Ed.pt. Sanatate Şi Prim Aj.finaL

8/15/2019 Ed.pt. Sanatate Şi Prim Aj.finaL

1/136

Educaţie pentru sănătate şi prim ajutor

s

EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE ŞI PRIM AJUTOR

CURS STUDII DE LICENŢĂ

Autori: Lect. univ. dr. ALINT NELA TATIANAPre!. univ. drd. CRISTUŢĂ ALINA MI"AELA

Editur# A$%# M#ter

#c&u ' ()*+

1


2/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#a

Re,eren-i tiin-i,ici

C#/et# CIP

IS N

)


3/136


Cu!rin/Cuv0nt 1n#inte222222222222222222222222.....................22...3CAPITOLUL I. MĂSURAREA PRINCIPALELOR PARAMETRII4I5IOLO6ICI22222222222222222222222....................2222...7

Scop!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!+,iecti e operaţiona#e!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1!1! Temperatura!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

1!)! -rec enţa cardiacă!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1!.! -rec enţa respiratorie!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1!0! %upi#e#e!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1!2! Tensiunea arteria#ă!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Re3umat!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!"i,#io4ra5ie!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

CAPITOLUL II. 8N6RIJIREA PLĂ6ILOR222222222....................222222(*Scop!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!+,iecti e operaţiona#e!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

)!1! E a#uarea p#ă4i#or!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!)!)! Tipuri de 6n5ăşare!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Re3umat!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!"i,#io4ra5ie!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

CAPITOLUL III. "EMORA6IA ŞI "EMOSTA5A22222....................222222...+3Scop!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!+,iecti e operaţiona#e!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

.!1! 7emora4ia!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

.!1! 7emosta3a!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!Re3umat!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

"i,#io4ra5ie!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!CAPITOLUL I9. RESUSCITAREA CARDIO RESPIRATORIE22....................222...;+Scop!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!+,iecti e operaţiona#e!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

0!1! Respiraţia arti5icia#ă!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!0!)! Respiraţia arti5icia#ă 8gură la gură 9!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!0!.! 'asaju# cardiac e:tern!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Re3umat!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!"i,#io4ra5ie!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

C#!ito$u$ 9. Princi!#$e$e ur


4/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#aScop!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!+,iecti e operaţiona#e!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

!1! Notă de pre3entare pri ind starea de sănătate= de5iniţii$ caracteristici!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! )! Drepturi#e copi#u#ui pri ind educaţia pentru sănătate!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.! Drepturi#e>o,iecti e#e ado#escentu#ui>t?năru#ui pri ind educaţia pentrusănătate!!!!!!!!!!................................................................................................................................. ;/!0! Drepturi#e ?rstnicu#ui pri ind educaţia pentru sănătate!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!Re3umat!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

"i,#io4ra5ie!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!CAPITOLUL.9III. DIMENSIUNILE I6IENEI 8N EDUCAŢIE PENTRUSĂNĂTATE........................................................................................................................7

Scop!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!+,iecti e operaţiona#e!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

;!1! Re4u#i#e de i4ienă persona#ă!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!;!)! I4iena sporti u#ui şi acti ităţii sporti e!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!;!.! I4iena acti ităţi#or şco#are şi e:traşco#are!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!;!0! I4iena turismu#ui!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Re3umat!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!"i,#io4ra5ie!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!CAPITOLUL I?. DI4ERENŢE DE 6EN 8N ATITUDINEA 4AŢĂ DE E?ERCIŢIUL4I5IC.................................................................................................................................**

Scop!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!+,iecti e operaţiona#e!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

*!1!Di5erenţe de 4en pri ind starea de sănătate!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1*!)! %romo area ec(ităţii de 4en 6n educaţia pentru sănătate!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!;*!.! Di5erenţe de 4en 6n atitudini#e 5aţă de e:erciţiu# 5i3ic!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!*!0! &cti itatea şi odi(na @ mij#oace de ,a3ă 6n promo area sănătăţii!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!*!0!1! &cti itatea!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!*!0!)! +di(na!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Re3umat!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!"i,#io4ra5ie= !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

CAPITOLUL ?. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ŞI A MODULUI DE9IAŢĂ...............................................................................................................................*(3 Scop!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! +,iecti e operaţiona#e!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1

1


5/136


Cuv0nt 1n#inte

Cursu# deEduc#-ie !entru /&n&t#te i !ri% #@utor 5ace parte din cate4oriadiscip#ine#or de #icenţă$ şi contri,uie #a procesu# de 5ormare necesar oricărei persoane cse ocupă de procesu# de instruireAeducaţie şi recuperare! Se adresea3ă studenţi#or a căror 5ormare se 6ndreaptă către pro5esia de pro5esor de educaţie 5i3ică dar şi a studenţi#or ce auoptat pentru specia#i3area Binetoterapie şi motricitate specia#ă! Conţinutu# cursu#ucuprinde principa#e#e aspecte teoretice şi practice pri ind$ re4u#i de ,a3ă 6n acordareaprimu#ui ajutor$ principa#e#e măsuri şi acţiuni ce se ap#ică 6n ca3u# apariţiei accidente

speci5ice 5iecărei specia#i3ări$ cunoştinţe pri ind menţinerea şi 6m,unătăţirea stării desănătate$ adoptarea unor strate4ii pri ind creşterea ca#ităţii ieţii!

O iective$e o!er#-ion#$e #$e cur/u$ui=do,?ndirea cunoştinţe#or de ,a3ă teoretice 6n acordarea primu#ui ajutor tuturor persoane#or 6n di5erite situaţii şi a5ecţiuni

do,?ndirea cunoştinţe#or necesare practice pentru acordarea primu#ui ajutor 6ntoate situaţii#e critice cu care iitorii Binetoterapeuţi$ se pot 6nt?#ni 6n acti itatea #iitoareap#icarea 6n practică a cunoştinţe#or do,?ndite prin simu#area di5erite#or situaţicriticecreşterii ni e#u#ui de cunoştinţe medica#e a popu#aţiei 6n domeniu# pre enţiei ,o#i#oa# sano4ene3ei$ a# protecţiei mediu#ui

5ormării şi de3 o#tării unor deprinderi corecte care să promo e3e sănătateaantrenării mase#or pentru a participa acti #a conso#idarea sănătăţii prin creareaunei po3iţii acti e 5aţă de sănătatea indi idua#ă şi 5aţă de pro,#eme#e sănătăţiipu,#ice!

2


6/136


O iective$e di/ci!$inei

1! -ormarea şi per5ecţionarea iitoru#ui specia#ist peda4o4 6n educaţie 5i3ică şi sport$a,i#itarea acestuia$ cu cunoştinţe necesare procesu#ui de des5ăşurare a acti ităţii 6ncondiţii de dep#ină si4uranţă

)! De3 o#tarea competenţe#or peda4o4ice pentru or4ani3area şi conducereaacti ităţi#or de educaţie 5i3ică şi sport 6n condiţii i4ienico A sanitare corespun3ătoare

.! Fnţe#e4erea de către student a concepte#or sănătăţii= sănătate pentru sine şisănătate pentru societate

0! Do,?ndirea şi 6nsuşirea cunoştiinţe#or de prim ajutor necesare pentru acti itatea 6ncondiţii de securitate şi pentru pre enirea 6m,o#nă iri#or!2! Do,?ndirea cunoştiinţe#or de mo,i#i3are a ,o#na i#or 6n di5erite situaţii şi a5ecţiuni!/! Do,?ndirea cunoştiinţe#or necesare pentru acordarea primu#ui ajutor 6n toate

situaţii#e critice cu care studenţii$ ca iitori Binetoterapeuţi$ se pot 6nt?#ni 6acti itatea iitoare!

! &p#icarea 6n practică a cunoştiinţe#or do,?ndite prin simu#area di5erite#or situacritice!

;! Do,?ndirea 6ndem?nării necesare ap#icării primu#ui ajutor şi mane rării ,o#na u#ui!*! Fn ăţarea 5o#osirii instrumente#or$ aparaturii şi mij#oace#or necesare mo,i#i3ă

,o#na u#ui şi acordării primu#ui ajutor!1

/


7/136


PRIM AJUTORINTRODUCERE

&cordarea primu#ui ajutor repre3intă Go stare de spirit, o atitudine orientată spreacţiune şi un set de acţiuni şi practici care urmăresc să prevină, să pregătească să

ofere un răspuns la situaţiile de urgenţă 9HHH!csid!ro>(ea#t(>masuriAdeAprimAajutor>!%rimu# ajutor ţine de in5ormaţie$ pre4ătire şi acţiune! Totuşi acestea nu sunt sin4ure#componente care asi4ură reuşita 6n acordarea primu#ui ajutor$ am adău4a ro#u#dimensiunii

psihologice intrinseci şi fundamentarea etică incontestabilă ! &şadar prin acordareaprimu#ui ajutor se poate promo a simţu# so#idarităţii$ 4enero3ităţii şi a#truismu#ui care e:i 6n 5iecare dintre noi şi dă o nouă dimensiune spiritu#ui de comunitate!

Tru/# %edic#$& de !ri% #@utor nece/#r&1! -aşă de ti5on de ; cm #ăţime!)! Comprese steri#e 6mpac(etate separat 6n pac(ete si4i#ate tip neade3i 11< cm!.! "andaje de di5erite mărimi!0! Leucop#ast$ de tip 5#uture pentru p#ă4i$ ro#e!2! -oar5ecă$ ace de si4uranţă!/! Un ,andaj e#astic de A; cm pentru #u:aţii ori entorse !! Un pac(et de tampoane de ată steri#e!;! Un pac(et de ată a,sor,antă nesteri#ă pentru a 6mpac(eta ate#e#e !*! &te#e de di5erite mărimi!1

11! Loţiune de3in5ectatntă!1)! &pă o:i4enată!1.! Un recipient cu su,stanţă emo#ientă pentru un4erea termometru#ui 6n ca3u#

măsurării temperaturii intrarecta#e !10! %ensă$ ,eţişoare!12! ,ucată de săpun!1/! coo# medicina#$ c#oramină!

http://www.csid.ro/health/masuri-de-prim-ajutor/http://www.csid.ro/health/masuri-de-prim-ajutor/


8/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#a1 ! 'edicamente= aspirină$ paracetamo#$ a#4oca#min$ ca#mant 5orte$ anti(istaminic

5ormă #ic(idă sau ta,#ete$ pentru reacţii a#r4ice$ un sirop de ipeca pentru producerea omei 6n ca3u# 6n4(iţirii de su,stanţe to:ice sau otră uri!

1;! Lanternă mai a#es pentru maşină$ e:cursii !

O iecte de uB curent ce !ot ,i ,o$o/ite 1ntr o ur


9/136


CAPITOLUL I. MĂSURAREA PARAMETRILOR 4I5IOLO6ICI

Scop

Fnsuşirea corectă a te(nici#or e e a#uare a principa#i#or parametrii 5i3io#o4ici!

Obiective operaţionale

După ce or studia această unitate de curs$ studenţii or putea să=E a#ue3e un su,iect prin măsurarea temperaturii$ 5rec enţei cardiace$ 5rec enţei

respiratorii$ tensiunii arteria#e! Fnsuşească a#ori#e norma#e a#e principa#i#or parametrii 5i3io#o4ici!Să cunoască caracteristici#e speci5ice 5iecărui parametru măsurat!

*.*. Te%!er#tur#

Te%!er#tur# este re3u#tatu# procese#or o:idati e din or4anism$ 4eneratoare decă#dură prin de3inte4rarea a#imente#or ener4etice!

Ter%ore


10/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#aconcentrate şi o stare 4enera#ă a#terată! Tota#itatea acestor simptome 5ormea3ă sindromu#5e,ri#!

