ș șdob0ndit !n od legal. ieni n poate fi lipsit de bnrile sale dec0t pentr o ca*ă de tilitate pblică$ !n ca*rile i condi iileș ț

prevă*te de lege i !n sc2ibl nei despăgbiri ste acordate !n tip til pentr pierderea pe care a sferit-o. 3olosin aș ț

bnrilor poate fi regleentată prin lege !n liitele ipse de interesl general.(&) Proprietatea intelectuală este protejată. Con)titu ia Rom/niei 0ț ARTI!"#" $%& "ibertatea de e'primare%)& 4ibertatea de e5priare a g0ndrilor$ a opiniilor sa a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prinscris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare (n public, sunt inviolabile .

Re1ultă a)tfel că dre&tul de autor &oate fi con)iderat un dre&t fundamental al &er)oanei$ aflat -n )tr/n)ă de&enden(ă 2iinterrela(ie cu celelalte dre&turi fundamentale.


5/71

Dreptul de autor # o abordare ec0ilibrată, proporţională a două dre&turi di)tincte1 pe de o parte, dre&tul autorului de a 3eneficia 4 moral 2i material 4 de &e urma

crea(iei )ale şi, pe de altă parte$ dre&tul fiecărei &er)oane$ al )ocietă(ii$ de a 3eneficia de ace)te

crea(ii$ de a avea acce) la ele.

n acest scop, cadrul actual de reglementare acordă autorului exclusivitate asupraoperei şi asupra exploatării acesteia dar limitează această exclusivitate -n douămaniere1 pe de o parte, este vorba de o limitare tem&orală, exprimată prin durata legală de

protecţie a drepturilor de autor %patrimoniale& şi, pe de altă parte, este vorba de limitări ale e5erci(iului dre&turilor e5clu)ive, -n

anumite condiţii şi pentru anumite raţiuni, care privesc binele societăţii -n ansamblulsău, interesul public şi satisfacerea altor drepturi fundamentale.


6/71

Protecţia internaţională a drepturilor de autor

Primul izvor de drept pentru protejarea drepturilor de autor -n 4omânia -l constituie

in)trumentele 6uridice interna(ionale cu &utere o3li#atoriela care ţara noastră este

Parte. Dintre acestea, cele mai importante sunt1 6onven#ia de la 7erna pentr protec#ia operelor literare %i artistice 8 199:. 6onventia de la oa pentr protectia artistilor interpreti sa e5ectanti$ a

prodcatorilor de fonograe si a organiselor de radiodif*ine 8 1


7/71

Conven(ia de la 7erna

Convenţia a ost elaborată la iniţiativa lui Victor ugo !i a AsociaţieiLiterare şi Artistice Internaţionale (ALAI), ondată de el "n #$%$& '('I aost deosebit de activă "n toate revi)uirile succesive ale Convenţiei !i "!icontinuă !i astă)i acţiunile ce vi)ea)ă adaptarea !i "ntărirea sistemuluiinternaţional de protecţie al operelor de creaţie intelectuală&

Cele trei principii de bază introduse de Convenţie sunt* Principiul tratamentului naţional + operele originare dintr,un -tatparte .operele autorilor care sunt cetăţeni ai acelui stat sau care "!i aure!edinţa permanentă "n acel stat precum !i operele comunicatepublic pentru prima dată "n acel stat0 primesc aceea!i protecţie "nfecare -tat parte ca cea acordată de statul respectiv operelor

autorilor proprii1 Principiul protecţiei automate + acordarea protecţiei nu poate f

condiţionată de "ndeplinirea vreunei ormalităţi1 Principiul independenţei protecţiei + protecţia se acordă

indierent dacă protecţia e2istă "n ţara de origine a operei&


8/71


9/71

Convenţia de la RomaConven(ia de la Roma &entru &rotectia arti)tilor inter&reti )au e5ecutanti$ a &roducatorilor de fono#rame)i a or#ani)melor de radiodifu1iune a fost acceptată de membrii F$P/ la *6 octombrie )96). 5cest acordextinde, pentru prima dată, protecţia acordată autorului unei opere la creatorii şi proprietarii unor manifestărispecifice, fizice, a proprietăţii intelectuale, precum programele televizuale sau fonogramele, precum şi la

persoanele care interpretează sau execută, -n orice modalitate, opere de creaţie intelectuală. GecesitateaConvenţiei derivă din dezvoltarea de noi te0nologii, care permiteau reproducerea mult mai uşoară şi mult maiieftină a sunetelor şi imaginilor. Noile dre&turi introdu)e sunt drepturile conexe.Convenţia are -n vedere noi modalităţi de reproducere a

operelor, introducând conceptul de dreptri vecine" %neig2boring rig2ts" sau droits voisins"&, conceptcare mai apoi s!a transformat -n dreptri cone5e" %related rig2ts" sau droits conne5es"&.

Noile cate#orii de titulari de dre&turi care beneficiază de protecţia acordată prin efectul Convenţiei sunt,pentru prima dată, atât persoane fi*ice %artiştii executanţi sau interpreţi&, cât şi persoane ridice%producătorii de fonograme şi organismele de radiodifuziune&. 5stfel, pentru a răspunde nevoilor pieţei, suntintroduse pentru prima dată -n istoria dreptului internaţional privind proprietatea intelectuală drepturi sigeneris. Titularii de dre&turi cone5e recunoscuţi de Convenţia de la 4oma sunt1 # Arti2tii e5ecutan(i )au inter&re(i, cărora li se recunoaşte dreptul de a autoriza sau interzice1

radiodifuzarea sau comunicarea către public a prestaţiilor lor live; fixarea acestor prestaţiiEreproducerea fixărilor -n alte scopuri decât cele pentru care a fost autorizată fixarea.

# Producătorii de fono#rame, cărora li se recunoaşte dreptul de a autoriza sau interzice reproducereadirectă sau indirectă a propriilor fonograme, precum şi dreptul lal remuneraţie %alături de artiştiiexecutanţi sau interpreţi& pentru utilizări secundare ale fonogramelor comerciale.

# Or#ani)mele de radiodifu1iune %radio şi HI&, cărora li se recunoaşte dreptul de a autoriza sauinterzice anumite acte, precum1 retransmisia programelor lorE fixarea programelorE reproducereaacestor fixăriE comunicarea către public a programelor, dacă aceasta se face -n locuri accesibilepublicului prin plata unui tarif de intrare.

Durata &rotec(iei acordate este de minimum *( de ani de la data fixării, reprezentării sau radiodifuzării.

Admini)trarea Conven(iei cade -n sarcina F$P/, -mpreună cu Frganizaţia /nternaţională a $uncii şi JGKCF.


10/71

34ratatele Internet3 , #556

Tratatul OMPI privind Dreptul de autor .7C40

este un aran8ament special "n cadrul Convenţiei de la 9erna& 4ratatul introduceprintre lucrările ce urmea)ă a f prote8ate prin reglementările privind dreptul deautor două noi categorii* :rogramele pentru calculator indierent de modul sau orma lor de e2primare1 Compilaţiile de date sau de alte materiale + ba)ele de date + indierent de orma

lor dar care prin selecţia aran8amentul sau raţionamentul care determină

conţinutul lor constituie creaţii intelectuale .ba)ele de date care nu "ndeplinescaacest criteriu nu intră sub incidenţa prevederilor 4ratatului0&Drepturile e2clusive recunoscute autorilor acestor noi categorii de creaţii Dreptul de "nc;iriere1 Dreptul de comunicare publică&Defniţiile acestor drepturi includ !i modalităţile specifce de)voltate datorităutili)ării Internetului& 'stel de e2emplu dreptul de comunicare publică este defnitca


11/71

Tratatul OMPI privind interpretările, eecuţiile !i "onogramele'cest tratat .7::40


12/71

Tratatul de la 7ei6in# &rivind inter&retările ișe5ecu iile audiovi1uale$ 89"8ț .

:rin eectul acestui tratat protecția acordată artiștilor interpreți și e2ecutanți din

domeniul audiovi)ual a ost "ntărită și actuali)ată "n acord cu noile posibile utili)ări aleprestațiilor lor determinate de noile de)voltări te;nologice&'stel 4ratatul recunoaște artiștilor e2ecutanți și interpreți patru drepturi patrimoniale cuprivire la prestațiile lor artistice f2ate "n opere audiovi)uale precum operelecinematografce* Dreptul de reproducere , dreptul de a autori)a reproducerea directă sau indirectă a

prestației f2ate "ntr,o operă audiovi)uală prin orice ormă sau modailitate&

Dreptul de distribuție + deptul de a autori)a punerea la diso)iția publicului a originaluluiși copiilor prestației f2ate audiovi)ual prin v=n)are sau prin orice altă modalitate detranser de proprietate&

Dreptul de "nc;iriere& Dreptul de punere la dispo)iție + care acoperă "n special punerea la dispo)iție

interactivă Video,on,demand etc prin intermediul Internetului&@n ceea ce privește prestațiile artistice nef2ate .live0 4ratatul recunoaște artiștilore2ecutanți și interpreți următoarele drepturi patrimoniale* Dreptul de radiodiu)are .cu e2cepția rediu)ării0 Dreptul de comunicare către public .cu e2cepția radiodiu)ării0 Dreptul de f2are&@n același timp 4ratatul recunoaște artiștilor e2ecutanți și interpreți drepturi morale* Dreptul de paternitate

