E - apmtm-old.anpm.roapmtm-old.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari/Acordul de mediu... · corp P porci bolnavi/ dispensar - izolator veterinar, S=50mp depozit tampon cereale

EVALUARE ADECVATĂ “ÎNFIINȚARE FERMĂ DE PORCI, prin amenajarea unei unități de creștere și

îngrășare a suinelor cu o capacitate de 3000 capete”

========================================================================

Page 1 of 106

EVALUARE ADECVATĂ

“ ÎNFIINȚARE FERMĂ DE PORCI, prin

amenajarea unei unități de creștere și îngrășare a

suinelor cu o capacitate de 3000 de capete”

BENEFICIAR: S.C. NOVA PIG FARM S.R.L, str. Sat Utvin, Comuna Sânmihaiu

Român, nr. 297/B, camera 5, jud. Timiș.

ELABORATOR:

S.C. IT & MEDIU S.R.L.

Str. Liege nr. 5/10, 300639, Timişoara

Tel/Fax: 0256/426617, mobil: 0722877728

e-mail: [email protected]

Colectiv de elaborare:

Dr.chim-fiz. PÎRLEA HARIETA HERMINA

Biolog. STĂNICĂ ADELINA

MAI 2013

Acest material nu poate fi reprodus fără acordul scris al autorului

mailto:[email protected]



========================================================================

Page 2 of 106

1. INTRODUCERE

Titlul lucrării: Evaluare adecvată pentru “ ÎNFIINȚARE FERMĂ DE PORCI, prin

amenajarea unei unități de creștere și îngrășare a suinelor cu o capacitate de 3000 de capete”

– amplasarea construcțiilor necesare în inetriorul fermei, instalații și utilaje aferent, sistematizare

interioară, împrejmuire și plantații de protecție.

Titularul / beneficiarul lucrării: S.C. NOVA PIG FARM S.R.L, str. Sat Utvin, Comuna

Sânmihaiu Român, nr. 297/B, camera 5, jud. Timiș, România.

Telefon: +0767319831

Autorul studiului de evaluare adecvată:

S.C. IT & MEDIU S.R.L. – înregistrată în REGISTRUL NAȚIONAL AL

ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI – poziția 360

(certificat de înregistrare valabil 5 ani)

Str. Liege nr. 5/10, 300639, Timişoara

Tel/Fax: 0256/426617, mobil: 0722877728

e-mail: [email protected]

[email protected]

Autorul documentației tehnice:

S.C. BIROUL DE PROIECTĂRI BREBE S.R.L.

TIMIȘOARA, STR. DR. A. P. PODEANU NR. 125/ SC. C / AP. 12/ ET. 3

ARH. LIVIU BREBE

0256................. 0256.....................

INSTITUTUL DE BIOTEHNOLOGII APLICATE, Timișoara, Calea Aradului,

nr. 119,

0256/142821 0256/200296





========================================================================

Page 3 of 106

2. Descrierea proiectului

2.1. Informaţii privind proiectul

Proiectul prevede înființarea unei ferme de porci, prin amenajarea unei unități de creștere

și îngrășare a suinelor cu o capacitate de 3000 de capete. Pentru acest proiect s-a eliberat

Certificatul de Urbanism nr. 02/22.01.2013, în scopul: înființarea unei ferme de porci, prin

amenajarea unei unități de creștere și îngrășare a suinelor cu o capacitate de 3000 de capete –

amplasarea construcțiilor necesare în interiorul fermei, instalații și utilaje aferente, sistematizare

interioară, împrejmuire și plantații de protecție - actualizare a CU nr. 20/06.03.2012, eliberat de

Primăria comunei Peciu Nou la condiționarea Agenției pentru Protecția Mediului Timiș.

Conform acestui CU suprafețele de teren ce vor fi afectate de obiectivele de investiții din cadrul

proiectului se află în extravilanul comunei Peciu Nou, satul Diniaș, domeniu privat, proprietatea S.C.

NOVA PIG FARM S.R.L. – bun propriu prin cumpărare, act notarial nr. 286 din 17.02.2012, întabulare

drept de proprietate cu nr. 22542 din 20.02.2012. Suprafața terenurilor ce vor fi afectate de obiectivele de

investiții aferente prezentului proiect este de 52400 m2.

Regimul terenului este arabil.

2.1.1. Descrierea proiectului

Situația existentă: Terenul pe care va fi amplasată construcția se găsește în jud. Timiș,

comuna Peciu Nou, sat Diniaș. Se învecinează pe patru laturi cu terenuri proprietate privată. În

prezent pe terenul aferent proiectului nu există construcții. Există construcții ușoare provizorii-

un container și copertină pentru persoana care păzește terenul. Nr. top al parcelei este A159/5/4

conform CF nr. 402618. Pe latura de nord există un drum comunal de pământ DC191, iar pe

cea de vest un drum de exploatare tot de pământ DE 159/6. Pe laturile de est și sud sunt parcele

învecinate, terenuri agricole, identificate A159/1, respectiv A159/5/4. De-a lungul laturii estice

este o linie aeriană de curent electric, de unde sa va face pe viitor alimentarea cu energie

electrică. Drumul comunal este dublat de un canal natural, spre limita de proprietate având

dimensiunile de 2m la teren și 1m la bază cu o adâncime de aproximativ 1m. Drumul de

exploatare este dublat spre limita de proprietate de un canal natural cu dimensiunile de 4m la

teren, 2m la baza și cca 2m adâncime, canal care nu se întalnește cu cel descris anterior, între

ele fiind cca 30m. Beneficiarul va face lucrările specifice de a uni aceste canale pt. a asigura



========================================================================

Page 4 of 106

continuitatea sistemului de canale cu rolul de irigare dar și de preluare în caz de inundații.

Conform planului de amplasament și delimitare a imobilului, plan elaborat de ing. Pleșa Sorin

prin S.C. TERRA TOP S.R.L, dimensiunile parcelei sunt urmatoarele - latura de nord

245,51m, latura de sud 243,11m, latura de vest 216,67m și latura de est 195,61m + 14,89m cu

o retragere de 2,57m. Terenul are suprafata de 52 400,00mp. Pe o raza de cca 2000m nu exista

alte ferme de animale. Terenul se va află la 1000m de cea mai apropiată casă din sat.



========================================================================

Page 5 of 106

Situația propusă: înființarea unei ferme de porci, prin amenajarea unei unități de creștere

și îngrășare a suinelor cu o capacitate de 3000 de capete – amplasarea construcțiilor necesare în

interiorul fermei, instalații și utilaje aferente, sistematizare interioară, împrejmuire și plantații

de protecție. Se propune, pentru ferma de creștere a suinelor, cu o capacitate finală de 3 000 de

capete suine, amenajarea unui teren de cca 20 000 mp. Pentru buna funcționare se vor realiza

următoarele :

accesele în incintă

racordul la energia electrică

asigurarea alimentării cu apă din forajul săpat în incintă dotat cu stație de

pompare și hidrofor

rezolvarea eliminării apelor pluviale de pe construcții, de pe alei, platforme și

drumuri carosabile

eliminarea apelor menajere provenite din grupuri sanitare și eventual preparare

hrană

asigurarea sistemului de eliminare a dejecțiilor



========================================================================

Page 6 of 106

încălzirea spațiilor care necesită acest lucru.

Pentru amenajarea parcelei mai sus menționate se vor realiza următoarele construcții:

gard parcelă exterior și interior, cu o lungime de 2285 ml

acces auto și filtru dezinsecție

gheretă pază, cu dimensiunile 2x2=4mp

locuri de parcare administrație

drumuri carosabile și alei în incintă de 1300 mp care va fi scoasă din circuitul agricol, restul

parcelei rămânând teren agricol

corp administrativ în regim P cu birouri și grup sanitar pe sexe, având o suprafață de 150 mp

bazin etanș vidanjabil pentru corp administrativ și corp filtru, cu dimensiunile 3x5x2=30 mc

bezin etanș vidanjabil pentru ape pluviale de pe platformă, alei și acoperișuri, cu volumul

3x5x2=30mc

corp filtru, în regim P

vestiare personal, dusuri și grupuri sanitare pe sexe, loc de luat masa cu suprafața

5x15=75mp

post trafo

grupuri sanitare pe sexe pentru lucrătorii agricoli, cu dimensiunile de 4x3=12mp

bazin etanș vidanjabil pentru wc lucrători agricoli și corp porci bolnavi 15x2=30mp

corp P porci bolnavi/ dispensar - izolator veterinar, S=50mp

depozit tampon cereale lângă dispensar, S=80mp

corp P atelier întreținere și stație pompe, S=45mp

demisol spațiu frigo, S=15mp

spații verzi amenajate și plantații de protecție în suprafață de 1300mp

spații pentru agricultură, reprezintă spațiile rămase.

hala nr.1, în regim parter, pentru 1000 porci, având următoarele dimensiuni 100x15=1500mp

centrala termică pentru hala 1, depozit cenușă și combustibil, având dimensiuni 5x10=50mp

corp P medic veterinar-birou, sala, depozit medicamente, S=5x15=75mp

bazin etanș vidanjabil pentru hala1, platforma b.a. 3x5=15mp, cele doua tuburi cu diametrul

de 2m



========================================================================

Page 7 of 106

2 silozuri cu sneck, platforma b.a.=2x5=10mp

corp P moară cereale la hala1 6x15=90mp

corp P depozit furaje cerealiere 10x100=1000mp; in prima faza se vor construi doar 350mp

amenajare locuri parcare utilaje agricole

platforma gunoi paie +dejecții și bazinul etanș vidanjabil aferent, S=350mp

loc depozitare paie proaspete, dacă se pun pe o platforma de b.a.=10x100=1000mp

hidranți exteriori, minim 4buc

hala nr2, viitoare, pt 1000 porci, cu dimensiunile 15x100=1500mp

hala nr3, viitoare, pt 1000 porci, cu dimensiunile 15x100=1500mp

două podețe de acces pe parcelă

Amenajarea generală a parcelei de cca 20 000 mp se va realiza astfel :

Accesul în incintă se va face pe latura dinspre DC 191 prin două părți situate la

marginile din stânga și dreapta, prin intermediul unor podețe de beton armat peste canalul

natural existent. Vor fi prevazute cu filtru/bazin de dezinsectie pentru autovehicule.

Accesul din stânga este pentru zona cu cladirea administrativă, aceasta va avea o

platformă de parcare pentru autoturismele care aparțin administrației, personalului și

vizitatorilor. Drumul, cu lățime de 7 m cu dublu sens, se continuă într-un circuit în jurul halei

NR 1 și spre zonele cu izolatorul veterinar și zonele cu depozitarea furajelor și platforma de

dejecții. Se va întâlni cu drumul creat din accesul din stânga, drum destinat utilajelor agricole –

ex. tractor și platforma pentru transport gunoi de grajd, utilajelor de încărcare - descărcare.

Acesta asigură și accesul utilajelor în jurul halei nr.1 dar și la platforma de parcare special

amenajată în fața platformei de dejecții.

Pentru popularea halei1, porcii sunt aduși cu camioane prin poarta din dreapta până la

cele 5 accese ale halei - câte două pe fiecare latură lungă, care sunt și căi de evacuare în caz de

pericol, și unul pe mijlocul laturii sudice, care este utilizat și pentru scoaterea porcilor și

cântărirea lor în vederea livrării. Porcii bolnavi sunt scoși din hala pe una din aceste 5 uși, în

funcție de zona de țarcuri unde sunt depistați, și duși cu utilaje – platforme, camion, etc, la

izolatorul veterinar. Popularea cu porci și livrarea lor, când îndeplinesc condițiile de greutate și



========================================================================

Page 8 of 106

calitate, se va face cu mijloace auto doar în zona halei și doar pe accesul din dreapta. Nu se va

folosi zona de acces din stânga, cu administrația.

Furajele cerealiere, se vor aproviziona doar pe poarta din dreapta și se vor depozita în

depozitul de furaje situat în dreapta parcelei amenajate. Descarcarea/ încărcarea se va face cu

utilaje specifice - mici buldozere cu cupe. Ele sunt preluate pe platforme mai mici și

transportate în două direcții importante - la aprovizionarea depozitului tampon legat de moara

de preparare și transport a hranei în hală și la aprovizionarea depozitului tampon de la zona

izolatorului veterinar.

Paiele pentru așternut sunt transportate tot pe poarta din dreaptă cu tractoare cu

platforme specifice și descarcate în zona din spate din partea sudică, la limita de proprietate,

pentru a fi cât mai departe de hala 1, respectiv de halele viitoare 2 și 3. Aceasta pentru a evita

propagarea unui eventual incendiu.

Dejectiile sunt provenite din hală, din izolator și de la platforma de gunoi. Acestea sunt

gestionate astfel :

dejecțiile provenite de la la hală vor fi dirijate printr-un sistem de canalizare în

două bazine etanșe vidanjabile, aflate la capatul din dreapta al halei,

dejecțiile provenite de la izolator vor fi dirijate în mod asemănător la o fosă

etanșă septică și vidanjabilă,

dejecțiile provenite de la platforma de gunoi-laguna- unde se depozitează paiele

amestecate cu urină, provenite din hală, sunt dirijate într-un bazin etans aflat

dedesubt și care se vidanjează dintr-o fosă septică etanșă.

Apele risipite în zona de adapare vor fi recuperate printr-un sistem de canalizare și

deversate în fosa septica de la capatul halei.

Gunoi de grajd – excremente animale solide şi lichide amestecate cu materiale folosite ca

aşternut (de exemplu paie), inclusiv într-o formă procesată şi folosit ca îngrăşământ organic. În

fermele de creștere intensivă, aspectul de mediu cheie este acela că animalele metabolizează

hrana și elimină aproape toți nutrienții prin excremente.



========================================================================

Page 9 of 106

Fig. 1 Consumul, utilizarea si pierderile in productia de porci de 108 kg

În producția de porci de sacrificare, procesul consumului de azot, utilizarea si pierdierile sunt

prezentate în fig. 1.

Directiva Consiliului 96/61/CEE din 24 Septembrie 1996 privind Prevenirea şi Controlul Integrat

al Poluării nu specifică nicio tehnică sau tehnologie pentru prevenirea sau reducerea emisiilor. Pe

de altă parte, directiva prevede că trebuie să se ia toate măsurile de prevenţie împotriva poluării,

prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile - BAT (Best Available Techniques). Cele mai

bune tehnici disponibile trebuie utilizate pentru realizarea sistemelor de întreţinere a animalelor,

depozitarea dejecţiilor animaliere, procesarea gunoiului de grajd în fermă şi aplicarea

îngrăşămintelor pe terenul arabil.

Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) privind depozitarea gunoiului de grajd se referă

la:

Ÿ Proiectarea spaţiilor de depozitare pentru dejecţiile de porcine cu o capacitate

suficientă, până la procesarea ulterioară şi împrăştierea pe câmp. Capacitatea necesară

depinde de climă şi de perioadele în care împrăştierea pe câmp nu este posibilă.

Ÿ Construirea unei platforme betonate, cu un sistem de colectare şi rezervor pentru

lichidul scurs, amplasată în incinta fermei.



========================================================================

Page 10 of 106

Ÿ Amplasarea oricărui depozit nou construit pentru depozitarea gunoiului de grajd într-

un loc care nu deranjează vecinii, ţinând cont de distanţa faţă de vecinătate şi direcţia

vântului predominant.

Ÿ Platformele de depozitare a gunoiului trebuie hidroizolate la pardoseală, construite din

beton, prevăzute cu pereţi înalţi de 2 metri şi cu praguri de reţinere a efluentului şi canale de

scurgere a acestuia spre bazinul de retenţie. Platformele trebuie să aibă o capacitate suficientă de

stocare, să aibă drumuri de acces, şi să nu fie amplasate în apropierea cursurilor de apă. De

asemenea, ele trebuie amplasate la cel puţin 50 metri de locuinţe sau surse de apă potabilă.

Amplasarea depozitelor de gunoi de grajd este supusă anumitor restricţii, pentru a preveni

poluarea apelor de suprafaţă şi subterane. De asemenea, se ţine cont de riscul de poluare a

depozitelor de furaje şi de eventualele aspecte care sunt sensibile pentru vecini. Se recomandă

respectarea următoarelor distanţe minime între depozitele de gunoi de grajd şi alte construcţii:

10 m față de magazia de furaje.

15 m față de forajul pentru apă.

30 m față de locuințe învecinate.

Dimensiunile platformei sunt date de numărul de goliri dintr-un an. Astfel dimensiunile

platformei în funcție de nr. de goliri sunt redate în tabelul 1.

Tabel 1. Suprafațî platforma gunoi

Nr. goliri anual Suprafață / cap animal

[m2]

Suprafață platformă gunoi

[m2]

1 1.5 750

2 0.5-0.7 250-350

3 0.1-0.5 50-250

Apele uzate menajere provenite de la cladirea administrației-bucătărie și grupuri

sanitare cu dușuri se vor colecta într-o fosă septică etanșă comună cu scurgerile de la corpul

filtru al halei pentru grupurile sanitare cu dușuri și bucataria destinate personalului muncitor



========================================================================

Page 11 of 106

din hală. Cele de la grupul sanitar destinat lucrătorilor agricoli se vor colecta în fosa vidanjabilă

destinată corpului izolatorului veterinar.

Apele uzate de pe alei și drumurile carosabile vor fi colectate printr-un sistem de

rigole și canale îngropate în fose septice vidanjabile.

Apele pluviale de pe clădiri vor fi colectate în bazine îngropate etanșe, de unde se vor

folosi la intreținerea zonelor verzi pe timp secetos, iar surplusul peste capacitatea bazinului, se

va canaliza prin rigole spre canalul natural aflat în dreapta și în partea de nord a parcelei.

Pentru aceasta societatea SC NOVA PIG FARM S.R.L a obținut Avizul de principiu –

evacuare ape pluviale, nr. 1339 din 26.11.2012 de la Agenția Națională de Îmbunătățiri

funciare, Filiala de Îmbunătățiri funciare Timiș. După scoaterea terenului din circuitul agricol

se va emite avizul definitiv de evacuare ape pluviale și se va încheia un contract de prestări

servicii cu ANIF.

Împrejmuirile se vor face pe zona de 20 000 mp astfel :

la exterior un gard cu stâlpi metalici cu fundații izolate de beton, cu plasă de

sârmă până la min 2m înălțime, plasă ce va fi îngropată la cca 0,5m în pământ

pentru a evita pătrunderea rozătoarelor în incintă;

la interior se va dubla cu un gard asemănător. În interior se va asigura paza cu

câini.

Pe perimetrul parcelei mari se va prevedea un gard cu stâlpi metalici cu fundații izolate

de beton și sârmă ghimpată la minim 2m înălțime pentru a impiedica accesul animalelor și

oamenilor pe parcelă.

Plantațiile de protecție se vor asigura, în prima fază, doar pe perimetrul zonei de

20000mp, astfel –de la exterior spre interior, gard viu 0,5m lățime și 1,0m înălțime, arbuști de

cca 1,5-2,0m înălțime, pomi fructiferi cu coroana de cca 3,0m și viță de vie pe spalier metalic.

Vor fi amplasate imediat după gardul dublu pentru paza cu câini.



========================================================================

Page 12 of 106

Structura spatiala si functionala la fiecare obiect al incintei

1-gard parcelă exterior și interior = 2285ml- conform descrierii anterioare

2-acces auto si filtru dezinsectie- bazinele de dezinsectie vor fi din …………………

3-ghereta paza 2x2=4mp- va fi din zidarie de caramida tip Porotherm, de 30cm +izolatie

termica de 10cm. Va avea un acoperis simplu, intr-o apa, cu tabla cutata.

4- amenajare locuri de parcare administratie - se va realiza o infrastructura carosabila

pentru trafic greu, si pt. camioane,cu amenajarea unui nr. de 15 locuri de parcare.

5-drumuri carosabile si alei in incinta de 1300mp care va fi scoasa din circuitul agricol,

restul parcelei ramanand teren agricol- se va realiza o infrastructura carosabila pentru trafic greu,

si pt. camioane. Aleile vor fi bordurate cu borduri prefabricate de 20/5cm, cu dale autoblocante

pe pat de pietris compactat si nisip compactat. Trotuarele vor fi din dale prefabricate de

0,5/0,5m, pe pat de pietris compactat si nisip compactat.

6-corp administrativ P cu birouri si grup sanitar pe sexe=150mp-structura din zidarie de

caramida tip Porotherm, de 30cm exterior + izolatie termica de 10cm si de 25cm la interior, cu

samburi si centuri de b.a., plansee de b.a., fundatii continue de b.a., sarpanta de lemn cu

invelitoare de tigla trasa, tamplarii exterioare din PVC cu geam termopan, tamplariile interioare

din panouri hdf, pardoseli in functie de destinatia incaperilor-parchet lamelar hdf min 8mm,

gresie, faianta.

7-fosa vidanjabila pt corp adm si corp filtru 3x5x2=30mc-cuva b.a. din beton

impermeabil, cu hidroizolatie etansa, cu placa de b.a.carosabila , cu gura de vizitare etansata .

8-fosa ape pluviale de pe platforme, alei si acoperisuri 3x5x2=30mc- cuva b.a. din beton

impermeabil, cu hidroizolatie etansa, cu placa de b.a.carosabila, cu gura de vizitare etansata .

9-corp filtru P vestiare personal, dusuri si grupuri sanitare pe sexe, loc de luat

masa=5x15=75mp-corp comun cu hala-structura mixta, pereti exteriori zidarie caramida tip

Porotherm de 30cm si sistem termoizolatie de 11cm, stalpi de b.a. la interior, samburi si centuri

de b.a.,fundatii continue de b.a.,sarpanta metalica cu invelitoare din placi sandwich de min10cm,

cu tavan fals de gipscarton, placa b.a. impermeabila, pardoseli gresie, tamplarie exterioara PVC

cu geam termopan, usi panel , usi metalice spre hala RF min 2 h. La peretii interiori tencuieli

impermeabile, zugraveli lavabile.

10-post trafo –pe stalpul din incinta legat aerian de reteaua aeriana existenta



========================================================================

Page 13 of 106

11-grupuri sanitare pe sexe pt lucratorii agricoli=4x3=12mp- va fi din zidarie de

caramida tip Porotherm, de 30cm +izolatie termica de 10cm. Va avea un acoperis simplu, intr-o

apa, cu tabla cutata. Tamplarie PVC cu geam termopan

12-fosa septica vidanjabila pt wc lucratori agricoli si corp porci bolnavi 15x2=30mp-

cuva b.a. din beton impermeabil, cu hidroizolatie etansa, cu placa de b.a.carosabila , cu gura de

vizitare etansata .

13-corp P porci bolnavi/ dispensar -izolator veterinar=50mp-minihala pe structura

asemanatoare halei.

14-depozit tampon cereale langa dispensar=80mp- structura de metal, sarpanta de lemn

cu invelitoare de tabla vopsita cutata, inchisa cu zidarie de caramida plin de 25cm pe trei laturi si

cu panouri din confectie metalica cu plasa de sarma galvanizata pe o parte.

15-corp P atelier intretinere si statie pompe=45mp- structura zidarie de 30cm tip

Porotherm cu sistem termoizolatie de 11cm, pardoseala b.a. si gresie, sarpanta de lemn cu

invelitoare de panouri sandwich de minim 10cm, cu tavan fals de gipscarton, tamplarii de PVC

cu geam termopan, fundatii continue de b.a.