"i!oter%i# repre3intă scăderea temperaturii or4anismu#ui su, ./KC! Starea de(ipotermie este determinată$ 5ie de o ardere e:cesi ă de că#dură prin e:punere #a 5ri4 $ 5ie

de o scădere marcată a arderi#or din or4anism şi deci a producerii de că#dură! Unu# sautoate simptome#e următoare pot 5i pre3ente= tremurături$ amorţea#ă$ somno#enţs#ă,iciune muscu#ară$ incapacitatea ictimei de a sesi3a că temperatura 6ntre4u#ui corpeste scă3ută! Fnre4istrarea temperaturii ,o#na u#ui poate pre6nt?mpina une#e pro,#eme mai 4ra e ce potsur eni 6n ca3u# menţinerii unei temperaturi anorma#e!

M&/ur#re# te%!er#turii:

a! Se poate rea#i3a%#nu#$ !rin !#$!#re A dosu# m?inii care are o sensi,i#itate mare5aţă de ariaţii#e de temperatură este ap#icat pe supra5aţa corpu#ui ,o#na u#ui$ e:aminatoru#apreciind pe ca#e pur su,iecti ă$ a#oarea apro:imati ă a temperaturii! &precierea este 6nmare măsură in5#uenţată de temperatura m?inii şi ne indică 6n primu# r?nd dacă pie#ea estemai ca#dă sau mai rece dec?t m?na e:aminatoru#ui! 'etoda este 5o#osită doar pentruorientare$ 6nsă tre,uie 6ntotdeauna comp#etată cu măsurători instrumenta#e precise!

,! Cu ter%o%etru$ %edic#$ A partea principa#ă a termometru#ui este un tu, capi#ar dinstic#ă$ 6nc(is şi #ăr4it #a unu# din capete pentru re3er oru# de mercur! Termometre#e 6n sunt ţinute 6n so#uţii de3in5ectante @ su,#imat sau cianură de mercur 1 ! Fnainte demăsurare termometru# a 5i eri5icat să 5ie 6n ,ună stare de 5uncţionare şi dacă co#oana demercur din capi#ar a 5ost readusă #a ni e#u# 4radaţiei minime după măsurătoareaanterioară! 'ăsurarea temperaturii cu termometru# se 5ace 6n ca ităţi#e 6nc(ise sausemi6nc(ise pentru a o,ţine temperatura cea mai apropiată de cea centra#ă! 'enţionămcă temperatura centra#ă temperatura or4ane#or interne este mai ridicată dec?ttemperatura peri5erică$ ea aria3ă 6n 5uncţie de intensitatea şi starea de acti itate aor4anismu#ui$ put?nd ajun4e p?nă #a .;KC!

M&/ur#re# te%!er#turii 1n Bon# #Hi$#r&. Temperatura a:i#ară indică otemperatură peri5erică$ cu 0A2 3ecimi de 4rad mai joasă dec?t cea centra#ă!'etoda de măsurare= Jona a:i#ară a 5i 5oarte ,ine curăţată sau ştearsă cuun prosop$ iar ?r5u# termometru#ui prin re3er oru# acestuia este ap#icat 6n?r5u# a:i#ei şi menţinut de către pacient prin apropierea ,raţu#ui de trunc(i şia ante,raţu#ui pe a,domen! Timpu# de măsurare este 6ntre 2 @ 1< minutedupă care se introduce 6n so#uţie de3in5ectantă$ 5iind ast5e# pre4ătit pentruurmătoarea măsurare!

1


11/136

Educaţie pentru sănătate şi prim ajutor M&/ur#re# te%!er#turii 1n rect. %entru această măsurare po3iţia

pacientu#ui este 5oarte importantă$ ast5e# se indică po3iţia de decu,it #atera#cu mem,re#e in5erioare 6n semi5#e:ie! Re3er oru# termometru#ui se cu5undă 6u#ei sau se un4e cu ase#ină şi apoi se introduce uşor 6n rect$ #a o ad?ncime

de 0A2 cm!$ 5iind menţinut 2 min! Termometru# tre,uie ţinut cu o m?na iar cucea#a#tă tre,uie sta,i#i3at pacientu#! De o,icei$ acest tip de măsurare see5ectuea3ă #a copii mici < @ . ani!

M&/ur#re# te%!er#turii 1n !$ic# in< in#$&. 'ăsuri#e de i4ienă se or păstra #a 5e# ca şi #a ce#e#a#te măsurători! %o3iţia pacientu#ui este şe3?nd trunc(iu# re3emat$ mem,re#e in5erioare uşor 5#ectate! Termometru# sep#asea3ă o,#ic$ #a ,a3a p#icii in4(ina#e şi se menţine 2 @ 1< min! &ceastă

măsurare se ap#ică 6n ca3uri#e e:treme c?nd nu se poate măsuratemperatura 6n nici una din ca ităţi#e menţionate mai sus!

O /erv#-ii i reco%#nd&ri=A Termometru# se menţine minim .A2 min!A Supra5eţe#e unde se măsoară temperatura tre,uie să 5ie uscate ast5e# umiditatea

poate modi5ica temperatura corpu#ui

A Temperatura se măsoară dimineaţa spre ora ;


12/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#aC#$it&-i$e !u$/u$ui:5rec enţă rapiditateritmicitate re4u#aritateamp#itudine intensitate

o#um tensiunece#eritate!E#e depind de 5rec enţa şi ritmicitatea inimii$ de,itu# sisto#ic$ e#asticitatea arteria#

presiunea arteria#ă!Sco!u$ %&/ur&rii ,recven-ei c#rdi#ce:+,ţinerea de in5ormaţii pri ind starea

anatomoA5uncţiona#ă a inimii şi ase#or .Te nic# de %&/ur#re:

%acientu# tre,uie să 5ie 6n repaus 5i3ic şi psi(ic cu ce# puţin 2 @ 1< minut 6nainte de măsuraredeoarece un e5ort sau o emoţie oarecare$ 6n timpu# sau 6nainteamăsurării pu#su#ui ar putea modi5ica a#ori#e rea#e!

Fn timpu# măsurării po3iţia pacientu#ui poate să 5ie din ortostatism$ şe3?nd saudecu,it$ acestea depin3?nd de o,iecti u# urmărit! "raţu# tre,uie să 5ie pe #?n4ă corp$ante,raţu# sprijinit$ uşor 5#ectat$ pentru ca muscu#atura să se re#a:e3e! Se reperea3ăartera de măsurat$ se a e:ercita o uşoară presiune asupra perete#ui arteria#

ec(i a#entă cu presiunea din interioru# asu#ui cu două sau trei de4ete p?nă #aperceperea 3 ?cnituri#or pu#su#ui! -i:area de4ete#or se 5ace cu ajutoru# po#ice#ui ccare se prinde ante,raţu# pe partea opusă!

Se sta,i#eşte numărătoarea pu#saţii#or pe min! cu ajutoru# cronometru#ui sauceasu#ui o,işnuit pre ă3ut cu secundar! După ce a 5ost reperată artera$ se #asă să treacăc?te a pu#saţii apoi se numără! Numărătoarea durea3ă 1 min!$ dar timpu# poate 5i redus #a1


13/136


4oto nr. * M&/ur#re# !u$/u$ui #rterei te%!or#$e

!u$/u$ #rterei c#rotide se măsoară #a ni e#u# şanţu#ui 5ormat de mar4inea anterioară amuşc(iu#ui sternoc#eidomastoidian şi #arin4e!

4oto nr. ( M&/ur#re# !u$/u$ui #rterei c#rotide

!u$/u$ #rterei r# i#$e se măsoară pe partea media#ă a ,raţu#ui 6n spate#emuşc(iu#ui ,iceps ,ra(ia#!

4oto nr. + M&/ur#re# !u$/u$ui #rterei r# i#$e

!u$/u$ #rterei r#di#$ese măsoară #a ni e#u# şanţu#ui radia# pe e:tremitatea dista#ă aante,raţu#ui$ 6n continuarea po#ice#ui! Fn apropierea mar4inii e:terne a 5eţeanterioare a ante,raţu#ui se 4ăseşte un şanţ măr4init de tendoane#e muşc(i#or

1.


14/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#a5#e:or radia# a# carpu#ui şi ,ra(ioradia# 6n pro5un3imea căruia se 4ăseşte artera,ra(ia#ă!

4oto nr. ; M&/ur#re# !u$/u$ui #rterei r#di#$e

!u$/u$ #rterei ,e%ur#$ese măsoară 6n re4iunea in4(ina#ă$ #a jumătatea distanţei 6ntre spina i#iacă anteroAsuperioară şi pu,is!

4oto nr. 3 M&/ur#re# !u$/u$ui #rterei ,e%ur#$e

!u$/u$ #rterei !o!$iteese măsoară 6n spaţiu# pop#iteu$ uşor spre partea media#ă!

4oto nr. > M&/ur#re# !u$/u$ui #rterei !o!$itee

!u$/u$ #rterei !edio#/e se măsoară pe 5aţa dorsa#ă a picioru#ui$ deasupra primu#uispaţiu intermetatarsian$ pe traiectoria arterei!

10


15/136


4oto nr. = M&/ur#re# !u$/u$ui #rterei !edio#/e

C#r#cteri/tici$e ,recven-ei c#rdi#ce:#a adu#tu# sănătos$ 6n repaus pu#su# este de /< @ ;< ,>min!

#a 5emei este mai rapid cu ; @ 1< ,>min!#a nouAnăscut aria3ă de #a 1.< @ 10< ,>min!#a ?rstnici ajun4e #a *< @ *2 ,>min!5rec enţa cardiacă aria3ă după se:$ ?rstă$ 6nă#ţimea corpu#ui$ tipu# de e5ort$ stareemoţiona#ă$ po3iţia corpu#ui$ temperatura corpu#ui$ a mediu#ui am,iant$ etc!#a persoane#e 6na#te pu#su# este mai rar dec?t #a ce#e scunde5rec enţa cardiacă creşte #a sc(im,area po3iţiei corpu#ui din decu,it dorsa# 6nşe3?nd şi apoi 6n st?nd5rec enţa cardiacă se acce#erea3ă 6n ca3u# unui e5ort 5i3ic sau psi(ic mai intens5rec enţa cardiacă creşte 6n cursu# di4estiei şi scade 6n timpu# somnu#uiCreşterea 5rec enţei cardiace peste ;< ,>min se numeştet# ic#rdie$ număru#

pu#saţii#or put?nd ajun4e #a 12< @ )min şi c(iar mai mu#t! Ta(icardia poate apărea ş 6n urma unei a5ecţiuni cardiace!

Scăderea 5rec enţei cardiace su, /< ,>min se numeşte r#dic#rdie care deasemenea poate a ea drept cau3ă o a5ecţiune cardiacă!

Fn ca3u# sporti i#or antrenaţi 6nt?#nim deseori ,radicardie de repaus cu a#ori 6ntre 2 @ /< ,>min 5ără a 5i considerate a#ori norma#e!

Rit%icit#te# !u$/u$ui. %u#su# poate 5i ritmic sau aritmic! Fn stare norma#ă$ o#umuşi intensitatea pu#saţii#or sunt uni5orme$ pau3e#e dintre pu#saţii 5iind e4a#e! Un ast5e# deeste ritmic! Dacă pu#saţii#e nu sunt uni5orme şi sunt separate 6ntre e#e de distanţe ine4a#epu#su# este aritmic! Nu putem or,i de o ritmicitate per5ectă deoarece şi 6n stare norma#ăritmu# pu#su#ui aria3ă cu respiraţia! Fn inspir$ ritmu# pu#su#ui de ine mai 5rec ent iar 6n mai rar!

12


16/136


O /erv#-ii i reco%#nd&ri=• -rec enţa cardiacă se măsoară numai după ce su,iectu# a 5ost 6n repaus 5i3ic şi

psi(ic!• Se notea3ă a#oarea o,ţinută$ inc#usi ora dacă pu#su# a 5ost măsurat 6n 5rison

sau 6n situaţie de 5acies roşu!• 'ăsurarea pu#su#ui se 5ace pe durata unui minut 6ntre4!• &dministrarea unor medicaţii$ o,#i4ă #a măsurarea pu#su#ui #a inter a# de M oră$

oră$ ) ore!• -rec enţa pu#su#ui creşte para#e# cu temperatura= #a 1K creşte cu ; @ 1< ,>min!