Dreptul la respectul integrității prestației sale artistice&


13/71

Hratatul de la $arraLec0 privind facilitarea accesului laoperele publicate pentru persoanele cu deficien e deț

vedere sau persoanele cu capacitate limitată de percepere

a informa iei tipărite, *()2.ț 4ratatul impune părţilor semnatare "n cadrul limitelor !i e2cepţiilor dreptului

de autor adoptarea de prevederi la nivel naţional care permit reproducereadistribuirea !i punerea la dispo)iţie a operelor publicate "n ormateaccesibile&

Conorm 4ratatului de la MarraAec; statele semnatare vor trebui să

introducă e2cepţii de la drepturile de autor !i să asigure mi8loace pentrusc;imbul publicaţiilor "n ormat special peste graniţe& De asemenea statelevor trebui să introducă "n mod obligatoriu o e2cepţie de la drepturile deautor care va permite organi)aţiilor de nevă)ători să producă distribuie !isă pună la dispo)iţie e2emplare "n ormat accesibil persoanelor cu defcienţede vedere ără autori)are din partea titularului&

Bste prevă)ut sc;imbul transrontalier al operelor "n ormate accesibile.9raille caractere mari sau versiuni audio digiti)ate0 "ntre organi)aţiilepersoanelor cu di)abilităţi de vedere/citire acestea find limitate la anumiteca)uri care nu contravin principiului undamental ce guvernea)ă regimullimitelor !i e2cepţiilor dreptului de autor a!a,numitul


14/71

$cordul TRIP%

Gegociat -n cadrul 4undei JruguaM %)9


15/71


16/71

Directiva Consiliului 9)+*;(+KKC cu privire la protecţia legală a programelor pentrucalculator

/irectiva


17/71

Prote6areadre&turilor de autor -n

Rom/nia

L i i 3li (iil di ": ili ";!8 P i l t d t tă - ţ


18/71

Le#ea &re)ei 2i &u3lica(iilor din ": a&rilie ";!8. Prima re#lementare adoptată -n ţaranoastră -n materia dreptului de autor a fost 7egea presei şi publicaţiilor . 5doptată la )2 aprilie)


19/71


20/71

Cine este autorE

%u3iectul dre&tului de autor

Potrivit art. 2 alin. %)& din lege, are calitatea de autor &er)oana fi1ică oripersoanele fizice care au creat opera.7egea nr.


21/71


22/71

Clasificarea operelor

Fumărul de autori* # Opere individuale # Opere colective # Opere comune sau de colaborare

Domeniul creației* # Opere literare # Opere artistice # Opere științifce

Modalitatea creării # Opere pre2istente .originare0 # Opere derivate


23/71

In cele mai multe ca)uri o operă este creată de un singur autor finda!adar o operă individuală'

(egiuitorul rom=n distinge "nsă alte două situaţii "n care opera este creatăde mai mulţi autori situaţii pe care le reglementea)ă "n mod dierit&

O primă situaţie este aceea "n care contribuţia fecărui coautor estedistinctă !i poate f e2ploatată !i separat& In astel de ca)uri se considerăcă este vorba de o operă comună' :otrivit art > al legii dreptul de autorasupra operei comune aparţine coautorilor e2ist=nd "nsă !i posibilitatealegală ca unul dintre ace!tia să fe autor principal& B2ploatarea separatăde către fecare coautor a propriei contribuţii este permisă numai dacă

prin aceasta nu se pre8udicia)ă e2ploatarea operei comune& Cea de,a doua situaţie pe care legiuitorul o reglementea)ă la art& 6& alin.#0 este aceea a unei opere la care Gcontribuţiile personale alecoautorilor ormează un tot, ără a f posibil, dată find natura operei, săse atribuie reun drept distinct reunuia dintre coautori asupraansamblului operei createG& 'ceastă categorie de opere numită operă

colectivă se creea)ă la iniţiativa !i sub responsabilitatea unei persoanef)ice sau 8uridice care o aduce la cuno!tinţa publică sub numele său&:rin coroborarea art .H0 cu art& 6 .H0 persoana f)ică sau 8uridică dininiţiativa sub responsabilitatea !i sub numele căreia a ost creată o operăcolectivă poate benefcia de protecţia acordată autorului& @n această situaţiese aă editorul unei publicaţii periodice care potrivit doctrinei este o operă

colectivă& 'cesta benefcia)ă pentru respectiva operă colectivă de oprotec ie asemănătoare celei a unui autor dar nu !i de calitatea de autor


24/71


25/71

'rt. < conţine prevederi complementare potrivit cărora Oconstitie$ de aseenea$obiect al dreptli de ator operele derivate care a fost create plec0nd de la nasa ai lte opere pree'istente..."+ traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrarile documentare, aranjamentele

muzicale si orice alte transformari ale unei opere literare, artistice sau stiintificecare reprezinta o munca intelectuala de creatieE

culegerile de opere literare, artistice sau stiintifice, cum ar fi1 enciclopediile siantologiile, colectiile sau compilatiile de materiale sau date, protejate ori nu,inclusiv bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului,constituie creatii intelectuale.

Pentru recunoa terea i protejarea operelor derivate este necesară şi obligatorieș ș -ndeplinirea a două condiţii cumulative1Prima condi(ie priveşte re)&ectarea dre&turilor autorului o&erei ori#inare$&ree5i)tente. Prejudicierea drepturilor acestuia este sancţionată expres delegiuitor.Cea de0a doua condi(ie se referă -n mod direct la calitatea intrin)ecă de o&erăde crea(ie intelectuală a o&erei derivate, respectiv la efortul intelectual şicreator, incorporat -n aceasta. Cu alte cuvinte, nu orice compilaţie de materiale, nuorice bază de date, nu orice antologie etc. este considerată ca operă de creaţie,trebuie să nu -i lipsească elementul esenţial şi definitoriu al unei opere ! aportul

creator propriu al autorului sau autorilor, care să -i+le exprime personalitateaartistică !.


26/71

Ce nu se protejează

7ucruri care nu -ndeplinesc condi iile de protec ie %i.e. originalitatea formei deț țexprimare& # simple date, fapte, tiri i informa ii de presăș ș ț

Ceea ce prin natura sa, circulă liber fără a i se putea atribui cu certitudine unautor sau care nu pot fi protejate ! idei , teorii, teoreme, descoperiri etc

7ucrări care sunt protejate prin efectul altor reglementări ! design, inven ii,ț

descoperiri, procedee, metode de funcţionare sau concepte matematice etc Fpere -n cazul cărora precumpăne te interesul general al circula iei lor libere1ș ț

# simbolurile oficiale ale statului, ale autorităţilor publice şi ale organizaţiilor,cum ar fi1 stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul şimedalia

# textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciară şitraducerile oficiale ale acestora

# mijloacele de plată


27/71

Dre&turile morale

Drepturile morale sunt o componentă a dreptului deautor recunoscut de legiuitor asupra unei opere decreaţie intelectuală&

%unt drepturi personale legate de persoanaautorului ca urmare a aptului creaţiei !i conerăacestuia c=teva prerogative e2trem de importante&

-unt drepturi eclusive "n sensul că numai autorul lepoate e2ercita&

Dreptul moral este un drept personalnepatrimonial !i eclusiv al autorului, prin careacesta (!i poate apăra opera !i personalitatea sa'


28/71


29/71

Drepturile morale sunt perpetue ceea ce "nseamnă că ele se e2ercităat=ta timp c=t opera e2istă& După decesul autorului drepturile morale setransmit potrivit legislaţiei succesorale !i se e2ercită de către mo!tenitori&Dreptul de divulgare !i dreptul de retractare se epui)ea)ă odată cu primacomunicare publică a operei&Drepturile morale sunt inalienabile ceea ce "nseamnă că autorul nu lepoate "nstrăina /vinde către un terţ& De asemenea autorul nu poaterenunţa anticipat la e2erciţiul acestuia& 'utorul este liber să decidă dacă!i "n ce mod "!i e2ercită aceste drepturi&Inalienabilitatea drepturilor morale "nseamnă "nsă "n principal că acestea

nu pot f transmise sau cedate defnitiv unei alte persoane cu e2cepţiatransmisiunii succesorale&@ntreaga literatură de specialitate accentuea)ă semnifcaţia deosebită !iimportanţa e2traordinară pe care drepturile morale o au pentruasigurarea unui sistem coerent, efcient !i (nc#egat de protecţie aoperei !i autorului'

-implul apt al recunoa!terii legale a drepturilor morale este de natură să "ntărească drepturile patrimoniale datorită mai ales aptului că acestea au "n vedere prote8area unor elemente determinante ale carierei artistice cumar f numele, onoarea !i reputaţia autorului&B2ercitarea drepturilor morale permite autorului să reali)e)e o relaţieec;ilibrată de pe po)iţii de egalitate cu orice persoană f)ică sau 8uridică

cu care intră "n relaţii contractuale& In acela!i timp controlul pe careautorul "l poate e2ercita "n acest el asupra integrităţii operei asupra


30/71

Dre&turile &atrimoniale Drepturile patrimoniale reprezintă cealaltă componentă a dreptului de autor care,

alături de drepturile morale, realizează regimul de protecţie specific instituit de legiuitorasupra operei de creaţie intelectuală şi, evident, şi -n ceea ce priveşte pe autorulacesteia.

Dreptul patrimonial este un dre&t &er)onal 2i e5clu)iv al autorului, prin care acestuiai se oferă instrumentele juridice necesare pentru a!şi exploata sub orice formă opera,pe o durată anume, şi de a obţine astfel profituri materiale.

Caracterizarea sa ca drept exclusiv indică -n mod clar faptul că singurul -ndrituit săexercite acest drept este autorul %sau moştenitorii săi&.

