CONSTANTIN PREDA

IN LEGATURA CU CIRCULA'fIA STATERILOR DIN CYZIC LA DUNAREA DE JOS

Rolul deosebit de important pe care I-au jucat staterii de e!ectrum ai ora~ului Cyzic in comer~ul din bazinul Mildi Negre ~i din regiunea Balcanilor, in cursul secolelor V-IV Le.n ., a fost deseori subliniat in studii $i lucrari de numisn1atidi $i istol'ie antica. Aceste interesante emi­&iuni monetare au atras atentia, nu atlt prin caracterul lor nUlnismatic ~i stilistic, cit mai ales prin larga lor raspindire. Numeroasele descope­riri de cyzicieni f}icu te in zona Balcanilor, ca ~i pe coasta tracidi a IVHirii Negre,l preCUlTI $i cele selnnalate in Crimeea sau in general 1n regiunea de nord a Pontului Euxin,2 reprezinta dovezi graitoare, in acest sens. Argumente in plus cu privire la rolul economir. al staterilor din Cyzic ~i la valoarea lor de moneda-etalon de schimb, "ccunoscutii in regiunile amintite, intilnilTI in unele Inarturii epigrafice, care ne of era date insemnate despre anumite reglementiiri alecomertului din Pontul Euxin ~i despre raportul dintre staterul de electrum din Cyzic ~i o serie de monede olbiene 3.

Dadi pentru iregi unea nord-pontica ~i cea a Balcanilor, ell prelun­gire pe coasta tracicii a Marii Negre, raspindirea ~i circula\ia cyzicienilor este pe deplin doveditii, situa\ia, din acest punet de vedere, pentru iiirmul dobrogean ~i mai ales pentru zona Dunarii de Jos, nu ne apare. sau eel putin nu ne aparea pina acum, suficient de lilnpede. Infonna­\iile de care dispuneal11 pina in ultima vrel11e lasau il11presiacii regiu­nile run preajma gurilor Istrului nu ajunsesera sil intre in sfere de cir­cula\ie a sbaterului cyzician. Ce le citeva date pastrate, nu nUlnai cii n-au fost expJoattate. ci climpotriva, ele au ajuns in ultima vreme sa fie chiar contestate. lnainte insa de a vedea in ce Inasura se poate sau

1 T . Gerasimov, in God-i$nik-Sofia, VII, 1944, p. 72-89; idem, in Izvestiia­l nstUut, XXV, 1962, p. 231 ; Sydney P. Noe, A bibUogmphy of greek coin hoards, in Numismatic Notes and Monographs, 78, 1937.

'2 Ch. Lenormant, in Revue Numismattque. 1856, p. 24; K. Regling, in Zeit­schrift fur Numismatik, XLI. 1-2, 1931, p. 1-46; D. B. ~elov, in VDI, 2, 1949, p. 93-98; P. O. Ka6$kovski, in VDI, 3, 1958, p. 121-136.

3 W. Dittenberger, Syll. inseT. graec., 218 ; P. O. Kari:;;kovski, loe. eit.; cf. ~i H. Schmitz, Ein Gesetz der Stadt Olb'La zum Seh'utz ihres Sielbergeldes. Frei­burg, 1925.

CONSTANTIN PREDA

nu pune baza pe aceste infonna~ii socotim necesar Sa Ie remnintim pe seurt.

Folosind ea baza de inform are 0 nota a lui Cesar Bolliae din Tr0i11-peta Carpa\ilor, nr. 699 , din 1869, Gr. Tocileseu face men\iune des pre descoperirea Ia Gala\i a unui numar de 15 stateri din Cyzie. '. Din in ­semnarile acelu.ia!iii Cesar Bolliac, fa cute eu aproape un an inainte, in nr. 651, din 1968 al gazetei amintite, rezultii ea Un "alba.nes din Ianina" , venit la Bucure~ti, prin Constantinopol, poseda un numar de 13 stateri de electrum din Cyzie. Caracterul vag al informa\iei, ea ~i aducerea in dis·eutie a unui strain posesor de cyzicieni, au determinat pe Suzana Dimitrill, nu nU111ai sa puna sub semnul intrebarii datele despre desco­perirea de cyziceni de la Galati, ci chiar sa Ie con teste total 5.