16-demisol spatiu frigo=15mp- cuva b.a., placa b.a. la pardoseala si tavan, acoperire cu

structura metalica si tabla cutata vopsita, tamplarii PVC cu geam termopan. Acces din exterior

protejat de acoperisul corpului 15. Gresie si faianta pana la min 2m inaltime. Agregate frigo

necesare.

17-spatii verzi amenajate si plantatii de protectie in incinta de 20 000mp

18-spatii pentru agricultura= diferenta de teren

19-hala nr.1, P pt 1000 porci=100x15=1500mp- structura mixta, pereti exteriori zidarie

caramida tip Porotherm de 30cm si sistem termoizolatie de 11cm, stalpi de b.a. la interior,

samburi si centuri de b.a.,fundatii continue de b.a.,sarpanta metalica cu invelitoare din placi

sandwich de min10cm, , placa b.a. impermeabila, pardoseli beton armat lis dar antiderapant,

tamplarie exterioara PVC cu geam termopan, usi metalice spre exterior RF min 2 h. La peretii

interiori tencuieli impermeabile, zugraveli lavabile.

20-centrala termica pt hala 1, dep cenusa si combustibil =5x10=50mp- structura mixta,

pereti exteriori zidarie caramida tip Porotherm de 30cm si sistem termoizolatie de 11cm, stalpi

de b.a. la interior, samburi si centuri de b.a.,fundatii continue de b.a.,sarpanta metalica cu



========================================================================

Page 14 of 106

invelitoare din placi sandwich de min10cm, cu tavan fals de gipscarton, placa b.a. impermeabila,

pardoseli beton simplu lis dar antiderapant, tamplarie exterioara PVC cu geam termopan, usi

metalice spre hala RF min 2 h. La peretii interiori tencuieli impermeabile, zugraveli lavabile.

21-corp P medic veterinar-birou, sala, dep medicamente=5x15=75mp- corp comun cu

hala-structura mixta, pereti exteriori zidarie caramida tip Porotherm de 30cm si sistem

termoizolatie de 11cm, stalpi de b.a. la interior, samburi si centuri de b.a.,fundatii continue de

b.a.,sarpanta metalica cu invelitoare din placi sandwich de min10cm, cu tavan fals de gipscarton,

placa b.a. impermeabila, pardoseli gresie, tamplarie exterioara PVC cu geam termopan, usi

panel, usi metalice spre hala RF min 2 h. La peretii interiori tencuieli impermeabile, zugraveli

lavabile.

22-fosa vidanjabila la hala1, platforma b.a. 3x5=15mp, cele doua tuburi cu diametrul de

2m- cuva b.a. din beton impermeabil, cu hidroizolatie etansa, cu placa de b.a. carosabila, cu gura

de vizitare etansata .

23-2 silozuri cu sneck, platforma b.a.=2x5=10mp

24- corp P moara cereale la hala1 6x15=90mp-- structura de metal, sarpanta de lemn cu

invelitoare de tabla vopsita cutata, inchisa cu zidarie de caramida plin de 25cm pe trei laturi si cu

panouri din confectie metalica cu plasa de sarma galvanizata pe o parte.

25-corp P depozit furaje cerealiere 10x100=1000mp ; in prima faza se vor construi doar

350mp-- structura de metal, sarpanta de lemn cu invelitoare de tabla vopsita cutata, inchisa cu

zidarie de caramida plin de 25cm pe trei laturi si cu panouri din confectie metalica cu plasa de

sarma galvanizata pe o parte.

26-amenajare locuri parcare utilaje agricole- se va realiza o infrastructura carosabila

pentru trafic greu, si pt. camioane,cu amenajarea unui nr. de 15 locuri de parcare.

27-platforma gunoi paie +dejectii si fosa vidanjabila sub=350mp- cuva b.a. din beton

impermeabil, cu hidroizolatie etansa, cu placa de b.a. carosabila, cu gura de vizitare etansata

.Pereti de b.a. impermeabil, acoperire cu structura metalica si plasa de sarma galvanizata,

inchideri cu panouri metalice si plasa de sarma galvanizata.

28-loc depozitare paie proaspete ,daca se pun pe o platforma de b.a.=10x100=1000mp

29-hidranti exteriori, min 4buc

30-hala nr2, viitoare, pt 1000 porci 15x100=1500mp



========================================================================

Page 15 of 106

31-hala nr3, viitoare, pt 1000 porci 15x100=1500mp

32-doua podete de acces pe parcela- beton armat, cu tub de canal inglobat de trecere .

BILANT TERITORIAL EXISTENT :

Steren = 20 840,00mp incinta scoasa din circuitul agricol din 52 400mp aria parcelei

Sparter = 0,00mp

Sdesfasurata = 0,00mp

P.O.T. = 0,00%

C.U.T. = 0,00

BILANT TERITORIAL PROPUS :

Steren = 20 840,00mp incinta scoasa din circuitul agricol din 52 400mp aria parcelei

Sparter = 3 586,00mp

Sdesfasurata = 3 586,00mp

P.O.T. = 17,20 %

C.U.T. = 0,17

2.1.2. Utilități

Alimentarea cu apă se face dintr-un puț săpat la 125 m adâncime, cu pompa

submersibilă și instalație de pompe și hidrofor, puț amplasat la 45m față de hala 1, la 205 m

față de laguna de gunoi, la 44 m de administrație și la 33 m față de fosa septică de la izolatorul

veterinar. Pentru aceasta societatea SC NOVA PIG FARM S.R.L. a obținut de la Administrația

Bazinală de apă Banat Avizul de gospodărire a apelor nr. 221/24.09.2012. Conform acestui

aviz de gospodărire a apelor alimentarea cu apă se face în scop tehnologic, pentru nevoi

igienico-sanitare și pentr stingerea incendiilor. Forajul realizat are următoarele dimensiuni : H

= 40 m, Ф = 30 mm. Debitele autorizate sunt : Qzi max = 1,68 m3/zi, (0,190 l/s), Qzi med = 0,825

m3/zi (0,009 l/s), Qzi min = 0,577 m

3/zi (0,006 l/s), Qanual = 301 m

3/zi. Forajul va fi echipat cu

electropompă submersibilă tip GRUNDFOS model SP3A-6 cu următoarele caracteristici: Q = 3



========================================================================

Page 16 of 106

m3/h, P = 0,37 kw, n = 2900 rot/min, H = 27 mCa. Pentru menținerea presiunii forajul este

dotat cu hidrofor cu un volum de V = 100 l. Apele uzate menajere de la grupurile sanitare cu

debite Quz zi max = 0,14 m3/zi, Quz zi med = 0,12 m

3/zi, Quz anual = 43,8 m

3/an vor fi colectate într-un

bazin etanș vidanjabil cu capacitate de V = 16 m3. Bazinul se va vidanja periodic de către firme

specializate și autorizate în acest sens.

Alimentarea cu energie electrică se va face din reteaua aeriana existentă în partea

stângă a parcelei de pe un stâlp cu post trafo aerian, stâlp ca va fi amplasat în incintă în zona

parcării de la administrație. De aici se va face repartiția pe construcții, cu subcontoare de

consum, dar și pe cabluri și stâlpi pentru iluminatul exterior al incintei.Societatea a obținut

Aviz de amplasament favorabil nr. 23859958 / 25.07.2012 de la societatea ENEL

DISTRIBUTIE.

Încălzirea, la clădirea administrației, atelierul de întreținere, casa pompelor și hala nr1,

se va face de la o centrala termică pe combustibil solid amplasată într-o construcție parter

atașată halei la mijlocul părții nordice. În cazul în care hala 1 are suprafața continuă prevăzută

în totalitate cu așternut de paie nu mai este necesar agentul termic de la centrală.

Ventilația în corpul administrativ se va face cu aparate split la interior și elemente

exterioare de captare a aerului proaspat. La hala de creștere a porcilor se va face natural

combinată cu ventilare mecanică prin guri verticale amplasate în acoperiș.

Pentru asigurarea protecției la foc vor fi amplasate, în rețeaua de apă exterioară, cel

puțin 4 instalații cu hidranți - la depozitul de paie proaspete și la hală. Paiele sunt depozitate la

170 m distanță de hală și la 250 m de corpul administrativ. De asemenea se vor prevedea

hidranți interiori la hală și administrație și extinctoare în spațiile interioare. Plantațiile de

protecție vor avea, pe langă rolul de a impiedica răspandirea mirosului, și acela de ameliorare a

vântului care este predominant pe directia est-vest și, astfel, de limitare a propagării focului.

Totodată se vor proteja, conform normelor specifice, toate instalațiile electrice din incintă.

Pentru evacuarea fumului, în hală și corpul administrativ, se vor prevedea ferestre mobile și uși

rezistente la foc. Pèreții interiori vor fi din zidărie de minim 25cm cu RF = min 2h.



========================================================================

Page 17 of 106

2.1.3. Amplasare și variante de contrucție

Obiectivul se află în arie naturală protejată sit natura 2000 ROSPA0144 – UIVĂR –

DINIAȘ. Amplasarea în zonă este redată în fig.2.

Fig. 2. Amplasarea în zonă

Proiectul ce se dorește a fi implementat constă în creșterea și îngrășarea unui număr

maxim de 3000 de capete suine. Pentru acest scop hala poate fi construită în mai multe variante –

3 prezentate în studiu:

Varianta clasică cu suport pentru pardoseală cu grătare. Este dotată cu un sistem de

canalizare a dejecțiilor spre coridoarele exterioare țarcurilor, spre pereți pe două trasee

care duc la fosa cu cele 2 tuburi cu diametrul 2 m, aflate la capătul hali spre moara de

furaje. Hala este legată în interior de filtrul veterinar și are alipită centrala termică.

Beneficiază de 2 căi de evacuare în caz de pericol. Are o capacitate de maxim 1000

capete. Sunt prevăzute 2 culuare de vizitare, aceste apot fi considerate căi de evacuare în

caz de pericol. Schema acestei variante este prezentată în planțele anexe – Var. 1.

Avantaje: număr mare de porci pe m2 – 0,82 m

2/cap de porc, hala are o lungime de 75 m



========================================================================

Page 18 of 106

fără filtrul sanitar veterinar. Dezavataje: costuri mari din cauza structurii cu deschidere

mare, grătarele sunt scumpe. Varianta nu este agreată de beneficiar.

Varianta 2 – cu pardoseală continuă, cu așternut de paie și colectarea dejecțiilor printr-un

sistem de canalizare spre o latură a halei, incluzând cca 200 porci în același

spațiu.Structura se realizează din arce metalice și folie PVC, tip cort în module de cca

225 mp, rezultând 1,12 m2/ cap de porc. Există o zonă la accesul din coridorul exterior de

hrană, odihnă și adăpare cca 2/5 din suprafața de 225 m2, restul fiind acoperit cu paie.

Schema acestei variante este prezentată în planțele anexe – Var. 2. Avantaje: structura

provizorie, permite mutarea. Dezavantaje: mulți porci într-un singur spațiu neputând fi

supravegheați, învelitoarea din PVC crează efect de seră vara și ține rece iarna, nu este

conformă cu normele PSI, nu poate funcționa în același spațiu și filtrul sanitar veterinar

fiind necesar un culuar exterior acoperit, hrana și apa necesită un traseu mai lung și mai

costisitor. Varianta nu este agreată de beneficiar

Varianta 3 - cu pardoseală continuă, cu așternut de paie și colectarea dejecțiilor printr-un

sistem de canalizare cu un singur traseu ce duce la fosa cu cele două tuburi cu diametrul

de 2 m, aflate la capătul halei spre moara de furaje. În hală este asigurat accesul unui

utilaj redus ca dimensiuni care să evacueze amestecul de paie și dejecții. Există un culuar

perimetral de vizitare și observație care împreună cu accesul auto constituie căile de

evacuare și livrare. Hala are posibilitatea creșterii unui număr maxim de 1000 capete de

porci, rezultâns cca 0,83 m2/cap de porc. Hala este legată în interior de filtrul sanitar

veterinar și are alipită centrala termică. Avantaje: structura are 2 stâlpi intermediari în

deschiderea transversală, fiind astfel mai ieftină, paiele amestecate cu dejecțiile pot fi

evacuate mecanizat, există 5 căi de evacuare în caz de pericol, există doar un canal de

colectare a dejecțiilor, stâlpii intermediari sunt suport pentru sistemele de hrană și apă,

există o zonă suficientă de hrană și adăpare, există o zonă de odihnă pe beton, în afara

celei cu paie. Dezavantaje: necesită o lungime de 80 m din cauza spațiului alocat

accesului auto. Schema acestei variante este prezentată în planțele anexe – Var. 3.

Varianta este agreată de beneficiar.



========================================================================

Page 19 of 106

2.1.4. Descriere tehnologie de creștere a porcinelor pe așternut permanent

În anii 1980 fermierii suedezi au inventat un sistem de exploatare intensiv bazat pe

comportamentul natural al porcilor și întreținerea acestora pe așternut permanent. Principalele

caracteristici ale acestui sistem de întreținere sunt: cazare în grup și furajarea în straturi

individuale. D.p.d.v comercial creșterea porcilor în structuri acoperite cu prelată pe așternut

permanent este un concept relativ nou. Tehnologia se aplică în multe tări precum SUA, Canada,

Polonia, etc. Pentru România, întreținerea porcilor pe așternut permanent, în structuri

semicilindrice, este un sistem atractiv din mai multe considerente: investiția este mai redusă

decât într-un adăpost clasic, tehnologia este ieftină, inclusiv d.p.d.v. al cnsumulu ide energie, este

o tehnologie prietenoasă cu mediul deoarece are un impact redus asupra calității apei și

impregnării aerului cu mirosul specific fermei de porci.

Structurile semicilindrice sunt adăposturi reci, construite din materiale ușoare care prin

respectarea tehnicilor de construcție asigură condiții bune de viață pentru animale. Aceste

structuri asigură protecția animalelor față de acțiunea nefavorabilă a factorilor de mediu cum ar fi

precipitațiile, vânturile, radiațiile solare, temperaturi extreme. Un exemplu de construcție

semicilindrică este redat în fig. 3

Fig. 3 Adăpost semicilindric pentru creștere suine pe așternut permanent



========================================================================

Page 20 of 106

Amplasarea fermei trebuie să țină cont de normele în viguare privind cerințele de igienă

și cele de protecție sanitară. Protejarea fermei se face printr-un gard de 1,8 – 2 m înălțime. În

interiorul fermei terenul trebuie nivelat, curățat și covorul vegetal cosit și întreținut. Distanța

dintre două adăposturi trebuie să fie de minim 20 m.

Necesarul de material pentru așternut depinde de sezon, numărul animalelor din adăpost.

Având în vedere că doar 75 % din suprafața adăpostului este acoperită cu așternut permanent, în

zona de odihnă a fiecărei serii de porci la îngrășat revin în medie 125 kg așternut / m2 – 145

kg/m2 iarna și 88 kg/m

2 vara. Așternutul permanent este alcătuit dintr-un strat de materiale

diferite conform tabelului nr. 2

Tabel 2. Tipuri si cantități necesare pentru patul de paie

Nr.

Crt

Material utilizat ca așternut Kg așternut / porc gras livrat

Medie Vara Iarna

1 Tocătură de tulei 90 60-70 90-115

2 Coceni de porumb 110 70-80 110-140

3 Paie e orz 110 70-80 110-140

4 Paie de ovăz 85 50-60 80-100

5 Paie de grâu 100 65-80 100-130

6 Rumeguș lemn de esență tare 150 95-115 150-190

7 Rumeguș lemn pin/brad 90 60-70 90-115

8 Talaș de lemn de esență tare 150 95-115 150-190

9 Talaș din lemn pin / brad 115 70-85 115-145

Umiditatea relativă a așternutului depinde de sectorul de producție și de sezon.

Umiditatea este mai ridicată pe durata sezonului rece și mai scăzută pe durata sezonului cald.

Valorile umidității relative sunt 70-75 % pe durata iernii și 30-60 % pe durata verii. Pe durata

iernii și în condițiile unei viteze reduse a curenților de aer, cantitatea de vapori din aer crește și

este necesară împrospătarea mai frecventă a așternutului.



========================================================================

Page 21 of 106

Capacitatea absorbantă a așternutului diferă în funcție de maerialul utilizat: paiele de

ovăz absorb o cantitate de umiditate de 2,86 ori mai mare decât masa lor. În ordine

descrescătoare, capacitățile absorbante ale diferitelor materiale sunt:

2,7 pentru tocătura de tulei

2,08 pentru hârtia tocată

1,97 pentru paiele de triticale

1,15 pentru talaș.

Grosimea stratului de paie trebuie să fie de 30-45 am iar stratul de paie trebuie să respecte

următoarele condiții:

Paiele sunt uscate și termoizolante, pentru a asigura confortul termic al animalelor

Paiele asigură și mențin starea de curățenie a animalelor

Paiele nu trebuie să fie contaminate microbian sau din alte surse.

O regulă de bază în exploatarea structurilor reci cu așternut permanent este aceea că cele mai

multe probleme se soluționează prin simpla adăugare și împrospătare a așternutului, practic în

adăpost nu trebuie să existe zone umede. Baloții care constituie așternutul se introduc pe la

extremitatea sudică, sud-estică sau estică. Cu excepția zonelor umede, care trebuie acoperite

permanent cu paie proaspete, baloții introduși rămân nedezlegați, pentru ca animalele să participe

activ la formarea stratului de așternut și a culcușului – fig. 4.

Odată format așternutul, animalele stabilesc singure zona sau zonele murdare, respectiv

zonele în care vor defeca cu preponderență. După stabilirea acestei zone, se recumandă

acoperirea dejecțiilor cu noi și noi straturi de paie curate, în vederea absorbției umidității și

inițierii proceselor fermentative care vor genera căldură.



========================================================================

Page 22 of 106

Fig. 4 Formarea stratului de așternut

Concentrația și rata emisiilor de gaze nocive în cazul fermentării așternutului sunt

compatibile cu celelalte sisteme de întreținere și depind de cantitatea de dejecții și de sezon.

Concentrațiile de amoniac din adăposturile reci sunt similare cu cele din adăposturile

convenționale: iarna au valori de 8-9 ppm (față de 8,5 în adăposturile convenționale), iar vara 5 –

6 ppm (față de 5,1 pp). Rata emisiei de NH3 este mai mare în adăposturile reci decât în cele

convenționale 0,39 m/s/animal față de 0,02 m/s/animal. Emisiile de hidrogen sulfurat sunt

compatibile cu cele din adăposturile convenționale: 0,55 µg/s/animal pe durata verii și 0,39

µg/s/animal pe durata iernii.

Așternutul utilizat trebuie să mențină un raport C/N de peste 35/1 pentru a preveni emisia

amoniacului. Acest fapt se realizează prin adăugarea continuă de așternut pe suprafețele care au

devenit murdare sau umede.

Evacuarea așternutului uzat și a gunoiului se face de 1,5 - 2 ori / an, la sfârșitul fiecărui

ciclu de creștere. Cantitatea de dejecții diferă în funcție de sezonul îngrășării și cantitatea de paie

folosită ca așternut. De regulă iarna cantitatea de gunoi este de 600 kg/porc îngrășat sau 830

m3/adăpost. Vara se obțin 300 kg/porc îngrășat sau 415 m

3/adăpost. Pentru evacuarea gunoiului

se poate utiliza un tractor cu cupă și furcă frontală.



========================================================================

Page 23 of 106

Odată evacuat amestecul format din așternut și dejecții acesta poate fi împrăștiat pe

terenul agricol sau poate fi împrăștiat ulterior. Aplicarea directă a gunoiului de grajd proaspăt

evacuat este o practică curentă în cazul utilizării așternutului permanent în adăposturi reci. De

regulă, în cazul suinelor supuse îngrășării, unde o serie se întinde pe 6 luni, gunoiul este

împrăștiat imediat pe suprafața agricolă, deoarece pe durata îngrășării așternutul absoarbe urina

și dejecțiile și procesul de compostare are loc in situ, nefiind nevoie de compostări adiționale.

Concentrațiile de substanțe nutritive la o tonă de gunoi sunt: 7 – 16 kg azot, 4,5 – 9 kg P2O5 și

5,5 – 10,5 kg K2O. Se administrază 5 – 8 tone de gunoi /ha sau o dată la trei ani 15 – 25 tone/ ha.

Compostarea gunoiului presupune transformarea biologică în direcția humificării acetuia.

Există mai multe metode de compostare dar se consideră că cea aerobă solicită un minim de

muncă și investiție, mai ales dacă materialul este pus în grămezi liniare cu înălțimea de 1,2 – 2 m

și lățimea de 3 – 4 m. Pentru a obține un compost de bună calitate se recomandă un raport C : N

în materia brută de 25 – 30:1 (prea mult carbon determină compostarea redusă, iar prea mult azot

cauzează pierderea acestuia sub formă de amoniac), umiditatea de 50 – 60%, amestecarea

periodică a compostului pentru aerare și menținerea temperaturii la peste 55oC.

Încetarea fermentării dejecțiilor se face prin reducerea umidității sub 40% și a

temperaturii sub 30oC. După o compostare derulată pe durata a 6 săptămâni volumul gunoiului

scade cu 40 %. Pe durata compostării dependent de sezonul în care se realizează și de regimul

pluviometric existent, au loc pierderi de substanțe active: 3-60% N sau 20-45% P și K.

Dezavantajul compostării este dat de pierderea de substanșe active. În tabelul 3 este prezentată

compoziția comparativă a gunoiului și compostului.

Tabel 3. Compoziția comparativă a gunoiului și compostului

Specificare H2O

g/kg

Cenușă

g/kg

Total NH4

µg/g

NO3N

µg/g P g/kg K g/kg C g/kg N g/kg C/N

Administrarea gunoiului pe timpul toamnei

Proaspăt 511 345 11,4 21,1 323 26,7 12,2 2,205 17

compostat 329 616 9,6 16,8 190 17,1 11,1 430 785

Administrarea gunoiului pe timpul primăverii

Proaspăt 622 360 8,1 18,9 330 26,2 12,8 2,165 87

compostat 424 661 7,8 16 175 14,6 11,9 835 445



========================================================================

Page 24 of 106

Fluxul tehnologic propus pentru desfășurarea activității de creștere a porcilor este compus

din mai multe etape, după cum urmează:

Aprovizionare: se aprovizionează necesarul de furaje și de paie. În prima etapă

alimentarea cu furaje va fi asigurată de către firma Smitfield – aceasta va furniza

furaje gata preparate. În viitor societatea S.C. NOVA PIG S.R.L intenționează

realizarea unei mori de nutrețuri care va funcționa cu materia primă de pe

terenurile firmei. În acel moment hrana va fi asigurată în regie proprie.

Așternerea patului de paie în boxe pentru ca purceii aduși la îngrășat aă aibă o

zonă caldă de odihnă.

Hrănirea animalelor: hrana se depozitează în siloz de 12 t sau de 20 t de unde se

aduce cu ajutorul unei instalații automatizate până la hrănitoarele din fiecare boxă.

Hrănirea se face conform unui program bine stabilit.

Adăpatul – de la puțul forat apa va fi transportată până la adăpătoarele existente în

fiecare boxă.

Acordare de îngrijiri medicale – medicamente (la recomandarea medicului

veterinar).

Curățenia – se realizează conform unui program stabilit și în funcție de

necesitățile existente. Pentru colectarea urinei există rigole de beton la marginea

boxelor, aceasta urmând a fi colectată în două bazine din tuburi de beton cu

diametrul de 2000 m. Patul de paie murdare se adună la marginea boxei dinspre

coridorul central de unde se încarcă pe cărucioare tractate mecanic și se

depozitează pe platforma de gunoi din incintă. Urina din bazinele de colectare se

împrăștie peste gunoiul de pe platformă unde stau la macerat împreună timp de 6-

7 luni. După macerare gunoiul de grajd se împrăștie pe terenurile fermei destinate

pentru acest scop.