Drepturile patrimoniale pot fi cesionate unor alte persoane, total sau parţial, contraunei remuneraţii adecvate şi pentru o durată stabilită. 5semenea acte de dispoziţiesunt supuse unor anumite reguli, pe care legiuitorul le stabileşte şi le detaliază -ntextul legii.

5utorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide cu privire la utilizareasau exploatarea operei sale, inclusiv de a consimţi la utilizarea operei de către alte

persoane sau de a o interzice. Com&onentele dreptului patrimonial 1

# Drept exclusiv de autori1are # Drept exclusiv de ob inere a uneiț com&en)a ii materialeț de pe urma utilizării

operei sale de către ter i %negocierea remunera iilor pentru fiecare modalitate deț țutilizare&


31/71

O clasifcare teoretică

n func ie de modalitatea de comunicare publică a operelor țomunicare publică ) orice conicare a nei opere$ reali*ata directsa prin orice iloace te2nice$ facta intr-n loc desc2is pblicli sain orice loc in care se adna n nar de persoane care depasestecercl noral al ebrilor nei failii si al cnostintelor acesteia

Comunicare publică directă %accesul publicului la originalul operei& #drepturi de reprezentare

Comunicare publică indirectă %acesul publicului la reproduceri ale

operei& # drepturi de reproducere


32/71

n art. )2 şi următoarele sunt prevăzute detaliat toate posibilităţile de exploatare aunei opere, care derivă din cele două mari categorii de drepturi patrimonialemenţionate mai sus şi pentru care este necesară autorizarea expresă a autorului.

5stfel, autorul unei opere are dreptul exclusiv de a autoriza sau interzice1

reproducerea operei, definită ca fiind realizarea, integrala sau partiala, a uneia oria mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, prinorice mijloc si sub orice forma, inclusiv realizarea oricarei inregistrari sonore sauaudiovizuale a unei opere, precum si stocarea permanenta ori temporara aacesteia cu mijloace electronice"E

distribuirea operei # vanzarea sau orice alt mod de transmitere, cu titlu oneros origratuit, a originalului sau a copiilor unei opere, precum si oferirea publica aacestora"

importul in vederea comercializarii pe piata interna a copiilor realizate, cuconsimtamantul autorului, dupa operăE importul este definit ca introducerea pepiata interna, cu scopul comercializarii, a originalului sau a copiilor legal realizateale unei opere fixate pe orice fel de suport"

inc0irierea operei, respectiv punerea la dispozitie spre utilizare, pentru un timplimitat si pentru un avantaj economic sau comercial direct ori indirect, a unei opere"

imprumutul operei, definit ca punerea la dispozitie spre utilizare, pentru un timplimitat si fara un avantaj economic sau comercial direct ori indirect, a unei opereprin intermediul unei institutii care permite accesul publicului in acest scop."

comunicarea publica inclusiv reprezentarea scenica recitarea sau orice alta modalitate publica


33/71

comunicarea publica , inclusiv reprezentarea scenica, recitarea sau orice alta modalitate publicade executie ori de prezentare directa a operei, expunerea publica a operelor de arta plastica, dearta aplicata, fotografica si de ar0itectura, proiectia publica a operelor cinematografice si a altoropere audiovizuale, inclusiv a operelor de arta digitala, prezentarea intr!un loc public, prinintermediul inregistrarilor sonore sau audiovizuale, precum si prezentarea intr!un loc public, prinintermediul oricaror mijloace, a unei opere radiodifuzate. De asemenea, se considera publica

orice comunicare a unei opere, prin mijloace cu fir sau fara fir, realizata prin pnerea la dispo*itie pblicli$ inclsiv prin internet sa alte retele de calclatoare$ astfel incat oricare dintre ebrii pblicli sa poata avea acces la aceasta din orice loc sa in orice oent ales in odindividal "E

radiodifuzarea operei, care este definită astfel1" a& emiterea unei opere de catre un organism deradiodifuziune ori de televiziune, prin orice mijloc ce serveste la propagarea fara fir a semnelor,

sunetelor sau imaginilor, ori a reprezentarii acestora, inclusiv comunicarea ei publica prin satelit,in scopul receptionarii de catre publicE b& transmiterea unei opere sau a reprezentarii acesteia,prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin orice alt procedeu similar, cu exceptia retelelor decalculatoare, in scopul receptionarii ei de catre public"E

retransmiterea prin cablu a operei, respectiv retransmiterea simultana, nealterata si integrala, decatre un operator, prin mijloacele prevazute la art. );) lit. b& sau printr!un sistem de difuzare prinunde ultrascurte, pentru receptionarea de catre public, a unei transmisii initiale, cu sau fara fir,

inclusiv prin satelit, de servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune, destinatereceptionarii de catre public"E

realizarea de opere derivate, adică traducerea, publicarea in culegeri, adaptarea, precum siorice alta transformare a unei opere preexistente, daca aceasta constituie creatieintelectuala".


34/71

-pre deosebire de drepturile morale drepturile patrimoniale nu suntperpetue legiuitorul stabilind o durată ma2imă de timp "nlăuntrul căreiaacestea pot f e2ercitate&Durata drepturilor patrimoniale este stabilită "n art& HJ , H din (egeanr& $/#556&Durata ma2imă de e2ercitare a drepturilor patrimoniale se "ntinde din

momentul creării operei !i continuă să curgă pe tot timpul vieţiiautorului !i timp de "ncă )* de ani de la data de + ianuarie a anuluiurmător decesului autorului'Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor reali)ate in colaborareeste de %? de ani de la moartea ultimului coautor& In ca)ul in carecontributiile coautorilor sunt distincte durata drepturilor patrimoniale

pentru fecare dintre acestea este de %? de ani de la moartea fecaruicoautor&Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor colective este de %? deani de la data aducerii operelor la cunostinta publica& In ca)ul in careaceasta nu se reali)ea)a timp de %? de ani de la crearea operelor duratadrepturilor patrimoniale e2pira dupa trecerea a %? de ani de la crearea

operelor&


35/71

Dreptul de suită :entru operele originale de artă grafcă sau plastică precum !i pentru operele de artă

otografcă legiuitorul stabile!te "ncă un drept specifc numit drept de suită& :rima menţiune a dreptului de suită datea)ă din #$5 !i a ost ăcută "ntr,un articol publicat "n

C;roniKue de :aris de către 'lbert Vaunois& 4ermenul Gdrept de suităG era utili)at "n dreptulrance) pentru a desemna una din prerogativele dreptului de posesie al unui terţ&

Ideea instituirii dreptului de suită a pornit de la constatarea că spre deosebire de celelaltecategorii de autori autorii operelor de artă plastică nu aveau dat find "nsu!i caracterul operelorlor acelea!i posibilităţi de a benefcia de pe urma utili)ării de către terți de,a lungul timpului apropriilor lor creaţii&

@n ca)ul unei opere de artă plastică valoarea acesteia este "n mare parte datorată tocmaiaptului că ea este unică !i de regulă irepetabilă "n timp ce la alte categorii de opere valoarea

!i pe cale de consecinţă benefciile autorului sunt "n directă legătură cu numărul de copiiv=ndute&

Lecunoa!terea acestui drept avea să vină "nsă mult mai t=r)iu după o "ndelungată de)batere cuprivire la natura 8uridică a acestui drept !i la restr=ngerile dreptului de proprietate pe care lepresupune&

ranţa a ost prima ţară care a legierat "n #5H? dreptul de suită urmată de 9elgia un an mait=r)iu&

:rincipalul obstacol de natură 8uridică a ost acela de a se găsi un principiu de drept care săpermită artistului de a emite vreo pretenţie asupra valorii unui obiect la a cărui proprietaterenunţase !i pentru care "!i cedase toate drepturile&

Dreptul de suită ca !i toate celelalte drepturi patrimoniale cu care este at=t de str=ns "nruditdurea)ă tot timpul vieţii autorului !i se transmite mo!tenitorilor autorului pentru o perioadă de)* de ani calculată de la data de # ianuarie a anului următor decesului autorului&

Dreptul de suită se aplică tuturor actelor de revânzare a unei opere originale de arta grafica sau plastica ori a


36/71

Dreptul de suită se aplică tuturor actelor de revânzare a unei opere originale de arta grafica sau plastica ori aunei opere fotografice care implica, in calitate de vanzatori, cumparatori sau intermediari, saloane, galerii dearta, precum si orice comerciant de opere de arta %art. *) alin )& iar suma datorata in temeiul alin. %)& secalculeaza conform urmatoarelor cote, fara a putea depasi )*.;(( euro sau contravaloarea in lei1a& de la 2(( la 2.((( euro ! ;QEb& de la 2.(((,() la ;(.((( euro ! 'QEc& de la ;(.(((,() la *((.((( euro ! 2QEd& de la *((.(((,() la 2;(.((( euro ! )QE 9e& de la 2;(.(((,() la ;((.((( euro ! (,;QEf& peste ;((.((( euro ! (,*;Q

Potrivit alin. ; al articolului *), O F0n*ătorl trebie să !i conice atorli infora#iile prevă*te la alin.(1)$!in teren de doă lni de la data v0n*ării$ ăaspn*0nd de re#inerea procentelor sa cotelor din pre#l dev0n*are$ fără adăgarea altor ta5e$ %i de plata către ator a sei datorate confor prevederilor alin. %'&"

Pentru ca această dispoziţie să devină operantă, este necesar ca cel puţin adresa autorului să poată ficunoscută celor care au obligaţia de a!i transmite sumele datorate, indiferent -n ce ţară sau localitate s!ar aflafie autorul, fie vânzătorul respectiv. Fr, o asemenea reţea de informaţii nu poate fi realizată decât prinintermediul organismelor de gestiune colectivă, sau prin alte structuri asociative ale creatorilor, -n măsura -ncare acestea pot dezvolta o reţea de contacte care să asigure o reprezentativitate reală.