Trebuie sa recunoa~tenl ca infonnatiile eu privire 1a aeeasta des­coperire sint departe de a fi satisiaciitoare. Datorita lipsei de preciziun i ~i a unei prea Inari coneiziuni, ~tiriile respective pot fi eu u~urinta puse la indoialii. Incertitudinile acestea ne dau intr-adevar dreptul sa primim eu rezerve asemenea date, dar nu credem, dupa eunl vom incerca sa do­"edim ceva mai jos, cii Ie putem inliitura complet ~i eu aUta u~uriniil.

o a doua descoperire monetara eu stateri din Cyzic se spune cii s-a fiicut p·rin 1905 la Cuzgun, astiizi Ion Corvin, judo Constanta. Din datele pastrate rezultii ea e50te vorba de un tezaur alcatuit din 200, dupa unele informatU, mai putin verosimile, ehiar din 2000 monede antic€ de argint din Apollonia, Mesembria ~i 1stros, a"aturi de care sint men­tionati ~i ciliva state.ri cyzkieni, uneari in numar de ~apte , alteari de 20 cxemplare G, Unele informa\ii des pre deseoperire Ie intilnim inserate in darca de seama a Academiei Romfme din martie 1903, unde se Hic"" cunoscut primjrea unui numar de 39 monede din tezaurul descoperit la Cuzgun. In acela~i timp, Academia inaintea Muzeului de ' antichitii\i un numal' de 32 Inonede din aceea~i deseoperlre, in rindul carora nu figura nici-un cyzician. Se presupune cil diferenia de ~apte monede mai putin de cit ajunsesera la Academie ar reprezenta tocmai grupul de state·ri cyzicieni, despre a caror soartii uu mai posediim nici-un fel de date precise. Nepotrivirea privin d data deseoperirii (1903 sau 1905) ~i !ipsa oricarei men\illni a stalelor cyzicieni din lotul de monede inain­tat lVlllzeului de Antiehita(i, a determinat pe aceea'~i cereetatoare bucu­re~teana sa puna la indoiala caracte·rul autentic al informa\iilor referi­toare la tezaul'ul de la Cuzgun 7, In concluzie, spune S. Dllmitriu, refe­rindu-se la ambele descoperiri , eea de la Galati este de fapt inexistenta, iar cea de 1a Cuzgun~ dubioasa. Problema cireulatiei cyzicienilor pe te-

" Gr. Tocilescu, Dacia inainte de 1'omani, 1880, p. 356. ::; Suzana Dimit.riu, 0 monedii di'Dizionara din Cyzic Ia Hi-stria, in SCI V,

VIII, 1-4, 103-111. ti Con st. Moisil, in BSNR, X, 1913, p. 63 (nr. 23); idem, in Analele Do­

brogei., lX. 1928, I, p.' 157-158; Sydney P. Noe, 0]). {:i t., p. 86; B. Mit-rea . P~lle­trazi.o-ne commerciale e cb'coZazione moneta ria nella Dacia prima. della. conqmsta.. in Ephemeris Dacoromana, X, 1945, p. 24; Em. Condurachi, in Balcania, VII, 1944, p. 24 ; Idem, in Eirene, 1, 1960, p. 62.

I Suzana Dimitriu, op. cU., p. 109.

CIRCULATIA STATERILOR DrN CYZIC 141

ritoriul nostru eapata astfe!. afirma in eontinuare cereetatoarea amin­tita . un aspect negativ. 8

A treia ~i ultima descoperire asupra careia nu existii nici-un du­biu . consUi dintr-o moneda, divizionara de electrUlTI din Cyzic, gasita ' in 1955 la Histria, pe platoul din vestul eetalii. "

Acestea ar Ii pe scurt datele pe care Ie posedam in legatudi eu prezenta monedelor din Cyzic in l'egiunea Dunarii de Jos. Dadi in pri­vinia deseoperirii de la Histria nu exista niei-un Iel de dubiu, am aratat ea asupra autentieita\ii celorlalte doua, de la Gala\i ~i Ion Corvin (Cuzgun), adiea asupra eelor care ne intereseaza in mod deosebit in aceasta prezentare, s-au exprimat rezerve serioase. Fara indoiala ca nu este deloe u~or sa dovede~ti contrariu. Dar soeotim ca atita "reme cit dispunen1 de iUnele infonnatii, eli tot caracterul lor succint ~i vag, nu eredem ca avem dreptul sa Ie eontestam fara 0 analiza mai complexa a datelor pe care Ie avem la dispozi\ie.