Dezinsecție - se poate realiza periodic cu o firmă specializată. Este de preferat a

se realiza în perioadele calde din an.

Deratizare - se poate realiza periodic cu o firmă specializată.



========================================================================

Page 25 of 106

Managementul mortalității – gestionarea exemplarelor moarte. Pentru aceasta

societatea trebuie dotată cu o cameră frigorifică.

2.1.5. Materii prime utilizate

Principalele materii prime utilizate și cantitățile necesare sunt prezentate în tabelul nr. 4.

Tabel 4. Materii prime utilizate

Nr.

crt

Tip materie primă Cantitate/ an/cap Cantiate/ an/fermă

1 Furaje 624 kg 1872 t

2 Apă potabilă - adăpat 2.48 – 3.56 m3 10680 m

3

3 Apă pentru igienizare 5.34 m3 16020 m

3

4 Apă pentru necesarul angajaților 21.36 m3 85.44 m

3

5 Paie 80 kg 1340 t

2.1.6. Fazele proiectului

Faza de construcție – durata maxim 3 luni.

Faza de punere în funcțiune – la finalul construcției se va realiza aprovizionarea iar

hala se va popula cu purcei pentru îngrășat. În prealabil se va solicita obținerea autorizașiei de

mediu. Durată 5 luni.

Faza de exploatare – este practic nelimitată ca și timp. Este necesar ca pe toată durata

funcționării să se respecte normle sanitar veterinare, normele impuse prin Bat-uri pentru hrănirea

și îngrijirea animalelor și a tuturor legilor din domeniul protecției mediului și a sănătății

animalelor și a populației.

Faza de dezafectare – în cazul în care beneficiarul actual al proiectului nu mai dorește să

desfășoare activitatea de creștere a animalelor în spațiul fermei și nici nu vinde ferma este



========================================================================

Page 26 of 106

necesară dezafectarea. Acesta se realizează cu respectarea normelor saniar-veterinare și de

mediu. Pentru dezafectare se vor parcurge următoarele etape:

Depopularea fermei

Golirea silozului pentru depozitarea furajelor

Golirea platformei de depozitare a gunoiului de grajd – valorificarea cantității care există

pe platformă

Vidanjarea bazinului pentru ape uzate menajere

Valorificarea sau eliminarea tuturor tipurilor de deșeuri, cu firme specializate.

2.1.7. Încadrarea în BAT

Conform BAT sistemele de adapostire utilizate actualmente pentru porcii de îngrășare/sacrificare

sunt:

o Podele complet perforate, ventilare artificiale si bazin de colectare adanc, aflat la

baza (nota: acesta este sistemul de referinta)

o Podele complet sau partial perfortate cu sistem de vacuum la baza pentru o

eliminare frecventa a namolului

o Podele complet sau partial perforate cu canale de spalare la baza si, acolo unde

spalarea s-a facut, cu namol proaspat sau cu namol care e aerat

o Podele complet sau partial perforate cu rigole/tuburi de spalare la baza si unde

spalarea s-a efectuat cu namol proaspat sau cu namol care este aerat

o Podele partial perforate cu bazin redus de dejectii, amplasat la baza • Podele

partial perforate cu nervure de racire a suprafetei de dejectii

o Podele partial perforate cu racleta de dejectii

o Podele partial perforate cu podea solida convexa central sau cu o podea solida

inclinata la capatul boxei, canal de dejectii cu pereti laterali inclinati si bazin de

deseuri inclinat

o Podele partial perforate cu bazin redus de dejectii, inclusive pereti inclinati si

sistem de vacuum



========================================================================

Page 27 of 106

o Podea partial perforate cu eliminarea rapida a namolului si alee externa cu

absorbant

o Podea partial perforate cu o boxa acoperita

o Podea solida de beton cu strat absorbant complet si climat exterior

o Podea solida de beton cu alee externa acoperita cu absorbant si sistem de scurgere

cu paie.

Asupra sistemelor care utilizează absorbant s-au raportat la data redactării BREF date

potențiale de reducere a emisiilor foarte variabile și trebuie solicitate și alte informații pentru a

permite un ghid mai bun asupra BAT pentru sistemele ce se bazează pe strat absorbant. Oricum,

s-a concluzionat că atunci când stratul absorbant este utilizat, împreună cu buna practică precum

absorbant suficient, schimbând frecvent absorbantul, concepand o boxă cu podea adecvată și

creând arii funcționale, atunci ele nu pot fi excluse de la BAT. Urmatorul sistem este un exemplu

de ceea ce ar putea fi BAT: podele solide de beton cu o alee externa cu absorbant și sisteme de

curgere cu paie.

Atunci când s-a decis dacă o tehnică este BAT s-au luat în calcul următorii parametrii,

prezentați în tabelul nr. 5:

Tabel 5. Prezentarea comparativă a celor 2 tehnologii d.p.d.v. al BAT

Specificare Adăpost rece cu așternut Adăpost convențional

Funcționalitate Sistemul este funcțional și

sustenabil

Sistemul este funcțional și

sustenabil

Aplicabilitate Poate fi aplicat în condițiile

climatic din România

Poate fi aplicat în condițiile

climatic din România

Bunăstarea animalelor Spațiu mai mare asigurat

porcilor, posibilitatea

manifetării mai bine a

instinctelor native

Spațiu mai mic asigurat porcilor,

pot să apară problem de

comportament

Emisiile de NH3 și CH4 Compatibile Compatibile



========================================================================

Page 28 of 106

Emisiile urât mirositoare Asemănător Asemănător

Particule de praf Asemănător Asemănător

Consum de energie De două ori mai mici De două ori mai mari

Consum de apă De două ori mai mici De două ori mai mari

Nivel de zgomot De cinci ori mai mici De cinci ori maimari

Costuri De trei ori mai mici De trei ori mai mari

2.1.8. Gospodarirea deșeurilor generate pe amplasament

Principalele tipuri de deșeuri și modul lor de gestionare se regăsesc în tabelul nr. 6:

Tabel 6. Gestionarea deșeurilor

Perioada Nr.

crt

Tip deșeu Cantitate Mod de gestionare

Construcție 1 Deșeuri din construcții Se va

minimiza

cantitatea

Se vor gestiona de firma

de construcții

2 Deșeuri menajere 2 m3/luna Se va încheia contract cu

firma de salubritate

3 Ape uzate menajere 43,8 m3/an Toalete ecologice care se

vor vidanja

4 Absorbanți contaminați ocazional Contract firmă specializată

Funcționare 1 Dejecții animaliere (urină,

fecale, paie uzate)

10500 t/an Se lasă la macerat pe

platformă iar apoi se

împrăștie pe terenurile

destinate acestui scop.

2 Deșeuri de țesuturi

animaliere – animale

moarte

Ocazional Se gestionează cu firme

specializate (incinerare)

3 Medicamente de uz Ocazional Contract cu S.C. PRO AIR



========================================================================

Page 29 of 106

veterinar expirate CLEAN S.R.L

4 Ambalaje Se vor valorifica prin

societăți specoalizate

5 Deșeuri menajere 24 m3/an Societate de salubritate

6 Ambalaje medicamente 20 kg / an Contract firmă specializată

7 Deșeuri care fac obiectul

unor măsuri speciale pentru

prevenirea infecțiilor (ace

folosite,etc)

Ocazional Contract cu S.C. PRO AIR

CLEAN S.R.L

Pentru deșeurile de țesuturi animaliere (mortăciuni) trebuie să existe cărucioare pentru

transportul acestora în camera frigo până la momentul transportului de către firma specializată,

în vederea incinerării.

Pentru împrăștierea dejecțiilor se fac calcule speciale în funcție de tipul de hrană,

cantitatea de apă pentru adăpat și respectiv numărul de goliri ale platformei într-un an. Conform

Ordinului MMGA nr. 1182/22.11.2005 și al MAPDR nr.1270/30.11.2005, privind aprobarea

Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse

agricole reiese că porcii la îngrășat cu o greutate medie de 68 kg, produc dejecții cu un conținut

total zilnic de azot de 0,031 kg și anual de 11 kg, iar dejecțiile a 15,4 porcii la îngrășat, cu o

greutate medie de 68 kg, pot acoperi un ha de teren agricol pentru a nu depăși concentrația

admisă, anuală, de 170 kg N/ha. Rezultă că suprafața de teren necesară pentru împrăștierea

dejecțiilor provenite de la un animal îngrășat este de 0.0649 ha deci pentru 3000 de porci sunt

necesare 194.7 ha.

Pentru un calcul cu exactitate trebuie sa se țină cont și de poluarea istorică a terenurilor.

Beneficiarul dispune de terenuri proprii sau concesionate pentru împrăștierea dejecțiilor.

În tabelul 7 sunt prezentate terenurile de care dispune societatea. Pentru început se populează

ferma cu 500 capete pentru care beneficiarul are teren suficient pentru împrăștiere dejecții. Pe

măsură ce se crește populația beneficiarul are obligația să contracteze noi terenuri.



========================================================================

Page 30 of 106

Tabel 7 Terenuri disponibile pentru împrăștierea dejecțiilor macerate

Nr.

crt

Identificare Suprafață

[ha]

1 Localitatea Sânmihaiu Român, tarlaua văduvei, nr. 1 2.6

2 Localitatea Sânmihaiu Român, tarlaua voduvei, parcela 1170 0.7

3 Localitatea Sânmihaiu Român, proprietari Cazacu Iulian și Cazacu

Mihai

5

4 Localitatea Sânmihaiu Român, tarlaua izențchi, CF 3228. Nr. cad. A

1200/3/3

5

5 Tarla 19/6 1.74

6 Tarla 27/3 2

7 Localitatea Sânmihaiu Român, parcela A218 4.1



10 Localitatea Sânmihaiu Român, tarlaua izențchi, A1200 5

Total 30.89

2.1.8. Gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase

Pentru buna desfășurare a activității de creștere a animalelor se folosesc medicamente de

uz veterinar. În cazul în care rămân medicamente expirate acestea nu se vor arunca pe calea apei

sau în gunoiul menajer ci se vor gestiona cu firme specializate (ex. S.C. PRO AIR CLEAN

S.R.L). De asemenea manipularea medicamentelor se va face doar de către personal specializat și

sub supravegherea sau îndrumarea medicului veterinar.

Pe amplasament pot exista situații când este necesară deratizare sau desinsecție. Este de

preferat ca aceste operațiuni să fie realizate de către firme specializate, iar ambalajele rezultate să

fie gestionate de către aceasta. Dacă nu este posibil acest lucru persoana care va executa

operatiunile mai sus menționate trebuie să fie instruită referitor la modul de aplicare a

substanțelor chimice, precum și asupra riscurilor la care este expusă.



========================================================================

Page 31 of 106

2.1.9. Lucrări necesare organizării de șantier

Pentru executarea lucrărilor de construcție șantierul va fi pe terenul proprietate privată a

beneficiarului. Pentru organizarea de șantier vor fi prevăzute doar utilajele strict necesare, se va

amenaja un loc special pentru depozitarea materialelor de construcții necesare construcției.

Pentru organnizarea de șantier se va prevedea un gard pentru prevenirea accidentelor, iar

șantierul va fi identificat. Nu sunt necesare alte lucrări pentru amenajare.

Șantierul va fi dotat cu toalete ecologice și containere pentru colectarea selectivă a

deșeurilor.

Pentru evitarea poluării cu praf materialele de construcții se vor acoperi.

2.2. Localizarea geografică şi administrativă

Proiectul se va implementa pe un teren în suprafață de 52400 m2, proprietate a S.C.

NOVA PIG FARM S.R.L – bun propriu prin cumpărare act notarial nr. 286 din 17.02.2012,

întabulare drept de proprietate cu nr. 22542 din 20.02.2012. Terenul este situat pe teritoriul

administrativ al comunei Peciu Nou, satul Diniaș și este identificat prin extras CF nr. 402618 –

Peciu Nou, nr. Cad. 402618, nr. Tarla 159/5, nr. Parcelă 5. În conformitate cu reglementările

Documentației de urbanism nr. 024/1996, întocmit de S.C. STIROLINE S.R.L., faza PUG,

aprobată prin HCL 33/12.04.2002 terenul pe care urmează a se implementa prezentul proiect este

arabil în extravilan. Obiectivul se află în arie naturală protejată sit natura 2000 ROSPA0144 –

UIVĂR – DINIAȘ. Terneul pe care urmează să se realizeze investiția propusă se află pe teritoriul

sitului Natura 2000 ROSPA0144 Uivăr – Diniaș. Coordonatele STEREO 70 ale terenului sunt

redate în tabelul nr. 8.

Tabel 8. Coordonate Stereo 70

Punct N(X) (m) E(Y) (m)

1 469993.633 187688.589

2 470149.052 187878.667

3 470002.510 188008.235

4 470000.811 188006313

5 469989.657 188016.175

6 469831.124 187831.866



========================================================================

Page 32 of 106

Conform studiului goe realizat de S.C. GEO TOLS S.R.L. pentru investiția de față,

terenul are o suprafață plană, astfel amplasamentul nu prezintă potențial de alunecare.

Amplasamentul face parte din punct de vedere geomorfologic din cămpia joasă Timiș - Bega,

denumită depresiunea Panonică. Astfel zona menționată se încadrează în complexul aluvionar a

cărui geomorfologie se datorează influenței apelor curgătoare, care au dus în timp la

transportarea și depunerea de particule fine din diverse roci. Suprafața relativ netedă a câmpiei a

imprimat apelor curgătoare și a celor în retragere, cursuri rătăcitoare cu numeroase brațe și zone

mlăștinoase, ceea ce a dus la depuneri de particule cu dimensiuni și fragmente de la foarte fine

(argile coloidale) la particule de prafuri și nisipuri, care prin asanarea apelor s-a ajuns la straturi

în genere separate în funcție de mărimea fragmentelor de bază.

Geologic, zona se caracterizează prin existența în partea superioară a formațiunilor

cuaternare, reprezentate de un complex alcătuit din argile, prafuri și n isipuri, cu extindere la

peste 200 m adâncime. Fundamentul cristalin – granitic se află la cca 1400 -1700 m adâncimeși

este străbătut de o rețea densă de microfalii dintre care prezintă interes cea cunoscută sub numele

de “Falia Timișoara Vest” – nu este cazul.

Seismicitatea – în conofrmitate cu Codul P100-1/2006, perioada de colț Tc = 0,7 s,

factorul de amplificare dinamică maximă a accelerației orizontale a terenului de către structură βo

= 3.

Condiții climatice: direcția de vânt predominant – nord-sud, precipitații: media anuală –

600 – 700 mm, adâncimea maximă de îngheț - 0,7 m conform STAS 6054-77.

Conform studiului geo riscul geotehnic al proiectului este redus, categoria geotehnică 1.

Concluziile studiului geo sunt:

Stabilitatea terenului este asigurată, a rezutat o omogenitate relative bună în ceea

ce privește stratificația terenului de pe amplasament

Până la adâncimea de 0,4 m este un strat de sol vegetal

La adâncimea de 0,4 m este un strat de argilă prăfoasă, cafenie, plastic consistent

spre vârtoasă, cu compresibilitate mare, după care s-a interceptat un strat de nisip

mijlociu în stare medie de îndesare și cu compresibilitate mare.



========================================================================

Page 33 of 106

Se recomandă fundarea directă la adâncimea minimă Dfmin = 1,1 m față de nivelul

terenului actual.

Betoanele din fundații se vor realize conform prevederilor codului CP 012/1-2007

(clasa minimă de beton pentru clasa de expunere XA1 este C 25/30).

D.p.d.v. al rezistenței la săpare terenurile se încadrează la terenuri mijlocii.

2.3Modificările fizice ce decurg din proiect

Proiectul propus, prin specificul său şi prin tehnologia adoptată, determină modificări

fizice ale mediului natural prin lucrări de îndepărtarea vegetaţiei ierboase existente pe suprafața

aferentă proiectului, precum și datorită construcțiilor..

2.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului

Împlementarea proiectului nu necesită utilizarea de resurse naturale.

2.5. Caracteristicile proiectelor existente

În zonă nu există proiecte aprobate, ci doar proiect în curs de avizare d.p.d.v. al protecției

mediului.

3. Informatii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de

implementar ea PP

3.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă,

tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin

implementarea PP

Situl Natura 2000 ROSPA0144 : UIVAR-DINIAȘ este dispus în zona de vest a

României, pe teritoriul judeţului Timiș în procent de 100% . Cu o suprafaţă de 10.043 Ha, situl



========================================================================

Page 34 of 106

se întinde între 45°38’ latitudine nordică şi 22°57’ longitudine estică şi se încadrează în regiunea

biogeografică Panonică . Acesta cuprinde cursul Canalului Bega între localităţile Otelec şi Uivar,

iar în amonte constituie limită până în dreptul localităţii Diniaş. În sud-vest este marginit de

localitatea Pustiniş iar la sud de localitațile Sânmărtinul Sârbesc şi Peciu Nou. Cuprinde in

principal terenuri agricole, pajişti si zone umede.

Înființarea Fermei de suine avand ca beneficiar S.C. NOVA PIG FARM S.R.L. va avea

loc in extravilanul localitații Diniaș Distanța până la localitățile Uivar-Diniaș, componente

ale sitului Natura 2000 ARIA DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ ”Uivar-

Diniaș” este de 2000 m.

Caracteristicile generale ale sitului Natura 2000

Prin H.G. nr. 1284/2007 cu modificările și completările ulterioare privind declararea

ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura

2000 în România, a fost instituit regimul special de protecţie şi conservare pentru zona Uivar-

Diniaș. Aceste localitați constituie situl Natura 2000 ”ARIA DE PROTECŢIE SPECIALĂ

AVIFAUNISTICĂ UIVAR – DINIAȘ ” cod ROSPA0144 .

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “UIVAR – DINIAȘ ” cu suprafaţa de 10.043

ha, a fost declarată ca urmare a identificării a numeroase specii de păsări, dintre care 19 specii

sunt de interes european , menționate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE .

Descrierea habitatelor sitului Natura 2000

Situl Natura 2000 face parte din regiunea biogeografică Panonică. Zona studiată, deşi

având o suprafaţă redusă prezintă, un mozaic de habitate. Aceasta se datorează în special

impactului antropic caracterizat prin săparea de şanţuri de drenaj , culturilor agricole şi

păşunatului. Pentru cartografierea habitatelor din zona de impact a proiectului s-a folosit, pentru

habitatele de mare întindere metoda analizei imaginilor satelitare, conform fișei SITulUI.

Habitatele distribuite pe suprafeţe mici au fost cartografiate în teren cu GPS-ul .

Clasele de habitate caracteristice Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “ UIVAR –

DINIAȘ ” sunt :

o mlaştini, smârcuri , turbării – cod N0 7 - 5%



========================================================================

Page 35 of 106

o teren arabil (culturi cerealiere extinse) - cod N12 – 60%

o păşuni (pajiști ameliorate) – cod N14 – 30%

o alte terenuri arabile – cod N15 - 3%

o plantatii de arbori , vii si livezi – cod N21 – 2%

Canalele de irigații și zonele mlaștinoase incuse in sit sunt folosite de păsările

migratoare , iar zonele de pășuni și terenuri arabile reprezintă teritoriul de hrănire al speciilor din

aria protejată avifaunistic.

Mlaștinile şi zonele inundabile sunt preferate de speciile de mal, iar canalele sunt

folosite de păsările de pasaj, pentru iernare.

Conform fișei sitului speciile de păsări enumerate ăn anexa I la Directiva Consiliului

2009/147/EC sunt:

Falco vespertinus

Circus pygargus

Lanius minor

Coracias garrulus

Circus macrourus

Lanius collurio

Aquilla pomarina

Circaetus gallicus

Ciconia nigra

Anthus campestris

Egretta garzetta

Nycticorax nycticorax

Grus grus

Ciconia ciconia

Himantopus himantopus

Philomachus pugnax

Tringa glareola



========================================================================

Page 36 of 106

Iar speciile de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I la Directiva Consiliului

2009/147/EC sunt:

Corvus frugilegus

Streptopelia turtur

3.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţă şi în imediata vecinatate a

PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes

comunitar

Deoarece culturile cerealiere extinse sunt o componentă a Ariei de Protecţie Specială

Avifaunistică ”UIVAR – DINIAȘ” , cea mai apropiată de amplasamentul proiectului (1000m) ,

va fi descrisă biocenoza din zona acestui loc .

Culturile cerealiere ocupă 60 % din suprafața sitului predominând culturile de grâu

(Triticum aestivum ),porumb (Zea mays), orez (Oryza sativa ) , ovăz (Avena sativa ) , etc.

Pajiştile reprezintă suprafaţe de teren ocupate cu vegetație ierboasă permanentă ,

alcatuită din specii ce aparțin mai multor familii de plante , dintre care cele mai importante sunt

gramineele si leguminoasele perene .

Fauna

Fauna identificată pe arealul terenurilor agricole se caracterizează în marea ei majoritate

prin specii comune caracteristice zonelor de câmpie și mai ales culturilor agricole .

Este caracteristică de asemeni o intensă viaţă sezonieră, printre speciile de păsări

prezente domină speciile de pasaj și cele care sunt oaspeți de vară.

NEVERTEBRATE

Studiul calitativ şi cantitativ al nevertebratelor din zona de impact a proiectului releva

observarea unor specii apartinand Ordinelor Lepidoptera ,Diptera , Dermaptera , Odonata ,

Ortoptera și Coleoptera .



========================================================================

Page 37 of 106

PEȘTII

Peştii sunt reprezentaţi de următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete ) , Carassius

gibelio, ( caras ) Cyprinus carpio ( crap ) Esox lucius (știuca ) , Gobio gobio ( porcușor )

AMFIBIENII

Studiile de teren au fost făcute începând cu luna aprilie 2012 estimând numărul real al

amfibienilor prezenți în zona de impact a proiectului, aceștia fiind reprezentaţi de urmatoarele

specii: Bufo viridis ( broasca râioasă verde ) ,Rana ridibunda (broasca mare de lac ).

REPTILELE

Reptilele sunt reprezentate de exemplare de Natrix natrix (șarpele de casă ), Natrix

tessellata (șapele de apă ) .

MAMIFERELE

Mamiferele întâlnite pe arealul amplasamentului se caracterizează prin specii comune

fiind în majoritatea lor specii de interes cinegetic , după cum urmează :

Lepus europeus ( iepurele de câmp )- folosește terenurile agricole , atât pentru a-și

procura hrana , dar și pentru a se adăposti, Cricetus cricetus (hârciogul ), Capreolus capreolus

(căpriorul ) care preferă culturile agricole pentru a-și procura hrana.