Dreptul de suită are i oș com&onentă morală$ -n sensul că "@roprietarl sa posesorl nei opere este dator

să perită accesl atorli operei %i să o pnă la dispo*i#ie acestia$ dacă acest fapt este necesar pentre5ercitarea dreptli să de ator %i c condi#ia ca prin aceasta să n se adcă atingere ni interes legitial proprietarli sa al posesorli. Gn acest ca*$ proprietarl sa posesorl poate pretinde atorli operei ogaran#ie sficientă pentr secritatea operei$ asigrarea acesteia la o să ce repre*intă valoarea pe pia#ă aoriginalli$ prec %i o renera#ie corespn*ătoareH i că "ș @roprietarl originalli nei opere n aredreptl să o distrgă !nainte de a o oferi atorli ei la pre#l de cost al aterialli ".


37/71

Drepturile cone2e Jna dintre noutăţile absolute introduse -n )996 prin noua lege o constituie consacrarea şi

protejarea unei noi categorii de drepturi1 drepturile conexe dreptului de autor. Hermenii droits voisins" ca şi neig0bouring rig0ts" au -n vedere faptul că, -n ceea ce priveşte

principiile şi organizarea, aceste drepturi sunt foarte apropiate, deci Ovecine" dreptului de autor.7egiuitorul român a optat pentru termenul de drepturi conexe, ceea ce nu sc0imbă -nsă cunimic principiile generale de protecţie ale acestora.

Problema protejării creaţiilor artiştilor, a bunurilor culturale realizate de către producătorii defonograme sau de organismele de radiodifuziune şi televiziune şi ulterior, de către producătoriide videograme % i de programe pentru calculator& a -nceput să se pună, cu acuitate, abia -nșmomentul -n care evoluţia te0nicii a făcut posibilă nu numai -nregistrarea neautorizată aacestora, dar şi reproducerea lor, ca şi retransmiterea, difuzarea sau orice altă modalitate decomunicare publică.

Jna din problemele cărora li s!a căutat un răspuns legislativ a fost discrepanţa din ce -n ce mai

mare -ntre veniturile realizate de autori, sau producători, pe de o parte, şi de artiştii careexecutau ori interpretau operele acestora. n egală măsură s!a căutat un răspuns legislativ pentru a asigura o protec ie juridică adecvatăț

acelor forme de exprimare a personalită ii creatoare care se materializează -n interpretarea sauțexecu ia unei opere, mediind astfel accesul publicului la aceasta i accesul autorului la public.ț ș


38/71

Drepturi cone2e ,

titulari

$rtiti eecutan-ii inter&re iț # persoane fizice

ca1actorii$ c0ntaretii$ *icienii$dansatorii si alte persoane care

pre*intă$ c0ntă$ dansea*ă$recită$ declaă$ oacă$

interpretea*ă$ regi*ea*ă$diriea*a ori e5ectă in orice

alta odalitate o opera literara

sa artistică$ n spectacol deorice fel$ inclsiv folcloric$ de

varietă#i$ de circ ori dearionete.

:roducătorii deonograme +

persoane 8uridice

Organismele deradio și

televi)iune+persoane 8uridice

:roducătorii devideograme+

persoane 8uridice

i ii i i


39/71

'rtiștii e2ecutanți șiinterpreți

Dre&turile morale ale artiştilor executanţi sau interpreţi sunt, ca şi cele aleautorilor, drepturi personale, legate de persoana artistului.Kle conferă acestuia câteva prerogative extrem de importante şi anume1 dre&tul de &aternitate, al cărui conţinut este acelaşi ca şi -n cazul

autorilorE

dre&tul de a &retinde re)&ectarea calită(ii &re)ta(iei )ale. Drepturmare, orice -ncălcare a drepturilor sale, orice modificare sau oriceutilizare prin care se aduc &re6udicii #rave onoarei sau reputaţiei sale,persoanei sale sunt interzise.

5rtistul nu beneficiază de dreptul de retractare şi nici de dreptul de

divulgare, drepturi morale recunoscute autorilor.Caracteristicile drepturilor morale ale artiştilor executanţi sau interpreţi suntidentice cu cele ale autorilor1 ele au o durată nelimitată %durează atât timpcât există presta ia& şi nu pot face obiectul unei renunţări sau -nstrăinări.ț


40/71


41/71

Producătorii de fonograme nregistrarea sonoră sau fonograma este definită ca fi5area snetelor provenite dintr-o interpretare ori e5ec#iesa a altor snete ori a repre*entării digitale ale acestor snete$ alta dec0t sb fora nei fi5ări incorporate !ntr-o operă cineatografică sa !n altă operă adiovi*ală"

Producătorul de -nregistrări sonore este persoana fizică sau juridică ce are iniţiativa şi -şi asumăresponsabilitatea organizării şi finanţarea realizării primei fixări a sunetelor, fie ca acestea constituie sau nu ooperă in sensul legii.

n condiţiile legii, producătorul de fonograme beneficiază de o serie de dre&turi &atrimoniale e5clu)ive$ princare poate autoriza sau interzice următoarele1 reproducerea prin orice mijloc si sub orice forma a propriilor inregistrari sonore distribuirea propriilor inregistrari sonoreE inc0irierea propriilor inregistrari sonoreE imprumutul propriilor inregistrari sonoreE importul, in vederea comercializarii pe piata interna, a copiilor legal realizate ale propriilor inregistrari sonoreE radiodifuzarea si comunicarea publica a propriilor inregistrari sonore, cu exceptia celor publicate in scop

comercial, caz in care are dreptul doar la remuneratie ec0itabilaE punerea la dispozitia publicului a propriilor inregistrari sonore, astfel incat sa poata fi accesate, in orice loc si in

orice moment ales, in mod individual, de catre publicE retransmiterea prin cablu a propriilor inregistrari sonore.

De asemenea, producătorul de fonograme are dreptul de a -mpiedica importul de copii ale propriilor inregistrarisonore realizate fără autorizarea sa, cu excepţia situaţiilor -n care importul este efectuat de o persoană fizică,fără scop comercial, in bagajul personal legal admis.Durata drepturilor patrimoniale ale producatorilor de inregistrari sonore este de ;( de ani de la data primei fixari.Dacă -nsă -nregistrarea in decursul acestei perioade face obiectul unei publicări licite sau al unei comunicaripublice licite, durata drepturilor este de 3( de ani de la data la care a avut loc pentru prima oară oricare dintre

acestea.

Frganismele de radiodifuziune şi televiziune


42/71

Frganismele de radiodifuziune şi televiziune

5ceste organisme au dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza sau de a interzice, cu obligatia pentru celautorizat de a mentiona numele organismelor, urmatoarele1 fixarea propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziuneE reproducerea prin orice mijloc si sub orice forma a propriilor emisiuni si servicii de programe de

radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de suport, indiferent daca au fost transmise prin fir saufara fir, inclusiv prin cablu sau satelitE

distribuirea propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe oricefel de suportE

importul, in vederea comercializarii pe piata interna, a propriilor emisiuni si servicii de programe deradiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de suportE

retransmiterea sau reemiterea propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau deteleviziune prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar, precum

si prin orice alt mod de comunicare catre public, inclusiv retransmiterea pe /nternetE comunicarea publica a propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune inlocuri accesibile publicului, cu plata intrariiE

inc0irierea propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune, fixate pe oricetip de suportE

imprumutul propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe oricefel de suportE

punerea la dispozitia publicului a propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau deteleviziune fixate pe orice fel de suport, indiferent daca au fost emise prin fir sau fara fir, inclusiv prin cablusau satelit, astfel incât sa poata fi accesate in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catrepublic

Dreptul de distribuire a unui program de radiodifuziune ori de televiziune, fixat pe orice fel de suport, seepuizeaza o data cu prima vanzare sau cu primul transfer de drept de proprietate asupra originalului ori acopiilor acestuia, pe piata interna, de catre titularul de drepturi sau cu consimtamantul acestuia.Durata drepturilor patrimoniale ale organismelor de radiodifuziune şi televiziune este de ;( de ani, calculaţi de

la data de ) ianuarie a anului următor celui -n care a avut loc prima radiodifuzare a emisiunii sau a serviciuluide programe respectiv.


43/71

Producătorii de -nregistrări audiovizuale 5rmonizarea legislaţiei naţionale cu prevederile Directivei 9*+)((+CKK a ridicat o serie de probleme privind transpunerea -ntextul român a dispoziţiei europene, care prevede acordarea de drepturi conexe prodcătorilor priei fi5ări c privire laoriginall sa copia filli săH.

n definiţia europeană a filmului sunt agregate opera cinematografică, opera audiovizuală şi secvenţele animate de imagini.7egislaţia română nu face -nsă vorbire de fil", ci de operă cineatografică" şi de operă adiovi*ală", aceasta din urmăfiind definită ca opera e5priata printr-n procede siilar cineatografiei sa orice altă opera const0nd dintr-osccesine de iagini !n i%care$ !nso#ite sa n de snete".7egea nr.