Referitor mai intH la deseoperirea de la Galaii, consideram nece­sal' sa amintim ca a fost soeotita neautentiea pentru motivul ca Cesar Bolliae vorbe~te in Trompeta Carpatilor 111'. 651 din 1868 de un strain care posed a 13 stated din Cyzic, iar ceva Inai tirziu, in aceea!?i gazeta. nr. 699 din 1869, mentiona printre deseopelirile din Romania, tara sa 5e precizeze ea este vorba de Gala\i, ~i un grup de 15 stateri eyzicieni. Din acelea~i notari nu rezulta 'eu claritate daea Cesar Bolliae se refera in ambele numere ale gazetei. la unul ~i acela~i lot de monecle. Din eon­textul in care apare informa\ia in nr. 699 din 1869 se pare ca autorul nu are in vedere doua loturi de eyzieieni. Nu este deloe limpede insa pentru care moti v vorbe~te odata de 13 stateri, afla!i In posesia unui .. albanes", iar a doua oara de un numar de 15 asemenea monede desco­perile in Romania. Ar n poate de presupus ea intre timp Cesar Bolliae a aflat 01\ staterii din posesia albanesului nu fusesera adu~i din afad, ci dimpotriva achizi~ionati in Romania. Prin unnare, ralnine neclarifi­oat faptlll daea in aeest eaz avem de-a face eu un singur lot de cyzieieni descoperit in lara noastra, sau eu doua loturi eu provenien\e diferite. Dcasemenea, persista un semn de Intrebare ~i in legatura eu loeul de cleseoperire la Galati, pe eare-I men\ioneaza doar Gr. Toeilescu. Este "orba oal'e de 0 confuzie a lui Gr. Toeilescu sau acesta a obtinut ulte­rior informatii suplimentare eu privire la locul exact al d~scoperirii. Para indoiala oil despre earaoterul autentie sau neautentic al deseope­ririi de stateri eyzicieni de la Gala\i se pot face tot felul de supozi\ii ~i specula\ii. Oricit de departe s-ar merge insa eu astfel de interpretari nu credem ca se va putea treee peste iaptul ca datele existente nu per­mit sa sc "orbeasea des pre 0 deseoperire sigm'a de eyzieieni la Gala!i. In aeela~i timp insa nu eredem ea putem, in ciuda rezervelor serioase care exista, sa ajungem pina la 0 totala negare a informa(iilor pastrate.

In legatura eu tezaurul de la Ion Corvin (Cuzgun) situa\ia este oricum Inai clara. Asupra descoperirii tezaurului ca atare nu s-a facut

S Ibidem, p. 110. o Ibidem., p. 101-111,

142 CONSTANTIN PREDA

nlCl-Un fel de obiectie pJna ac-um. Rezerve s-au exprimat, a~'a cum am mai aratat, doar in privinta prezentei in acest de:pozit de monede antice, a unor stateri din Cyzic. 0 asHel de pozitie se sprijtna doar pe simplu fapt di in lotul de l110nede ajuns la Acadernie nu este mentionat nici-un cyzieian. Sii nu uitam insa cii tezaurul €ra mult mai mare ~i ,;a in lotul disparul este firesc ca slalerii din Cyzic sa fi fosl retinuti inaintea altor oategorii de monede. Disparitia a ~apte monede din grupul primil de Academie ~i inaintat apoi Muzeului de antichitati, aproape ea nn mal are nevoie de com"ntali i. Numarul coineid€ dealtfel dupa unele infor­ma\ii, 10 eu tolalul cyzicienilor din tezaurul de la Ion Corvin. Insa~i Su­zana Dimitriu, care socotea dubioasa descoperirea de cyzicieni in acest tezaur, ajunge sa se contrazidi, recunoscind ca "ace~ti cyzicieni au ple­cat din tara ~i nu mai pot fi identifica\i" ", m€ntionind totodata infor­matiile transmise de M. Sutzu lui C. Moisil, ea toti staterii de la Cuz­gun au fast daruiti in 1908, ducelui Alexios Mihailovici 12.