PĂSĂRILE

SPECIILE DE PĂSĂRI din Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Păsările fac obiectul protecţiei şi conservării sitului Natura 2000, Aria de Protecţie

Specială Avifaunistică “Uivar-Diniaș”.

a . Specii de păsări enumerate in Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

1.Falco vesperinus ( vânturel de seară )

2.Circus pygarsus ( eretele cenușiu )

3.Lanius minor ( sfrâncioc cu fruntea neagră )

4.Coracias garrulus ( dumbrăveancă )

5.Circus macrourus ( eretele alb )



========================================================================

Page 38 of 106

6.Lanius collurio ( sfrâncioc roșiatic )

7.Aquila pomarina (acvila țipătoare mică )

8.Circaetus gallicus ( șerpar )

9.Ciconia nigra ( barza neagră )

10.Anthus campestris ( fâsa de câmp )

11.Egretta garzetta ( egreta mică )

12.Nycticorax nycticorax (stârc de noapte )

13.Grus grus ( cocor )

14.Ciconia ciconia ( barza albă )

15. Himantopus himantopus ( piciorong )

16.Philomachus pugnax ( bătăuș )

17.Tringa glareola ( fluierar de mlaștină )

b.Specii de păsări cu migrație regulată menționată în Anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC

18.Corvus frugilegus ( cioara de câmp )

19.Streptopelia turtur ( turturica )

1.Falco vespertinus (vânturel de seară ) . Cod -A097

Această specie face parte din ordinul Falconiformes, familia Falconidae. Este cuprinsă în

“Cartea roșie a vertebratelor din România”, având statut de specie vulnerabilă. Răspândirea în

România este discontinuă, în ținuturile de câmpie, în V, E și S. Cuibărește și în Delta Dunării.



========================================================================

Page 39 of 106

Falco vespertinus este o specie de pasăre răpitoare periclitată, listată în Anexa I al

Directivei Păsări, specie prioritară în România pentru desemnarea siturilor Natura 2000. 90% din

populația de cuibărit din Europa (fără teritoriul fostei Uniuni Sovietice, a cărei populație

constituie o sub-populație aparte) se găsește în România și Ungaria, deci conservarea populației

din Bioregiunea Panonică este crucială privind viitorul acestei specii în Uniunea Europeana.

Populația din această zonă a scăzut de la 2500-3200 perechi cuibăritoare în 1990, la 1250-1450

perechi în 2002.

Cele mai grave probleme, care afectează populația Câmpiei de Vest, sunt următoarele:

pierderea și degradarea locurilor de cuibărit, degradarea habitatelor folosite pentru procurarea

hranei, electrocutarea păsărilor pe stâlpi de medie tensiune, coliziuni fatale cu autovehicule.

Falco vespertinus este specie colonială, la care densitatea perechilor cuibăritoare este

dată de densitatea cuiburilor de cioară neocupate sau părăsite. Au fost găsite si cuiburi izolate de

Falco vespertinus.

Habitatele caracteristice speciei :

Pajiști naturale, ținuturi de câmpie necultivate cu caracter stepic , dar și , chiar dacă

mai rar, lunci înierbate, terenuri mlăștinoase în apropierea bălților, cursurilor de ape. Ca habitat

secundar având scop de sursă trofică pot fi luate în considerație culturile agricole. În timpul

migrației formează asocieri de mai multe exemplare care poate fi observat de regulă în amurg, în

zbor, dar și poposind pe sârmele de telegraf, plopii mai înalti; alteori apar aglomerări importante

și în arboretele cu aspect de brâuri la margine de culturi agricole recoltate sau în curs de

recoltare. În ROSPA0047 Hunedoara Timișană specia este asociată coloniilor de ciori de la

Vinga si Șag. Biotop – liziere, păduri de luncă, perdele forstiere, arbori de-a lungul șoselelor.

Preferă pajiști naturale, ținuturi de câmpie necultivate cu caracter stepic lunci înierbate, terenuri

mlăstinoase din apropierea bălților saucursurilor de ape.

Se estimează că în toată țara mai există 600-1200 perechi iar în situl Natura 2000

ROSPA0144 Uivăr – Diniaș conform fișei sitului s-au identificat 30-34 perechi care cuibăresc și

800-1100 de indivizi în pasaj. Cuibărește de regulă împreună cu cioara de semnătură.

Este specie diurnă și este carnivor, hrana de bază fiind micromamiferele. Prădează rar și

șopârlele și păsărelele, precum și insecte de talie mai mare. Vântureii se hrănesc pe pajiștile



========================================================================

Page 40 of 106

sărăturoase (arie protejată) situate la est, nord-est de localitate , respectiv pe pășunile dintre

Diniaș, Peciu Nou și Sânmartinu Sârbesc. Terenurile agricole din vecinătate sunt folosite atât de

păsările cuibăritoare, cât și de cele în migrație care se strâng pentru înnoptare.

Ouăle depuse de femele sunt în număr de 4 (3-5), de culoarea lemnului de stejar, brun –

roscate, cu macule mai închise si mai deschise ca nuantă pe întreaga suprafată. Forma: scurt –

ovală. Incubatia durează 22-23 (27) de zile.

Falco vespertinus este o specie protejată prin: legea 13/1993 pentru ratificarea Convenției

de la Berna, legea 13/1998 pentru aderarea României la Convenția de la Bohn și OUG 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei

sălbatice, cu completările și modificările ulterioare.

Relevanța sitului pentru specie :

În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Uivar

- Diniaș” populaţia speciei a fost estimată la 800- 1100 de indivizi în pasaj și 30-34 de perechi

care cuibăresc pe suprafața sitului menționat cât și în zonele limitrofe (comuna Peciu Nou) .

Această zonă a fost identificată în cadrul programului LIFE/”Conservarea vânturelului de

seară în regiunea Panonică”/, ca fiind foarte importantă pentru vântureii de seară . În ceea ce

privește Câmpia de Vest , acoperirea coloniilor de vânturel de seară de către SPA-uri este

excelentă în județele Satu Mare (100%) ,Bihor (83%) si Arad(83%), însă este practic inexistentă

în Timiș (1%) ,tocmai în județul unde se află aproape jumatate (47,8%) din populația

cuibăritoare din Câmpia de Vest ( conform datelor colectate în cadrul prioectului LIFE, 2009).

În 2007 abia o mică parte a populației din judetul Timiș s-a cunoscut, majoritatea

coloniilor importante din Banat fiind identificate în cursul activitaților de monitorizare

desfășurate în cadrul proiectului LIFE .Datele obținute în urma evaluării populației din această

regiune ne-au indicat necesitatea absolută privind includerea celor mai importante colonii de

cuibărit in rețeaua Natura 2000 din România. În cazul, în care aceste propuneri se acceptă

(Teremia Mare-Tomnatic, Uivar-Diniaș , respectiv Livezile –Dolat ), procentul perechilor

cuibăritoare din SPA-uri ar crește semnificativ (de la 40-42% la 65-68%) . În apropierea



========================================================================

Page 41 of 106

comunei Uivar se găsesc două colonii: una dintre ele este instalată pe plopii din imediata

apropiere a stadionului , cealaltă pe plopii de langă ferma Uivar . Tot aici , se află cel mai

important loc tradițional de înnoptare folosit de sute de vânturei de seară în perioda de toamnă .

Colonia de la Diniaș este instalată pe plopii piramidali de la marginea satului , între clădirile

dezafectate ale fostei CAP .

Situaţia populaţiilor de Falco vespertinus este notată cu “B” ceea ce semnifică faptul că

la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie numeroasă faţă de media la nivel naţional. În cursul

deplasărilor în teren specia a fost identificată pe stâlpii de înaltă tensiune, în zbor și în

vecinătatea terenului unde urmează a fi implementat proiectul.

2 .Circus pygarsus ( eretele cenușiu ) . Cod A084

Specia face parte din ordinul Falconiformes, fam. Accipitridae și are statut de specie

periclitată, fiind cuprinsă în “Cartea roșie a vertebratelor din România”. Conform acestei lucrări

aria de răspândire a speciei este Dobrogea, iar conform fișei sitului ROSPA0144 au fost

observate 0-1 perechi care cuibăresc și 20-30 de indivizi în pasaj. Cuibul este amenajat

rudimentar pe sol, între ierburi.

Caracteristicile acestei familii sunt: Ciocul e puternic, masiv, încovoiat, ascuţit. Curbura

maxilarului se înconvoaie înca de la baza ciocului, formând un semicerc neîntrerupt până la vârf.

Nările sunt uneori acoperite cu pene. Degetele foarte puternice şi înarmate cu ghiare tari, tăioase

şi ascuţite. Femelele întrec întodeauna, în mărimea taliei masculii.



========================================================================

Page 42 of 106

Vânează pe câmpii și terenuri agricole în orele timpurii de dimineață și spre seară. Hrana:

pitpalaci, mamifere mici, soparle, broaste si insecte mai mari.Pasăre clocitoare cuibărește în

mlaștini, pajiști, culturi agricole, plantații tinere de conifere.


Este o specie larg răspândită, în stufărişuri iar de pe câmpii şi terenuri agricole își

procură hrana. Cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele

mlăştinoase.

Relevanţa sitului pentru specie :

În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “

UIVAR-DINIAȘ ” populaţia speciei a fost estimată la 0 - 1 perechi cuibaritoare , pe toata

suprafata sitului mentionat .

Situaţia populaţiilor de Circus pygarsus este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la

nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia

la nivel naţional. Declinul speciei îl reprezintă monoculturile întinse , aplicarea pesticidelor și

folosirea utilajelor mecanizate .

3 .Lanius minor ( sfrâncioc cu fruntea neagră ) . cod A339

Specia face parte din ordinul Passeriformes, Fam. Laniidae. Sfrânciocul-cu-frunte-neagră

este o pasăre de talie mică, are o tinută mai dreaptă si fruntea neagră. Prezintă dimorfism sexual,

la femelă penajul fiind bruniu, maculat semilunar în timp ce masculul are partea superioară

cenusie, cea inferioară albă nuanțată pe piept rosietic. Pe aripile negre prezintă o pată albă bine



========================================================================

Page 43 of 106

vizibilă în zbor. Este una dintre cele mai frecvente păsări clocitoare la noi în țară si preferă

podgorii si grădini cu pomi, alei și copaci singuratici.

Cuibul compact alcătuit din rădăcini, crenguțe, fragmente vegetale subțiri cu intercalări

de plante odorante și căptușit în interior cu fire de păr de la animalele domestice în amestec cu

pene este construit la aproximativ 4-5 m de la sol în salcâmi, duzi, plopi sau pomi fructiferi în

care sunt depuse 5-7 ouă. La noi în țară cuibăreste aproape în întreaga tară cu reprezentare

importantă în Moldova, Dobrogea, jumătatea estică a Câmpiei Române si V-NV Banatului,

Ardealului.

Specia este enumerată în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC dar nu este listată

în “Cartea roșie a vertebratelor din România”. Această specie preferă locurile joase uscate,

deschise, şi firele de telefonie.

Este o specie diurnă. Este carnivor, hrana de bază fiind insectele, melcii. Prădează și

șopârle și șoareci.

Preferă pajiști naturale, ținuturi de câmpie necultivate cu caracter stepic dar și lunci

înierbate, livezi.

Conform fișei sitului ROSPA0144 au fost identificate 25-30 p care cuibăresc și nu au fost

identificați indivizi în pasaj.


Pajisti naturale, tinuturi de câmpie necultivate cu caracter stepic dar si lunci înierbate,

livezi, cu deosebire vegetatia în brâu la nivel de talveg. Specia este răspândită în jumătatea

sudică a continentului european si de aici în Asia. La noi cuibăreste aproape în întreaga tară cu

reprezentare importantă în Moldova, Dobrogea, jumătatea estică a Câmpiei Române si V-NV

Banatului, Ardealului.


Efectivul relativ în tară: 60.000 – 100.000 perechi clocitoare (Munteanu et all. 1994).



========================================================================

Page 44 of 106

Efectivul relativ în ROSPA0144 este de 25 – 30 de perechi .Situaţia populaţiilor de Lanius

minor este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu

densitate nesemnificativă din populaţia la nivel naţional.

În tară efectivele sunt stationare. Principalii factori limitativi pentru prezența speciei sunt:

defrișările luncilor, anularea livezilor, zgomotul si activitătile umane .

În momentul de față se consideră statutul de conservare al speciei drept subliminal, specie

vulnerabilă. Codificare formular standard pentru conservare: C – conservare medie sau redusă .

4.Coracias garrulus (dumbraveancă ) . cod A083

Dumbrăveanca (Coracias garrulus) este o pasăre migratoare din familia „Coraciidae”

care are doi reprezentați mai importanți „C. g. garrulus” și „C. g. semenowi”.

După aspectul morfologic pasărea nu se poate confunda cu alte specii de păsări de talie mijlocie

(31 cm). Capul partea superioară a aripilor ca și piepteul și abdomenul este acoperit de un penaj

de culoare verde turcesc. Spatele sau partea dorsală a păsării este de culoare brună iar marginea

aripilor de culoare brună negricioasă. Pasărea are un cioc negru puternic puțin încovoiat.

Femelele au o culoare mai spălăcită ca masculul, iar culoarea tineretulului este în general brună.


La noi in tara este intalnita in toate zonele de ses si de deal , mai putin in Transilvania.

Habitatele preferate sunt cele de dumbrăvi de paduri si zavoaie, cu copaci batrani sorburosi.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pas%C4%83re_migratoare



========================================================================

Page 45 of 106

Dumbrăveanca preferă luminișurile de la liziera pădurilor ca și pășunile sau fânețele unde

trăiesc de obicei un număr mare de insecte. In prezent poate fi întâlnită și în parcurile mai mari.

Pasărea are cuibul în apropierea apelor unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau loess.

In lipsa hranei se apropie și de așezările omenești.

Este o pasăre activă ziua, hrana principală a ei o constituie insectele (păduchi de plante,

gândaci, libelule, lăcuste, urechelnițe), amfibii reptile mici pe care le pândesc, numai în timpul

migrației consumă și vegetale (în special fructe).

În România dumbrăveanca poate fi întânită numai în timpul sezonului cald, în toată țara

în afara regiunilor de munte. Dumbraveanca este o pasare migratoare. Apare la noi la sfârsitul lui

aprilie si ne parăsește toamna și pleacă in zonele mai calde din sudul Asiei si din Africa. Păsările

adulte migrează mai repede decât cele tinere la a doua jumatate a lunii august. Nu migrează in

stoluri ci în pâlcuri rasfirate, unele dupa aletele .

Prin luna mai - iunie, femela depune 4 - 5 ouă albe lucioase, cuibul fiind în scorburi sau

săpat în malurile apelor. Clocesc ambii partneneri, la ca. 18 - 20 de zile ies puii, toamna păsările

migrează în Africa sau Asia de Sud.


în “Cartea roșie a vertebratelor din România”. Conform fișei sitului ROSPA0144 au fost

identificate 1-3 perechi care cuibăresc și nu au fost identificați indivizi în pasaj.


Populația cuibăritoare din situl Uivar –Diniaș este estimată a fi între 1-3 perechi de

indivizi .

Situaţia populaţiilor Coracias garrulus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la

nivelul sitului exista o populaţie cu densitate redusă față de media la nivel national .

Pretutindeni, clocește într-un număr foarte mic, aproximativ 2 – 3 perechi la 10 km.

Diminuarea efectivelor se datorează şi distrugerii habitatelor, a locurilor de cuibărit şi folosirii

excesive a pesticidelor.

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83dure

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parc

http://ro.wikipedia.org/wiki/Argil%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gresie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Loess

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Africa

http://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_de_Sud



========================================================================

Page 46 of 106

5. Circus macrocuros ( eretele alb ) .cod.A083

Eretele alb (Circus macrourus) este o pasăre migratoare, răpitoare care aparține de

familia „Accipitridae”, din ordinul „Falconiformes”. Eretele alb este o pasăre de talie mijlocie cu

o lungime de 40 - 50 cm și cu aripile deschise atinge o lățime de 1,2 m. Masculul este cenușiu cu

vârful aripilor negre, iar femela este de culoarea cafenie brună. Eretele cuibărește rar în

România, arealul lui de răspândire fiind ținuturile de stepă, smârcuri din sud-estul Europei, ca și

regiunile din Dobrogea. Pasărea are cuibul pe sol, în apropierea apelor, în care femela depune în

luna mai 3 - 5 ouă albe, punctate cu brun, care vor fi clocite numai de femelă ca. timp de 30 de

zile. Toamna păsările migrează spre Europa de Sud, Africa de Est la sud de Sahara și Asia de

Sud Vest, India, Birmania.

Specia este enumerată în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC și este listată în

“Cartea roșie a vertebratelor din România, având statut de specie periclitată. Preferă pajiștile

naturale cu caracter stepic, uneori în apropierea bălților. Conform fișei sitului ROSPA0144 au

fost observați 2-3 indivizi în pasaj. Eretele alb alb se hrănește cu rozătoare mici și păsărele,

uneori consumă și șopârle sau insecte. Pasărea vânează în timpul unui zbor planat la înălțime

mică, revirul ei de vânătoare fiind relativ mic.


Pajiști naturale cu caracter stepic, uneori în apropierea bălților. În România efectivul

populației cuibăritoare s-a redus aproape la 0, datorită dispariției habitatelor, respectiv stepelor

naturale, prin transformarea lor în culturi agricole .



http://ro.wikipedia.org/wiki/Step%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sm%C3%A2rc

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ou%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Sud

http://ro.wikipedia.org/wiki/Africa_de_Est

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sahara

http://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_de_Sud_Vest

http://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_de_Sud_Vest

http://ro.wikipedia.org/wiki/India

http://ro.wikipedia.org/wiki/Birmania

http://ro.wikipedia.org/wiki/Roz%C4%83toare

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98op%C3%A2rl%C4%83



========================================================================

Page 47 of 106

Măsurile de protecție ar presupune renunțarea la cultivarea terenurilor slab productive,

fapt ce ar permite refacerea unor ecosisteme stepice naturale , cu întreaga floră și faună .

Relevanța sitului pentru specie:

Populația de pasaj în sit este estimată la 2-4 indivizi, în perioada migrației. Efectivul

indivizilor de Circus macrouros este notat cu litera ”C” ceea ce reprezintă mai puţin de 2% din

populaţia la nivel naţional.

6. Lanius collurio

Specia face parte din Cls. Aves, Ord. Passeriformes, Fam. Laniidae.

Masculul adult are capul și târtița cenușii iar peste ochi prezintă o dungă neagră. La femelă ca și

la juvenili penajul este dominant brun cu intercalări de nuantă mai deschisă de unde si aspectul

pestrit al acestuia. Cuibul este construit mai cu seamă în tufele de Prunus spinosa, Prunus

mahaleb ori Rosa canina dar si în salcâmi (Robinia), soc (Sambucus), zmeur (Rubus) și alun

(Alnus). Cuiburi cu ouă pot fi găsite de la mijlocul lui mai până la mijlocul lui iulie; durata

incubatiei: 14-16 zile.



========================================================================

Page 48 of 106

Este specie diurnă. Se hrănește cu insecte și șopârle. Specia este enumerată în anexa I a

Directivei Consiliului 2009/147/EC dar nu este listată în “Cartea roșie a vertebratelor din

România”. Conform fișei sitului ROSPA0144 au fost identificate 15-30 perechi care cuibăresc și

nu au fost identificați indivizi în pasaj.

7. Aquila pomarina (avila țipătoare mică ) . cod A089

Face parte din ordinul Falconiformes, fam. Accipitridae. Specia este enumerată în anexa I

a Directivei Consiliului 2009/147/EC și este listată în “Cartea roșie a vertebratelor din

România”, având statut de specie vulnerabilă. Specia a fost una dintre cele mai larg răspândite și

mai numeroase păsări de pradă din România dar a suferit un declin dramatic în anii ‘50- ’60,

păsările au dispărut din pădurile de luncă și câmpie dar s-au menținut masivele forestiere

colonare și subcarpatice. Preferă pădurile mari, în special de foioase.. Se estimează o populație

de 400-800 perechi pe toată suprafața țării.

Este pasăre de pasaj. Își face cuib în arbori înalți, sezonul de reproducere este în lunile

aprilie – august. Migrează în număr mare prin România, în special prin Dobrogea, dar și prin

Transilvania. Conform fișei sitului ROSPA0144 nu au fost identificate perechi care cuibăresc dar

au fost identificați 40-50 indivizi în pasaj.



========================================================================

Page 49 of 106


La noi în tară preferă pădurile foioase bătrâne din zonele de deal, șes și cele de luncă .

Unele perechi urcă și în zona de munte unde cuibăresc în păduri de fag și de molid. Alege

pentru cuibărit zone unde se întind pășuni, câmpii umede și zone agricole, suficient de mari

pentru procurarea hranei. Prefera păduri de dimensiuni medii, cuibărind de regulă aproape de

liziera sau în vecinătatea unei poieni. În România cel mai mare efectiv și densitate se găsește în

partea de est și sud-est al Transilvaniei. De multe ori se pot observa păsări și pe câmpurile mari,

departe de păduri. În astfel de zone se strâng păsări de la mari distanțe în vederea căutării hranei.

Se hrănesc pe terenuri deschise chiar și pe terenuri agricole. Consumă cu precădere

rozătoare (șoarecele de câmp) și broaște, ocazional șopârle și puii păsărilor cuibăritoare pe sol

(ciocârlii, fâse, presuri). Uneori poate fi semnificativ și procentul insectelor (greieri, cosași).

Vânează atât din aer cât și de pe locuri de pânda În căutarea insectelor umblă foarte mult pe sol,

capturându-le din iarbă.

Populația din România este estimată a fi între 2500 – 2800 de perechi.


Populația de pasaj din situl Uivar –Diniaș este estimata a fi intre 40 – 50 de indivizi.

Situaţia populaţiilor Aquila pomarina este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul

sitului exista o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel

national.

8 . Circaetus gallicus ( șerpar ). cod A080



========================================================================

Page 50 of 106

Face parte din ordinul Falconiformes, fam. Accipitridae. Șerparul european (Circaetus

gallicus) este o pasăre răpitoare care vânează în special șerpi și alte reptile, aparține subfamiliei

Circaetinae, care înglobează șerparul și Vulturul African. Este foarte răspândit în Europa,

petrece iarna în Africa subsahariană. În India este prezent tot timpul anului.


“Cartea roșie a vertebratelor din România”, având statut de specie vulnerabilă.. Șerparul nu a fost

niciodată foarte numeros în țara noastră, dar în prezent este considerat o specie rară. A fost

observat în sudul și estul Transilvaniei, în munții banatului, în Carpații Moldovei și în Dobrogea.


Pasăre migratoare, cuibărește în zonele muntoase xerofile cu stâncării, unde găsește

păduri cu copaci bătrâni pentru amplasarea cuibului și habitate cu reptile (șopârle, șerpi), hrana

lui preferată. Preferă păduri de diferite esențe, în apropierea terenurilor deschise cultivate sau

necultivate unde este abundență de reptile. Distribuția șerparului nu este uniformă, majoritatea

populației cuibărește în Dobrogea. Există populații punctiforme în zonele de deal din

Transilvania, Banat, și Moldova. Izolat Cuibărește în Carpații Orientali, Meridionali și Munții

Apuseni dar cu densitate redusă. Lipsește din zonele întinse fără păduri și altitudini mari peste

1700 m. Se estimează că efectivul pe tot cuprinsul țării nu depășește 100 de perechi clocitoare.

Sporul populațional este redus deoarece femela depune un singur ou iar maturitatea sexuală este

atinsă la 3-4 ani.

Conform fișei sitului ROSPA0144 nu au fost identificate perechi care cuibăresc dar au

fost identificați 10-15 indivizi în pasaj.


Populația din situl Uivar –Diniaș , cu cei 10 – 15 indivizi in pasaj, nu prezintă importanță

deosebită pe plan național, efectivul fiind notat cu litera ”C”, ceea ce reprezintă mai puţin de 2%

din populaţia la nivel naţional , dar este foarte importantă în structura metapopulațională. În situl

Uivar –Diniaș specia a fost semnalată pe parcursul migrației.

9 . Ciconia nigra (barza neagră ) . cod A 030

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98erpi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Reptile

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Circaetinae&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Terathopius_ecaudatus&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/India



========================================================================

Page 51 of 106

Face parte din ordinul Ciconiiformes, fam. Ciconiidae. Se mai numește și barza neagră.