44/71

Domeniul public

După expirarea duratei legale de protecţie, opera trece -ndomeniul public, ceea ce are drept consecinţă directă)u&rimarea oricărei com&en)a(ii &ecuniare &entrue5&loatarea o&erei i )u&rimarea o3li#a iei de a o3 ine e5ș ț țante autori1area titularului de dre&turi &entru utili1areao&erei < &re)ta iei arti)tice -n cau1ă.ț .

Dar aceasta nu -nseamnă nicidecum eliberarea utilizatorului deobligaţia legală de a respecta drepturile morale ale autorului +artistului executant i interpret, cu precădere dreptul deș

paternitate i dreptul la respectul itegrită ii operei, repsectiv aș țpresta iei artisticeț


45/71

Ce -nseamnă cesiunea drepturilor patrimonialeNPrin contractul de cesiune, titularul dreptului de autor stabileşte un ra&ort 6uridic cu un utili1ator$ numitce)ionar$ ced/ndu0i ace)tuia e5erci(iul unuia )au mai multor dre&turi &atrimoniale.Potrivit legii, cesiunea drepturilor patrimoniale poate fi e5clu)ivă )au nee5clu)ivă. >n ca1ul ce)iunii e5clu)ive, nici c0iar titularul dreptului de autor nu mai poate să!şi utilizeze opera -nmodalităţile, pe durata şi pe teritoriul convenite cu cesionarul şi nici nu mai poate -nc0eia un alt contract decesiune, având acelaşi obiect, cu o altă persoană.Kste obligatorie -nsă menţionarea expresă -n contract a caracterului exclusiv al cesiunii consimţite de titularuldrepturilor.

5stfel, dreptul de reprezentare a unei opere poate face obiectul unui contract de cesiune exclusivă către unutilizator, pentru o anumită perioadă şi pentru un anumit teritoriu. 5ceasta -nseamnă că, pentru acea perioadăşi pentru acel teritoriu, opera respectivă nu mai poate fi reprezentată de nici un alt utilizator. >n ca1ul unei ce)iuni nee5clu)ive, titularul dreptului de autor poate fie să!şi utilizeze el -nsuşi opera, -nmodalitatea cesionată neexclusiv, fie să mai cesioneze acest drept neexclusiv şi unei alte persoane, -n acelaşitimp. 5şadar, -n situaţia unei cesiuni neexclusive, dreptul de reprezentare cesionat unui utilizator mai poate ficesionat şi unui alt utilizator.4ezultă din cele de mai sus că cesiunea drepturilor patrimoniale poate sau nu să fie limitată la un mod deexploatare sau la un teritoriu. n această privinţă, legiuitorul lasă o foarte mare libertate de negociere părţilor.

Prin ce)iunea dre&turilor &atrimoniale titularul ace)tora tran)mite unui utili1ator$ -n mod e5clu)iv )aunu$ unul )au mai multe din dre&turile )ale$ &entru o anumită &erioadă 2i &entru o anume com&en)a(ie&ecuniară.Kxistă o singură prevedere legală a cărei nerespectare atrage nulitatea a3)olută a cesiunii1 e)te inter1i)ăce)iunea dre&turilor de e5&loatare a)u&ra totalită(ii o&erelor &e care autorul le va &utea crea -n viitor$fie că ace)tea )unt )au nu nominali1ate.


46/71

Ce trebuie să cuprindă un contract de cesiuneNContractul ca expresie a acordului de voinţă al celor două părţi, este supus, -n primul rând,re#ulilor #enerale )ta3ilite &otrivit dre&tului comun. 5stfel, pentru a -nc0eia un contract, sunt necesare următoarele1

ca&acitatea 6uridică a celor două &ăr(i de a contracta con)im(ăm/ntul &ăr(ilor o3iectul cert i licitș cau1a licită i moralăș7a acestea se adaugă condi ia 3unei0credin eț ț -n negocieri n afară de aceste reguli generale, aplicabile oricărui contract, actele juridice care au ca obiect

exerciţiul drepturilor de autor ! contractele de cesiune a drepturilor de autor ! sunt ţinute sărespecte anumite reguli specifice, stabilite -n mod expres prin 7egea nr.


47/71


48/71

Ce -nseamnă prezumţia legală de cesiune adreptului la difuzarea copiilor I

7egiuitorul intervine, -n cuprinsul actului normativ, cu o precizare carepriveşte toate contractele de reproducere ale unei opere.

Potrivit acesteia, -n lipsa unei alte prevederi contractuale, operează&re1um(ia de ce)iune 2i a dre&tului la difu1area co&iilor realizate prinefectul contractului de reproducere.

Cu alte cuvinte, dacă prin contract nu s!a prevăzut -n alt mod, prinsemnarea contractului de reproducere a unei opere, titularul dreptului deautor asupra acesteia cesionează reproducătorului şi dreptul de a difuzacopiile astfel realizate.

Prezumţia legală privind cesionarea concomitentă şi a dreptului de difuzarea copiilor nu acoperă -nsă şi cesiunea dreptului la import, decât dacă

aceasta este expres prevăzută -n contract. Prin &re1um(ia de ce)iune a dre&tului la difu1area co&iilor$ le#iuitorul

)ta3ile2te re#ula #eneral a&lica3ilă, care poate fi modificată doar prinefectul unei clauze exprese incluse -n contract.

Ce e)te un contract de editare


49/71

Ce e)te un contract de editare

Contractul de editare face obiectul unei reglementări speciale -n cadrul legii.Prin contractul de editare, titularul dreptului de autor cedea1ă editorului at/t dre&tul de re&roducere c/t 2idre&tul de difu1are a o&erei.Constatăm că -n acest caz legiuitorul reglementează o3li#ativitatea ce)iunii concomitente at/t a dre&tului

de re&roducere c/t 2i a dre&tului de difu1are şi nu instituie doar o prezumţie de cesiune a dreptului dedifuzare, ca -n cazul contractului de reproducere discutat mai sus.Contractul de editare tre3uie )ă cu&rindă următoarele clau1e1a& durata cesiunii consimţiteEb& natura exclusivă sau neexclusivă a acesteiaEc& -ntinderea teritorială a cesiuniiEd& numărul maxim şi minim al exemplarelorE

e& remuneraţia autoruluiEf& numărul de exemplare rezervate autorului cu titlu gratuitEg& termenele de apariţie şi difuzare a fiecărei ediţii sau a fiecărui tirajE0& termenul de predare a originalului operei de către autorEi& procedura de control al numărului de exemplare produse de către editor.aţă de aceste clauze generale, valabile pentru toate contractele de editare, trebuie să facem unele precizări

-n legătură cu prevederea de la lit. 0. 5stfel, prin Ooriginalul opereiO nu trebuie să se -nţeleagă neapărat, originalul unei opere de artă plastică, carede multe ori nici nu mai este -n proprietatea autorului. n astfel de situaţii, prevederea respectivă se referă laoriginalul operei fotografice care reproduce opera, sau la o reproducere a operei originale, realizate printr!uncontract de reproducere. n astfel de situaţii, la -nc0eierea contractului de editare se vor avea -n vedere atâtdre&turile autorului o&erei ori#inare care urmează a fi reprodusă şi publicată, cât şi dre&turile autoruluio&erei foto#rafice. Absenţa clauzelor menţionate mai sus la lit. a., b. şi d. dă dreptul părţii interesate săceară anularea contractului. F altă dispoziţie vizează obligaţia editorului de a -napoia autorului, dacă nu s!a

convenit altfel, originalul operei, ilustraţiile şi orice alte documente primite pentru publicare.


50/71

Ce drepturi are autorul unei fotografii princare se reproduce o operăN

Dacă reproducerea unei opere se ace prin intermediul unei otografi atuncidreptul autorului otografei de a,!i e2ploata propria operă nu poatepre.udicia (n nici un "el dreptul autorului operei reproduse'

Le)ultă de aici că e2erciţiul drepturilor proprii ale autorului otografei este "ntr,un el subordonat dreptului autorului operei reproduse care "!i poateoric=nd e2ercita dreptul de retractare de e2emplu "mpiedic=nd astel pe

autorul otografei să,ţi e2ercite propriul drept de divulgare& Drepturile autorului "otografei nu pot pre.udicia drepturile

autorului operei care este reprodusă prin acea "otografe !i oriceutilizare a operei "otografce trebuie să fe corelată cu respectareadrepturilor autorului operei reproduse'

:otrivit legii transmiterea drepturilor patrimoniale asupra unei opere

"otografce este prezumată (n situaţia (n care are loc (nstrăinareanegativului acesteia& 'utorul "!i poate păstra e2erciţiul drepturilor patrimoniale numai dacă

această clau)ă este prevă)ută e2pres "n contractul de "nstrăinare anegativului&


51/71

Ce drepturi are autorul unui portretNPrevederea menţionată la paragraful precedent este, -n multe privinţe, similară cu cea potrivit căreia,

pentru a se asigura protecţia persoanei reprezentate -ntr!un portret, difuzarea acestuia, re&roducerea)au comunicarea )a &u3lică )unt )u&u)e autori1ării )au con)im(ăm/ntului$ du&ă ca1$ a&er)oanei re)&ective ori a mo2tenitorilor ace)teia$ &entru o durată de 89 de ani du&ă moartea)a.Prevederea menţionată se referă la orice modalitate te0nică de realizare a unui portret.7egiuitorul stabileşte -nsă, -n continuare, anumite excepţii de la obligaţia autorizării menţionate mai sus.Ace)te e5ce&(ii )unt1

a. persoana reprezentată este de profesie model sau a primit o remuneraţie pentru a pozaEb. persoana reprezentată este o persoană general cunoscută, iar portretul a fost executat cuocazia activităţilor sale publicec. portretul persoanei constituie un detaliu al unei opere ce prezintă o adunare, un peisaj sau omanifestare publică.