In ",adrul disQutiilor noastre .. eferitoare la cel€ doua descoperiri monetal'e, pe linga ~tirile directe, mai pot fi luate in consideratie ~i unele dovezi indirecte, a carol' valoare nu poate fi deloo neglijatii. Avem in vedere acel ansamblu de fapte ~i date, care caraoterizeaza ruvelul de dezvoltare economkit ~i politidi a societatii omene~ti din zona Dunarii de Jos ~i reaiitii\ile existente intre diferitele comunita\i din regiunea amintita. In cazul de fa1a s-ar pune intrebarea, in ce masura conditiile social-politice ~i eoonomiO€ 'ii descoperirile cunoscute pina acum ne ingaduie sa vorbim despre 0 patrundere a staterilor din CY7.ie In par­tile de jos ale Dunarii.

Un raspuns afirmativ la intrebarea lidicatii este acum pe deplin posibiL 0 recenta descoperire monetara de necontestat vine inaintea altor argumente, sa faea lumina in aeeastii eontFoversata disputa. Ne referim la tezaurul de stateri d€ electrumcyzicieni gasit in 1967 pe ma­lui sting al Duniirii la Orlovka, in apropiere de Reni 13 (r€g. Odessa). Tezaurul cuprin·de 71 stateri, dat ind din sec. V -IV Le.n.E.A. Bulatovici, editorul aeestei descoperiri , atrage atentia in mod special asupra fap ­tului cii locul unde s-a gasit tezaurul S€ situeaza pe una din principalele cai ale comertului antic, la unul din vadurile de traversare a Duniirii.

Noua descoperire facutii la Orlovka proh€aza in mod limpede feno­menul de dreulatie ~i de patrundere a staterului eyzician in zona gu­rilor Dunarii ,!i respeetiv in teritoriul getic din stinga Istrului. AC€ea~i d€seoperire ar veni totodatii, de,!i in mod indirect, sa aduca Un oarecare plus de certitudine datelor eu priviore la monedel€ de la Galati. Daea infirmarea unei astfel de deseoperiri se facea in mare masura ,!i pe baza convingerii ca staterii cyzicieni n-au patruns in teritoriul geto-dacic, recenta desooperire inlatura pe deplin 0 astfel de concluzi€. In plus,

10 B. Mitrea, II problema delle monete-anelli della Dacia, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 1S2.

it Suzana Dimitriu, op. cit., p. 110. 12 ronst. Moisil, in Buletin ~tiintific, II, 1950, p. 55. 13 s. A. Bulatovici , }(Jraa liU3W;'UHO() U3 Op.~08liU, in VDI , 2, 1970, p. 73-86;

d. ~i A. A. Kravcenko, in SA, 1, 1969, p. 274- 277.

CIRCULATIA STATERILOR DIN CYZIC 143

acela~ i tezaur de la Orlovka atenueaza parte din indoieUle care s-au exprimat in legatura eu staterii de la Galal,i. In lumina acestor ultime interpretiiri ~i descoperi ri putem afirma ca dispunem de sufleiente date care sa ne ingaduie sa vorbim des pre circula\ia staterilor de eleem:um din Cyzic in regiunile Dunarii dEl J os . Tezaurele de la Orlovka, Ion Cor­vin, probabil ~i monedele de la Gala\i, reprezinta marturii graitoare ale acestui proces.

Odatii admisa ~i dovedita circula\ia cyzicienilor in partile de jos ale Istrului se ridicii ~i problema cailor de r-atrundere a aoestora spre interiorul teritoriului traco-getic.