*.+. 4recven-# re/!ir#torie &portu# de o:i4en necesar procese#or ita#e a#e or4anismu#ui se asi4ură prin

respiraţie! Respiraţia constă dintrAo succesiune ritmică de inspiraţii şi e:piraţii! Fn starenorma#ă$ respiraţia se 5ace #iniştit 5ără nici un e5ort! 'işcări#e cutiei toracice sunt simetricritmice$ a,ia i3i,i#e! -rec enţa norma#ă este de 1/ @ )< ,>min! cu uşoare ariaţii 6n 5uncţiede ?rstă şi se:!

E#emente#e care tre,uie urmărite #a măsurarea 5rec enţei respiratorii= Ti!u$ re/!ir#tor

Si%etri# %i c&ri$or re/!ir#torii A%!$itudine# %i c&ri$or re/!ir#torii 4recven-# %i c&ri$or re/!ir#torii

C#r#cteri/tici:#a ,ăr,aţi$ 5rec enţa respiratorie norma#ă este de 1/ resp>min

#a 5emei este de 1; @ )< resp!>min!#a nou născut 6ntre 0< @ 2< resp!>min! şi scade treptat p?nă #a .< aniacti itatea muscu#ară necesită un e5ort mai mare de o:i4en şi pro oacă creşterea5rec enţei respiratorii 6n timpu# somnu#ui 5rec enţa respiratorie scade su, cea din timpu# stării de e4(e5rec enţa respiratorie creşte 6n para#e# cu creşterea temperaturii mediu#ui am,iant 6n mod norma# e:istă un raport de 0=1 6ntre 5rec enţa cardiacă şi cea respiratorie!

Creşterea a#orii 5rec enţei respiratorii peste #imita norma#ă se numeştet# i!nee !Scăderea a#orii 5rec enţei cardiace su, #imita norma#ă se numeşter#di!nee !

1/


17/136


18/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#a 6nainte de determinarea T&$ su,iectu# nu tre,uie să 5i consumat ca5ea cu ce# puţin )ore 6nainte$ să nu consume anterior a#te stimu#ente adrener4ice e:o4ene şi să nu5ume3e cu minimum 12 min! anterior măsurăriitre,uie să se asi4ure su,iectu#ui condiţii de e5ort 5i3ic şi psi(ic

• monitori3area se a 5ace de o,icei pe perioada a )0 de ore am,u#ator

Condi-ii te nice ce tre uie re/!ect#te:4rosimea manşetei tensiometru#ui tre,uie să acopere )>. din #un4imea ,raţu#uimanometru# tensiometru#ui tre,uie ca#i,rat #a 5iecare / #uni$ sau de c?te ori estene oiede 5iecare dată se 5ac minim ) determinări #a inter a#e de c?te a minute

se determină tensiunea #a am,e#e ,raţe$ iar dacă T& di5eră se 5o#oseşte ,raţu# cu T&mai maredacă T& este mare$ 6n specia# su, ?rsta de .< ani$ se determină T& şi #a mem,re#ein5erioare prin osci#ometrie$ pentru a 5ace dia4nosticu# di5erenţia#!

Te nic# de %&/ur#re=Se 5i:ea3ă manşonu# pneumatic a# tensiometru#ui 6n juru# ,raţu#ui ast5e# 6nc?t p#

cotu#ui să răm?nă #i,eră pentru a permite 5i:area stetoscopu#ui! Se introduce aer 6nmanşon p?nă #a o presiune pe care o considerăm mai mare dec?t presiunea sisto#ică cuapro:imati )< mm74$ apoi se decomprimă treptat manşonu# şi presiuneacorespun3ătoare primu#ui 34omot apărut$ repre3intă T& sisto#ică! &cest 34omot este urmade o creştere 6n intensitate şi amp#itudine a pu#saţii#or iar 6n ce#e din urmă dispariţia #Oa#oarea presiunii #a care 34omote#e scad ,rusc 6n intensitate repre3intă T& diasto#ică!

Creşterea a#ori#or T& sisto#ice şi>sau diasto#ice peste #imita norma#ă se numeşt

(ipertensiune arteria#ă 7T& $ iar scăderea acestora su, a#ori#e norma#e$ poartădenumirea de (ipotensiune arteria#ă (T& !

7ipotensiunea arteria#ă poate apare #a unii indi i3i 6n condiţii norma#e de iaţă$ şi5ără să pre3inte mani5estări c#inice su,iecti e sau o,iecti e! De asemeni$ poate să maiapară 6n condiţii pato#o4ice$ cu scăderi uşoare p?nă #a scăderi drastice a T& spre < şoc !

7ipertensiunea arteria#ă este o a5ecţiune cardio ascu#ară 6n sine! Ea poate 5iesenţia#ă 5ără o cau3ă cunoscută sau secundară! Fn momentu# c?nd se produce o

creştere a T& mu#t peste a#ori#e norma#e$ e:istă riscu# apariţiei unui accident ascu#acere,ra#!

1;


19/136

Educaţie pentru sănătate şi prim ajutor Temă de lucru:

A!$ic#re# 1n !r#ctic& # %&/ur&rii !rinci!#$i$or !#r#%etrii,unc-ion#$i.

Rezumat

Fn cadru# acestei unităţi de curs au 5ost pre3entaţi principa#ii parametrii 5i3io#o4prin de5inirea acestora$ #ocu# de măsurare$ a#ori#e norma#e ce se 6nre4istrea3ă pe 4rupde ?rstă şi se:$ caracteristici#e de ,a3ă speci5ice şi de asemenea a#ori#e pato#o4ice ce sepot urmări!

Bibliografie

1! &S+CI&ŢI& 'EDIC&LĂ &'ERIC&NĂ$ )


20/136


)


21/136


CAPITOLUL II. 8N6RIJIREA PLĂ6ILOR

Scop Fnsuşirea corectă a te(nici#or de 6n4rijire a p#ă4i#or!


După ce or studia această unitate de curs$ studenţii or putea să=-o#osească materia#e#e necesare pansament$ ,andaj$ ate#e pentru acordareaprimu#ui ajutor 6n ca3u# p#ă4i#or!

Fnsuşească corect etape#e de #ucru 6n acordarea primu#ui ajutor 6n ca3u# p#ă4i#or! Fnsuşească corect tipuri#e de 6n5ăşare adaptate 3one#or sau supra5eţe#or anatomice#e3ate!

%#ă4i#e repre3intă pierderea continuităţii ţesutu#ui cutanat şi su,cutanat şidistru4erea ase#or de s?n4e şi pot 5i pro ocate de cau3e mu#tip#e$ cum ar 5i= corpi ascuţiţsau 6nţepători$ muşcături$ răniri cu arme de 5oc$ etc!

După ec(imea #or p#ă4i#e pot 5i=• recente contaminate 6n prime#e / @ ; ore de #a accident• ec(i in5ectate !

(.*. Ev#$u#re# !$&


22/136


23/136

Educaţie pentru sănătate şi prim ajutor Fntre ate#ă şi pie#e tre,uie să se con5ecţione3e un capitonaj din ,ucăţi de p?n3ă$ prosoapesau pături!

&te#e#e pot 5i 5i:ate cu ajutoru# unei cra ate$ ,ucăţi de p?n3ă rupte din cămăşi$,atiste$ centuri$ 5r?n4(ii$ cor3i sau orice a#t materia# adapta,i# a5#at #a 6ndem?nă!

Fn unităţi de specia#itate sau 6ntrAo trusă de prim ajutor specia#i3ată putem 6nt?#următoare#e tipuri de ate#e dupăHHH!netmedic!ro>4(idAprimAajutor =

atele simple liniare @ sunt ri4ide$ capitonate$ necesită 5i:are cu 5aşăatele tip cutie @ sunt idea#e pentru 5racturi#e e:tremităţi#or dista#eatele gonflabile @ se 5o#osesc pentru imo,i#i3area unei 5racturi desc(ise$ cu(emora4ie mare$ au şi ro# (emostaticatele vacuumatice @ repre3intă ec(i a#entu# sa#te#e acuum se 5o#osesc 6n

5racturi#e e:tremităţi#or dista#e a#e mem,re#oratele de tracţiune @ uti#e pentru reducerea şi imo,i#i3area 5racturii de treime medie5emur!

4oto nr. 7 4iH#re# #te$e$or $ini#re $# nive$u$


24/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#aTratarea unei p#ă4i apărute 6n urma producerii unui accident cuprinde 0 timpi

e5ectuaţi 6ntotdeauna 6n succesiunea următoare=Tr#t#re# re


25/136

Educaţie pentru sănătate şi prim ajutor pro5un3ime$ se rup capi#are#e prin care micro,ii pot pătrunde 6n corp şi se producsu5erinţe inuti#e ce#ui 6n cau3ădupă această etapă se 5ace din nou de3in5ectarea te4umente#or din juru# p#ă4ii cutinctură de iod$ apoi cu a#coo#$ cu mişcări centri5u4e!

+. Aco!erire# !$&


26/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#a 6n une#e p#ă4i sau 6n p#ă4i#e #a care 6n5ăşarea se 5ace 4reu şi pre3intă un 4rad redude steri#i3are$ 5i:area materia#e#or puse pe p#a4ă se rea#i3ea3ă prin ,en3i ade3i esau so#uţii ade3i ec?nd se uti#i3ea3ă ,en3i ade3i e #eucop#ast se acoperă ata cu o compresă peste

care se trece ,anda ade3i ă,en3i#e ade3i e sunt indicate 6n p#ă4i#e de mică 6ntindere$ sunt uti#e #a copii$ p#an5racturoase cu #am,ouri 5ranjurate$ #e3iuni a#e de4ete#or$ ca adju ant #a sutură sac?nd 5ire#e de sutură se 6ndepărtea3ă! &cestea pre3intă a antaju# că sunt rapide şinedureroase #a ap#icare şi de3a antaje= nu pot 5i 5o#osite 6n ca3u# articu#aţii#or$a#es pe supra5eţe e:tensi,i#e$ se pot des5ace$ mai a#es dacă se ume3esc! Fn acestsens poate 5i ap#icat sup#imentar un ade3i tisu#ar #a capete#e ,en3i#or$ pentru a

6mpiedica desprinderea prematură a acestoraap#icarea ,en3i#or ade3i e se rea#i3ea3ă ast5e# 6nc?t să acopere 6ntrea4a supra5aţăa p#ă4ii 5ără să 5ie 6n tensiune 6nainte de ap#icarea ,en3i#or ade3i e este necesară rea#i3area (emosta3ei!

(.(. Ti!uri de 1n,& #re'odu# 6n care se e5ectuea3ă 5i:area prin 6n5ăşare a materia#e#or puse pe p#a4ă este

condiţionat de dimensiuni#e acesteia şi de 5orma se4mentu#ui corpora# #e3at!*. 8n,& #re# circu$#r& Fn5ăşarea circu#ară este denumită ast5e# deoarece tururi#e de 5aşă rea#i3ea3ă 5orma

unui cerc! Ea se uti#i3ea3ă 6n ca3u# 6n care 3ona ce tre,uie acoperită nu este mai maredec?t #ăţimea 5eşii$ iar se4mentu# corpora# unde se a5#ă p#a4a are 5ormă ci#indrică

4oto nr. ** 8n,& #re# circu$#r& $# nive$u$


27/136

Educaţie pentru sănătate şi prim ajutor Te nic# de $ucru:Ru#ou# de 5aşă se ţine 6n pa#ma m?inii mai 6ndem?natice! Se apucă unu# din co#ţur

5eşii şi se deru#ea3ă 1< @ 12 cm! Se aşea3ă această porţiune pe se4mentu# #e3at şi apoideru#?nduAse 5aşa$ se trece ru#ou# 6n juru# se4mentu#ui prin mişcări circu#are e5ectua

sensu# dep#asării ace#or de ceasornic!%entru a putea 6nconjura se4mentu# corpora#$ ru#ou# de 5aşă se trece succesi dintr

o m?nă 6n a#ta$ m?na rămasă #i,eră menţin?nd se4mentu# #e3at! Tururi#e de 5aşă se tra4 6aşa 5e# 6nc?t 5iecare tur acoperă 6n 6ntre4ime turu# precedent! La terminarea 6n5ăşării secţionea3ă 5aşa pe a:u# #on4itudina#$ ce#e două capete se 6ncrucişea3ă$ se trece unu# deo parte$ a#tu# de partea cea#a#tă a se4mentu#ui #e3at şi se 6nnoadă pe partea opusă a p#ă4i

(. 8n,& #re# /u ,or%& de /!ir#$& Fn5ăşarea su, 5ormă de spira#ă este denumită ast5e# datorită 5aptu#ui că tururi#e de 5aşă e5ectuea3ă su, 5orma spira#e#or unui arc! Ea se uti#i3ea3ă c?nd 3ona ce tre,uie 6n5ăşată are o#ăţime mai mare dec?t a ru#ou#ui de 5aşă şi este situată pe un se4ment corpora# 6n 5ormă ci#indri

Fn5ăşarea 6ncepe prin )A. tururi circu#are pentru a 5i:a 5aşa de se4ment după aceease ru#ea3ă ast5e# 6nc?t 5iecare tur #asă neacoperită o parte a turu#ui precedent şi depăşeşte#ăţimea acestuia 6n cea#a#tă parte!