Autorul unui &ortret nu -l &oate difu1a$ re&roduce )au comunica &u3lic -n li&)a autori1ării&er)oanei re&re1entate )au a mo2tenitorilor ace)teia$ cu anumite e5ce&(ii &revă1ute -n le#e.

Pe de altă parte, fotografia unei persoane, executată la comanda acesteia, poate fi publicată şireprodusă de persoana respectivă sau de moştenitorii acesteia, fără consimţământul autorului, dacăprin contractul de comandă nu s!a convenit altfel.ingura obligaţie impusă de legiuitor -n acest caz priveşte menţionarea pe reproduceri a numeluiautorului fotografiei, dacă acesta figurează pe original.Autorul unei &ortret )au al oricărei o&ere e5ecutate la comandă are dre&tul de men(ionare anumelui )ău &e toate re&roducerile o&erei$ dacă ace)ta a&are &e ori#inalul re&rodu)$ dar nu are

dre&tul de a )e o&une la difu1area$ re&roducerea )au comunicarea &u3lică a acelei o&ere.


52/71

Ce -nseamnă un contract de reprezentare aunei opereN

n sensul legii, prin reprezentare se -nţelege reprezentarea scenică,recitarea sau orice altă modalitate publică de execuţie sau de prezentaredirectă a operei. n continuare, se face vorbire de Oexpunerea publică aoperelor de artă plastică, de artă aplicată, fotografice şi de ar0itecturăO.Cele două drepturi exclusive menţionate reprezintă cele două modalităţi

principale de realizare a comunicării publice directe, aşa cum este aceastadefinită de legiuitor. Deşi dreptul de reprezentare este un drept care priveşte -n principal artele

interpretative, totuşi, -n anumite situaţii, acesta se referă şi la operele dindomeniul artelor vizuale. ensul mai larg al dreptului de reprezentare, caunul din cele două mari drepturi patrimoniale recunoscute autorului,

include şi dreptul de expunere publică. Contractul de re&re1entare -n )en)ul re)tr/n) al termenului$ e)te un

contract )&ecific$ care are -n vedere caracteri)ticile re&re1entării)cenice 2i intră -n domeniul artelor )&ectacolului.


53/71


54/71

Ce -nseamnă cesiunea dreptului de adaptarescenică sau audiovizuală a unei opereN

Prin adaptare se -nţelege realizarea unei opere derivate, pornindu!se de la o operăoriginală preexistentă şi ca atare titularul dreptului de autor asupra acestei opere aredreptul exclusiv de a autoriza adaptarea.

5utorul adaptării este autor al operei derivate pe care a creat!o şi se bucură de toatedrepturile conferite de lege autorilor.Pentru ada&tarea audiovi1uală, legiuitorul pune condi(ia e5&re)ă a formei )cri)e a

contractului , -n timp ce pentru adaptarea scenică această condiţie expresă nu există. 5utorul adaptării audiovizuale este considerat, ca autor al operei audiovizuale.Prin contractul de adaptare audiovizuală, titularul dreptului de autor asupra opereipreexistente -şi transferă producătorului dre&tul e5clu)iv de autori1are a tran)formăriio&erei 2i de includere a ace)teia -n o&era audiovi1uală.Contractul trebuie să cuprindă cu necesitate clauze referitoare la condiţiile producţiei,

difuzării şi proiecţiei operei audiovizuale.7egiuitorul nu face aceste precizări -n ceea ce priveşte contractul de adaptare scenică.4ezultă astfel că -nc=eierea contractului de ada&tare )cenică e)te #uvernată dere#ulile #enerale &rivind ce)iunea dre&turilor$ ce &oate fi e5clu)ivă )au nu$ -nfunc(ie de acordul &ăr(ilor .


55/71

Ce drepturi se cesionea)ă prin contractulde reali)are a regiei unui spectacolE

4egizorul unui spectacol, indiferent de genul acestuia, este titular dedrepturi conexe, -n timp ce regizorul unei opere audiovizuale este, potrivitlegii, autor principal al acesteia dacă -şi asumă conducerea creării şirealizării operei audiovizuale.

Prin contractul pe care -l -nc0eie, regizorul consimte la comunicarea

&u3lică a &re)ta(iei )ale$ nefi5ate &e un )u&ort$ -n )c=im3ul uneiremunera(ii. Celelalte drepturi exclusive ale regizorului unui spectacol,menţionate -n lege, pot fi cesionate concomitent sau ulterior, dar fiecare dinaceste cesiuni dă dreptul regizorului să primească o remuneraţie distinctă.

5stfel, autori1area fi5ării )&ectacolului$ a ada&tării ace)tuia$ a difu1ării&re)ta(iei fi5ate )au a emiterii )au tran)miterii &rin radiodifu1iune )au

televi1iune a )&ectacolului$ fi5at )au nu etc.$ pot fi negociate distinct şi -ndrituiesc regizorul la plata unor compensaţii pecuniare ce ar trebuinegociate pentru fiecare tip de utilizare -n parte.

5ceste prevederi se aplică, tatis tandis, şi dirijorului.

C d t i i ă ti t l t t i


56/71

Ce drepturi cesionează artistul executant şiinterpret -n cadrul realizării unui spectacol/

Ca şi -n cazul regizorului, artistul executant sau interpret care participă larealizarea unui spectacol, -n vederea comunicării publice a acestuia, esteţinut să -şi cesioneze către producătorul spectacolului dre&tul decomunicare &u3lică a &re)ta(iei )ale arti)tice, nefixate pe un suport.

Celelalte drepturi exclusive ale artistului executant sau interpret, menţionate

la art. 9< din lege, pot fi cesionate concomitent sau ulterior, dar fiecare dinaceste cesiuni dă dreptul artistului să primească o remunera(ie di)tinctă. 5stfel, autori1area fi5ării )&ectacolului$ a re&roducerii ace)tuia$ a

ada&tării ace)tuia$ a difu1ării &re)ta(iei fi5ate )au a emiterii )autran)miterii &rin radiodifu1iune )au televi1iune a )&ectacolului$ fi5at)au nu etc., pot fi negociate distinct şi -ndrituiesc artistul la plata unor

compensaţii pecuniare ce ar trebui negociate pentru fiecare tip de utilizare -n parte.

C i ă t i f ă ii


57/71

Cum se negocia)ă autori)area f2ăriiunui spectacol/

5şa cum am arătat, autorizarea fixării unui spectacol este un dre&t di)tinct altitularilor de drepturi de autor şi de drepturi conexe, care poate fi cesionatconcomitent cu contractul de reprezentare scenică ori de cesiune a dreptului decomunicare publică a prestaţiei sau )e&arat.

5utorizarea fixării ca atare nu presupune -nsă şi autorizarea reproducerii fixării, adifuzării prestaţiei fixate sau a emiterii ori transmiterii acesteia prin radiodifuziune sau

televiziune sau a retransmiterii sale prin orice mijloc %fără fir, prin fir, prin cablu, prinsatelit, etc.&, fiecare din acestea fiind alte modalităţi de utilizare şi exploatare,distincte de fixare, pentru care este necesară autorizarea titularilor de drepturi.

Pentru oricare din aceste modalităţi de utilizare sau exploatare legiuitorul prevededouă situaţii1 # arti2tii inter&re(i )au e5ecutan(i care &artici&ă -n mod colectiv la aceeaşi

prestaţie %membrii unui corp de balet, unei trupe teatrale, unui grup muzical, unuicor, unei orc0estre, etc.& tre3uie )ă -2i de)emne1e -n )cri) un re&re1entantcare să negocieze autorizarea prevăzută de lege pentru -ntregul colectiv.

# )oli2tii$ re#i1orul$ diri6orul negociază individual condiţiile acordării respectiveiautorizaţii.

C b i ă i ă d


58/71

Ce trebuie să conţină un contract deexpunere a unei opereN

ingura obligaţie specifică acestui gen de contracte şi care priveşteexpunerea publică a operei este aceea care cade -n sarcina persoaneifizice sau juridice care organizează expoziţia.

5stfel, or#ani1atorul unei e5&o1i(ii ră)&unde de inte#ritatea o&erelore5&u)e.

n acest sens, organizatorul are obligaţia legală de a lua toate măsurilepentru -nlăturarea oricărui risc. 4ăspunderea organizatorului este aşadar o răspundere civilă şi el poate fi

obligat la plata de daune pentru orice vătămare adusă operei. Pe de altă parte, organizatorului unei expoziţii, licitaţii, târg sau colecţii i se

permite, fără autorizarea autorului, )ă re&roducă o&erele e5&u)e$ darnumai -n cataloa#e &u3licate 2i di)tri3uite -n ace)t )co& de către el

-n)u2i. Detalierea condiţiilor de expunere, de transport etc. cade -nsă -n sarcina

părţilor, prin contractul pe care urmează să!l negocieze şi să!l -nc0eie.