Specia este enumerată în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC și este listată în “Cartea

roșie a vertebratelor din România”, având statut de specie vulnerabilă. În România specia este

insuficient cunoscută, neexistând foarte multe date. Date recente au stabilit prezența unor cuiburi

în județele Arad, Sibiu și Vâlcea.


Preferă ca locuri de cuibărit numai zonele cu păduri întinse, cu copaci bătrâni și înalți,

neafectate de prezența umană, situate în apropierea unor ape curgătoare sau stagnante, cu zone

mlăștinoase, pajiști nedrenjate, ca habitat trofic. Cuiburile amplasate în copaci mari și bătrâni, cu

coroană bogată, din zone cât mai ferite de zgomot sau de prezența umană, sunt folosite mulți ani

la rând. Este oaspete de vară între lunile aprilie – septembrie și cuibărește în lunile mai – iulie.




Cei 30- 40 de indivizi de pasaj nu reprezintă o populatie deosebită , totuși sunt foarte

importanți din cauza raritații și stării de vulnerabilitate a acestei specii . A fost identificata foatre

rar.



========================================================================

Page 52 of 106

10.Anthus campestris ( fâsă de câmp ). cod A255

Fâsa de pădure (Anthus trivialis) este o specie de păsări din familia Motacillidae,

ordinul Passeriformes. Este o pasăre care se poate observa vara în Europa Centrală. Ea trăiește în

poieni, luminișuri sau la liziera pădurilor unde vegetația este deasă, la depistarea ei ajută cântecul

specific al păsării. Fâsa de pădure este o pasăre migratoare, care iernează în savanele din Africa

Centrală și Africa de Vest.

Este o pasăre cu un corp suplu de o mărime de ca. 15 cm ca o vrabie. Masculii cu aripile

deschise ating lățimea de 90 mm, pe când femelele 85 mm. Greutatea păsărilor în timpul

împerecherii este între 22 și 24 g. Cu apropierea toamnei pasărea va crește în greutate, depășind

30 de grame. Din punct de vedere a culorii penajului nu se poate observa un dimorfism sexual.

Păsările au partea dorsală a corpului și gușa de culoare galbenă până la brun măsliniu cu dungi

de culoare mai închisă. Penajul cozii și spatelui poate avea o culoare verzuie dungată. Ochii pot

fi înconjurați de o linie mai întunecată, irisul este de culoare brună închis. Picioarele sunt de

culoare roșiatică cu ghiare de culoare deschisă. Este o pasăre sperioasă care se ascunde imediat,

în repaus balansează coadă ca și codabatura. Zborul este în bolte, întrerupând în zbor din când în

când să bată din aripi.

Specia este enumerată în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC și nu este listată în

“Cartea roșie a vertebratelor din România”. Conform fișei sitului ROSPA0144 au fost

identificate 5-10 perechi care cuibăresc dar nu au fost identificați indivizi în pasaj.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Passeriformes

http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_Central%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Africa_Central%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Africa_de_Vest

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vrabie



========================================================================

Page 53 of 106


Ea trăiește în poieni, luminișuri sau la liziera pădurilor unde vegetația este deasă, la

depistarea ei ajută cântecul specific al păsării. Fâsa de câmp este o pasăre migratoare, care

iernează în savanele din Africa Centrală și Africa de Vest. Fasa de câmp cuibarește in regiuni

deschise, aride si nisipoase cu vegetație joasă.


În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Uivar –

Diniaș”, populaţia speciei a fost estimată la 5 -10 perechi, pe toată suprafaţa sitului menţionat.

Situaţia populaţiilorde Anthus campestris este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că

la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie nesemnificativă la nivel naţional.

11.Egretta garzetta ( egreta mică ) . cod A026

Face parte din ordinul Ciconiiformes, fam. Ardeidae. Specie în continuă creștere datorită

încetării urmăririi ei de către om pentru penele ei ornamentale. Coloritul egretei mici este de un

alb imaculat. În perioada reproducerii își dezvoltă pe cap frumoase pene ornamentale, la fel și in

regiunea spatelui, mult căutate în trecut ca podoabe vestimentare. Se reproduce în lunile aprilie-

mai, femela depune între 3 si 5 verzui-albăstrui ce sunt clocite împreună cu partenerul. Incubația



http://ro.wikipedia.org/wiki/Africa_de_Vest



========================================================================

Page 54 of 106

dureaza între 22—24 de zile puii părăsind cuibul înainte de a putea zbura, cățărându-se cu multă

abilitate printre crengi.


“Cartea roșie a vertebratelor din România.. Statutul este de specie periclitată. Se găsește în

special în Delta Dunării dar și în zone din interiorul țării printre care și Banatul. Odata cu sosirea

toamnei, migreaza spre Marea Mediterana.




Balți și lacuri, cu stufariș, pâlcuri de arbori cu intinderi de apă puțin adâncă si terenuri

inundabile . În câmpiile din interiorul țării , în păduri naturale sau în plantații (salcâm, pin).

Relevanţa sitului pentru specie


Diniș”, populaţia speciei a fost estimată la 50 – 100 de indivizi , pe toată suprafaţa sitului

menţionat. Situaţia populaţiilor de Egretta garzetta este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că


12. Nycticorax nycticorax ( stârc de noapte ) .cod.A023

Face parte din ordinul Ciconiiformes, fam. Ardeidae.



========================================================================

Page 55 of 106

Specia e numerată în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC și este listată în

“Cartea roșie a vertebratelor din România. Statutul este de specie vulnerabilă. Se găsește în

special în Delta Dunării dar și în zone din interiorul țării printre care și Banatul. Este oaspete de

vară la noi în țară, din primavara până în octombrie. Odata cu sosirea toamnei, migreaza spre

continentul african.

Penajul corpului este cenusiu, creștetul și spatele fiind negre-verzui. Partea posterioara a

abdomenului este galbenă – roșiatică. Pe cap prezintă pene lungi (egrete) de culoare albă. Față de

adulti, coloritul exemplarelor tinere este uniform cafeniu, cu pete albicioase mărunte. Vânează

pești și alte vietăți acvatice.

Femela depune între 3 și 5 ouă de culoare verzi – albastrui, oua ce sunt clocite de ambii

părinți timp de de 22 de zile.


Este o specie cosmoplolită. Populează bălțile mari cu vegetație arborescentă, zăvoaiele,

pădurile de luncă sau din apropierea unor zone umede. Aria de răspândire s-a restrâns datorită

asanarii zonelor umede , mai ales a celor din Banat si Delta Dunarii. Preferă bălți mari cu

vegetație arborescentă, zăvoaiele, pădurile de luncă.

Se estimează un efectiv de 4000-5000 perechi în Deltă iar în interiorul țării 1000-2000 de

perechi clocitoare. Efectivul din românia reprezintă 12 % din populația europeană. Conform fișei

sitului ROSPA0144 nu au fost identificate perechi care cuibăresc dar au fost identificați 70-150

indivizi în pasaj.



Diniaș” , populaţia speciei a fost estimată la 70 -150 de indivizi , pe toată suprafaţa sitului

menţionat.

Situaţia populaţiilor de Nycticorax nycticorax este notată cu“D” ceea ce semnifică faptul

că la

nivelul sitului cuibăreşte o populaţie nesemnificativăla nivel naţional.



========================================================================

Page 56 of 106

13.Grus grus (cocor) . cod A0127

Face parte din ordinul Gruiformes, fam. Gruide. Specia este enumerată în anexa I a

Directivei Consiliului 2009/147/EC și este listată în “Cartea roșie a vertebratelor din România.

Statutul este de specie vulnerabilă. Se găsește în special în Delta Dunării dar și în zone din

interiorul țării printre care și Banatul. Este oaspete de vară la noi în țară, primavara în lunile

martie - aprilie și vara - toamna din august până în octombrie. Preferă stufărișurile dese, greu

accesibile, departe de așezări umane.

Efectivil de păsări în migrație pe teritoriu țării este de ordinul câtorva mii. Conform fișei

sitului ROSPA0144 nu au fost identificate perechi care cuibăresc dar au fost identificați 0-40

indivizi în pasaj.


Este o pasăre precaută, sperioasă, iar în migraţie poposeşte în cârduri mari pe terenuri

arabile. Cuibăreşte destul de rar pe mlaştini întinse şi tufărişuri din păduri.


În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “ Uivar -

Diniaș”, populaţia speciei a fost estimată la 0 - 40 de indivizi, pe toată suprafaţa sitului

menţionat. Situaţia populaţiilor de Grus grus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la

nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.



========================================================================

Page 57 of 106

14 . Ciconia ciconia (barza albă ) .cod A031

Face parte din ordinul Ciconiiformess, fam. Ciconiidae Specia este enumerată în anexa I

a Directivei Consiliului 2009/147/EC și este listată în “Cartea roșie a vertebratelor din România.

Statutul este de specie vulnerabilă. În România este prezentă în cea mai mare parte a țării,

exclusiv în localități. Preferă sate și periferia unor orașe din ținuturile joase. Este considerată

specie în declin, efectivul ei fiind de 4000 – 6000 perechi clocitoare. Conform fișei sitului

ROSPA0144 au fost identificate 7-9 perechi care cuibăresc și au fost identificați 150-250 indivizi

în pasaj.


În România, această pasăre nu prea stă la mare altitudine, cea mai ridicată pe care o

preferă fiind zona Bilborului, unde își face cuib la peste 900 de metri, î n rest preferă zonele

joase și umede de câmpie precum județele Satu Mare, Timiș sau chiar depresiuni intramontane

cum sunt judetele Harghita, Sibiu, Brasov, Covasna dar și in Lunca Dunării. Berzele preferă sa-și

facă cuibul pe un loc înalt, unde ajunge soarele, dar de unde să aibă și o vedere bună către

locurile de unde se poate hrăni . Barza albă sau cocostârcul, cu denumirea ştiinţifică Ciconia

ciconia, este singura pasăre de talie mare din ornitofauna ţării care s-a apropiat de om şi îşi

construieşte cuibul în vecinătatea noastră.

Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate (pe şură, case, coşuri, pomi, ruine,

sau stânci). În ultimele 4 decenii a început să-şi construiască cuibul pe stâlpii de tensiune.

Supraviețuirea pe termen lung a speciei este condiţionată de menţinerea în stare cât mai naturală

a locurilor de procurare a hranei – fâneţe, păşune şi zone umede.



========================================================================

Page 58 of 106


În arealul sitului au fost semnalate potrivit formularului standard Natura 2000 al Ariei de

Protecţie Specială Avifaunistică “ Uivar - Diniaș ” 7 – 9 perechi cuibăritoare dar și 150 -200 de

indivizi în pasaj . Situația populației de Ciconia ciconia este notată cu ”C” ceea ce semnifică

faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din

populaţia la nivel național .

15. Himantopus himantopus ( piciorong ) .cod A131

Face parte din ordinul Charadriiformes subordinul Charadrii, fam. Recurvirostridae.

Specia este enumerată în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC și este listată în “Cartea

roșie a vertebratelor din România. Statutul este de specie periclitată.

Specie rară, adaptată climatului cald cu lagune, mlaştini, delte, locuri sărăturate,

concentrata la noi în țară în special în Delta Dunarii. A dispărut din Banat unde cuibărea în sec.

XIX.

Se recunoaste repede dupa picioarele foarte lungi, roșii închis sau roz. Penajul este alb cu

aripi negre. Prezintă un cioc lung, drept, subțire și ascutit, adaptat pentru vânarea animalelor

mici. Se hranește cu nevertebrate mici.

Efectivul în țara noastră este de 100-250 perechi clocitoare din care 50 % în zona

complexului Razelm – Sinoe. Conform fișei sitului ROSPA0144 au fost identificate 0-3 perechi

care cuibăresc și nu au fost identificați indivizi în pasaj.


Mlaștini eutrofe cu apă puțin adâncă, cu plaje nisipoase sau mâloase și vegetație joasă

.Preferă smârcurile de pe țărmurile apelor lent curgătoare .



========================================================================

Page 59 of 106


Din Banat unde cuibărea a dispărut aproape în totalitate încă din secolul XIX , astăzi fiind

enumerată în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC ca pasăre protejată prin cei 0 – 3

indivizi reperați în sit .

Situaţia populaţiilor de Himantopus himantopus este notată cu “D” ceea ce semnifică

faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel

naţional.

Declarată Monument al Naturii, pentru ocrotirea coloniilor de piciorong din Rezervația

Biosferei Delta Dunării.

16 . Philomachus pugnax ( bătăuș ) . Cod A151

Bătăușul (Philomachus pugnax) este o pasăre migratoare care face parte din familia

„Scolopacidae” și apare frecvent în perioadele de pasaj vara în delta Dunării și regiunea

litoralului Mării Negre, însă nu cuibărește în România. Ținuturile de nidificare fiind Europa de

Nord și Asia de Nord iar cele de iernare fiind Africa de Nord și Asia de Sud. In perioada

împerecherii masculul are un guler mare din pene colorate, alb, portocaliu, roșu cu nuanțe de

cafeniu cu pete mai închise. Un astfel de polimorfism fiind rar întâlnit la păsări. Este o pasăre

ocrotită, ea cu mărimea de ca. 30 de cm, cuibărește în regiunile de tundră și smârcuri din nordul

Eurasiei și care iernează în delta Nigerului din Mali. In perioada de tranzit traversează Europa,

România, Germania. Bătăușul este ocrotit fiind o pasăre pe cale de dispariție, cauzat de

agricultura extensivă care a determinat piederea biotopului necesar păsării.



http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii

http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Nord

http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Nord

http://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_de_Nord

http://ro.wikipedia.org/wiki/Africa_de_Nord

http://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_de_Sud

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tundr%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sm%C3%A2rc

http://ro.wikipedia.org/wiki/Eurasia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Niger_(fluviu)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mali



========================================================================

Page 60 of 106

Este o specie limicolă care cuibăreşte în mlaştinile şi bălţile cu vegetaţie scundă din

zonele muntoase, colinare şi de şes. Frecvent cuibăreşte şi pe pajişti umede, în apropierea

lacurilor.


În Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 100-200 de

indivizi în pasaj în toată SPA ”Uivar – Diniaș”, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că

la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

17 . Tringla glareola (fluierar de mlaștină ) . Cod A166

Face parte din ordinul Charadriiformes , familia Scolopacidae. Specia este enumerată

în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC și nu este listată în “Cartea roșie a vertebratelor

din România. Conform fișei sitului ROSPA0144 nu au fost identificate perechi care cuibăresc și

au fost identificați 800-120 indivizi în pasaj.

Este o specie cu cioc relativ lung, picioarele lungi galben– verzui cu spatele pătat și cu

sprânceană vizibilă. În zbor este caracteristică burta și dedesubtul aripilor labă, precum i coada

alb vărgată. Are un sunet caracteristic cea ce poate fi o cheie de determinare ușoară având în

vedere că este o specie care se sperie de prezența omului.


Este o specie nordică destul de comună în mlaștini . De obicei, cuibărește pe smocuri de

rogoz. Este numeros în pasaj pe malurile mlăștinoase ale lacurilor, ocazional în stoluri de până la



========================================================================

Page 61 of 106

30-40 de exmplare. Nu este o specie cuibăritoare în România, dar în timpul migrației poate fi

întâlnit oriunde pe terenuri umede.


În timpul migrației situl Uivar –Diniaș, este vizitat de aproximativ 80-120 exemplare din

această specie pe parcursul unui sezon de migrație, care se opresc pentru a se hrănipe canalele și

pe pășunile umede adiacente. În situl Uivar –Diniaș", stolurile observate de către noi rareori erau

mari de 1-2 exemplare.

Speciile de păsări cu migrație regulată menționate în anexa I a Directivei

Consiliului 2009 /147/EC

1 . Corvus frugilegus ( cioara de câmp ) . Cod A348


Cuibăreşte în regiunea de câmpie în colonii mari mai rar la deal. Penajul este negru cu

reflexe violacee.

Cuiburile sunt instalate în arbori. Ponta este depusă în luna martie, formată din 5 ouă

verzui murdare, pătate cu brun, clocite 18-19 zile de femelă. Puii consumă larve, iar adulții

seminţe.

Toamna populaţiile de la noi se deplasează spre sud-vestul Europei şi sunt înlocuite de

cârduri din regiunea nord-estică. Ciorile sunt păsări sociabile, viețuind si cuibărind în grupuri

mari, denumite generic colonii. Iarna , se adună în adăposturi comune, formate dintr-un număr



========================================================================

Page 62 of 106

apreciabil de păsări. Grupurile astfel formate sunt impresionabile ca număr una dintre cele mai

mari întâlnindu-se în nord-vestul Scoției si constând în 65.000 de exemplare .


Numărul perechilor de cioară de semănătură a fost evaluat prin număratul cuiburilor

ocupate în cazul coloniilor mici, respectiv prin estimare în cazul celor de mai multe sute de

perechi. În perimetrul sitului , potrivit Formularului Standard Natura 2000 , se găsesc 700 -770

de perechi cuibăritoare , iar 500 – 1000 de indivizi în pasaj. Situația populației de Corvus

frugilegus este notată cu ”C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte și

tranzitaeză o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel

național .

2 . Streptopelia turtur ( turturica ) . Cod A210


Este o pasăre migratoare, zveltă, care se instalează de obicei în păduri deschise, terenuri

cu tufișuri si parcuri . Iarna migrează în Africa. Face parte din familia Columbinae.

Turturica este o pasăre granivoră, de aceea se hrănește în special cu semințe și boabe de cereale:

mei, grâu,si altele, dar si cu moluște mici. În țara noastră turturica este un oaspete de vară. Este

văzută tot mai rar și sunt zone în care a dispărut.. În zonele cutreierate de echipa siteului au fost

semnalate doar câteva turturele în. Oare efectivele oficiale declarate de 500 – 1000 de indivizi în

pasaj sunt de actualitate.



========================================================================

Page 63 of 106


În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “ Uivar –

Diniaș”, populaţia speciei a fost estimată la 500 - 1000 de indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa

sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Streptopelia turtur este notată cu “C” ceea ce semnifică

faptul că la nivelul sitului apare în migrație o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţinde

2% din populaţiala nivel naţional .

3.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei

acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia

acestora

Dintre speciile de plante de interes comunitar care ar putea fi afectate nu s-a identificat

nicio specie. Alte specii vegetale vor fi afectate direct, prin extrageri punctuale ale unor indivizi.

Acestea sunt exemplare izolate, astfel că extragerile nu vor afecta habitate. Speciile de păsări

afectate direct sau indirect de proiect care se afla si sub statut de protectie sunt:

Falco vespertinus

Circus pygargus

Lanius minor

Coracias garrulus

Circus macrourus

Lanius collurio

Aquilla pomarina

Circaetus gallicus

Ciconia nigra

Anthus campestris

Egretta garzetta

Nycticorax nycticorax

Grus grus



========================================================================

Page 64 of 106

Ciconia ciconia

Himantopus himantopus

Philomachus pugnax

Tringa glareola

Corvus frugilegus

Streptopelia turtur

Falco peregrinus (Vanturel de seara )-A097

Ecologie : Specia traieste in arborii de la marginea soselelor , in palcutile de copaci

inconjurate de terenuri deschise , inclusiv culturi agricole. Vindereii-de-seara folosesc drept vetre

de asezare a pontei cuburile vechi de cioara-de-semanatura (Corvus frugilegus).

Efectiv: In scadere la nivelul tarii noaste , in momentul actual existand cel mult 600-1200

perechi clocitoare. In perimetrul sitului se indica un numar de 30 -34 perechi cuibaritoare .

Migratie si reproducere:

In Romania este oaspete de vara .Cuibareste in mici colonii .In septembrie migreaza in

tarile calde. In vecinatatea perimetrul studiat, pe canale, in perioada studiului nu au fost

identificate speciile, dar au fost identificate la marginea satului Dinias, in plopii de langa

marginea satului, un numar de 5 i.

Dusmani: Nu are dusmani naturali.

Cauzele modificarii numarului: Scaderea numarului de indivizi a fost determinata de

defrisarea arboretelor , de folosirea pesticidelor si de lupta impotriva coloniilor de ciori care

produc pagube insemnate.

Circus pygarsus ( Eretele sur )-A084

Biotop: Prefera campiile cultivate si necultivate , cu vegetatie ierbacee .

Efectivul: La nivel national maxim 20-30 perechi clocitoare , la nivelul sitului 0-1 p

erechi cuibaritoare si 20-30 indivizi in pasaj.

Migratie si reproducere: Specie de pasaj , mai rar oaspete de vara caz in care isi face

cuibul pe sol , intre ierburi .

Concurenti: Nu are .



========================================================================

Page 65 of 106

Dusmani: Nu are.

Vaneaza pe campii si terenuri agricole in orele timpurii de dimineata si spre seara. Ataca

cu predilectie pitpalaci, mamifere mici, soparle, broaste si insecte mai mari.

Lanius minor ( Sfrancioc cu fruntea neagra)-A339

Biotop: Prefera pajişti naturale, ţinuturi de campie necultivate.

Efectivul: Efectivul relativ în tară esteintre 60.000 – 100.000 perechi clocitoare (Munteanu et

all. 1994).

Efectivul relativ în ROSPA0144 este de 25 – 30 de perechi cuibaritoare.

Migratie si reproducere:Oaspere de vara , vanator diurn , isi creste puii si toamna

migreaza.


Dusmani: Nu are.

Cauzele modificarii numarului:

Reducerea suprafetelor de vanatoare , temperaturile tot mai ridicate in timpul zilei care

tin ascunse rozatoarele si amfibienii. In vecinatate, pe canale, in perioada studiului au fost

identificati 4 indivizi, utilizand locul ca spatiu de odihna.

Nu s-a observat a fi locul nici de hranire nici de cuibarire pe terenul propus proiectului.

Coracias garrulus ( Dumbraveanca )-A231

Biotop: Dumbrăveanca preferă luminișurile de la liziera pădurilor ca și pășunile sau

fânețele unde trăiesc de obicei un număr mare de insecte. In prezent poate fi întâlnită și în

parcurile mai mari. In lipsa hranei se apropie și de așezările omenesti.

Efectiv: Chiar si la nivel national este foarte mic , in perimetrul sitului au fost semnalate

1-3 perechi cuibaritoare.

Migratie si reproducere: Dumbraveanca este o pasare migratoare. Apare la noi la sfarsitul

lui aprilie si ne paraseste toamna si pleaca in zonele mai calde din sudul Asiei si din Africa.

Prin luna mai - iunie, femela depune 4 - 5 ouă albe lucioase, cuibul fiind în scorburi sau

săpat în malurile apelor. Clocesc ambii partneneri, la ca. 18 - 20 de zile ies puii.


http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&prev=/search%3Fq%3Drospa0144%26hl%3Dro%26noj%3D1%26biw%3D1250%26bih%3D532%26prmd%3Dimvns&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp%3F%26pageSize%3D10%26scientificName%3DCoracias%2Bgarrulus%2B%2B%2B%2B%2B%2B%2B%2B%2B%26relationOp%3D2%26typeForm%3D0%26showGroup%3Dtrue%26showOrder%3Dtrue%26showFamily%3Dtrue%26showScientificName%3Dtrue%26showVernacularNames%3Dtrue%26showValidName%3Dtrue%26searchSynonyms%3Dtrue%26sort%3D2%26ascendency%3D0&usg=ALkJrhjCKs0qbPEkhlKSjKTli8UMBob0Yw

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83dure

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parc



========================================================================

Page 66 of 106

Dusmani: Nu are.