Ocupindu-se in mod special de caile comerciale pc care au drculat staterii cyzicieni din Hellespont catre DUM re, Em. Condurachi, bazin­du-se pe prin'Cipalele descoperiri monetare, reu~€a sa identifice a cale maritima, ce trecea printr-unul din ora~ele de p2 coasta dobrogeana ~i un alt drum continental 14. In ceea ce prive~te staterii din Cyzic la care ne-anl referit nu-i vedem ajlul~i in zona Dunarii de-cit pe drumul marl­tim, prin intermediul unuia din ora~ele vest-pontice. Doua sint motivele ce ne indeamna sa identificam Histria cu acest intermediar, a~a cum aprecia B. Mitrea 15 inca din 1945. Avem in vedere in primul rind pre­zenIa in cadeul ora~ului a monedei divizionare de electrum din Cyzic, datind foarte probabil de la sfir~itul sec. VI sau poate chiar de la ince­putul sec. V Le.n. :;;i in al doilea rind, asocierea in tezaurul de la Corvin a staterilor cyzicieni cu drahme histriene. Ar fi vorba de dovezi ca His­tria se afla inca de timpuriu, daca nu in raporturi directe cu Cyzicul, sigur in sfer.a de ac\iune :;;i circula\ie a monedelor de electrum ale ora­:;;ului respectiv. Pel1tru nevoile proprii, colonia vest-pontica adopta prin W'lnare 0 moneda cu 0 mare putere de circulatie, ce se va ilnpune in tot comer\ul din bazinul Marii Negre in secolele VI-IV Le.n. -

Un al doiJea argument, poate cel determinant, in favoarea Histriei ca intermediar al dif uzarii cyzicienilor la Dunarea de Jos, il constituie insa~i activitatea comercialii desfa~uratii de ora~ in zona de ves-t ~i de nord a Marii Negre in secole!e VI-IV Le.n. In aoeastii privinla lamuri­toare se dovecie:;;te circulal ia monetara proprie a Histriei. Monedele de argint emise in sec. V-IV Le.n '6 ~i piesele de bronz de tipul cu roata 17,

gasite in numar mare In nord-vestul Pontului Euxin, fac dovada volu­mului :;;i directiei comer~ului histrian, care se intindea pina in sfera de ac\iune a Olbiei. Recente!e descoperiri arheologice :;;i numismatice de la Roxolani 18, in apropierea Limanului Nistrului :;;i identificarea

iii Em. Condurachi, Les stateres de Cyzique et les routes commerciaZes du Hellespont au Danube, in Eirene, I, 1960, p. 61-67.

1.5 B. Mitrea, Penetrazione ... , p. 26. t6 Sydney P. Noe, op. cit. , p. 302; B. N. Grakov, in MIA, 36, 1954, p. 146 ;

P. A . Nekrasov, in KS, Odessa, 1961, p. 78-79 : B. Mitrea, in Studii Clasice, VII, 1965, p. 152-153.

17 C. Freda, in SCN, 1960, p. 21-35. IS G. Zaghinailo, AlamepltaJIbl. no apxcoJlQCUU cC(JCpl-t020 IIpU'tCpao.MopM, 1, 1966,

p. 100-131 ; cf. ~i P. Alexandrescu, in Studii Clasice, XII , 1970, p. 149-156.

144

accstuia ell anticul Niconiul1~ lD, In care se mai poate adauga eventual ~i acel Istrianon Limen 20, ambele centre infiin\ate foade probabil de Histria, ne dau 0 imagine nalla a stadiului de dezvoltare a ora~ului rni ­lesian a influentei ~i activita\ii sale comerciale de-a lungul litoralului nord-pontic in secolele VI-IV Le.n.

In aoeea~i ordine de ide i ar Ii de aminti t numeroasele descope­riri de drahme histriene facute in stinga Dunarii, in special In jumata­tea de sud a Moldovei 21 ~i cele din zona yest-traciea a Marii Negre " . Toate aceste descoperiri mone-tare dovedesc extinderea ~i intarirea 1'a­porturilor economiee ~i chiar politice ale ora~ului, in sec. IV Le.n ., cu popula\ia getica din nordul Dunarii ~i cu cea traco-getica din sud. pina in lTIomentul expansiunii luacedonene. Daca ar Ii sa judeditn dupa des­coperirHe arheologice ~i monetare hi striene ar urma sa vede m, in o ra!,?ul Histria din seC'. VI-IV, nu numai un centru care dOlnina a'Ctivitatea eco­nomica ~i comerciala in regiunile vest ~ i nord-pont ice ci ~i pe singuru! intermediar al difuziirii staterilor cyzicieni in m edi ul autohton.