Ce -nseamnă dobândirea dreptului de


59/71

Ce -nseamnă dobândirea dreptului deproprietate asupra unei opere de artă

plasticăN Fperele de artă plastică, prin -nsuşi caracterul lor, sunt -n general indisolubil legate de un)in#ur 2i unic )u&ort material. Ca atare, valorificarea muncii de creaţie nu se poate face fără

-nstrăinarea operei. " Proprietarul originalului unei opere de artă plastică sau fotografică are dreptul să o expună

public, c0iar dacă aceasta nu a fost adusă la cunoştinţă publică, -n afara cazului -n care autorula exclus -n mod expres acest drept prin actul de -nstrăinare a originalului. "

Pentru a asigura, -nsă, autorului, posibilitatea de a!şi exercita drepturile, legiuitorul dispune, la

art. '3 alin. %6& că Odo3/ndirea dre&tului de &ro&rietate a)u&ra )u&ortului material al uneio&ere nu conferă &rin ea -n)ă2i un dre&t de e5&loatare a)u&ra o&ereiO. 4ezultă din cele de mai sus că autorul are posibilitatea legală de a -nstrăina suportul material

al operei, rezervându!şi -nsă, -n continuarea exercitarea tuturor sau unora dintre drepturileexclusive pe care legea i le recunoaşte.

Prevederea )u)0men(ionată diferă de &re1um(ia de ce)iune )ti&ulată la art. ;! alin. ,:?$ 2icare &rive2te e5clu)iv o&erele foto#rafice. %nstrăinarea negativului unei opere fotograficeare ca efect transmiterea drepturilor patrimoniale ale titularului dreptului de autor asupraacesteia, dacă prin contract nu s!a prevăzut altfel. &

5 adarș La -n)trăinarea unei o&ere de artă &la)tică$ autorul ace)teia &oate di)&une cu&rivire la utili1area 2i e5&loatarea ulterioară a ace)teia$ fie inter1ic/nd e5&re)comunicarea )a &u3lică$ fie con)im(ind e5&re) la ce)iunea$ e5clu)ivă )au nee5clu)ivă$ atotalită(ii )au a unui număr din dre&turile )ale de e5&loatare.

C lt d t i t l i di


60/71

Ce alte drepturi are autorul unei opere dindomeniul vizualN

7a art. **, legiuitorul stabileşte dreptul autorului unei opere ! şi obligaţia corelativă a proprietaruluisau posesorului acelei opere ! de a avea acce) la o&eră şi de a putea să o aibă la dispoziţie, -nurmătoarele condiţii1 ca acest fapt să fie necesar pentru exercitarea dreptului său de autorE ca prin aceasta să nu se aducă atingere unui interes legitim al proprietarului sau posesorului./n continuare, se prevede posibilitatea ca proprietarul sau posesorul să pretindă autorului o garanţiesuficientă pentru securitatea operei, asigurarea acesteia la o sumă ce reprezintă valoarea pe piaţă a

originalului, precum şi o remuneraţie suficientă.Jn alt drept al autorului, prevăzut la art. *2, este acela de a i )e oferi )&re cum&ărare$ la &re(ul deco)t al materialului$ ori#inalul unei o&ere &ro&rii, pe care proprietarul doreşte să o distrugă./n situaţia -n care returnarea originalului nu este posibilă, proprietarul are obligaţia de a permiteautorului să facă o copie a operei O-ntr!o manieră corespunzătoare.O/n cazul unei structuri ar0itecturale, dreptul autorului se rezumă la a face fotografii ale operei şi la aprimi reproducerea proiectelor.Pe de altă parte, -n ceea ce priveşte tot operele de ar0itectură, la expunerea studiilor şi proiectelor -nvecinătatea sau -n incinta şantierului trebuie să se menţioneze, la loc vizibil, numele autorului, dacăprin contract nu s!a convenit altfel.

5ceeaşi obligaţie de inscripţionare la loc vizibil a numelui autorului este valabilă şi -n ceea cepriveşte construcţia sau structura ar0itecturală realizată.

C d t i t l i ă t


61/71

Ce drepturi are autorul unei opere apărute -ntr!o publicaţie periodicăI

7egiuitorul dispune că, -n li&)a unei conven(ii contrare$ titularul dre&tului de autor a)u&ra unei o&erea&ărute -ntr0o &u3lica(ie &eriodica &ă)trea1ă dre&tul de a o utili1a )u3 orice forma$ cu condi(ia )a nu&re6udicie1e &u3lica(ia in care a a&ărut o&era.După cum se poate constata, prevederea legală lasă părţile să convină asupra clauzelor din contractul decesiune. ingura condiţie impusă de legiuitor este ca prin utilizările consimţite de autor către terţi sa nu fieprejudiciata publicaţia in care a apărut opera %se sub-nţelege că această prevedere se referă la perioadapentru care a fost consimţită cesiunea&. 7egiuitorul nu dă nici un fel de explicaţii cu privire la naturaprejudiciului ce ar putea fi cauzat publicaţiei.

Ce )e -nt/m&lă cu o&erele ne&u3licate de către &eriodice7egea prevede că -n li&)a unei conven(ii contrare$ titularul dre&tului de autor &oate di)&une li3er deo&eră$ dacă acea)ta nu a fo)t &u3licată* -n termen de o lună de la data acce&tării$ -n ca1ul unui cotidian@ -n termen de ! luni$ -n ca1ul altor &u3lica(ii.

aţă de această prevedere, sunt necesare două precizări1 legiuitorul nu dispune, şi nici nu avea cum, asupra momentului acceptării %intervalul de timp -ntre momentul

depunerii operei şi cel al acceptării& şi nici asupra modalităţilor concrete prin care se realizează acceptareaoperei.

legea nu distinge -ntre contractele de cesiune şi contractele individuale de muncă cu misiune creatoare. Caatare, un asemenea contract individual de muncă ar trebui să conţină clauze precise şi in ceea ce priveştedrepturile autorului!angajat asupra operelor nepublicate sau neacceptate de către publicaţia angajatoare.


62/71

Ce -nseamnă neretroactivitatea legiiN

Ca orice lege, nici 7egea nr.


63/71

Fperele create+ presta iile artistice realizate -n cadrul unui contract individual de muncăț

BArt. . ! ,"? n lipsa unei clauze contractuale contrare, pentru operele create -n -ndeplinirea atribuţiilor deserviciu precizate -n contractul individual de muncă, drepturile patrimoniale aparţin autorului operei create. nacest caz, autorul poate autoriza utilizarea operei de către terţi, numai cu consimţământul angajatorului şi cu

recompensarea acestuia pentru contribuţia la costurile creaţiei. Jtilizarea operei de către angajator, -n cadrulo3iectului de activitate, nu necesită autorizarea angajatului autor.,8? n cazul -n care clauza prevăzută la alin. %)& există, aceasta urmează să cuprindă termenul pentru care aufost cesionate drepturile patrimoniale de autor. n absenţa precizării termenului, acesta este de trei ani de ladata predării operei.,:? După expirarea termenelor prevăzute la alin. %*&, -n lipsa unei clauze contrare, angajatorul este -ndreptăţit să -i pretindă autorului plata unei cote rezonabile din veniturile obţinute din utilizarea operei sale, pentru a

compensa costurile suportate de angajator pentru crearea operei de către angajat, -n cadrul atribuţiilor deserviciu.,? 7a expirarea termenului menţionat la alin. %*& drepturile patrimoniale revin autorului.,? 5utorul unei opere create -n cadrul unui contract individual de muncă -şi păstrează dreptul exclusiv deutilizare a operei, ca parte din ansamblul creaţiei sale. "

n cazul -n care opera+presta ia nu se utilizează -n cadrul "obiectului de activitate al angajatorului" %e.g. fixarea iț ș

radiodifuzarea sau reproducerea i comercializarea videogramelor unui spectacol de teatru& cesiunea seșnegociază astfel1 5utorii, regizorul, dirijorul şi soliştii acordă aceste autorizaţii direct, prin contract scris semnat de fiecare dintre

eiE ceilalţi artişti executanţi sau interpreţi, care participă -n mod colectiv la acea prestaţie %membrii unui grup

muzical, unui cor, unei orc0estre, unui corp de balet, unei trupe teatrale etc.& trebuie să -şi desemneze dintreei un reprezentant pentru acordarea acestei autorizaţii. Desemnarea acestui reprezentant se face -n scris, cu

acordul majorităţii membrilor colectivului care participă efectiv la spectacolul respectiv.


64/71

7imitele exercitării dreptului de autor şi testul -n trei


65/71

7imitele exercitării dreptului de autor şi testul -n treipaşi

Te)tul -n trei &a2iHestul -n trei paşi a fost introdus pentru prima dată -n )963 -n Convenţia de la 8erna, cu

aplicare la dreptul exclusiv de reproducere prevăzut la art. 9%*&. Jlterior, a fost transpus -n 5cordul H4/P, Hratatul F$P/ privind dreptul de autor, Hratatul F$P/ privind prestaţiile artisticeşi fonogramele, Directiva 9)+*;(+KKC %5rt. 6.2&, Directiva 96+9+KC %5rt.6.2& , Directiva*(()+*9+KC %5rt.;.;&.