Fn5ăşarea pro4resea3ă ast5e# cu 5iecare tur de 5aşă p?nă se termină 3ona acoperităcu ată! %entru a se asi4ura so#iditatea 6n5ăşării şi aspectu# estetic a# pansamentu#ui$ serecomandă ca porţiunea cu care se pro4resea3ă #a 5iecare tur de 5aşă să ai,ă mereuaceeaşi #ăţime!

La s5?rşit$ 5aşa se secţionea3ă 6n două părţi pe a:u# #on4itudina#$ ce#e două capeto,ţinuite se 6ncrucişea3ă$ se trec 6n juru# se4mentu#ui şi se 6nnoadă 6n partea opusă p#ă4ii

4oto nr. *( 8n,& #re# /u ,or%& de /!ir#$& $# nive$u$


28/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#a Fn5ăşarea cu 5aşa răs5r?ntă este o ariantă a 6n5ăşării 6n spira#ă! Ea se ap#ică #

se4mente#e care au 5orma unui trunc(i de con$ nu permit 5eşii să adere cu am,e#e mar4inide se4mentu# corpora# #e3at! %entru a 6n#ătura acest #ucru se e5ectuea3ă răs5r?n4erea sarăsucirea 5eşii! C?nd se o,ser ă că 5aşa nu mai aderă de corp pe toată supra5aţa ei$ se

5i:ea3ă cu un de4et mar4inea #ipită de corp$ iar mar4inea #i,eră se răsuceşte 1;


29/136


4oto nr.*+ 8n,& #re# /u ,or%& de %&nu &după &sociaţia 'edica#ă &mericană$ %rimu#ajutor 6n ur4enţe#e medica#e$ ). din turu# precedent!Sta,i#itatea pansamentu#ui este asi4urată de trecerea 5eşii pe su, ce#e douăpre#un4iri menţionate mai sus$ 6n dreptu# urec(ii!

)*


30/136


4oto nr. *; 8n,& #re# /u ,or%& de c#!e$in& !ri%u$ ti!

4oto nr. *3 8n,& #re# /u ,or%& de c#!e$in&/ecven-& din ce$ de #$ doi$e# ti!

4oto nr. *> 8n,& #re# /u ,or%& de c#!e$in&,in#$ ce$ de #$ doi$e# ti!

>. 8n,& #re /u ,or%& de KF /#u Kspic

.


31/136

Educaţie pentru sănătate şi prim ajutor Fn5ăşarea su, 5ormă de G;9 sau Gspic9 necesită un mod de 5i:are particu#ar a

pansamente#or de #a ni e#u# articu#aţii#or$ care să permită e5ectuarea de mişcări 5ădep#asarea materia#e#or de pe p#a4ă! &ceste cerinţe sunt 6ndep#inite prin acest tip de 6n5ăşare!

Se 6ncepe prin )A. tururi circu#are pentru 5i:area 5eşii trase dista# 5aţă de articu#aţi#e3ată! &poi 5aşa se duce trans ersa# peste articu#aţie şi ajunsă 6n 3ona pro:ima#ă 5aţă deaceasta$ este 5i:ată printrAun tur circu#ar! Este trecută din nou peste articu#aţie ast5e# 6ncsă 6ncrucişe3e turu# trans ersa# precedent #a ni e#u# p#ă4ii! Fn 3ona dista#ă 5aţă articu#aţie se 5ace după ca3 un tur circu#ar comp#et pentru 5i:are$ sau numai o jumătate detur! Se repetă apoi drumu# descris anterior p?nă c?nd tururi#e trans ersa#e acoperă 6n 6ntre4ime 3ona interesată!

După terminarea 6n5ăşării se a o,ser a ca aceste tururi 6n opt care au acoperit )>.din turu# precedent au şi 5ormă de spic! %entru a asi4ura o ,ună sta,i#itate apansamentu#ui$ tururi#e circu#are se duc mai aproape de inter#inia articu#ară! Fn tim 6n5ăşării$ articu#aţia se menţine de o,icei 6n po3iţie anatomică$ iar după ca3 6n uşoar5#e:ie!

&cest tip de 6n5ăşare se poate practica şi 6n situaţia unei p#ă4i 6ntrAo 3onă articu#adar şi 6n situaţii#e 6n care di5erite traumatisme interesea3ă e#emente anatomice a#e ace#earticu#aţii$ cum ar 5i= entorse$ 5racturi prin 5i:area ate#e#or$ 6ntinderi a#e tendoane#or!

4oto nr. *= 8n,& #re /u ,or%& de KF $# nive$u$ #rticu$#-iei


32/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#auna pe deasupra şi cea#a#tă pe dedesu,tu# 5iecărei urec(i! Se 6nnoadă apoi #a cea5ăcapete#e care trec deasupra urec(i#or cu capete#e din partea opusă trecute pe su, urec(i!

4oto nr. *F 8n,& #re /u ,or%& de K!r# tie

F. 8n,& #re# /u ,or%& de Kc&!&/tru Fn5ăşarea su, 5ormă de Gcăpăstru9 se 5o#oseşte 6n p#ă4i#e sau #u:aţii#e mandi,u#

-aşa se con5ecţionea3ă ca #a 6n5ăşarea su, 5ormă de Gpraştie9! %orţiunea centra#ănesecţionată se aşea3ă peste ata pusă pe pansamentu# steri# ce acoperă p#a4a! Capete#ese 6ncrucişea3ă #a ni e#u# ,ăr,iei şi apoi sunt duse$ unu# prin 5aţă şi ce#ă#a#t prin spateurec(i#or! Se 6nnoadă pe creştet capete#e care trec prin 5aţa urec(i#or cu ce#e din parteaopusă trecute prin spate#e urec(i#or!

4oto nr. *7 8n,& #re /u ,or%& de Kc&!&/tru

.)


33/136

Educaţie pentru sănătate şi prim ajutor Temă de lucru:

A!$ic#re# 1n !r#ctic& # !rinci!#$e$or ti!uri de 1n,& &ri.

Rezumat

Fn cadru# acestei unităţi de curs au 5ost pre3entate tipuri#e de p#ă4i$ materia#enecesare 6n4rijirii acestora şi tipuri#e de 6n5ăşare speci5ice 3onei sau supra5eţei #e3ate!

Bibliografie

1! &S+CI&ŢI& 'EDIC&LĂ &'ERIC&NĂ$ )4(idAprimAajutor

..

http://www.netmedic.ro/ghidhttp://www.netmedic.ro/ghid


34/136


.0


35/136


CAPITOLUL III. "EMORA6IA ŞI "EMOSTA5A

Scop Fnsuşirea corectă a tipuri#or de (emora4ii şi tipuri#e de (emosta3ă 5o#osite!


După ce or studia această unitate de curs$ studenţii or putea să=Identi5ice tipuri#e de (emora4ii după sediu#$ natura asu#ui #e3at$ de,itu# ds?n4erare$ durata s?n4erări$ inter a#u# scurs 6ntre acţiunea a4entu#ui traumatic şi

apariţia (emora4iei! Fnsuşească tipuri#e de (emosta3ă!

+.*. "e%or#


36/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#aDupădebitul de s ngerare $ (emora4ii#e pot 5i uşoare$ medii$ 4ra e şi catac#ismice=e%or#


37/136


+.*. "e%o/t#B#

"e%o/t#B# repre3intă tota#itatea mij#oace#or 5o#osite pentru oprirea unei (emora4iiEa poate 5i pro i3orie sau de5initi ă!

"e%o/t#B# !roviBorie este o măsură de prim ajutor ce are ca scop oprirea(emora4iei p?nă 6n momentu# 6n care se poate ap#ica o metodă de5initi ă de (emosta3ă!

7emosta3a pro i3orie se rea#i3ea3ă prin=!oBi-ion#re# /e


38/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#anu se dep#asea3ă nici un c(ea4 de s?n4e deja 5ormat de compresădacă s?n4e#e 6m,i,ă compresa$ nu se 6ndepărtea3ă$ ci se ap#ică a#ta peste prima şise continuă să se e:ercite presiunea mai ener4ic şi pe o supra5aţă mai maree:tremitatea ce s?n4erea3ă puternic tre,uie ridicată deasupra ni e#u#ui inimii

ictimei$ iar compresiunea directă tre,uie să 5ie e:ercitată continuudacă s?n4erarea se opreşte sau scade$ se ap#ică un ,andaj de presiune care sămenţină compresa con5orta,i# pe #ocpentru a ap#ica un ,andaj de presiune$ se ap#ică centru# ,andaju#ui direct pestecompresă 6n timp ce se str?n4 capete#e ,andaju#ui$ se apasă continuu,andaju# niciodată nu se str?n4e prea tare$ pentru a nu opri circu#aţia arteria#ă

6n continuare$ se menţine e:tremitatea ridicată!

Puncte$e de !re/iune tre,uie 5o#osite numai dacă s?n4erarea nu sAa oprit dupăe5ectuarea compresiunii directe şi ridicarea mem,ru#ui #e3at! %rin această te(nică secomprimă artera ce a#imentea3ă cu s?n4e 3ona #e3ată comprimarea se 5ace pres?ndartera i3ată pe p#anu# dur a# osu#ui 6n ecinat$ rea#i3?nd ast5e# 6ntreruperea circu#aţiei c3ona a5ectată! %uncte#e de presiune sunt 5o#osite 6mpreună cu mane ra de compresiune

directă şi ridicarea mem,ru#ui rănit deasupra p#anu#ui inimii!%entru a ap#ica metoda puncte#or de presiune 6n ederea stopării unei s?n4erări

se ere #a ni e#u# ,raţu#ui$ de e:emp#u$ se apucă ,raţu# #a jumătatea acestuia$ cu po#ice#sa# atoru#ui #a ni e#u# arterei ,ra(ia#e iar cu de4ete#e 6nconjur?nd ,raţu#$ se e:ercită opresiune #a ni e#u# arterei p?nă ce s?n4erarea se opreşte!

%entru a ap#ica metoda puncte#or de presiune 6n ederea stopării unei s?n4erărise ere #a ni e#u# coapsei$ ictima este aşe3ată 6n po3iţia de decu,it dorsa#$ dacă este

posi,i#! Se aşea3ă podu# pa#mei #a ni e#u# p#iu#ui in4(ina# şi se apasă 5erm! %uncte#epresiune or 5i comprimate at?t c?t este necesar pentru a opri (emora4ia! Dacă aceastare6ncepe$ te(nica se ap#ică din nou!

6#rou$ se 5o#oseşte doar 6n ca3u# 6n care iaţa este pusă 6n perico#$ c?nds?n4erarea nu poate 5i oprită prin compresiune directă pe rană sau prin presiune directăpe puncte#e de presiune! %rin ap#icarea 4arou#ui se rea#i3ea3ă oco%!re/iune circu$#r&care comprimă 4#o,a# toate structuri#e anatomice!