Cauzele modificarii numarului:Diminuarea efectivelor se datorează atat distrugerii

habitatelor, a locurilor de cuibărit cat şi folosirii excesive a pesticidelor in agricultura.

Nu s-a observat a fi locul nici de hranire nici de cuibarire pe terenul propus proiectului.

Circus macrourus ( Eretele alb )-A083

Biotop: Prefera pajistile naturale cu caracter de stepa , uneori fiind vazut in apropierea

baltilor.

Efectivul: Drastic redus in prezent , cuprinde putini indivizi in pasaj si deloc perechi

clocitoare. In sit sunt semnalati 2-4 indivizi in pasaj.

Migratie si reproducere:

Se observa in timpul migratiei precum si in timpul iernilor blande.Reproducerea in tara

noastra e incerta nefiind prezenta in timpul verii.

Concurenti: Alti ereti cu care e in competitie pentru hrana.

Dusmani: Nu are .

Cauzele modificarii numarului:

Restrangerea suprafetelor de cuibarit,prin transformarea stepelor in terenuri agricole e

caza principala , dar si sensibilitatea eretelui alb la pesticide.

Lanius corulio (Sfrancioc rosiatic)-A338

Biotop: Prefera zonele deluroase cu terenuri agricole cu tufisuri cu spini (maces ,

porumbar) paşunile şi pajiştile ,

Efectiv: Specie cuibaritoare, 15-30p observati in perimetrul sitului,ceea ce reprezinta mai

putin de 2% fata de media la nivel national.

Migratie si reproducere: Cuibareşte in regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu

spini (maceş, porumbar, paducel) şi in luminişuri. Prefera climatul cald, uscat sau chiar semi-

arid, cu mult soare, dar are nevoie şi de locuri umbrite.Poate cuibari şi in gradini sau livezi.

Cuiburi cu ouă pot fi găsite de la mijlocul lui mai până la mijlocul lui iulie; durata incubatiei: 14-

16 zile.

Concurenti: Nu are.



========================================================================

Page 67 of 106

Dusmani:Nu are .

Cauzele modificarii efectivului: Taierea arbustilor in care isi face cuibul , reducerea

teritoriului de hranire si reproducere in general.

Aquila pomarina ( Acvila tipatoare mica )-A089

Biotop: Paduri mari , mai ales de foioase , iar ca teritoriul de vanatoare folosesc campuri

deschise,inclusiv terenuri agrigole.

Efectiv: Se incadreaza intre 400-800 perechi in intreaga tara , iar in perimetrul sitului au

fost mentionati 40-50 indivizi in pasaj.

Migratie si reproducere: Unele perechi urca si in zona de munte unde cuibaresc in paduri

de fag si de molid.. Alege pentru cuibarit zone unde se intind pasuni, campii umede si zone

agricole, suficient de mari pentru procurarea hranei.

Migreaza la sfarsitul verii.


Dusmani: Nu are.

Cauzele modificari numarului: Degradarea habitatelor,distrugerea cuiburilor,vanarea

excesiva au dus la scaderea drastica a efectivului.

Circaetus Gallicus (Serpar)-A080

Biotop: Reprezentat de paduri de diferite esente , in vecinatatea terenurilor deschise

insorite, cultivate sau necultivate , in care abunda reprilelele , hrana lor preferata.

Efectivul: Evaluat la 100 de perechi clocitoare in poata tara.

In Romania distribulia serparului nu este uniforma, majoritatea populaliei cuibareste in

sud - vestul tarii, Muntenia si Dobrogea.

La nivelul sitului sunt mentionati 10-15 indivizi in pasaj.

Migratie si reproducere: Oaspete de vara ,cu prolificitate redusa.Femela depune un singur

ou.

Migreaza in octombrie.

Concurenti: Alte animale consumatoare de reptile.

Dusmani: Nu are.

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&prev=/search%3Fq%3Drospa0144%26hl%3Dro%26noj%3D1%26biw%3D1250%26bih%3D532%26prmd%3Dimvns&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp%3F%26pageSize%3D10%26scientificName%3DAquila%2Bpomarina%2B%2B%2B%2B%2B%2B%2B%2B%2B%2B%2B%26relationOp%3D2%26typeForm%3D0%26showGroup%3Dtrue%26showOrder%3Dtrue%26showFamily%3Dtrue%26showScientificName%3Dtrue%26showVernacularNames%3Dtrue%26showValidName%3Dtrue%26searchSynonyms%3Dtrue%26sort%3D2%26ascendency%3D0&usg=ALkJrhiBqGkKalwV0V9YaQU6GcuA_9x-gw



========================================================================

Page 68 of 106

Cauzele modificarii numarului: Deranjarea teritoriilor de cuibarit, firele de inalta tensiune

, monoculturile au restrans oferta trofica au serparului.

Ciconia nigra ( Barza neagra )-A030

Biotop: Paduri intinse cu copaci inalti situate in apropierea unei ape curgatoare.

Efectiv: Imposibil de stabilit, cuprins intre 40-120 perechi clocitoare.La nivelul sitului

sunt semnalati 30-40 indivizi in pasaj.

Migratie si reproducere: Cuibul este construit de-alungul anilor din crengi, in

coronamentul unui copac batran. In cursul anilor, in urma reparaţilor, poate sa ajunga la marimi

impresionante. In zonele aride cuibareşte şi pe stanci. Femela depune 2-5 oua. Masculul şi

femela clocesc alternativ. Puii ies din oua dupa aproximativ 30-35 de zile de clocit, şi sunt

hraniţi prin regurgitarea hranei.

Observat mai ales in perioadele de pasaj.

Concurenti: Nu are

Dusmani: Nu are .

Cauzele modificarii numarului:Taierea arborilor batrani , antropizarea tot mai mare a

teritoriilor de hranit , au dus la reducerea drastica a efectivelor de barza neagra.

Anthus campestris (Fasa de camp)-A255

Biotop: Ea trăiește în poieni, luminișuri sau la liziera pădurilor unde vegetația este deasă,

la depistarea ei ajută cântecul sau specific.

Efectiv: Cele 5-10 perechi care cuibaresc in sit , reprezinta mai putin de 2% din media la

nivel national.

Migratie si reproducere: Pasare migratoare care soseşte la noi in mijlocul lui aprilie şi ne

paraseşte iaraşi la finele lui septembrie, migrand in ţarile prielnice, mai sudice.

Cuibul este construit direct pe pamant iar femela depune cate 4-5 oua (rar 6 oua), in 1-2

serii pe an. Doar femela cloceşte ouale timp de 13-15 zile insa ambii parinţi participa la creşterea

puilor.

Au fost identificate doua specii pe vegetatia din canalul de la marginea terenului ,

probabil in trecere sau spre odihna .

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&prev=/search%3Fq%3Drospa0144%26hl%3Dro%26noj%3D1%26biw%3D1250%26bih%3D532%26prmd%3Dimvns&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp%3F%26pageSize%3D10%26scientificName%3DAnthus%2Bcampestris%26relationOp%3D2%26typeForm%3D0%26showGroup%3Dtrue%26showOrder%3Dtrue%26showFamily%3Dtrue%26showScientificName%3Dtrue%26showVernacularNames%3Dtrue%26showValidName%3Dtrue%26searchSynonyms%3Dtrue%26sort%3D2%26ascendency%3D0&usg=ALkJrhiNUMCAcO7g-Gpu8X3uBKBhqPCQDg



========================================================================

Page 69 of 106

Concurenti: Nu are

Dusmani: Mergand pe sol in cautatea hranei poate fi victima unor capcane sau alti

pradatori.

Egretta garzetta (Egreta mica )—A026

Biotop: Prefera balti , lacuri cu stufaris de unde se hraneste cu pesti sub 10 cm lungime

(in medie de 4 cm), amfibieni (broaste, tritoni), insecte terestre si acvatice (adulti si larve),

crustacei, viermi (lipitori), moluste (melci, scoici), mai rar pui de pasari.

Efectiv: Sunt estimate cam 3000 de perechi clocitoare de egrete mici la nivel national ,

majoritatea in Delta.In sit sunt evidentiati intre 50-100 indivizi in pasaj.

Migratie si reproducere: Cuibareste o singura data pe an. Face parte din gruparea

pasarilor de balta care formeaza coloniile mixte, unde cuibaresc impreuna mai multe specii de

starci, tiganusi s.a.m.d.;

Exista cazuri de cuiburi ascunse in stuf, dar mai frecvent sunt construite pe tufe si arbori

din zone mlastinoase, la o inaltime de pana la 15-25 metri; egreta mica cuibareste mai mult pe

arbori, in padurile din luncile inundabile ale cursurilor de ape.

Pentru noi e oaspete de vara ,migreaza in octombrie.

Concurenti: Alte specii de ardeide.

Dusmani: Pasari si animale de prada.

Cauzele modificarii numarului: In trecut erau vcanate drastic pentru penele decorative de

pe cap, apoi au fost decimate ca fiind ihtiofage .Statutul actual de monument al naturii a dus la

sporirea considerabila a populatiei de egrete.

Nycticorax nycticorax (Starc de noapte )-A023

Biotop: Prefera zonele in apropierea caruia se gasesc ape. Se intalneste la noi in tara in

zonele cu ape,mlastini, stufarisuri, in special in lunca Dunarii si in Delta Dunarii, unde

cuibareste in colonii mixte cu egrete mici, cormorani mici, tiganusi.

Efectiv: Cele aptoximativ 7000 de perechi din tara reprezinta 12% din populatia

europeana.

In sit sunt 70-150 de indivizi in pasaj.

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&prev=/search%3Fq%3Drospa0144%26hl%3Dro%26noj%3D1%26biw%3D1250%26bih%3D532%26prmd%3Dimvns&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp%3F%26pageSize%3D10%26scientificName%3DNycticorax%2Bnycticorax%2B%2B%2B%2B%2B%26relationOp%3D2%26typeForm%3D0%26showGroup%3Dtrue%26showOrder%3Dtrue%26showFamily%3Dtrue%26showScientificName%3Dtrue%26showVernacularNames%3Dtrue%26showValidName%3Dtrue%26searchSynonyms%3Dtrue%26sort%3D2%26ascendency%3D0&usg=ALkJrhglR2F3gH_t7jDR-0v63MhpW6OGeg



========================================================================

Page 70 of 106

Migratie si reproducere: Odata cu sosirea toamnei, migreaza spre continentul african.

Zona noastra este considerata a fi o zona de pasaj.

Concurenti: Eventual alti starci sau chiar egrete.

Dusmani: Pasari rapitoare.

Cauzele modificarii efectivului: Degradarea zonelor umede, disrtrugerea arboretelor,

cuiburilor de catre pescari cu care sunt in concurenta pentru peste.

Grus grus ( Cocor)-A127

Biotop: Pasarile traiesc in zonele cu umiditate ridicata si pe campiile cu iarba verde. Isi

schimba dieta in functie de sezon si de propriile cerinte nutritionale.

Efectiv: Doar in migratie sunt cateca mii de cocori , cuibaritoare intre 2-4 perechi.

Migratie si reproducere:In Romania este pasare de pasaj ,foarte rar cuibareste.Majoritatea

speciilor de cocori sunt pe cale de disparitie, pentru ca oamenii le distrug habitatul .

Pentru a-si proteja puii, se strang in grupuri si dorm laolalta, in timp ce cateva pasari stau de

paza.

Pentru oameni, frumusetea cocorilor, zborul lor maiestuos si dansurile spectaculoase de

imperechere sunt fascinante.

Cauzele modificarii numarului: Asanarea unor zone mlastinoase, lovirea de cablurile de

inalta tensiune.

Ciconia ciconia ( Barza alba)-A031

Biotop: Zone mlastionase, depresiuni intramontane, pajisti, la limta satelor si oraselor

mici.

Efectiv: Efectivul national in momentul de fata se ridica la 4000-6000 de perechi

clocitoare.

La nivelul sitului exista 7-9 cuiburi si circa 150-250 indivizi in pasaj.

Migratie, reproducere: Odata cu electrificarea tarii au parasit locurile traditionale de

amplasare a cuiburilor (suri, grajduri) pentru stilpii de beton ai retelei de curent.

Dusmani: Nu are

Concurenti: Nu are



========================================================================

Page 71 of 106

Cauzele modificarii numarului: Coliziunea cu cablurile de retele electrice,

electrocutarea, micsorarea zonelor umede de unde isi procura hrana, otravirea ocazionala

cauzata de semintele tratate chimic, distrugerea cuiburilor.

Himantopus himantopus (Piciorongul)-A131

Biotop: Traieste pe linga smarcuri, zone mlastionase si maloase, saturate de apa, lagune.

Efectiv: La nivel national circa 150-250 perehi clocitoare , la nivelul sitului sunt doar 0-

3 indivizi.

Migratie si reproducere: Oaspete de vara , cloceste in mici colonii .

La noi in tara, specia are in general pana la 3 pui pe an.

Concurenti: Alte pasari limicole.

Dusmani: Pasari rapitoare.

Cauze ale modificarii numarului: Limitatea habitatului datorita expansiunii

stufarisului.Declarata monument al naturii , specia va reusi sa-si sporeasca in timp efectivul.

Philomachus pugnax (Batausul)-A131

Biotoip: Este o specie limicolă care cuibăreşte în mlaştinile şi bălţile cu vegetaţie

scundă din zonele muntoase, colinare şi de şes. Frecvent cuibăreşte şi pe pajişti umede, în

apropierea lacurilor.

Efectiv: Este o pasare ce doar tranziteaza tara noastra ,mentionandu-se la nivelul sitului

100-200 indivizi .

Migratie si reproducere: Bătăușul (Philomachus pugnax) este o pasăre migratoare ce

apare frecvent în perioadele de pasaj vara în delta Dunării , insa nu cuibareste la noi.

Concurenti: Nu are.

Dusmani: Nu are.

Cauze ale modificarii numarului: Agricultura pe suprafete extinse a determinat pierderea

biotopului necesar batausului ,disparitia pasunilor umede , vanatoarea intensiva .In prezent are

statut de pasare ocrotita.

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&prev=/search%3Fq%3Drospa0144%26hl%3Dro%26noj%3D1%26biw%3D1250%26bih%3D532%26prmd%3Dimvns&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp%3F%26pageSize%3D10%26scientificName%3DHimantopus%2Bhimantopus%26relationOp%3D2%26typeForm%3D0%26showGroup%3Dtrue%26showOrder%3Dtrue%26showFamily%3Dtrue%26showScientificName%3Dtrue%26showVernacularNames%3Dtrue%26showValidName%3Dtrue%26searchSynonyms%3Dtrue%26sort%3D2%26ascendency%3D0&usg=ALkJrhjfO2fO-6nuXvphrIakEViclXCgtA

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&prev=/search%3Fq%3Drospa0144%26hl%3Dro%26noj%3D1%26biw%3D1250%26bih%3D532%26prmd%3Dimvns&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp%3F%26pageSize%3D10%26scientificName%3DPhilomachus%2Bpugnax%26relationOp%3D2%26typeForm%3D0%26showGroup%3Dtrue%26showOrder%3Dtrue%26showFamily%3Dtrue%26showScientificName%3Dtrue%26showVernacularNames%3Dtrue%26showValidName%3Dtrue%26searchSynonyms%3Dtrue%26sort%3D2%26ascendency%3D0&usg=ALkJrhg3gQ51nJZbd7--JGQKs0q7z94k7g


http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii



========================================================================

Page 72 of 106

Tringla glareola (Fluierar de mlastina)-A166

Biotop: Prefera terenuri imbibare in apa , balti ,helestee.

Efectiv: Nu au fost identificate perechi care cuibăresc la nivel national dar au fost

identificați 80-120 indivizi în pasaj la nivelul sitului.

Migratie si reproducere: De obicei, cuibărește pe smocuri de rogoz. Este numeros în

pasaj pe malurile mlăștinoase ale lacurilor, ocazional în stoluri de până la 30-40 de exmplare. Nu

este o specie cuibăritoare în România, dar în timpul migrației poate fi întâlnit oriunde pe terenuri

umede.

Concurenti: Nu are

Dusmani: Nu are.

Cauze ale modificarii efectivului: Asanarea terenurilor mlastinoase ,in scopul cresterii

suprafetelor agricole, vanatoarea excesiva.Momentan are statut de pasare ocrotita , de interes

comunitar.

.

Date bio-ecologice pentru pasarile cuprinse in formularul standard 3.2. Pasari cu migratie

regulata nementionate in Anexa 1 a Directivei pasari

Corvus frugilegus (Cioara de semanatura)-A348

Biotop: Prefera regiunile de ses , de deal cu paduri, campuri si ogoare.

Efectiv: Traieste in colonii marii, care numara si mii de indivizi , astfel ca populatia la

nivel national este foarte numeroasa.La nivelul sitului sunt mentionate 700-770 perechi

cuibaritoare, observate in timpul investigatiilor pe teren in plopii de la marginea satului.

Migratie si reproducere: Ciorile sunt sedentare de felul lor. Daca insa mancarea se

imputineaza, sau conditiile meteo se inrautatesc, migreaza in masa.

Ciorile sunt monogame, cuibul fiind asezat pe copaci, sub poduri, tufisuri. Ponta maxima

consta din 9 oua cenusii verzui, clocite 16–19 zile de femela, care e hranita in acest timp de

mascul.

Puii stau in cuib pana la varsta de 1 luna, timp in care sunt hraniti de ambii parinti. La varsta de 1

an tineretul este apt pentru reproductie.

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&prev=/search%3Fq%3Drospa0144%26hl%3Dro%26noj%3D1%26biw%3D1250%26bih%3D532%26prmd%3Dimvns&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp%3F%26pageSize%3D10%26scientificName%3DCorvus%2Bfrugilegus%26relationOp%3D2%26typeForm%3D0%26showGroup%3Dtrue%26showOrder%3Dtrue%26showFamily%3Dtrue%26showScientificName%3Dtrue%26showVernacularNames%3Dtrue%26showValidName%3Dtrue%26searchSynonyms%3Dtrue%26sort%3D2%26ascendency%3D0&usg=ALkJrhg6iUc24K5Zw1IDT_ChIf_-ZTLJfA



========================================================================

Page 73 of 106

Concurenti: Nu are

Dusmani: Nu are

Cauzele modificarii numarului: Spre deosebire de marea majoritatea a pasarilor, ciorile nu se tem

de om, ci au invatat se traiasca in apropierea oamenilor, profitand deseori de pe urma lor.

Din punct de vedere al importantei pentru om, ciorile au un impact neutru. Adica, desi

sunt recunoscute drept pasari folositoare agriculturii, care se hranesc cu multe insecte daunatoare

pentru culturile agricole, studiile au demonstrat ca ciorile fac in mod egal pagube, ciugulind

cantitati importante din plante pentru uz alimentar , motiv pentru care omul le didruge cuiburile

si le impusca fara mila.

Streptopelia turtur ( Turturica )-A210

Biotop: Arborete, cu preferinta pentru raristi si liziere.E vazuta si parcuri intravilane.

Efectiv: Foarte numeroasa , intre 10 000-40 000 de perechi la nivel national la inceputul

secolului ,in prezenmt fiind chiar rara datorita vanatorii excesive.La nivelul sitului sunt indicati

500-1000 de indivizi in pasaj.In vecinatatea perimetrului studiat , pe firele de inalta tensiune au

fost observate 3 exemplare.

Migratie si reproducere: Turturica este o pasare migratoarea care pleaca in luna

septembrie si revine in aprilie. Romania este si o locatie de pasaj pentru exemplarele care

migreaza din nordul Europei.

In momentul de fata populatia de turturele din Europa se afla intr-un serios declin datorat

intensificarii agriculturii si a reducerii locurilor de cuibarit. Turturica isi face cuibul in copaci, in

stilul specific al porumbeilor; o mica platforma de crengute ancorata la bifurcatia catorva ramuri

ale copacului.

Concurenti: Nu are.

Dusmani: Pasarile rapitoare.

Cauzele diminuarii efectivului: Distrugerea habitatului de cuibarit , utilizarea erbicidelor ,

secetele prelungite,vanatoarea intensa.



========================================================================

Page 74 of 106

3. 4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Specii de plante de interes comunitar care să fie afectate nu sunt. Speciile de plante care

vor fi afectate nu au un statut de conservare. În cazul speciilor de păsări situaţia se prezintă în

modul următor:

1.Falco vespertinus (vânturel de seară ) . Cod -A097

Este cuprinsă în “Cartea roșie a vertebratelor din România”, având statut de specie

vulnerabilă. Falco vespertinus este o specie de pasăre răpitoare periclitată, listată în Anexa I al

Directivei Păsări, specie prioritară în România pentru desemnarea siturilor Natura 2000. 90% din

populația de cuibărit din Europa (fără teritoriul fostei Uniuni Sovietice, a cărei populație

constituie o sub-populație aparte) se găsește în România și Ungaria, deci conservarea populației

din Bioregiunea Panonică este crucială privind viitorul acestei specii în Uniunea Europeana.

Populația din această zonă a scăzut de la 2500-3200 perechi cuibăritoare în 1990, la 1250-1450

perechi în 2002.

Falco vespertinus este o specie protejată prin: legea 13/1993 pentru ratificarea Convenției

de la Berna, legea 13/1998 pentru aderarea României la Convenția de la Bohn și OUG 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei

sălbatice, cu completările și modificările ulterioare.

2 .Circus pygarsus ( eretele cenușiu ) . Cod A084

Are statut de specie periclitată, fiind cuprinsă în “Cartea roșie a vertebratelor din

România. Situaţia populaţiilor de Circus pygarsus este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că

la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din

populaţia la nivel naţional. Declinul speciei îl reprezintă monoculturile întinse , aplicarea

pesticidelor și folosirea utilajelor mecanizate .

Este protejata prin Legea 13 din 1993 prin care Romania ratifica Conventia dela Berna

Directiva Europeana 79/409/EEC , Natura 2000 , Legea 13 din 1998 prin care Romania a

ratificat Conventia de la Bonn , Legea 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate ,



========================================================================

Page 75 of 106

conservarea habitatelor naturale , a florei si faunei salbatice , ’’ Legea fondului cinegetic : ’’

Vanatoarea interzisa’’ .

3 .Lanius minor ( sfrâncioc cu fruntea neagră ) . cod A339


în “Cartea roșie a vertebratelor din România”. În momentul de față se consideră statutul de

conservare al speciei drept subliminal, specie vulnerabilă. Codificare formular standard pentru

conservare: C – conservare medie sau redusă .

4.Coracias garrulus (dumbraveancă ) . cod A083


în “Cartea roșie a vertebratelor din România”. Situaţia populaţiilor Coracias garrulus este notată

cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului exista o populaţie cu densitate redusă față de

media la nivel national .

Pretutindeni, clocește într-un număr foarte mic, aproximativ 2 – 3 perechi la 10 km.

Diminuarea efectivelor se datorează şi distrugerii habitatelor, a locurilor de cuibărit şi folosirii

excesive a pesticidelor.

5. Circus macrocuros ( eretele alb ) .cod.A083


“Cartea roșie a vertebratelor din România, având statut de specie periclitată. Efectivul indivizilor

de Circus macrouros este notat cu litera ”C” ceea ce reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la

nivel naţional.





Vanatoarea interzisa’’



========================================================================

Page 76 of 106

6. Lanius collurio - Specia este enumerată în anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/EC dar nu este listată în “Cartea roșie a vertebratelor din România”.