5rt. )2 din H4/P prevede că Aebrii vor restr0nge liitările %i e5cep#iile c privire ladreptrile e5clsive nai la anite ca*ri speciale care n intră !n conflict c e5ploatareanorală a operei %i n predicia*ă !n od nestificat interesele legitie ale titlarli dedreptri ."Cei trei paşi sunt aşadar1 5numite cazuri speciale Conflict cu exploatarea normală a operei Prejudiciu nejustificat adus intereselor legitime ale titularului

Condi ia &reala3ilă e)te aceea ca o&era


66/71

ţ

reproducerea unei opere -n cadrul procedurilor judiciare, parlamentare sau administrative ori pentru scopuri de siguranţă publicăE utilizarea de scurte citate dintr!o operă, -n scop de analiză, comentariu sau critică ori cu titlu de exemplificare, -n măsura -n care

folosirea lor justifică -ntinderea citatuluiE utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere -n publicaţii, -n emisiuni de radio sau de televiziune ori -n -nregistrări

sonore sau audiovizuale, destinate exclusiv -nvăţământului, precum şi reproducerea pentru -nvăţământ, -n cadrul instituţiilor de -nvăţământ sau de ocrotire socială, de articole izolate sau de scurte extrase din opere, -n măsura justificată de scopul urmăritE reproducerea pentru informare şi cercetare de scurte extrase din opere, -n cadrul bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor,

ar0ivelor instituţiilor publice culturale sau ştiinţifice, care funcţionează fără scop lucrativE reproducerea integrală a exemplarului uneiopere este permisă, pentru -nlocuirea acestuia, -n cazul distrugerii, al deteriorării grave sau al pierderii exemplarului unic din colecţiapermanentă a bibliotecii sau a ar0ivei respectiveE

reproducerile specifice realizate de bibliotecile accesibile publicului, de instituţiile de -nvăţământ sau de muzee ori de către ar0ive,care nu sunt realizate -n scopul obţinerii unui avantaj comercial sau economic, direct ori indirectE

reproducerea, cu excluderea oricăror mijloace care vin -n contact direct cu opera, distribuirea sau comunicarea către public a imaginii

unei opere de ar0itectură, artă plastică, fotografică sau artă aplicată, amplasată permanent -n locuri publice, -n afara cazurilor -n careimaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri, distribuiri sau comunicări şi dacă este utilizată -n scopuricomercialeE

reprezentarea şi executarea unei opere -n cadrul activităţilor instituţiilor de -nvăţământ, exclusiv -n scopuri specifice şi cu condiţia caatât reprezentarea sau executarea, cât şi accesul publicului să fie fără platăE

utilizarea operelor -n timpul celebrărilor religioase sau al ceremoniilor oficiale organizate de o autoritate publicăE utilizarea, -n scopuri publicitare, a imaginilor operelor prezentate -n cadrul expoziţiilor cu acces public sau cu vânzare, al târgurilor,

licitaţiilor publice de opere de artă, ca mijloc de promovare a evenimentului, excluzând orice utilizare comercială. reproducerea, distribuirea, radiodifuzarea sau comunicarea către public, fără un avantaj direct sau indirect, comercial sau economic1

# de scurte extrase din articole de presă şi reportaje radiofonice sau televizate, -n scopul informării asupra problemelor de actualitate,cu excepţia celor pentru care o astfel de utilizare este, -n mod expres, rezervatăE

#de scurte fragmente ale conferinţelor, alocuţiunilor, pledoariilor şi ale altor opere de acelaşi fel, care au fost exprimate oral -n public,cu condiţia ca aceste utilizări să aibă ca unic scop informarea privind actualitateaE

# de scurte fragmente ale operelor, -n cadrul informaţiilor privind evenimentele de actualitate, dar numai -n măsura justificată descopul informăriiE

# de opere, -n cazul utilizării exclusiv pentru ilustrare -n -nvăţământ sau pentru cercetare ştiinţificăE # de opere, -n beneficiul persoanelor cu 0andicap, care sunt direct legate de acel 0andicap şi -n limita cerută de 0andicapul respectiv.

Jtili ă i ţi 0it bilă


67/71

Jtilizări cu remuneraţie ec0itabilă7egiuitorul prevede situa ii -n care titularul autor sau 5K/( nu are un drept de autorizare, dar are unțdrept la remunera ie ec0itabilă.ț

5stfel, potrivit art. )(6ind;., pentru utilizarea directa sau indirecta a fonogramelor publicate in scopcomercial ori a reproducerilor acestora prin radiodifuzare sau prin orice modalitate de comunicare catrepublic, artistii interpreti sau executanti si producatorii de fonograme au dreptul la o remuneratie unicaec0itabila.

5şadar, o fonogramă comercială care se radiodifuzează, comunică public la o discotecă, bar,restaurant, orice alt loc public dă naştere dreptului la remunerare pentru artiştii executanţi şi interpreţi şiproducători.Ksenţial pentru calificarea acestei excepţii de la drepturile exclusive ale titularilor este scopul utilizării, şi

anume comunicarea publică a unei fonograme comerciale, aflate deci deja -n circuitul comercial public.

5 adar, drepturile care dau na tere unei remunera ii ec0itabile % gestionate obligatoriu de organismeleș ș țde gestiune colectivă&1 dreptul la remuneraţie ec0itabilă pentru -mprumutul public i pentru -nc0iriereEș dreptul de radiodifuzare a operelor muzicaleE

dreptul de suită dreptul de comunicare publică a operelor muzicale, cu excepţia proiecţiei publice a operelorcinematograficeE

dreptul la remuneraţie ec0itabilă recunoscut artiştilor interpreţi şi producătorilor de fonogramepentru comunicarea publică şi radiodifuzarea fonogramelor de comerţ sau a reproduceriloracestoraE

dreptul de retransmitere prin cablu.


68/71

Jtilizări cu remuneraţie compensatorie

A treia cate#orie este aceea a utilizărilor permise fără a fi necesar consimţământultitularului de drepturi, dar pentru care se prevede plata unei remuneraţiicompensatorii.

n acest caz este vorba de co&ia &rivată, respectiv de reproducerea unei opere,pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii. %5rt. 2' alin. )&

Pentru reproducerile realizate cu titlu de copie privată există o obligaţie de plată.

5ceasta este cunoscută sub denumirea de Orenera#ie copensatorie pentr copia privată".

Autorii operelor susceptibile de a fi reproduse prin -nregistrări sonore sauaudiovizuale pe orice tip de suport, precum şi cei ai operelor susceptibile de a fireproduse pe 0ârtie, direct ori indirect, au dreptul, -mpreună cu editorii$&roducătorii 2i cu arti2tii inter&re(i )au e5ecutan(i, după caz, la o remuneraţie

compensatorie pentru copia privată. Dreptul la remuneraţia compensatorie pentrucopia privată nu poate face obiectul unei renunţări din partea beneficiarilor. 4emuneraţia compensatorie pentru copia privată se plăteşte de fabricanţii şi+sau

importatorii de suporturi i de aparate, indiferent dacă procedeul folosit este unulșanalogic sau digital.


69/71

@estiunea colectivă

Frganismele de gestiune colectivă a dreptului de autor şi a drepturilorconexe suntpersoane juridice constituite prin liberă asociere de cătretitularii de drepturi dintr!un anumit domeniu, care au ca obiect deactivitate, -n principal, colectarea şi repartizarea drepturilor a cărorgestiune le este -ncredinţată de către titulari.

@estiunea colectivă a drepturilor de autor se poate face numai pentruoperele aduse anterior la cunoştinţă publică, iar gestiunea colectivă adrepturilor conexe se poate face numai pentru interpretări sau execuţiifixate ori radiodifuzate anterior, precum şi pentru fonograme orivideograme aduse anterior la cunoştinţă publică

$embri # orice titular de drepturi din domeniul care face obiectul deactivitate al respectivului F@C.

Principii1 acces nerestric ionat i nediscriminatoriu, tratament egal,ț ștransparen ă, conducere colectivăț


70/71

@n pre)ent "n Lom=nia sunt organi)ate si uncţionea)ă cu avi)ul OLD'un număr de #$ organisme de gestiune colectivă&* în domeniul dreptului de autor:#& $OTO gestionea)ă drepturile autorilor de opere scrise din domeniulteologic !tiinţifc !i inoeducaţional1H& $PM gestionea)ă drepturile autorilor de opere mu)icale1& $RD$$ gestionea)ă drepturile patrimoniale de autor de opere

audiovi)uale si videograme1J& COP1RO gestionea)ă drepturile autorilor de opere scrise1>& D$CI2&%$R$ gestionea)ă drepturile autorilor de operecinematografce !i alte opere audiovi)uale16& OP3R$ %CRI%4'RO gestionea)ă drepturile autorilor de opere scrise1%& P3R5$M gestionea)ă drepturile autorilor de opere !tiinţifce1

$& 6CMR&$D$ gestionea)ă drepturile autorilor de opere mu)icale15& 7I%$RT$ gestionea)ă drepturile autorilor din domeniul artelorvi)uale&

http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=1049http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=966http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=862http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=68http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=69http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=846http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=70http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=71http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=72http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=72http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=71http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=70http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=846http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=69http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=68http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=862http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=966http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=1049


71/71

în domeniul drepturilor conexe:

#?& $DP8R gestionea)ă drepturile producătorilor de onograme1##& $R$I39 gestionea)ă drepturile arti!tilor interpreţi sau e2ecutanţi1#H& CR3DID$M gestionea)ă drepturile artistilor interpreti saue2ecutanţi1#& %OP8I$ gestionea)ă drepturile de autor și cone2e aleproducătorilor de opere cinematografce și alte opere audiovi)uale&

#J& 62$RT gestionea)ă drepturile cone2e ale arti!tilor interpreţi saue2ecutanţi1#>& 6P8$R&$R5O$ gestionea)ă drepturile producătorilor de operecinematografce !i alte opere audiovi)uale1#6& 6P8R gestionea)ă drepturile producătorilor de onograme&#%& 6PI8 gestionea)ă drepturile producătorilor de onograme&#$& 6P7R gestionea)ă drepturile patrimoniale cone2e aparţin=ndproducătorilor de videograme&
http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=73http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=560http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=75http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=1078http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=886http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=76http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=77http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=983http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=717http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=717http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=983http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=77http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=76http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=886http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=1078http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=75http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=560http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=73

Documents

Drepturi de Autor 2016