Perioada patrunderi cyzicienilor la Dunarea de Jos se cirCUlTIScrie in lin ii mari la secolul V-IV Le.n. 23. Datarea aceasta are in vedere et"'pele de emitere a diferitelor categorii de monede. Nu ~tim insa in ceo masura perioadele de emitere eoincid eli cele de ciroula\ie. Situa\ia oIerita de descoperiri ne indreapta Inai lnuit dltre sec. IV Le.n. De excmplu, staterii din tezaur ul de la Cuzgun, de~i nu Ie cunoa~tem tipul'He, apar in campania unor Inonede gl'ece~ti din sec. IV i.e .n. Tezaurul de la Or!ovka, a carei ingropare este pusa de autor in perioada cxr;ansiunii Inacedonene ditre Dunare, cuprinde 29 stateri din sec. V ~i 42 exemplare din sec. IV (400--330 Le.n.) 2/, Constatari asemanatoare pot Ii facute ~i in cadrul altor des·copedd din zone mai indepartate. asupra carOl'a nu socotim neCesar Sa ne oprim. Catre 0 astfel de con­eluzie inclinii ~i K. Regling, eu prilejul publicarii importantului tezaur de la Prinkipo 25, din componenta caruia' fae parte, pe Iinga cei 207 oyzicieni , ~i monede de auI', emisi;uni din ;sec. IV i.e.n. de 1a Lampsacos. Panticapeum ~i ale regelui macedonean Filip al II-lea. In viziunea aeeluia~i autor monedele din Cyzic se leaga de mi~oarea comercialil.

I') p. o. Kari~kovski, in 111amepu.a.IIVI, no ap x eo.1.oeuu, ce()e plIoeo TlpWlepUQ .. IIOp t,.fI 5. 1966. p. 149-162.

20 B. Pick. Die anti ken M"iinzen NOl'd-GriechenZands-Dacien und Moesil!!n, Berlin. 1898. p. 18l.

21 B. Mitrea, in Studii Clasice, VII, 1965, p. 143-166. ~ T. Gerasimov, in SCN, V, 1971 , p. 17-19 ; cf. ~i B. Mitrea, Zoc. cit. 2:1 Ch. Lenormant, op. cit., p. 23-25; W. Greenwell, in NUmismatic Cro­

nicle, 1887, p. 41 ; B. Head, Historia Numorum, ed. 1963, p. 522-526; H. Fritze, in Nomisma, V II, 1912 ; A. N. Zograf, in Gos. E-rmitaj. Sbornik, III, 1926; Const. Moisil, in Analele Dobrogei, IX, 1928, I, p. 157-158 ; K. Regling, in RE, col. 224-228; idem. in Zeitschrift filr Numismatik, XLI, 1-2, 1931 , p. 1-46 ; B. Mitrea. in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 152; Em. Condurachi, in Eirene, I, 1960: p. 61-67: D. Rouviere, Les stateres d'eZectrum de Cyzique, in Vitrina, 4, 1960. dupa 0 nota din Schweizer MlinzbHitter, 10, 1961, H. 40 ; pentru 0 datare ceva mai veche a se vedea D. B. Selov, in VDl, 2, 1949, p. 93-98 ::,;i S. Dimitriu, loc. cit.

1', S. A. Bulatovici, loc. cit. !!.:i K. Regling, in Zeitschritt 1. Numismatik, 1931, p. 1-46.