Metodo$o


39/136


40/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#ap#asarea de4ete#or 6n 5osa suprac#a icu#ară$ 6napoia c#a icu#ei%entru (emora4ii#e 5acia#e sau a#e ca#otei craniene$ se 5ace compresie pe carotidaprimiti ă$ situată 6ntre mar4inea anterioară a muşc(iu#ui sternoc#eidomastoidian şi#inia mediană a 4?tu#ui

%entru mem,ru# superior se comprimă artera a:i#ară$ prin apăsare 6n a:i#ă$ sauartera ,ra(ia#ă$ pe 5aţa internă a ,raţu#ui$ 6n şanţu# ,icipita# intern%entru p#ă4i#e arterei 5emura#e se comprimă artera 6n triun4(iu# Scarpa$ cu cedouă po#ice suprapuse şi cu pa#me#e cuprin3?nd 4rosimea coapsei sau seprocedea3ă ca pentru artera i#iacă%entru (emora4ii#e de #a ni e#u# 4am,ei sau picioru#ui se comprimă artera 6n 5ospop#itee! 'em,ru# in5erior #e3at se a menţine pe un p#an mai ridicat 5aţă de restu#

corpu#ui!

4oto nr. (( Co%!re/iune# di


41/136

Educaţie pentru sănătate şi prim ajutor 5emura#e$ arterei (umera#e sau a aortei a,domina#e!

Pen/#re# !roviBorie a asu#ui care s?n4erea3ă se rea#i3ea3ă cu ajutoru# pense#or (emostatice! %ensa tre,uie să 5ie 5i:ată$ pentru a nu se mişca 6n timpu# transportu#ui!

Tot 6n scop (emostatic se pot ap#ica direct pe p#a4ă su,stanţe coa4u#ante apă

o:i4enată $ asoconstrictoare adrena#ină$ e5edrină sau su,stanţe care 5a ori3ea3ăprocesu# coa4u#ării= itamina $ C$ Ca$ etc! &ceastă metodă se 5o#oseşte pentru oprirea(emora4ii#or capi#are super5icia#e pe re4iuni intens ascu#ari3ate$ cum sunt pie#ea 5eţei capu#ui!

Concomitent cu oprirea (emora4iei se 5ace şi pro5i#a:ia in5ecţiei prin ap#icarea unupansament corect a# p#ă4ii!După ap#icarea măsuri#or de (emosta3ă pro i3orie$ ,o#na u# a 5i transportat 6n ce# mai

scurt timp #a spita#$ unde se a 5ace (emosta3a de5initi ă Că#iman$ '!$ %rimu# ajutor şmane rarea ,o#na u#ui$ curs ID$ )


42/136


0)


43/136


CAPITOLUL I9. RESUSCITAREA CARDIO RESPIRATORIE

Scop Fnsuşirea corectă a etape#or de ap#icare a resuscitării cardioArespiratorii!


După ce or studia această unitate de curs$ studenţii or putea să= Fnsuşirea semne#or c#inice speci5ice unui stop cardioArespiratorE5ectuarea corectă a e a#uării unui su,iect suspectat de stop cardio A respirator

Fnsuşirea te(nici#or de resuscitare cardiacă şi respiratorie respect?ndparticu#arităţi#e speci5ice de ?rstă!

Re/u/cit#re# c#rdio re/!ir#torie este o te(nică importantă care se e:ecută c?ndictima nu respiră şi>sau inima 6ncetea3ă să ,ată! +prirea respiraţiei 5ără oprirea inimiipermite inter enţia 6n . A 1) min!$ pentru a a ea şansă de reuşită 6n sa# area ieţii ictimei!'oartea c#inică 6ncepe odată cu stopu# cardiac$ care determină şi oprirea circu#aţiei

cere,ra#e! Este un proces re ersi,i# ce durea3ă . @ 0 min! 6n care se poate acorda primu#ajutor$ ictima put?nd 5i sa# ată!

E a#uarea primară repre3intă prima etapă 6n mana4ementu# oricărei persoane cu5uncţii ita#e insta,i#e şi tre,uie parcursă comp#et 6n ma:imum .< sec! &ceastă e a#uarepresupune HHH!netmedic!ro>4(idAprimAajutor>=

1! Si


44/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#aResponsi $ conştient terarea stării de conştienţă mer4?nd p?nă #a coma pro5undăStop respirator @ după desc(iderea căii aeriene$ pacientu# are pu#s dar NU respirăStop cardioArespirator A după desc(iderea căii aeriene$ pacientu# NU are pu#s şi NU

respiră!%entru descrierea ni e#u#ui de conştienţă a pacientu#ui se poate 5o#osi/coru$

6$#/


45/136

Educaţie pentru sănătate şi prim ajutor 7ipo4#icemie &5ecţiuni psi(iatrice!

Se%ne c$inice /!eci,ice /to!u$ui c#rdio re/!ir#tor:oprirea mişcări#or respiratorii$ toracice şi a,domina#e

6ncetarea ,ătăi#or inimiia,senţa pu#su#uipa#oare e:tremă a te4umente#ormidria3ă cu 4#o,i ocu#ari imo,i#ipierderea cunoştinţeire#a:area comp#etă a muscu#aturii$ inc#usi a s5inctere#or$ ceea ce duce #a pierderenecontro#ată a urinii şi materii#or 5eca#e!Re/u/cit#re# c#rdio re/!ir#torie presupune=

A De/c idere# i cur&-#re# c#vit&-ii uc#$e i #/i


46/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#amem,ru# sprijină ,ăr,ia! %o3iţia de si4uranţă 6n decu,it #atera# este aceea cu capu# 6n (ipere:tensie$ permiţ?nd scur4erea apei$ secreţii#or$ s?n4e#ui! %o3iţia estecontraindicată 6n ca3u# suspectării ictimei de e entua#e #e3iuni a#e co#oaneierte,ra#e$ perete#ui toracic$ #e3iuni de or4ane interne!

Decu it dor/#$ dacă ictima este suspectă de #e3iuni a#e co#oanei erte,ra#e!, "i!ereHten/i# c#!u$ui$ se e:ecută prin introducerea m?inii su, capu# ictimei şi ridicarea

ce5ei şi prin 6mpin4erea capu#ui pe spate$ cu ajutoru# ce#ei deAa doua m?ini! 7ipere:tensicapu#ui uşurea3ă şi se permanenti3ea3ă prin introducerea unui su# impro i3at su, umeri!De3o,strucţia este mai e5icientă dacă (ipere:tensia capu#ui se comp#etea3ă cu #u:areamandi,u#ei$ apăs?nd pe un4(iuri#e e:terioare a#e mandi,u#ei cu u#time#e 0 de4ete de #aam,e#e m?ini iar po#ice#e pe ,ăr,ie! &st5e# se proiectea3ă mandi,u#a 6nainte$ 6n aşa 5e

6nc?t arcada dentară in5erioară să o depăşească pe cea superioară! Scopu# acesteimane re este ace#a de a rea#i3a concomitent cu propu#sia mandi,u#ei şi pe cea a #im,ii$ acărei ,a3ă 6mpinsă ast5e# 6nainte$ descoperă 6n spate#e ei ori5iciu# 4#otic!

c Cur&-ire# oro,#rin


47/136


4oto nr. (+ E$i er#re# c&i$or #erienedupă T(e "rit(is( Red Cros$ %ractica# -irst &id$ 1*;0

0


48/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#aTe nic# re/!ir#-iei #rti,ici#$e%entru respectarea timpi#or 5o#osiţi 6n resuscitarea cardioArespiratorie se 5o#oseş

5ormu#a mnemote(nică="ELP ME ! Fn cadru# respiraţiei arti5icia#e$ 5iecare #iteră din cu ?ntu#"ELP indică de 5apt ordinea

succesiunii timpi#or şi semni5icaţia 4esturi#or o,#i4atorii ce preced insu5#area cu aer! Liter'E se re5eră #a masaju# cardiac e:tern a# inimii şi se ap#ică 6n toate ca3uri#e 6n care stopurespirator este urmat de ce# cardiac!

Te nic#: Oictima se a5#ă 6n po3iţia de decu,it dorsa#$ sa# atoru# se p#asea3ă 6n4enunc(i #a capătu# ictimei de partea #atera#ă şi e5ectuea3ă 6n ordine=

1! 7ipere:tensia capu#ui)! E#i,erarea căi#or respiratorii superioare

.! Lu:area mandi,u#ei0! %ensarea nasu#ui @ astuparea nasu#ui nu permite ca aeru# introdus cu putere desa# ator 6n 4ura ictimei să iasă prin nări#e acestuia$ 5iind o,#i4at să intre 6n tota#itate 6p#ăm?ni! &ceastă mane ră se poate 5ace cu pense specia#e din trusa de prin ajutor sau cum?na!

;.(. Re/!ir#-i# #rti,ici#$& gură la gurăDupă această pre4ătire$ sa# atoru# tra4e aer 6n piept inspiraţie pro5undă $ urmea3ă

o apnee o#untară$ după care ap#ică repede cu 4ura #ar4 desc(isă ,u3e#e peste 4ura 6ntredesc(isă a ictimei care 6n prea#a,i# a 5ost acoperită cu o ,ucată de ti5on sau ,atistăcurată şi insu5#ă cu putere aeru# din p#ăm?nii sau 6n căi#e respiratorii a#e ictimeCircum5erinţa ,u3e#or sa#e tre,uie să acopere ,u3e#e ictimei pentru a 6mpiedica pierderi#ede aer #a comisuri#e ,u3e#or! &poi$ sa# atoru# se ridică$ 5ace o nouă inspiraţie$ 6n acest t#asă #i,ere nări#e şi 4ura ,o#na u#ui$ aeru# ieşind ast5e# din p#ăm?nii acestuia$ şi insu5#ănou aer$ repet?nd această succesiune de 10@1/ ori>min! După insu5#are se aşea3ă

urec(ea #a 4ura ictimei ascu#t?nduAse 34omotu# #a ieşire a aeru#ui$ urmărind co,or?reacutiei toracice!

0;


49/136


4oto nr. (; Re/!ir#-ie #rti,ici#$& Kgură"la"gură după &sociaţia 'edica#ă &mericană$%rimu# ajutor 6n ur4enţe#e medica#e$ )


50/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#ain5erioară! După 2A/ compresiuni sa# atoru# 6ntrerupe masaju# cardiac şi a 5ace rapid orespiraţie 84ură #a 4ură9$ apoi a re#ua imediat masaju# cardiac e:tern! Repet?nd aceastăsuccesiune se o,ţine un ritm de 10A1/ resp!>min! şi /min!

Te nic#: Sa# atoru# este p#asat 6n partea #atera#ă a ictimei şi ap#ică trans ersa#

podu# pa#mei st?n4i pe 1>. in5erioară a sternu#ui iar cea#a#tă m?nă se suprapuneperpendicu#ar pe prima! Cu ce#e două m?ini suprapuse şi de4ete#e ridicate pentru a e itacomprimarea coaste#or care se pot 5ractura $ #inia umeri#or sa# atoru#ui deasupra sternu#ictimei$ coate#e 6n e:tensie$ ajutat de 4reutatea proprie$ sa# atoru# e:ercită presiuni ritmiceasupra sternu#ui! -iecare compresiune a 5i ,ruscă şi scurtă apro:! 1 sec! şi a e:ercita opresiune ertica#ă a sternu#ui spre co#oana erte,ra#ă ast5e# 6nc?t sternu# să 5ie 6n5undat capro:imati 2A/ cm! După 5iecare compresiune sternu# este #ăsat să re ină 6n po3iţia

iniţia#ă 5ără să se ridice m?ini#e de pe stern!Dacă este un singur salvator se 5ac . insu5#aţii rapide urmate de 12 compresiunisterna#e$ ast5e# se atin4e raportu# optim de 1>2 dintre ritmu# enti#aţiei pu#monarea# compresiuni#or cardiace!Dacă suntdoi salvatori $ unu# 5ace o insu5#aţie pu#monară urmată de 2 compresiunisterna#e e:ecutate de a# doi#ea!Dacă sunt trei salvatori $ a# trei#ea ridică mem,re#e in5erioare a#e ictimei cu .