7. Aquila pomarina (avila țipătoare mică ) . cod A089


“Cartea roșie a vertebratelor din România”, având statut de specie vulnerabilă. Populația de pasaj

din situl Uivar –Diniaș este estimata a fi intre 40 – 50 de indivizi. Situaţia populaţiilor Aquila

pomarina este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului exista o populaţie cu

densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel national.






Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de

disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor

IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula

speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie.

8 . Circaetus gallicus ( șerpar ). cod A080


“Cartea roșie a vertebratelor din România”, având statut de specie vulnerabilă. Șerparul nu a fost

niciodată foarte numeros în țara noastră, dar în prezent este considerat o specie rară. Populația

din situl Uivar –Diniaș , cu cei 10 – 15 indivizi in pasaj, nu prezintă importanță deosebită pe plan

național, efectivul fiind notat cu litera ”C”, ceea ce reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la

nivel naţional , dar este foarte importantă în structura metapopulațională. În situl Uivar –Diniaș

specia a fost semnalată pe parcursul migrației.






========================================================================

Page 77 of 106












9 . Ciconia nigra (barza neagră ) . cod A 030


“Cartea roșie a vertebratelor din România”, având statut de specie vulnerabilă. Cei 30- 40 de

indivizi de pasaj nu reprezintă o populatie deosebită , totuși sunt foarte importanți din cauza

raritații și stării de vulnerabilitate a acestei specii . A fost identificata foatre rar.






10.Anthus campestris ( fâsă de câmp ). cod A255


“Cartea roșie a vertebratelor din România”. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de

Protecţie Specială Avifaunistică “Uivar – Diniaș”, populaţia speciei a fost estimată la 5 -10

perechi, pe toată suprafaţa sitului menţionat.



========================================================================

Page 78 of 106

Situaţia populaţiilorde Anthus campestris este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că


11.Egretta garzetta ( egreta mică ) . cod A026


“Cartea roșie a vertebratelor din România.. Statutul este de specie periclitată. În formularul

standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Uivar – Diniș”, populaţia

speciei a fost estimată la 50 – 100 de indivizi , pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia

populaţiilor de Egretta garzetta este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului

cuibăreşte o populaţie nesemnificativă la nivel naţional.

Declarata Monument al naturii ( Comisia Monumentelor Naturii – Academia Romana )






12. Nycticorax nycticorax ( stârc de noapte ) .cod.A023

Specia e numerată în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC și este listată în

“Cartea roșie a vertebratelor din România. Statutul este de specie vulnerabilă. Situaţia

populaţiilor de Nycticorax nycticorax este notată cu“D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul

sitului cuibăreşte o populaţie nesemnificativăla nivel naţional.








========================================================================

Page 79 of 106

13.Grus grus (cocor) . cod A0127


“Cartea roșie a vertebratelor din România. Statutul este de specie vulnerabilă. Situaţia

populaţiilor de Grus grus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului

cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.





Vanatoarea interzisa’.

14 . Ciconia ciconia (barza albă ) .cod A031


“Cartea roșie a vertebratelor din România. Statutul este de specie vulnerabilă. Situația populației

de Ciconia ciconia este notată cu ”C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o

populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel național .





Vanatoarea interzisa’.

15Himantopus himantopus ( piciorong ) .cod A131


“Cartea roșie a vertebratelor din România. Statutul este de specie periclitată.

Specie rară, adaptată climatului cald cu lagune, mlaştini, delte, locuri sărăturate,

concentrata la noi în țară în special în Delta Dunarii. A dispărut din Banat unde cuibărea în sec.

XIX. Situaţia populaţiilor de Himantopus himantopus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul

că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.



========================================================================

Page 80 of 106

Declarată Monument al Naturii, pentru ocrotirea coloniilor de piciorong din Rezervația

Biosferei Delta Dunării.

16 . Philomachus pugnax ( bătăuș ) . Cod A151

În Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 100-200 de

indivizi în pasaj în toată SPA ”Uivar – Diniaș”, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că

la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

17 . Tringla glareola (fluierar de mlaștină ) . Cod A166


“Cartea roșie a vertebratelor din România.

18. Corvus frugilegus ( cioara de câmp ) . Cod A348

În perimetrul sitului , potrivit Formularului Standard Natura 2000 , se găsesc 700 -770 de

perechi cuibăritoare , iar 500 – 1000 de indivizi în pasaj. Situația populației de Corvus frugilegus

este notată cu ”C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte și tranzitaeză o

populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel național .





In ’’Cartea rosie a vertebratelor din Romania’’ nu este listata .

19. Streptopelia turtur ( turturica ) . Cod A210

În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “ Uivar –

Diniaș”, populaţia speciei a fost estimată la 500 - 1000 de indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa

sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Streptopelia turtur este notată cu “C” ceea ce semnifică

faptul că la nivelul sitului apare în migrație o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţinde

2% din populaţiala nivel naţional .




========================================================================

Page 81 of 106




Protejata prin Legea 13 din 1993 prin care Romania ratifica Conventia de la Berna ,

Legea 462/2001privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si

faunei salbatice, Legea fondului cinegetic ; ’’ Vanatoarea interzisa ’’ intre 1 aprilie si 31 iulie .

3.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

Aceste date nu există în prezent. Singurele informații existente și doar cu un caracter

orientativ, având în vedere modul în care a fost implementată rețeaua ecologică europeană

Natura 2000 în România, sunt cele privind efectivele estimate la nivelul ROSPA 0144 Uivar –

Dinias în formularul standard al sitului Natura 2000. Alte informații utilizabile provin de la

proiectul LIFE de conservare a unor specii în România, specii ce nu poate fi afectate ca urmare a

implementării proiectului având în vedere suprafața restransă a amplasamentului (0.0014%) în

raport cu mărimea teritoriului de hranire si vânătoare al speciilor, precum și disturbarea existentă

în imediata vecinătate a amplasamentului ca urmare a traficului auto. Date privind structura şi

dinamica populaţiilor de specii la nivelul sitului Natura 2000 pot fi obținute doar ca urmare a

colectării, prelucrării și analizării unui set de informații de actualitate din teren. În acest sens,

evaluarea relaţiilor structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ROSPA 0144

Uivar –Dinias îi revine ca sarcină structurii de administrare a sitului.

Efectivele populatiilor speciilor afectate de prezentul proiect direct sau indirect sunt

(efectivul este estimate pe baza studiilor de teren in zonele limitrofe proiectului):

Falco vespertinus - Situaţia populaţiilor de Falco vespertinus este notată cu “B” ceea ce

semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie numeroasă faţă de media la nivel

naţional. În cursul deplasărilor în teren specia a fost identificată pe stâlpii de înaltă tensiune, în

zbor și în vecinătatea terenului unde urmează a fi implementat proiectul.



========================================================================

Page 82 of 106

Circus pygargus - În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială

Avifaunistică “ UIVAR-DINIAȘ ” populaţia speciei a fost estimată la 0 - 1 perechi cuibaritoare ,

pe toata suprafata sitului mentionat. Pe suprafața terenului nu s-a identificat nici un individ.

Lanius minor – 25 -30 perechi la nivelul sitului, neidentificat pe suprafața terenului

Coracias garrulus - Conform fișei sitului ROSPA0144 au fost identificate 1-3 perechi


Circus macrourus - Conform fișei sitului ROSPA0144 au fost observați 2-3 indivizi în pasaj

Lanius collurio - Conform fișei sitului ROSPA0144 au fost identificate 15-30 perechi


Aquilla pomarina - Conform fișei sitului ROSPA0144 nu au fost identificate perechi care

cuibăresc dar au fost identificați 40-50 indivizi în pasaj.

Circaetus gallicus - Conform fișei sitului ROSPA0144 nu au fost identificate perechi

care cuibăresc dar au fost identificați 10-15 indivizi în pasaj.

Ciconia nigra - Conform fișei sitului ROSPA0144 nu au fost identificate perechi care


Anthus campestris - Conform fișei sitului ROSPA0144 au fost identificate 5-10 perechi

care cuibăresc dar nu au fost identificați indivizi în pasaj.

Egretta garzetta - Conform fișei sitului ROSPA0144 nu au fost identificate perechi care


Nycticorax nycticorax - Efectivul din românia reprezintă 12 % din populația europeană.

Conform fișei sitului ROSPA0144 nu au fost identificate perechi care cuibăresc dar au fost

identificați 70-150 indivizi în pasaj.

Grus grus - Conform fișei sitului ROSPA0144 nu au fost identificate perechi care


Ciconia ciconia - Conform fișei sitului ROSPA0144 au fost identificate 7-9 perechi care

cuibăresc și au fost identificați 150-250 indivizi în pasaj. Nu a fost observată pe terenul viitorului

proiect.

Himantopus himantopus – nu a fost observată pe terenul viitorului proiect.

Philomachus pugnax - nu a fost observată pe terenul viitorului proiect.



========================================================================

Page 83 of 106

Tringa glareola - În timpul migrației situl Uivar –Diniaș, este vizitat de aproximativ 80-

120 exemplare din această specie pe parcursul unui sezon de migrație, care se opresc pentru a se

hrănipe canalele și pe pășunile umede adiacente. În situl Uivar –Diniaș", stolurile observate de

către noi rareori erau mari de 1-2 exemplare.

Corvus frugilegus – nu a fost observată pe terenul viitorului proiect.

Streptopelia turtur – nu a fost observată pe terenul viitorului proiect.

3.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin

integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Activitatile de instalare şi exploatare din prezentul proiect nu vor genera fragmentare de

habitate, nu distrug relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului, nu vor periclita

integritatea acestuia. Echilibrul sitului este generat de mozaicul de habitate existent, determinat

de o mare varietate staţională. O activitate la scară restrânsă, nu va afecta integritatea şi

stabilitatea sitului natural.

3.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Pentru Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “ Uivar – Diniaș” nu este întocmit

Regulamentul şi Planul de Management. Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Uivar –

Diniș” are suprafaţa de 10 043 ha, şi a fost declarată ca urmare a identificării a 168 specii de

pasări, dintre care, 19 specii sunt de interes european, menţionateîn Anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147EC .

Clasele de habitate caracteristice Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “ Uivar –

Diniș” sunt:

- mlaştini, smârcuri , turbării – cod N0 7 - 5%

- teren arabil (culturi cerealiere extinse) - cod N12 – 60%

- păşuni (pajiști ameliorate) – cod N14 – 30%

- -alte terenuri arabile – cod N15 - 3%



========================================================================

Page 84 of 106

- plantatii de arbori , vii si livezi – cod N21 – 2%

Obiectivele de conservare ale acestui sit Natura 2000 sunt:

o protecţia şi conservarea habitatelor specifice celor 168 specii de păsări, în general,

şi a celor 19 specii de interes european, menţionate în Anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC, în special .

o protecţia şi conservarea celor 168 specii de păsări, în general, şi a celor 19 specii

de interes european, menţionateîn Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC ,

în special.

Cele 19 specii de păsări de interes comunitar, menţionate în Anexa I a Directivei

Consiliului2009/147/CE , sunt: .Falco vesperinus , Circus pygarsus , Lanius minor , Coracias

garrulus , Circus macrourus , Lanius collurio , Aquila pomarina , Circaetus gallicus ,Ciconia

nigra , Anthus campestris , Egretta garzetta , Nycticorax nycticorax , Grus grus , Ciconia ciconia

, Himantopus , Philomachus pugnax , Tringa glareola, iar cele cu migrație regulată menționată

în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC sunt: Corvus frugilegus , Streptopelia turtur.

3.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

Evaluarea starii de conservare a unei arii naturaleprotejate consta, cel putin, in

insumarea starii de conservare a habitatelor naturale si a specilor de interes conservativ

si/sau protectiv, direct corelat cu presiunile antropice si naturale din prezent.

Evaluarea starii reale actuale de conservare a ariei de protectie speciala

avifaunistica “Uivar - Dinias” se va realiza initial in perioada de elaborare a planului de

management si, ulterior, in urma desfasurarii activitatilor specifice de monitorizare a starii

de conservare a acestor entitati de interes conservativ.

In prezent nu exista informatiile necesare care sa permita cuantificarea starii de

conservare a ariei de protectie speciala avifaunistica “Uivar - Dinias”. Cu toate acestea, avand in

vedere densitatea scazuta a populatiei umane din interiorul sitului Natura 2000, ponderea



========================================================================

Page 85 of 106

ridicata a habitatelor naturale si seminaturale, ponderea mare a terenurilor agricole

utilizate in mod extensiv ca urmare a desfasurarii practicilor agricole traditionale, precum

si lipsa unor obiective industriale cu potential poluant ridicat, consideram ca starea actuala

de conservare a ariei de protecti speciala avifaunistica Uivar – Dinias este foarte buna .

Starea de conservare a habitatelor şi speciilor este favorabilă .

Integritatea Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “ Uivar – Diniaș” este una bună și

nu va fi afectată de implementarea proiectul prezentat, atât în etapa de construcţie cât şi în etapa

de funcţionare deoarece:

amplasamentul proiectului ocupă o suprafață infimă din suprafața sitului

atât în etapa de construcţiecâtşi în etapa de funcţionare, pentru realizarea proiectului nu

sunt utilizate resurse naturale din acest sit;

emisiile în apă respectă NTPA 001/2005 şi nu afectează în mod negativ habitatul

speciilor;

emisiile pe aer sunt nesemnificative pentru habitat şi speciile de floră şi faună sălbatică;

emisiile pe sol sunt evacuate, depozitate şi valorificate conform normelor legale în

vigoare;

tehnologia utilizată în timpul funcţionării, va respecta normele Uniunii Europene, fiind în

conformitate cu BAT – urile în vigoare.

3.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate

de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei

naturale protejate de interes comunitar

Pe viitor posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale ar putea aparea ca

urmare a unor modificari climatice bruste datorate celebrului efect de sera si a procesului de

incalzire globala.



========================================================================

Page 86 of 106

4. Identificarea și evaluarea impactului

Conform indrumarului „Managing Natura 2000 sites: The provisions of Article 6 of the

‘’Habitats Directive 92/43/EEC”: Degradarea habitatelor: este o degradare fizica ce afecteaza un

habitat. Conform art. 1 pct. e) al Directivei 92/43/CEE, statele membre trebuie sa ia in

considerare impactul proiectelor asupra factorilor de mediu (apa, aer sol) si implicit asupra

habitatelor. Daca aceste impacturi au ca rezultat modificarea statutului de conservare al

speciilor/habitatelor intr-unul mai putin favorabil fata de situatia anterioara impactului,

atunci se poate considera caa avut loc o deteriorare a habitatului.

Disturbare: disturbarea nu afecteaza parametrii fizici ai unui sit, aceasta afecteaza in mod

direct speciile si de cele mai multe ori este limitata in timp (zgomot, surse de

lumina, radiatii, etc.). Intensitatea, durata si frecventa elementului disturbator sunt

parametrii ce trebuie luati in calcul.

In Directiva Pasari la Art. 1 se stipuleaza ca “Prezenta Directiva se aplica atat

pasarilor cat si oulelor, cuiburilor si habitatelor lor“. In acest sens, regulile privind

degradarea habitatelor, respectiv disturbarea speciilor pentru care au fost declarata SPA „Uivar -

Dinias” sunt aplicabile pentru proiectul analizat in prezentul studiu. Teritoriul de interes pentru

realizarea parcului fotovoltaic se afla situat in interiorul Ariei de Protectie Avifaunistica

„Uivar - Dinias”, pe partea stanga a drumului comunal DC 191

Se are in vedere si se accentueaza ca proiectul nu vizeaza suprafete de teren

impadurite, pe amplasament fiind terenuri agricole in exploatare, pe alocuri utilizandu-se

pasunatul – deci zona este disturbata antropic, zona fiind ocupata de vegetatie

caracteristica. In consecinta, se exclude posibilitatea de afectare a habitatelor de padure

din teritoriul proiectului.

Avand in vedere rolul principal al proiectului – acela de realizare a unei ferme se

porci

rezulta fara indoiala ca proiectul este de importanta ca parte a unei investitii de amploare.

Avand in vedere cele de mai sus si tinand cont de definitiile referitoare la

degradare, respectiv disturbare, enuntate anterior,posibilele impacte pe care proiectul le are

asupra integritatii sitului sunt urmatoarele:



========================================================================

Page 87 of 106

- disturbarea speciilor de interes conservativ pe o perioada temporara, mai exact pe

perioada infiintarii fermei ;

- degradarea habitatelor speciilor de interes conservativ.

Se va face detalierea analizei impactului asupra habitatelor si speciilor de interes

comunitar.

Obiectivele de conservare a ariilor de protectie de interes comunitar satabilite

conform caracteristicilor fiecarei arii natural protejate constituie obiectivul principal

a

elaborarii .

In lipsa unui Plan de management se va face evaluarea asupra integritatii sitului Natura

2000 ROSPA 0144 “Uivar - Dinias”.

In cadrul evaluarii s-a procedat la identificarea si evaluarea tuturor tipurilor de

impact negativ al priectului susceptibil sa afecteze in mod semnificativ aria

naturala

protejata de interes comunitar.

Integritatea Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “ Uivar – Diniaș” nu este

afectată de proiectul prezentat, atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare

deoarece:

amplasamentul proiectului ocupă o suprafață infimă din suprafața sitului

atât în etapa de construcţiecâtşi în etapa de funcţionare, pentru realizarea proiectului

nu sunt utilizate resurse naturale din acest sit;

emisiile în apă respectă NTPA 001/2005 şi nu afectează în mod negativ habitatul

speciilor;

emisiile pe aer sunt nesemnificative pentru habitat şi speciile de floră şi faună

sălbatică;

emisiile pe sol sunt evacuate, depozitate şi valorificate conform normelor legale în

vigoare;

tehnologia utilizată în timpul funcţionării, va respecta normele Uniunii Europene, nfiind

î conformitate cu BAT – urile în vigoare.



========================================================================

Page 88 of 106

În concluzie,realizarea proiectului “Infiintarea fermei de porci”având ca beneficiar

S.C. NOVA PIG FARM SRL , din localitatea Diniaș, comuna Tomnatic, judeţul Timiș, nu

afectează integritatea Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Uivar – Diniaș”deoarece:

nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară;

nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară;

nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de

interes comunitar;

nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de

conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

nu produce modificăriale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună, care

definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

4.1. Impact direct şi indirect:

Asupra speciilor de plante nu se constată prezenţa unui impact direct sau indirect

semnificativ. Impact direct se constata asupra speciilor de păsări, ca urmare a reducerii suprafeței

utile d.p.d.v. al spațiului – suprafața ariei. De asemenea impact asupra speciilor de păsări se

poate manifesta datorită următoarelor cauze:

Prezența câinilor – păsările vor evita zona pentru cuibărit și depunere de ouă

Prezența paielor pe sol – determină o schimbare de comportament în ceea ce privește

hrănirea

Păsările vor evita canalele din apropierea fermei datorită prezenței umane

Prin îngrădirea de protecție a fermei se va evita pătrunderea rozătoarelor, deci păsările

care se hrănesc cu acestea nu vor mai avea asigurată rezerva de hrană pe teritoriul

fermei.

Habitatele prezente în zona de desfăşurare a PP nu vor fi afectate de niciun tip de impact.

Impact indirect se constata asupra speciilor de amfibieni, reptile și mamifere mici a caror

activitate va fi temporar influentata de lucrarile de constructie.



========================================================================

Page 89 of 106

Direct afectate:

1.Falco vespertinus

Efectivul populatiei ce va fi afectat este necunoscut , dar estimam ca activitatea din zona

il va obliga pe vanturelul de seara sa vaneze in alta parte .

Este de datoria beneficiarului sa se asigure ca rozatoarele sa nu se inmulteasca si sa nu fie

surse de hrana descoperite.

10.Anthus campestris ( fâsa de câmp )

Deoarece pasatea se hraneste pe sol poate fi atrasa de perimetrul fermei , existand

pericolul sa se apropie prea mult si sa fie expusa unor riscuri .

Indirect afectate de lucrarile de constructie a halei de porci :

2.Circus pygarsus ( eretele cenușiu )-necunoscuta

3.Lanius minor ( sfrâncioc cu fruntea neagră )-necunoscuta

4.Coracias garrulus ( dumbrăveancă )-necunoscuta

5.Circus macrourus ( eretele alb )-necunoscuta

6.Lanius collurio ( sfrâncioc roșiatic )-necunoscuta

7.Aquila pomarina (acvila țipătoare mică )-necunoscuta

8.Circaetus gallicus ( șerpar )-necunoscuta

9.Ciconia nigra ( barza neagră ) -necunoscuta

11.Egretta garzetta ( egreta mică )-necunoscuta

12.Nycticorax nycticorax (stârc de noapte)- necunoscuta

13.Grus grus ( cocor)- necunoscuta

14.Ciconia ciconia ( barza albă )- necunoscuta

15. Himantopus himantopus ( piciorong )-necunoscuta

16.Philomachus pugnax ( bătăuș )-necunoscuta

17.Tringa glareola ( fluierar de mlaștină )-necunoscuta

Impact redus sau lipsa impactului:

18.Corvus frugilegus ( cioara de câmp )



========================================================================

Page 90 of 106

Pentru coloniile de ciori de la marginea satului noul amplasament va constitui o sursa de

hrana , provenita de la paiele pentru asternut , resturile menajere produse de angajati daca nu

sunt depozitate corespunzator , etc.

Estimam chiar o crester a numarului de indivizi daca vor gasi noi surse de hrana in

perimetrul amplasamentului .

19.Streptopelia turtur ( turturica )

Si turturelele sunt atrase de zonele populate de oameni , de aceea estimam ca numarul lot

ar putea creste pe viitor daca efectele activitatii in zona vor determina acest lucru.

Din punct de vedere ecologic speciile afectate sunt preponderent pradatoare

(consumatori intermediari sau finali) si mai putin granivorelele sau insectivorele

.

Speciile cu o mare mobilitate cum sunt Corvus frugilegus, care pot calatori pe

distante mari influenteaza si ecologia altor arii protejate invecinate cum ar fi situl Natura

2000 Saraturile Diniasului . Ciorile se afla mereu in cautarea unor teritorii proprii sau in

cautarea hranei. Astfel exemplare perturbate in aria Uivar – Dinias pot parasi situl pentru a se

stabilii in alte regiuni unde poate se va inregistra o crestere a densitatii lor.

4.2. Impact pe termen scurt sau lung

Pe termen scurt va fi perturbata activitatea curentă de hrănire și cuibărit a păsărilor,

datorită lucrărilor de construcție. De asemenea va fi perturbata distributia si reproducerea la

amfibienii care se regasesc pe margina drumului. Va fi afectata si activitatea diurna a reptilelor

care traiesc in preajma drumului in faza de construcție. Cel mai afectate indirect de lucrari vor fi

mamiferele mici care pe o rază de 3km in jurul santierelor isi vor modifica comportamentul si

teritorialitatea.

Pe termen lung vor fi afectate doar speciile de păsări, care vor evita zona din motivele

prezentate mai sus.



========================================================================

Page 91 of 106

4.3. Impact în faza de constructie, de operare şi de dezafectare

În faza de construcție va fi afectata activitatea speciilor de păsări, reptile, amfibieni și

mamifere mici.

Per ansamblu va fi pierdută o suprafaţă de maxim 20000m2 din suprafața alocată pentru

hrană sau cuibărit. Procentul pierdut este de 0.02 %.

Impactul asupra speciilor de păsări este semnificativ însă prin respectarea măsurilor

impuse prin studiul de evaluare adecvată impactul devine nesemnificativ.