CIRCULATIA STATERILOR DIN CYZIC 145

care are loe in sec. IV in bazinul pontic 2(;. Aceasta ar fi in concordan\ii ~i ell parerea Inai veche ca principala activitate a atelierelor din Cyzic sc plaseaza in intervalul de timp cuprins intre anii 387- 334. adica intre p~cea lui Antalcidas $i ridicarea Nlacedoniei din vremea lui Alexandru eel Mare 27 Se apreciaza de asemenea ca odatii cu eclipsa politicii ~i cconomica a Atenei determinata de infringerea din 405 i.c.n .. Cyzicul. care devine principalul internlediar al raspindirii marfurilor grece$ti in bazinul Marii Negre ~i in P eninsula Balcanicii va emite cantitiiti insemnate de monede de electrum 28. Pentru intensa circulatie a ace­lora~i monede in cursul secolului IV pledeaza ~i decretul olbian, men­tionat de noi mai sus. prin care ora~ul lua masuri con tra eoncurentei facutii de cyzicieni moned elor olbiene de argint de la mijlocul ~i din a doua jumatate a sec. IV i.e.n. 2l'.

Referindu-ne in mod special la descoperirile din zona Dunarii credem ca patrunderea cyzicienilor in mediul autohton a avut loc, dupa cum ne-o dovede~te insa~i compozitia tezaurelor, in cursul se~. IV, pina in momenlul influen\ei ~i extinderii economice ~i politice a statulni macedonean in regiunea Istrului. Dupa toate aparen\ele, JCe­rioada aceasta coincide cu principala etapa a raspindirii drahmelor histriene tirzii. emise pina dupa lllijlocul aceluia~i seeol. S-ar putea asHel admite di staterii cyzicienii la care ne-am referit se inscriu in activitatea economidi $i rolitica desfa:;;urata de Histria in sec. IV Le.n. Aee~tia ar reprezenta astfel expresia raporturilor dintre ora~ul milesian ~i populatia getica din sting a Dunarii, raporturi care cunosc in r:e rioada amintitii 0 mare extindere ~i intensitate. Natura aeestor relatii, a~a cum 0 vor dovedi evenimentele de mai tirziu din sec. III- II, esle nu numai economlca, ci ~i politlca 30. Monedele de metal pretios, cum sint staterii din Cyzic, iar dupa aceea eei macedoneni. ajung in n1ediul autohton mai ales sub forma de stipendii ~i doar intr-o mica masura ca 0 consecin\a a raporturilor de schimb dintre Histria ~i popula\ia getidi. Sugestive sint in acest sens ~i descoperirile de stateri de aur de la Filip II, Alexandru cel ·Mare, Lysimach ~I Filip III Arideul, fa­cute in aceea~i zona, la Mal'a~e:;;ti, 3 L, Daeni ::;;i GHdau 32, precum ~i cel de la Larguta 33 (R.S.S. Moldoveneascii), monede care VOl' prelua. ;n propor\ii sporite, rolul jucat de staterii din Cyzic, nu numai in Pon­tul Sting, cl ~i in regiunl mult mai indepartate.

~(~ Ibidem; d. Sit S. Dimitriu, ~oc. ciL. 27 Ch. Lenormant, Ioc. cit.; Em. Condurachi. in Eirene, It 1960, p. 65. ~8 Em. Condurachi. 0)). cit., p. 65-67: cf. $1 S. Dimitriu $i P. Alexandrescu,

in SCI V, 3, 1972. p. 361-374. :.1fI A se vedea bibliog rafia meniionata Ia nota 3. ::0 D. M. P ippidi, in SCIV. XI, 1960. 1, p. 39-52: idem, in Studii clasice,

v . 1963. p. 137-161 : C. Preda. SeN. IV, 1968, p. 41-45. ::t Const. Mois!i, in BSNR. 1914. I1r. 21. p. 23; idem, in CNA. XIV. 113-114,

p. 142-14:l. J~ B. Mitrea, in SCI V, 9, 1958. 1, p. 152 Si SeIV. 10, 1959. 1, p. 1!'i7: idem.

in Omagiu. lui P. Constantinesct~ Ia~i, Bucul'esti, 1965, p. 73- 79 si in SeN, IV, 1971 , p. 327-329.