51/136

Educaţie pentru sănătate şi prim ajutor Fn practică putem considera că după 2


52/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#aRe/u/cit#re# c#rdio re/!ir#torie $# co!i$u$ /u F #niE5ectuarea resuscitării respectă 6n prima parte ace#eaşi etape ca pentru

resuscitarea su4aru#ui ne re5erim #a e a#uare$ po3iţii$ te(nica de ap#icare !Di5erenţa se 5ace prin ap#icarea unei sin4ure m?ini #a ni e#u# sternu#ui şi 6n5undar

acestuia )A0cm! prin compresiuni#e e:ecutate!Te nic# de eHecu-ie a resuscitării cardioApu#monare presupune= (ipere:tensia

capu#ui$ #u:area mandi,u#ei$ e5ectuarea a două e:piraţii comp#ete$ su5#area aeru#ui at?t 4ură c?t şi pe nas$ 6n ritm de 2 compresiuni #a o e:piraţie$ 6n 1< cic#uri comp#ete$ eri5ic?după 5iecare cic#u e:istenţa pu#su#ui!

Dacă e:istă pu#s dar nu şi respiraţie se e5ectuea3ă respiraţie arti5icia#ă 84ură #a4ură9 şi 84ură #a nas9 6n ritm de 12 resp!>min!

Dacă nu e:istă pu#s e5ectuăm 2 compresiuni şi o respiraţie! Se continuă resuscitareap?nă ce copi#u# 6şi re ine şi inima 6ncepe să ,ată!Dacă copi#u# omită 6n timpu# e5ectuării resuscitării se a 6ntoarce pe o parte$ se

curăţă cu de4etu# mucoasa ca ităţii ,uca#e şi se aşea3ă pe spate$ cu capu# 6n(ipere:tensie pentru desc(iderea căi#or aeriene!

M#nevr# "ei%$ic co%!re/iune# # do%in#$&Este mane ra cea mai indicată 6n ca3 de as5i:ie prin aspirare a unui corp străin

pre3enţa unui corp străin 6n căi#e respiratorii !M#nevr# "ei%$ic repre3intă comprimarea ener4ică a a,domenu#ui sau cutieii

toracice ce determină creşterea presiunii şi 6n consecinţă e:pu#3area corpu#ui străin&ra5at$ R!$ 7ajna#$ O!$ )


53/136


Te nic#:D#c& victi%# e/te con tient&$ adică poate or,i$ tuşi$ respira$ nu se inter ine 6n

nici un 5e# 6n e5orturi#e acesteia de a tuşi pentru a scoate o,iectu# 6n4(iţit tota# sau parţia#

Dacă ictima nu poate respira$ ce# care e:ecută primu# ajutor se aşea3ă 6n spate#eacesteia$ 6nconjoară ictima cu ,raţe#e şi 6şi po3iţionea3ă pumnu# cu po#ice#e sprea,domen$ puţin deasupra om,i#icu#ui şi dedesu,tu# re,ordu#ui costa# şi sternu#ui! Cucea#a#tă m?nă se prinde pumnu# ce#ei#a#te m?ini şi se e5ectuea3ă 0 compresiuni rapide$ c5orţă$ orientate 6n sus!

&ceastă mane ră creştepresiunea 6n a,domen$

determin?nd 6mpin4ereadia5ra4mu#ui 6n sus! La r?ndu#său$ dia5ra4mu# a creştepresiunea aeru#ui din p#ăm?ni$iar jetu# de aer 6mpin4e adesea 6n sus o,iectu# a5#at pe tra(ee!Se e ită presiunea coaste#or cu,raţe#e pentru a nu produce5isuri sau c(iar 5racturi a#eacesteia! Se 5o#oseşte numaipumnu# 6mpins 6n a,domen! &ceastă mane ră$ este posi,i#să 5ie necesară prin repetarea eide / p?nă #a 1< ori!

4oto nr. (> M#nevr# "ei%$ic co%!re/iune# # do%in#$& din !icio#re după &sociaţia 'edica#ă &mericană$ %rimu# ajutor 6n ur4enţe#e medica#e$ )


54/136


4oto nr. (= M#nevr# "ei%$ic co%!re/iune# # do%in#$& din decu it dor/#$ după &sociaţia 'edica#ă &mericană$ %rimu# ajutor 6n ur4enţe#e medica#e$ )


55/136


4oto nr. (F M#nevr# "ei%$ic $# un /u


56/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#aTemă de lucru:

8n/u ire# ,iec&rei te nici /#u %#nevre de re/u/cit#re !reBent#te 1nc#dru$ cur/u$ui.

Rezumat

Fn cadru# acestei unităţi de curs sAau 5ăcut re5eriri #a etape#e şi te(nici#e de ap#icarresuscitării cardioArespiratorii cu particu#arităţi#e acestora pe 4rupe de ?rstă! Deasemenea unitatea de curs are asi4urat suportu# i3ua# ima4ini pentru conso#idareacunoştinţe#or teoretice!

Bibliografie

1! &R&-&T$ R!$ 7&QN&L$ O!$ )4(idAprimAajutor

2/

http://www.netmedic.ro/ghidhttp://www.netmedic.ro/ghid


57/136


CAPITOLUL 9. PRINCIPALELE UR6ENŢE ALE SISTEMULUINER9OS

Scop

-ami#iari3area studenţi#or cu cunoştinţe #e4ate de pato#o4ia sistemu#ui ner os şianume epi#epsia şi de asemenea 6nsuşirea te(nici#or de acordare a primu#ui ajutor!


După ce or studia această unitate de curs$ studenţii or putea să= Fnsuşirea 5actori#or şi a semne#or c#inice speci5ice unei epi#epsii Fnsuşirea te(nici#or de acordare a primu#ui ajutor 6n 5uncţie de tipu# epi#epsiei ?rsta su,iecţi#or!

După &ş4ian$ "!$ Cor5ariu$ D!$ Gepilepsia constituie una dintre afecţiunile cele mai frecvent înt#lnite în patologia neurologică a adultului şi$ mai ales$ a copilului%&

'(pilepsia constituie o afecţiune a cărei simptomatologie clinică este e)trem devariată$ manifestările paro)istice evolu#nd adeseori pe fondul unor perturbări persistente

ale personalităţii iar conţinutul cri!elor deosebindu-se de la un individ la altul$ în raport cu

amplitudinea şi locali!area cau!elor determinante 9!După Ce3ar$ I!$ 8(pilepsia se caracteri!ea!ă prin accese convulsive survenite în

cri!e paro)istice cu declanşare bruscă$ durată limitată şi tendinţă la repetare 9!E:istă numeroase 5orme e#ectroAc#inice de epi#epsie$ 5iecare dintre e#e put?nd

condiţionată de di erşi 5actori etio#o4ici$ iar aceştia din urmă put?nd 4enera mani5estăriepi#eptice di5erite$ 6n raport cu #oca#i3area #or şi prin condiţionări 5i3iopato#o4ice diEpi#epsii#e sunt deci moda#ităţi e#ectro#itice condiţionate 6ntotdeauna de e:istenţa uno5actori etio#o4ici sin4u#ari sau mu#tip#ii$ care repre3intă cau3e#e determinantă$ 5a ori3andec#anşatoare a#e mani5estări#or c#inice!

Fn ceea ce pri eşte epi#epsia in5anti#ă$ printre cau3e#e determinate a#e acesteia5ecţiuni se 6ncadrea3ă 6n primu# r?nd 5actorii prenata#i! 'ajoritatea ca3uri#or de epi#epsin5anti#ă$ 6n specia# a ce#or ce apar p?nă #a ?rsta de 0 @ 2 ani$ constituie urmare#e3iuni#or cere,ra#e insta#ate prenata# şi$ mai a#es 6n timpu# naşterii! Numeroşi autor

2


58/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#aanume= &ş4ian$ "!$ Cor5ariu$ D!$ C?mpeanu$ E!$ er,an$ '!$ &,rudan$ '!$ insistă asupraimportanţei 5actori#or preA şi intranata#i 6n 4ene3a epi#epsiei in5anti#e!

4#ctori intr#n#t#$i /u/ce!ti i$i /&


59/136

Educaţie pentru sănătate şi prim ajutor ori4ine a#imentară sau medicamentoasă o menţiune specia#ă tre,uie 5ăcută 6npri inţa uti#i3ării dro4uri#or cu e5ecte terato4ene

ne!otrivire# ,#ctoru$ui R $# !&rin-i$ e#ement care$ prin i3oimuni3are$ 4enerea3ă,oa#a (emo#itică a 5ătu#ui şi care$ după Oo#ansc(i 1*/) $ determină apariţia

mani5estări#or epi#eptice a#e copi#u#ui e:c#usi 6n primu# an de iaţă ,#ctorii


60/136


C$#/i,ic#reE:istă numeroase c#asi5icări a#e epi#epsii#or$ ,a3ate pe criterii c#inice$ e#ectric

e#ectroAc#inice! Din punct de edere e#ectroAc#inic$ epi#epsii#e in5anti#e pot 5i cuprpatru 4rupuri=

*. 6ru!u$ e!i$e!/ii$or !ri%#r


61/136


*.Convu$/ii


62/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#aparo:istice sen3oria#e$ motorii sau psi(ice comp#e:e$ dar 5ără con u#sii! -orme#e ce se pot 6nt?#ni sunt=

crize psiho"senzoriale @ i3ua#e$ auditi e$ o#5acti He$ 4ustati e 6n cursu# acestorcri3e$ ,o#na ii au di erse i#u3ii sau (a#ucinaţii 6n domeniu# sensoria# respecti e

crize psiho"motorii @ mani5estate prin apariţia unor mişcări automate care serepetă pe toată durata accesu#ui mişcări de masticaţie$ su4ere$ 5recare ă m?ini#or$aşe3area (aine#or$ ă patu#ui$ mers automat$ etc!crize parţial motorii @ epi#epsia jacBsoniană @ se caracteri3ea3ă prin apariţiacon u#sii#or parţia#e cu tendinţă #a iradiere şi 5ără pierderea conştiinţei! Con u#sii# 6ncep #a una din m?ini po#ice sau inde: şi se e:tend #a tot mem,ru# superior$muşc(ii (emi5eţei de aceeaşi parte! teori cri3a 6ncepe de #a muşc(ii 5eţei şi

iradia3ă apoi către mem,re#e de aceeaşi parte! Cri3e#e jacBsoniene pot 5i şisensiti e$ 5ără c#onii! E#e se mani5estă su, 5orma unor pareste3iicrize afective @ constau din apariţia ,ruscă ă unor stări de intensă ne#inişte$ 5urie$5rică$ eu5orie$ ă unor cri3e de p#ans$ r?s$ etc!De/criere c$inic&rea#i3ată după &ş4ian$ "!$ Cor5ariu$ D!Epi#epsia este o a5ecţiune care se mani5estă c#inic şi e#ectroence5a#o4ra5ic 5oart

ariat$ particu#arităţi#e di erse#or 5orme di5erenţiinduAse şi 6n raport cu ?rsta ,o#na i#

Tre,uie preci3at 6ncă de #a 6nceput că di5erite#e c#asi5icări a#e epi#epsiei constituie docata#o4ări dictate de necesităţi didactice$ 6ncadrarea ,o#na i#or 6ntrAo cate4orie sau a#t5iind arti5icia#ă 6n 5ond$ 5iecare pacient are particu#arităţi c#inice şi e#ectrice proprii$ 6nc?t 6n rea#itate$ cei mai mu#ţi epi#eptici pre3intă de 5apt 5ormesui-generis de ,oa#ă!