In faza de operare speciile terestre nu vor fi afectate decat eventual de activitatile

umane. In schimb speciile de păsări vor fi de asemenea afectate prin activitatea curentă a fermei.

In faza de dezafectare vor fi afectate de lucrările de pe drumurile de acces speciile

terestre și în mică măsură cele de păsări care prin dezafectare vor recâștiga teritoriul fermei.

4.4. Impact rezidual

Se consideră că impact rezidual se va manifesta numai asupra speciilor de păsări care

vieţuiesc în cursurile pe care se va desfăşura proiectul.

4.5. Impact cumulativ.

În zona de implementare a proiectului – aria naturală protejată ROSPA0144 Uivăr –

Diniaș mai sunt propuse încă două proiecte și anume:

Parc fotovoltaic – S.C. PANOU ENERG S.R.L, CU Nr. 134 din 09.11.2012

Parc fotovoltaic – S.C. NERGY DINIAS SRL - CU Nr. 138din 19.11.2012

Pe perioada de implementare se va manifesta un efect cumulativ foar în cazul în care

cele trei construcții, sau cel puțin două dintre ele, se vor realiza concomitent. În aceste condiții

fiecare constructor va fi obligat să limiteze numărul utilajelor în zonă, să limiteze nivelul de praf

și zgomot și să respecte măsurile specifice pentru protejarea biodiversității și reducerea

impactului care au fost stabilite în studiile de evaluare adecvată.



========================================================================

Page 92 of 106

Pe perioada de funcționare din studiul de evaluare adecvată pentru S.C. PANOU

ENERG S.R.L reiese faptul că acest proiect nu are un impact negativ asupra ariei naturale

protejate, deci impactul cumulativ nu va fi mai mare în cazul implementării celor 3 proiecte.

Pe perioada de dezafectare impactul cumulativ nu se va manifesta - șansele ca toate

cele prei investitii să fie dezafectate concomitent este infim.

4.6. Evaluarea semnificaţiei impactului în cadrul studiului pe baza următorilor

indicatori-cheie cuantificabili:

4.6.1. Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut

Va fi pierdută o suprafaţă de maxim 20000m2 din suprafața ariei – datorită prezenței

câinilor, a oamenilor și a întregii activități păsările vor ocoli zona pentru activitățile curente.

Procentul pierdut este 0.02 %

4.6.2. Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de

hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

Suprafeţelor habitatelor care servesc pentru hrana, odihna sau reproducerea speciilor de

interes comunitar practic nu vor fi reduse, unele dintre ele fiind temporar perturbate, în etapa de

construire a proiectului. Dar prin prezența omului și a câinilor procentul pierdut este de 0.02 %.

4.6.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente)

Nu va fi realizată fragmentarea habitatelor terestre.

4.6.4. Durata sau persistenţa fragmentării

Nu este cazul deoarece habitatele terestre nu vor fi fragmentate.



========================================================================

Page 93 of 106

4.6.5. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria

naturală protejată de interes comunitar

Speciile de păsări vor fi perturbate prin reducerea suprafeței de hrănire și cuibărire pe

întreaga durata de viață a proiectului. Speciile terestre vor fi afectate doar în perioada

construcției, iar ulterior în procesul de mentenanță. Impactul este însă unul minor având în

vedere procentul din suprafașă care se pierde.

4.6.6. Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafata);

Pentru plante, reducerea numărului de indivizi este insignifiantă.

Reducerea densității locale (in imediata vecinatate a proiectului) va fi de observată doar

la mamifere mici și păsări. Aceasta reducere va fi însă doar în aparență datorită modificării

rutelor de deplasare a animalelor sau păsărilor. Practic nu va fi redus numarul de mamifere sau

păsări în nici un fel.

La amfibieni și reptile se asteaptă o creștere a mortalității în perioada de construcție.

Aceasta deoarece speciile sunt mai lente și pot fi strivite de roțile utilajelor.

Densitatea acestora fiind însă redusă mortalitatea așteptată este de sub 0,0001%.

4.6.7. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP

Densitatea de specii de păsări nu va avea de suferit deci nu se impune un calcul al

timpului necesar pentru refacerea efectivului.

4.6.8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă

sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei

arii naturale protejate de interes comunitar.

Prin activitatea curentă pot surveni accidente – de mici dimensiuni – care pot afecta

calitatea solului și implicit a pânzei freatice. Un astfel de exemplu este o avarie la platforma de



========================================================================

Page 94 of 106

gunoi – acesta ar ajunge pe sol într-o cantitate mare pe o suprafață mică și ar determina alterarea

parametrilor, ân special concentrația de nitrați și nitriți.

4.7. Evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a

impactului

Fara implementarea unor masuri de reducere a impactului asupra speciilor ar fi afectate

speciile de păsări.

Fara o retinere a rigolelor mortalitatea in randul amfibienilor ar creste simtitor deoarece

acestia instinctiv utilizeaza micile balti.

Lucrul pe timp de noapte contribuie semnificativ la cresterea mortalitatii amfibienilor,

care cu precadere au o viata nocturna.

Fara o reducere a zgomotelor produse in santier mamiferele mici terestre ar fi afectate

pe un radius de pana la 3km in jurul santierului.

Folosirea cainilor in determină ca zona să fie evitată în special de specile de păsări.

4.8 Evaluarea impactului rezidual care va rămâne dupa implementarea măsurilor de

reducere a impactului

Prin intretinerea rigolelor de scurgere se va evita formarea de balti temporare pe drum

sau in vecinatatea sa si astfel procentul de amfibieni de pe carosabil va fi diminuata semnificativ.

Intreruperea lucrului pe timp de noapte pentru va preveni strivirea amfibienilor cu

activitate nocturna.

Evitarea cainilor in zona de santier duce la evitarea altor probleme legate de

transmiterea rabiei, alte perturbari aduse speciilor salbatice.



========================================================================

Page 95 of 106

5. Măsurile de reducere a impactului

5.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate

pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de PP şi modul în care acestea vor

reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes

comunitar.

Pentru protejarea speciilor de păsări se vor lua următoarele măsuri:

Se va evita să se lase neacoperite, nedepozitate rezerve de paie de orice natură

Câinii de pază nu vor fi lăsați să părăsească teritoriul fermei

Cablurile de curent vor fi îngropate

Peronalul angajat va proteja păsările, nu va încerca să le vâneze, să le strice cuiburile

sau să le distrugă ouăle

Întreținerea rigolelor de scurgere a apei de pe drumurile din incintă ce vor fi utilizate pentru a

nu se forma pe acestea bălți temporare în care speciile de amfibieni să se reproducă.

întreruperea lucrului în perioada de contrucție, pe timp de noapte, pentru a preveni strivirea

amfibienilor cu activitate nocturna

pentru a reduce perturbatiile produse mamiferelor mici se recomandă reducerea zgomotelor

din preajma șantierului prin folosirea de plăci izolatoare fonic în jurul acestuia

Evitarea lucrărilor dacă se constată prezența unui cuib în vecinătate.

Instruirea personalului care va realiza lucrările de construcție cu privire la regulile necesare

protejării faunei și florei sălbatice.

nu se vor realiza alimentari cu combustibili a utilajelor si autovehicolelor in santier.

Alimentarea se va realiza în afara sitului natura 2000.

Deșeurile depozitate temporar în perioada de construcție șă ocupe o suprafață cât mai mică și

să existe o frecvență mare de transport al acestora în afara sitului.

Toate insecticidele folosite pentru deratizări trebuie să respecte normele în viguare privind

etichetarea, clasificarea și ambalarea. Este de preferat să se aleagă produse cât mai puțin

periculoase.

accesul la zonele cu lucrări se face doar de pe drumul comunal.



========================================================================

Page 96 of 106

îndepărtarea stratului vegetal se va face mecanizat iar acesta se va depune pe marginea

drumului pentru a putea fi utilizat la refacerea terenului natural la final.

Depozitele de furaje se vor acoperi.

Ferestrele halei vor avea sita de protectie pentru a evita pătrunderea de insecte si pasari .

Fosele septice se vor vidanja, iar materialul devenit ingrasamant pentru terenul agricol se va

imprastia pe terenurile agricole.

Se vor planta copaci in scopul prevenirii raspandirii mirosului .

Reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de lucrări se va face cu respectarea tuturor

normelor legale în vigoare, decopertarea solurilor (acolo unde va fi cazul) şi a vegetaţiei se

va realiza cu grija in vederea păstrarii vecinătatii suprafeţei. Reaşezarea solului se va efectua

în cel mai scurt timp posibil.

Crearea unei baze de seminţe produse de speciile de plante native şi locale, în vederea

renaturării zonelor degradate în perioada de post construcţie;

Poluarea aerului cu pulberi şi gaze de ardere din timpul implementarii proiectului,

influenţează negativ vegetaţia prin reducerea intensităţii fotosintezei şi împiedicarea

dezvoltării normale a plantelor. Deci se recomandă utilizarea concomitentă a unui număr

minim de utilaje în zona proiectului.

Masuri avand caracter general de reducere a impactului:

Se impune respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice,

modificata si completata de OUG nr. 154/2008, precum si prevederile OUG

195/2005 cu modificarile ulterioare, aprobata prin Legea 154/2006 – Cap. VIII –

Conservarea biodiversitatii si arii naturale;

Dupa elaborare si avizare, este obligatorie respectarea planului de management si a

regulamentului pentru administratorul ariei naturale protejate

Se vor respecta, in acord cu prevederile legale in vigoare, conditiile impuse de

custodele sitului Natura2000 (“Grupul Natura 2000”) – când acesta va fi desemnat.

Se vor interzice cu desavarsire depozitari neconforme de deseuri si se impune colectarea

selectiva a acestora cu eliminiarea prin intermediul societatilor autorizate;



========================================================================

Page 97 of 106

Se va evita afectarea aabitatelor din ROSPA 0144 „UIVAR - DINIAS” de catre

infrastructura temporara si permanenta

Se vor aplica lucrari de ecologizare a zonelor afectate de proiect unde este cazul

5.2. Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a

impactului

Măsuri în perioada de construcție:

Peronalul angajat va proteja păsările, nu va încerca să le vâneze, să le strice cuiburile sau

să le distrugă ouăle

Întreținerea rigolelor de scurgere a apei de pe drumurile din incintă ce vor fi utilizate

pentru a nu se forma pe acestea bălți temporare în care speciile de amfibieni să se

reproducă.

întreruperea lucrului în perioada de contrucție, pe timp de noapte, pentru a preveni

strivirea amfibienilor cu activitate nocturna

pentru a reduce perturbatiile produse mamiferelor mici se recomandă reducerea

zgomotelor din preajma șantierului prin folosirea de plăci izolatoare fonic în jurul

acestuia


Instruirea personalului care va realiza lucrările de construcție cu privire la regulile

necesare protejării faunei și florei sălbatice.



Deșeurile depozitate temporar în perioada de construcție șă ocupe o suprafață cât mai

mică și să existe o frecvență mare de transport al acestora în afara sitului.

accesul la zonele cu lucrări se face doar de pe drumul comunal.



========================================================================

Page 98 of 106

Măsuri în perioada de funcționare:

deșeurile trebuie gestionate conform legislației în viguare, cu firme specializate în acest

sens, care dețin autorizație de mediu valabilă

Se va evita să se lase neacoperite, nedepozitate rezerve de paie de orice natură

Câinii de pază nu vor fi lăsați să părăsească teritoriul fermei

Cablurile de curent vor fi îngropate



Instruirea personalului care angajat cu privire la regulile necesare protejării faunei și

florei sălbatice.



Toate insecticidele folosite pentru deratizări trebuie să respecte normele în viguare

privind etichetarea, clasificarea și ambalarea. Este de preferat să se aleagă produse cât

mai puțin periculoase

Măsuri în perioada de dezafectare



Întreținerea rigolelor de scurgere a apei de pe drumurile din incintă ce vor fi utilizate

pentru a nu se forma pe acestea bălți temporare în care speciile de amfibieni să se

reproducă.

întreruperea lucrului în perioada de contrucție, pe timp de noapte, pentru a preveni

strivirea amfibienilor cu activitate nocturna

pentru a reduce perturbatiile produse mamiferelor mici se recomandă reducerea

zgomotelor din preajma șantierului prin folosirea de plăci izolatoare fonic în jurul

acestuia


Instruirea personalului care va realiza lucrările de construcție cu privire la regulile

necesare protejării faunei și florei sălbatice.



========================================================================

Page 99 of 106



Deșeurile depozitate temporar în perioada de construcție să ocupe o suprafață cât mai

mică și să existe o frecvență mare de transport al acestora în afara sitului.

6. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau

habitatele de interes comunitar afectate

Identificarea habitatelor s-a realizat prin recunoasterea fitocenozelor care le

caracaracterizeaza si anume prin luarea in considerare a speciilor edificatoare, precum si prin

recunoasterea caracteristicilor statiunii, in primul rand localizare geografica, altitudine,

relief, roca si sol.

Descrierea faunei s-a realizat atat prin observatii directe pe teren, cat si prin

consultarea bibliografiei referitoare la fauna specifica zonei, precum si a celei cu referire la

ecologia si etologia speciilor identificate.

Metoda principala utilizata a fost aceea a observatiei directe pe teren, realizate in mai

multe vizide de observare în perioada martie 2012 – aprilie 2013, surprinzând prezența și

comportamentul speciilor în toate anotimpurile .

La deplasarea in teren s-au determinat speciile prezente din zona, in scopul

stabilirii carcteristicii de habitat si pentru a estima probabilitatea prezentei speciilor de

avifauna pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 ROSPA0144 “Uivar - Dinias”.

Pentru culegerea informatiilor legate de speciile animale acvatice s-a folosit metoda de

chestionare a populației, precum și altor persone aflate la pescuit sportiv cu lanseta. De

asemenea au fost efectuate observatii prin răscolirea malului canalului de la marginea terenului,

Pentru amfibieni si reptile s-au parcurs periodic zonele umede sau insorite preferate de acestea.

Speciile gasite au fost identificate si notate (specia, nr de indivizi, adulti/juvenili)

Pentru identificarea speciilor de pasari din zona de interes a fost utilizata metoda

traseelor. Ca si in cazul precedent au fost notate: specia, nr de indivizi, eventuale cuiburi.

Datele privind speciile de mamifere mici si efectivul acestora au fost furnizate de

localnici.



========================================================================

Page 100 of 106

Monitorizarea populațiilor de păsări din zona s-a realizat pe parcursul unui an

surprinzand toate cele 6 aspecte fenologice caracteristice ciclului anual al speciilor de păsări:

hiemal, prevernal, vernal, estival, serotinal și autumnal.

Urmărind această succesiune vor fi surprinse următoarele perioade:

migrația de toamnă (serotinal și autumnal),

perioada de iarna (hiemal),

migrația de primăvară (prevernal și o parte a perioadei vernale) și

perioada de cuibărit (vernal și estival).

Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distinctă de

păsări astfel încât calitatea datelor obţinute să reflecte situaţia reală de pe amplasament si anume:

specii cuibăritoare, specii de pasaj, oaspeţi de iarnă. S-a monitorizat inclusiv prezenţa / absenţa

speciilor de păsări cheie pentru carea fost desemnat acest sit Natura 2000.

În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de

studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectua observaţiile de teren. Caroiajele alese

pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o cât mai bună

corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării datelor obţinute prin metoda punctelor

fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea confirmării şi fundamentării primei categorii

de date asigurând astfel o uniformizare a datelor precum şi evidenţierea distribuţiei speciilor pe

toată suprafaţa zonei de studiu.

Metoda punctului fix este o metodă cantitativă care permite estimarea abundenței relative

a păsărilor. S-au ales 3 puncte fixe în așa fel încât datele colectate să fie relevante pentru studiul

realizat. Pe parcursul observaților s-a notat:

-specia observată,

-numărul indivizilor dintr

-o specie,

-direcția de zbor a speciilor,

-estimarea înălțimii de zbor

-tipul de habitat unde a fost observată specia



========================================================================

Page 101 of 106

Prin aplicarea metodei punctului fix s-au obțininut date privind diversitatea speciilor de

păsari in perioada de migratie.

Metoda punctului favorabil (Vantage Point)

Această metodă a fost aplicată aplicată pentru a evalua riscul de coliziune în cazul

speciilor de păsări de interes conservativ. Observația din puncte favorabile (Vantage point

survey) implică realizarea observațiilor dintr-un punct fix aflat într-o poziție favorabilă care să

permită observarea activității de zbor a păsării fără afectarea comportamentului acesteia prin

prezență. Cu cât perioada de observație din punct fix este mai lungă cu atât tiparul

comportamentului de zbor a speciilor va fi mai bine cunoscut, iar evaluarea impactului se face cu

o precizie mai ridicată. Scopul observațiilor din punct favorabil este de a :

1.colecta datele pentru speciile de păsări cheie privind: timpul petrecut în zbor deasupra

ariei de studiu, -folosirea relativă (hranire, parada nupțială, odihnă, pasaj) a diferitelor zone din

aria de studiu

2.pentru a calcula indexul activității de zbor pentru alte specii de păsări decat cele cheie –

pasari secundare .

Metoda transectelor combinată cu metoda punctului fix :

Prin această metodă s-a realiza monitorizarea speciilor cuibăritoare și a celor care

iernează în zona de studiu. Numărul transectelor s-a stabilit în functie de: suprafața totală a

sitului, particularitățile zonei (topografia, vegetație, etc.), în așa fel încât transectele din toată

zona de studiu să surprindă habitatele specifice zonei pentru a putea analiza și relația habitat -

specie.

În timpul parcurgerii unui transect s-au notat:

speciile de păsări observate;(si cu ajutorul binoclului)

numărul indivizilor fiecărei specii;

activitatea desfășurată de specie;-estimarea înălțimii de zbor;

tipul habitatului unde a fost observată specia,



========================================================================

Page 102 of 106

În fiecare punct fixse va sta aproximativ 5 minute și s-au notat următoarele informații:

punctul fix din care se face observaţia, speciile de păsări observate, numărul indivizilor din

fiecare specie, tipul de activitate desfășurat de către pasăre-estimarea înălțimii de zbor, tipul

habitatului unde a fost observată specia

Prin aplicarea metodei punctului fix s-au obținut date privind: diversitatea speciilor de

păsări în perioada de cuibărit și de iarnă (compoziția specifică/evaluarea calitativă), analiza

relației specie, habitat, înălțimea de zbor a speciei.

Observaţiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în perioade

când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au parasit cuibul şi sunt apţi

de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa unei specii în zona de

interes.

Pentru speciile de păsări migratoare se pot utiliza metode diferite de monitorizare care să

poată reda toate particularităţile de pasaj (direcţii de deplasare, culoare de migraţie,

comportament etc.). principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe deoarece

această metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraţionale.

Referitor la speciile de amfibieni reptile şi mamifere, acestea vor fimonitorizate pe

parursul deplasărilor efectuate pentru monitorizările păsărilor datorită faptului că deplasările

pentru perioadele optime şi favorabile se suprapun cu cele pentru păsări, astfel fiind posibilă

colectarea datelor împreună.

CONCLUZIE

In cazul componentei biotice din jurul amplasamentului se apreciază că impactul rezultat

din derularea activităţilor (prin amploare relativ scăzută şi durata redusă de timp pe care o va

avea) nu va afecta semnificativ flora şi fauna din zona, calitatea biodiversităţii putand reveni la

parametrii anteriori (normali) după incetarea lucrărilor de implementare a proiectului, nefiindu-i

astfel afectată capacitatea de rezilienţă.

CONCLUZIE

Per ansamblu se poate considera că dacă toate măsurile prevăzute în prezentul studiu vor

fi respectate impactul asupra factorilor de mediu va fi unul nesemnificativ.



========================================================================

Page 103 of 106

BIBLIOGRAFIE

1. Bănărescu, P., 1969 - Fauna R.S.R. Cyclostomata si Chondrichthyes, vol.XII,

fasc.1, Edit. Acad. Rom. 102 p.

2. Chappuis, P.A., 1940 - Felul de viata al cicarului din apele noastre de munte,

Carpatii, 3:63-69.

3. Ciocârlan, V., 2009 – Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta,

Editura Ceres, Bucureşti.

4. Dihoru, G., Negrean, G., 2009 – Cartea roşie a plantelor vasculare din România,

Editura Academiei Române, Bucureşti;

5. Doniţă, N., et al., 2005 - Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică,

Bucureşti;

6. Mountford, O., et al., 2008 - Natura 2000 in Romania, Habitat Fact Sheets, EU

Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania;

7. Mountford, O., Gafta, D., 2008 – Manual de interpretare a habitatelor Natura

2000 din România, Editura Risoprint, Cluj-Napoca

8. Ordinul 462/1993

9. Ordinului MMGA nr. 1182/22.11.2005 și al MAPDR nr.1270/30.11.2005, privind

aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva

poluării cu nitrați din surse agricole

10. BREF – Cele mai bune tehnici disponibile în creșterea intensivă a păsărilor și

porcilor

11. Iacob Borza, Dorin Țărău, Florin sala Utilizarea nepoluantă a dejecțiilor

animaliere în fertilizare, Timișoara, 2009

12. Ordinul 2387 din 29 septembrie 2011 (Ordinul 2387/2011) pentru modificarea

Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.964/2007 privind

instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara,

ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania

13. http://www.sithunedoaratimisana.ro

14. http://www.birdlife.org

15. http://ro.wikipedia.org

http://www.sithunedoaratimisana.ro/

http://www.birdlife.org/

http://ro.wikipedia.org/



========================================================================

Page 104 of 106

16. http://en.wikipedia.org

17. www.info-delta.ro

18. Cartea roșie a vertebratelor din România

19. Legea 211/2011

20. HG 1408/2008

http://en.wikipedia.org/

http://www.info-delta.ro/



========================================================================

Page 105 of 106

CUPRINS

NR. DENUMIRE CAPITOL PAG.

1 INTRODUCERE 2

2 DESCRIEREA PROIECTULUI 3

2.1 Informații privind proiectul 3

2.2 Localizarea geografică și administrativă 31

2.3 Modificări fizice ce decurg din proiect 33

2.4 Resursele naturale necesare implementării proiectului 33

2.5 Caracterizarea proiectelor exiatente 33

3 Informatii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de

implementar ea PP

33

3.1 Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea

PP

33

3.2 Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţă şi în imediata vecinatate

a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes

comunitar

36

3.3 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar

afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile

naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

63

3.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar 74

3.5 Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate 81

3.6 Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

83

3.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo

unde au fost stabilite prin planuri de management

83

3.8 Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes 84



========================================================================

Page 106 of 106

comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

3.9 Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale

protejate de interes comunitar

85

4 Identificarea și evaluarea impactului 86

4.1 Impact direct şi indirect 88

4.2 Impact pe termen scurt sau lung 90

4.3 Impact în faza de constructie, de operare şi de dezafectare 91

4.4 Impact rezidual 91

4.5 Impact cumulativ 92

4.6 Evaluarea semnificaţiei impactului în cadrul studiului pe baza unor indicatori-

cheie cuantificabili

92

4.7 Evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de


94

4.8 Evaluarea impactului rezidual care va rămâne dupa implementarea măsurilor

de reducere a impactului

94

5 Evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de


95

5.1 Evaluarea impactului rezidual care va rămâne dupa implementarea măsurilor

de reducere a impactului

95

5.2 Evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte PP 97

6 Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau

habitatele de interes comunitar afectate

99

Bibliografie 103

Documents

E - apmtm-old.anpm.roapmtm-old.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari/Acordul de mediu... · corp P porci bolnavi/ dispensar - izolator veterinar, S=50mp depozit tampon cereale