:'::: A. A. Nuc\el m nn. AUI1IU'I1IU/1I, ,,'o'fflU U,1 c. JlJpCYI!ct . in Tl'uclL Tf, Chi:;;ineu, 1969. p. 1::'9-134.

10 - c. :!.'(j

. 146 CONSTANTIN PRED:A

SUR LA CIRCULATION DES STATERES DE CYZIQUE AU BAS-DANUBE

Jusqu 'aux derniers temps on connaissait des informations seulement sur deux decouvertes de stateres c1"ele'ctrum de Cyzique trouves dans la region du Bas­Danube. Les informations concernant ces deux decouvertes, une "il GaJatzi et l'autre a Ion Corvin (Cuzgun, depal'temen t" "de Constanza), Dnt "He considerees non-aulhen­.t.igues, ou douteuses. On a considere done Que les stateres de Cyzique n 'ont pas cir­eule sur Ie territoite getique des regions mentionees. La decouverte recente du tresor de stateres de Cyzique, faite sur la rive gauche du Danube, a Orlovka, pres de Reni (departement d'Odessa, URSS) ramime en discussion ce probleme et met .dans une lumiere nouvelle les informations concernant les stateres de Galatzi et de Ion Corvin (Cuzgun). A la suite de ces decouvertes on peut soutenir mainte­nant que les stateres d'electrum de Cyzique ant circuie non seuiement dans la re~ion des Balkans et Ie long de la cote ouest et "nord de la Mer Noire, mais aussi a l'interieur de la region du Bas-Danube, chez la population getique.

La penetration des cyziceniens dans l a region du Bas-Danube s'est produi te par l'intermediaire de la colonie grecque d 'Histria. Donc les decouvertes mone­taires mentionees representcnt une expression des relations entre la ville d'Histria et la population getique. Seion toutes les probabili les ce processus a eu lieu pen­dant Ie IV-erne sieele nv.n.e., quand les monnaies d'argent d' Histri a ant eu une grande c:irculalion. La plus grande partie des stateres de Cyzique ant p€metre pl-obablement chez la population locale comme des tributs supportes par la ville, ·ce qui s'est passe aussi avec les stateres macedoniens de plus ta rd. decouverts dans la meme region.

UBER DEN UM LAUF DER STATERE AUS KYZU{OS AN DER UNTEREN DONAU

Zu"Sammen!aSSU11.g

. Bis VOl' l~urzer Zeit waren .un5 an. der unteren Donau nur zwei Staterfunde aus Kyzikos be~;;:annt. Diese 1<::lektronmUnzen \\IuI·clen in Gala~ i und GU7.g11n (hellte Ion Corvin, Kreis Constan~a) gc[unden und ais unecht und zwie(elha ft betrachtet. lnfolgenclessen sagte man, class d ie Elektronstatere aus Kyzikos bei del' getischen Bev61kel'ung. am Unterlauf cler Donau, nicht im Umlauf waren.

Neulich [and man in Orlowka, in der Nahe von Reni (Kreis Odessa-UdSSR), ein }Ylunzhort mi ll Eleh-tronstateren a us Kyzikos. der die and'eren zwci Funde Yon Galati und 16n Corvin , in ein neues Lichi setzie. Diese genannten Funde be­weiseri, dass' d ie kyzikenisehen Siatere nicht nur in Balkanraum und an del' Schwarzmeerkliste. sonder auch i m Hinterland der un teren Donau im Umlauf waren.

Die Staiere aus Kyzikos d rangen durch Histl·ia in das Gebiet. del' Donau­mUndungen ei ll. ,Derart , konnl.en die erwahnten Siaterfunde ein Ergebnis del' Beziehungen zwischen His tr ia und del' getischen Bevtilkerung $~ in. WahrscI1ein­lieh, el'eignete sieh dieser Prozess im 4 Jh.v.u.Z., ais die Silbermunzen von H ist ri a cine grosse Verbreiillng haUen. Der grosste Tcil der Statere aus Kyzikos ist als von der Stadt Histria bezahl t es Tribut, in dem Besitz der einheimischen Be;:61-ke"rung gelangt, genau wie spater die makedonischen Statere. die ma:1 in dem gieichen Gebiet fanden.