CriBe$e de K


63/136

Educaţie pentru sănătate şi prim ajutor (emora4ia produsă ast5e# 6nroşeşte sa#i a secretată 6n e:ces de 4#ande#e sa#i are ,o#na ii5ac spume roşii sau a#,e #a 4ură!

Treptat$ (ipertonia muscu#ară scade p?nă #a anu#are şi c#onii#e se răresc p?nă #adispariţie$ ,o#na u# trec?nd ast5e# 6n 5a3a de comă postAaccesua#ă sau de comă epi#eptic

Fn această 5a3ă respiraţia este re#uată$ cu caracter stertoros$ datorită (ipersecreţii#or5arin4oAtra(eoA,ronşice şi (ipotoniei e#opa#atine$ iar re#a:area s5incteru#ui e3icdetermină uneori emisie in o#untară de urină pupi#e#e sunt puternic di#atate şi areacti e #a#umină re5#e:u# cutanat p#antar se in ersea3ă uneori$ constat?nduAse semnu# "a,inscBiuneori poate 5i pus 6n e idenţă şi re5#e:u# de apucare 5orţată$ ceea ce denotă e#i,erarea5ormaţiuni#or su,cortica#e! -a3a comatoasă durea3ă c?te a minute$ după care ,o#na u# 5iese tre3eşte$ 5ie trece printrAo stare de somn cu durată ariată! La tre3ire$ poate acu3a

ce5a#ee sau poate pre3enta o stare con5u3iona#ă$ am,e#e de scurtă durată! De o,icei,o#na ii nuAşi amintesc de ce#e petrecute @ este amne3ia tota#ă asupra cri3ei! &pariţia cri3e#or de G4rand ma#9 este 5a ori3ată de di erşi 5actori= emoţii$ o,osea

5i3ică şi>sau psi(ică$ e:punere #a temperatură co,or?tă sau ridicată$ consum e:cesi de#ic(ide$ a#coo#$ cic#u menstrua#$ somnu#$ 6ntreruperea tratamentu#ui epi#eptic$ etc!

CriBe$e de K!etit %#$ &ceste cri3e sur in cu deose,ire #a copii$ dar e:perienţa c#inică neAa arătat că e#e potapărea şi #a adu#ţi!Din punct de edere c#inic se descriu mai mu#te tipuri de epi#epsie Gpetit ma#9!

a! KPetit %#$ # /en-& @ sunt 5orme#e ce#e mai 5rec ente şi constau dinsuspendarea ,ruscă a cunoştinţei pentru o durată 5oartă scurtă$ de c?te a secunde!Copi#u# 6ntrerupe ,rusc acţiunea 6n des5ăşurare şi pri eşte 6n 4o# sau orientea3ă 4#o,iiocu#ari 6n sus 8p#a5onea3ă9 pri irea tonusu# muscu#ar nu se modi5ică$ ,o#na umenţin?nduAşi postura uneori acţiunea pree:istentă cri3ei poate 5i continuată$ dar 5ărăpreci3ie şi incorect! S5?rşitu# cri3ei sur ine tot aşa de ,rusc ca şi de,utu#$ copi#u# re#u?nduşi acti itatea ca şi c?nd nimic nu sAar 5i 6nt?mp#at$ deoarece e# are amne3ie comp#etasupra ce#or petrecute! Gpetit ma#9 a,senţă se poate 6nsoţi de automatisme #oca#i3ate 6specia# #a e:tremitatea ce5a#ică= acestea constau 6n mişcări c#ipire sau mişcări de a5irmarcu capu# caracteristica #or re3idă 6n 5aptu# că sur in cu o 5rec enţă de . mişcări pesecundă! Fn timpu# a,senţe#or se pot o,ser a şi une#e 5enomene e4etati e$ mai 5rec entpa#oarea sau roşeaţa 5eţei$ super5icia#i3area p?nă #a apnee a respiraţiei$ midria3ă$ uneor

pierderi de urină!

/.


64/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#a,! KPetit %#$ %ioc$onic @ cri3e#e de acest tip constau şi e#e din suspendări de

scurtă durată a#e stării de conştiinţă$ 6n 4enera# ce a mai #un4i dec?t a,senţe#e dar tot su,durata de un minut! E#e se deose,esc de Gpetit ma#9 a,senţă prin 5aptu# că 6n timpu#cri3e#or se produc totdeauna disc(ine3ii mioc#onice reparti3ate 5ie 6n teritoriu# muscu#atu

5eţei$ 5ie a:ori3ome#ic$ 5ie 6n teritorii muscu#are mai de#imitate mioc#onii#e pot 5i simsau asimetrice$ sincrone sau asincrone$ dar e#e nu au niciodată 5rec enţa de . mişcări pesecundă mioc#onii#e se produc e:c#usi 6n timpu# perioadei de pierdere a conştienţei şi 6ncetea3ă comp#et odată cu terminarea cri3ei! Ca şi cri3e#e de Gpetit ma#9 a,senţă$ Gpma#9 mioc#onic poate sur eni de mai mu#te ori 6n decursu# unei 3i#e şi poate ajun4e p?nă starea de rău epi#eptic Gpetit ma#9!

c! KPetit %#$ #%iotonic ' #Qinetic! &ceste cri3e constau de asemenea din

suspendarea ,ruscă a conştiinţei dar$ spre deose,ire de ce#e#a#te două tipuri de Gpetit ma#9$are #oc concomitent şi o anu#are a tonusu#ui muscu#ar$ ast5e# 6nc?t ,o#na u# se pră,uşeşt#a păm?nt$ 5ără 6nsă a pre3enta şi a#te mani5estări motorii! &,o#irea tonusu#ui muscu#a#ipsa disBine3ii#or de orice tip justi5ică denumirea 8amiotonicAaBinetică9 a acestui tipGpetit ma#9! Uneori a,o#irea tonusu#ui muscu#ar interesea3ă numai muşc(ii ce5ei$ 6n cca3 ,o#na u# nu se pră,uşeşte #a păm?nt$ ci 6i cade capu# pe piept! Durata cri3e#or estescurtă$ su, un minut!

După Ce3ar$ I!$marea criză comiţială este anunţată de o aură senzorială cu=5urnicături$ sen3aţie de şoc e#ectric sau i3iuni co#orate$ 5#ăcări$ macro şi micropsie! Dupaură auditivă sau psi(ică$ sen3aţii 4ustati e tipice$ jenă epi4astică$ dispnee$ iar #a c?te asecunde sau minute$ 5u#4erător apare cri3a$ cu= cădere$ pierdere de cunoştinţă$ uneorprecedată de un ţipăt$ atunci se dec#anşea3ăfaza tonico"clonică cu contracţiamuscu#aturii şi ciano3a 5eţei! Fnfaza tonică $ capu# este dat pe spate şi rotat$ cu mem,re#esuperioare 6n 5#e:ie$ iar ce#e in5erioare 6n e:tensie! P#o,ii ocu#ari de ia3ă 6n sus şi 6n a5a%upi#e#e midriatice şi re5#e:u# cornean a,o#it sunt semen de certă a#oare ă unei ade ăratecri3e comiţia#e! Urmea3ăfaza clonică $ impresionantă cu con u#sii #a mem,er$ 5#e:ia şie:tensia e:tremităţi#or$ contracţii muscu#are ,ruşte$ 4enera#i3ate! "o#na ii 6şi muşcă #im,a#atera#$ iar sa#i a se pre#in4e spume4?nd!! Fn timpu# cri3ei re5#e:u# e3ica# este a,opierderea urinei ! Fn acest stadium a# cri3ei 4ăsim semnu# "a,insBi @ care con5irmăcomiţia#itatea! După 1 @ ) minute$ urmea3ă re#a:area muscu#ară$ care 6nc(eie mare#acces epi#eptic! Respiraţia şi cu#oarea 5eţei se norma#i3ea3ă$ ,o#nacu# adoarme pro5ouncu o respiraţie stertoroasă #a 6nceput şi R+T a,o#ite! La re enire$ a trece printrAo stare

con5u3i @ crepuscu#ară cu amne3ie retro4radă$ o,osea#ă şi ce5a#ee!

/0


65/136


Pri%u$ #@utor 1n e!i$e!/ii Fn timpu# cri3e#or$ primu# ajutor constă doar prin asi4urarea su,iectu#ui un

inte4rităţi corpora#e e itarea prin că3ături a #o iri#or de so# sau a#te materia#e contondentepo3iţionarea cu capu# 6n (ipere:tensie şi uşor 6nc#inat pentru a permite e#iminareae entua#e#or secreţii şi asi4urarea unei mai ,une o:i4enări$ asi4urarea unui spaţiu intim !

După terminarea cri3e#or$ inter enţia sa# atoru#ui constă 6n re5acerea 5uncţii#or ita#5rec enţa cardiacă$ respiratorie $ asi4urarea unui con5ort psi(o#o4ic norma# pentru

re enirea din starea de inconştienţă! Fn continuare$ inter enţia medicu#ui specia#ist de ine o,#i4atorie pentru eri5icarea stării desănătate a su,iectu#ui!

M&/uri i


66/136


Rezumat

Fn cadru# acestei unităţi a 5ost pre3entate cau3e#e apariţiei epi#epsiei$ c#asi5icar

acestora$ descrierea ce#or mai 5rec ente 5orme de epi#espie A 4rand ma# şi petit ma# @primu# ajutor 6n ast5e# de situaţii!

Bibliografie

1! & PI&N$ "!$ C+R-&RIU$ D!$ 1*;0 $(pilepsia şi convulsia la copil $ Editura'edica#ă A Dia4nostic şi tratament 6n pediatrie$ "ucureşti

)! CV'%E&NU$ E!$ ER"&N$ '!$ &"RUD&N$ '!$ 1*;< $*eurologie clinică $ o# III$

Editura Dacia$ C#uj @ Napoca.! CEJ&R$ I!$ 1*;< $Compendium de neurologie $ Editura 'edica#ă$ "ucureşti0! ER"ĂNESCU$ T!$ 1* ; $*eurologie$ psihiatrie$ endocrinologie $ Editura 'edica#ă$

"ucureşti!

//


67/136


CAPITOLUL 9I. TRANSPORTUL ACCIDENTAŢILOR

Scop

Fnsuşirea corectă a transportu#ui unei ictime respect?nd tipu# de #e3iune pre3ent!


După ce or studia această unitate de curs$ studenţii or putea să= Fnsuşească tipuri#e de transport pre3entate 6n cadru# unităţii de cursTransporte un su,iect suspect de #e3iuni a# co#oanei erte,ra#e

&daptarea transportu#ui unei posi,i#e ictime 6n 5uncţie de condiţii#e produceritraumatismu#ui!

Transportu# impro i3at este re3er at e:c#usi persoane#or cu #e3iuni uşoare$ numai 6n condiţii cu totu# e:cepţiona#e se poate indica şi transportu# unor accidentaţi 4ra i cumij#oace impro i3ate!

Fn condiţii#e actua#e de or4ani3are şi dotare a ser icii#or noastre de sa# are$ nimeni 6n a5ară de ec(ipa medica#ă nu are dreptu# de a dispune ridicarea şi transportu# ictime#orde #a #ocu# accidentu#ui! %?nă #a sosirea ser iciu#ui medica#$ sa# atoru# oca3iona#menirea de a inter eni cu promptitudine pentru com,aterea cau3e#or şi consecinţe#or accidentatu#ui şi pentru 6n#ăturarea 5actori#or de a4ra are!

-aptu# că transportu# de #a #ocu# accidentu#ui p?nă #a ce# mai apropiat ser icimedica# nu depăşeşte 6n medie 12 @ )< min!$ nu poate constitui o justi5icare pentrune4#ijarea ap#icării măsuri#or de prim ajutor #a #ocu# accidentu#ui sau 6n timpu# transporEste do edit că nerespectarea re4u#i#or de acordare a primu#ui ajutor #a #ocu# accidentu#unesocotirea necesităţii transportu#ui ictimei cu am,u#anţa şi neap#icarea tratamentu#uinecesar 6n aceste situaţii duce ine:ora,i# #a situaţiade # ridic# o !er/o#n& 1n /t#re deoc # tr#n/!ort# un %uri und i # !red# $# de/tin#-ie un deced#t .

Fnainte de a trece şi a pre3enta concret modu# 6n care se poate e:ecuta transportu#unui accidentat tre,uie să rea#i3ăm 6nainte un e:amen c#inic competent$ pentru a depistae entua#e#e tipuri de accidente ce necesită o a,ordare specia#ă! &st5e#$ suspectarea unuisu,iect de #e3iuni #a ni e#u# co#oanei erte,ra#e necesită un anumit tip de a,ordare asu,iectu#ui şi imp#icit a# transportu#ui acestuia iar atunci c?nd 6nt?#nim situaţii de 5ract

/


68/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#a#e3iuni #a ni e#u# mem,re#or in5erioare sau superioare se impune un a#t tip de transpor%articu#arităţi e:istă şi 6n ca3u# a#tor a5ecţiuni care au necesitat o inter enţie de prim ajutor

>.*. Tr#n/!ortu$ unui /u iect /u/!ect de $eBiuni $# nive$u$ co$o#nei verte r#$eRuperea$ 3dro,irea sau 5isurarea unui os se numeşte 5ractură! Toate oase#e se pot

5ractura$ 6nsă 5racturi#e se 6nt?#nesc mai 5rec ent #a oase#e #un4i a#e mem,re#or$ #a ,a3ce# mai pericu#os #a ni e#u# co#oanei erte,ra#e! -racturi#e sunt produse de un traumatismputernic= cădere de #a 6nă#ţime$ #o itură$ stri ire$ tamponare$ răsucire ,ruscă etc!

&tunci c?nd capete#e osu#ui 5racturat răm?n #a #ocu# #or sau se dep#asea3ă puţin$or,a de o 5ractură 6nc(isă$ iar dacă osu# 5racturat străpun4e muşc(ii şi pie#ea$ ieşinda5ară$ pro oacă o rană şi atunci este or,a de o 5ractură desc(isă!

Co#oana erte,ra#ă$ prin erte,re#e sa#e$ 6nc(ide un cana# prin care trece mădu aspinării$ ade ăratcentru de co%#nd& a# muscu#aturii corpu#ui! -racturarea ei repre3intăriscuri#e #e3ării mădu ei spinării$ ceea ce poate pro oca para#i3ia sau c(iar moarteaacestuia! %entru a e ita aceste riscuri$ accidentatu# care se p#?n4e de dureri #a ni e#u#co#oanei a tre,ui imo,i#i3at imediat!

Re


69/136

Educaţie pentru sănătate şi prim ajutor toate acestea impun imediat imo,i#i3area care se rea#i3ea3ă ast5e#=persoana 6n cau3ă se aşea3ă o,#i4atoriu 6n po3iţie de decu,it dorsa#$ pe un p#antare o uşă$ o tar4ă de #emn $ a ?nd o pătură str?nsă su# şi pusă e:act su, 3onadureroasă a spate#ui!

dacă se 5o#oseşte pentru transport o tar4ă moa#e$ o,işnuită$ om aşe3a su,iectu# 6ndecu,it entra#$ cu capu# 6ntors 6ntrAo parte$ co#oana erte,ra#ă 5iind 6ndreptată cconca itatea către spate! Fn această po3iţie erte,re#e 5racturate nu or puteasecţiona mădu a!Aten-ie această po3iţie nu poate 5i 5o#osită c?nd este or,a de 5racturarea co#oanei

cer ica#e!

>.(. Ridic#re# i tr#n/!ortu$ o$n#vu$ui 1n ,r#cturi$e co$o#nei verte r#$eTransportu# accidentaţi#or cuprinde tota#itatea mane re#or ce se e:ecută de #a

ridicarea persoanei de #a #ocu# accidentu#ui p?nă #a cea mai apropiată unitate medica#ăRidicarea şi transportu# incorect 5ără asumarea responsa,i#ităţii sănătăţii şi ieţii ce#ui 6ncau3ă$ poate a4ra a durerea$ (emora4ia$ 5ractura$ a5ecţiunea$ #e3iunea respecti ă!

Ridicarea ictimei tre,uie să se 5acă a ?nd 4rijă să menţinem 5i:ate 6n ace#aşi p#an$capu#$ 4?tu#$ torace#e$ ,a3inu#$ mem,re#e in5erioare şi superioare pentru ca 5ra4mentosoase 5racturate să nu determine #e3iuni sup#imentare!

Ridicarea de #a #ocu# accidentu#ui şi po3iţionarea pe tar4ă sau a#t suport impro i3ata unei persoane suspecte de #e3iuni #a ni e#u# co#oanei erte,ra#e se poate rea#i3a ast5e#=

din #atera#$ după procedeu#Kcules cu ajutoru# a trei persoanede sus$ după procedeu#K punţii olandeze cu ajutoru# a patru persoaneprin procedeu#Km inilor alternante cu ajutoru# a patru sau mai mu#tor persoane! Fn cadru#!rocedeu$ui Kcules toţi cei trei sa# atori se aşea3ă de aceeaşi parte a

ictimei$ care se a5#ă cu#cată #a so# a#ături de tar4ă! 'işcarea se e:ecută 6n . timpi iar comen3i#e se dau ce# mai adesea de ce# care are mai mu#tă e:perienţă 6n ast5e# de situaţiişi care a ocupa prima po3iţie$ aceea de #a ni e#u# capu#ui şi 4?tu#ui=

#a comandaK pe locuri toţi trei sunt 6n picioare şi reperea3ă i3ua# 3one#e care 6ire in pentru a 5i mo,i#i3ate

#a comandaKapucaţi cei trei iau po3iţia st?nd pe un 4enunc(i$ şi primu# susţine cuce#e două m?ini capu#$ 4?tu# şi umerii accidentatu#ui$ a# doi#ea$ 3ona dorsa#om,ară şi ,a3inu#$ iar a# trei#ea coapse#e şi 4am,e#e$ e ident partea posterioară aacestora

/*


70/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#a #a comandaKridicaţi toţi trei 6n ace#aşi timp or ridica pe ce# accidentat$ or 5ace

un pas mic şi apoi 6# aşea3ă pe tar4ă!Procedeu$ de ridic#renumit K puntea olandeză se e:ecută ast5e#=#a comandaK pe locuri trei sa# atori se or po3iţiona cu un picior de o parte şi de

a#ta accidentatu#ui sau 6nK punte peste ictimă#a comandaKapucaţi $ toţi trei se ap#eacă şi apucă ictima$ primu# de #a ni e#u#capu#ui$ 4?tu#ui şi umeri#or$ a# doi#ea de ante,raţ şi ,a3in iar a# trei#ea de 4enunc(i#a comanda Kridicaţi toţi trei ridică simu#tan accidentatu#$ 5apt ce menţineri4iditatea se4mentu#ui 5ormat din cap @ 4?t @ torace @ ,a3in! Fn acest timp$ un a# patru#ea sa# ator introduce tar4a ca unKsertar 6ntre picioare#ece#or trei sa# atori şi deci su, ictimă

#a comandaKcobor ţi cei trei sa# atori se sincroni3ea3ă ast5e# 6nc?t să co,oaresimu#tan accidentatu# 6n si4uranţă pe tar4ă apoi săAşi e#i,ere3e m?ini#e!

&tunci c?nd se uti#i3ea3ă!rocedeu$ Km inilor alternante $ sa# atorii pot 5i 6nnumăr de patru sau cinci şi or ridica pe ce# accidentat de #a so# 5o#osind m?ini#e a#ternatast5e#=

6n situaţia 6n care sunt 0 sa# atori$ doi dintre ei or sta de o parte a accidentatu#ui$doi pe partea cea#a#tă! %o3iţia este aceea de

Kcavaler servant iar m?ini#e

6ncep?nd de #a cap or 5i=o m?nă a unui sa# ator de o parte a accidentatu#ui$următoarea a unui sa# ator de cea#a#tă parte a accidentatu#ui şi tot aşa! Fncontinuare puncte#e c(eie ce or tre,ui asi4urate sunt capu# şi 4?tu#$ re4iuneadorsa#ă$ #om,ară şi ,a3inu# şi de asemenea mem,re#e in5erioare! 6n situaţia 6n care sunt disponi,i#i 2 sa# atori$ po3iţia ce#or patru sa# atori sepăstrea3ă$ iar a cinci#ea a si4ura temeinic 3ona capu#ui$ 4?tu#ui şi a umeri#or şi deasemenea a 5i ce# care comandă ridicarea accidentatu#ui!Ridicarea 6n acest ca3 a păstra ace#eaşi re4u#i ca 6n situaţii#e de mai sus!Tr#n/!ortu$ cu t#r


71/136

Educaţie pentru sănătate şi prim ajutor Fn ca3u# 6n care mai e:istă doi sa# atori disponi,i#i$ aceştia pot susţine tar4a de

,are#e de #a e:tremităţi pe părţi#e #atera#e către mij#ocu# ei! Tipuri de tăr4i 5o#osite= tmeta#ică cu #opeţi $ tar4a de co#oană tip "a:trap şi tar4a acuum!

8n tr#n/!ortu$ #ccident#-i$or $ e:istă nişte!rinci!ii de #B& cărora$ indi5erent de

situaţia creată$ tre,uie să ne su,ordonăm şi anume=capu# ictimei a 5i aşe3at 6ntotdeauna către direcţia de dep#asare pentru a putea 5ipermanent supra e4(eat de sa# atoriindi5erent de o,staco#e#e 6nt?#nite 6n ca#e$ tre,uie menţinută po3iţia ori3onta#ătăr4iidep#asarea tre,uie să 5ie uni5ormă şi 5ără 4ra,ă$ pentru ca tar4a să nu se,a#anse3e

cei doi sa# atori care conduc tar4a tre,uie să 5acă pasu# in ers unu# 5aţă de ce#ă#a#t$unu# porneşte cu st?n4u# ce#ă#a#t cu dreptu# 6n situaţii#e 6n care se urcă scări sau pante se a e ita 6nc#inarea tăr4ii! %entruaceasta sa# atoru# din 5aţă a co,or6 tar4a$ iar ce# din spate o a ridica ast5e# 6nc?ttar4a să răm?nă 6n permanenţă #a o po3iţie ori3onta#ă 6n situaţii#e 6n care se co,oară scări sau pante$ mane ra se 5ace in ers 6n situaţii#e 6n care ec(ipa co,oară pe pantă #un4ă este pre5era,i# ca ictima să se

a5#e cu picioare#e 6nainte! Fn acest 5e# pe perioada co,or?rii$ accidentatu# nu mriscă să 5ie menţinut timp 6nde#un4at cu capu# su, ni e#u# corpu#ui$ po3iţincon5orta,i#ă pentru starea #ui de sănătatepentru con5ortu# accidentatu#ui$ cu at?t mai mu#t c?nd a5ară este 5ri4$ ea tre,uiacoperită cu o pătură! %ătura se aşea3ă iniţia# pe tar4ă 6naintea aşe3ăriiaccidentatu#ui o,#ic 5aţă de a:u# tăr4ii ast5e# 6nc?t să răm?nă 6n e:ces şi să poatăacoperi accidentatu#

aşe3area tăr4ii 6n am,u#anţă se 5ace prin uşa din spate$ accidentatu# 5iind introduscu capu# 6nainte! De aici 6nco#o responsa,i#itatea re ine cadre#or medica#especia#i3ate!

>.+. Tr#n/!ortu$ #ccident#-i$or ,&r& t#r


72/136


73/136


4oto nr. +( Tr#n/!ortu$ unui !#cient cu ,r#ctur& de


74/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#a)! CĂLI'&N$ '!$Primul ajutor şi manevrarea bolnavului $ curs ID$ )


75/136

Educaţie pentru sănătate şi prim ajutor Ce$erit#te @ iuţea#ă$ repe3iciuneC$#udic#-ie inter%itent& @ denumire dată unor tu#,urări cu caracter tran3itoriu$

care apar 6n cursu# acti ităţii intense a unor or4ane şi care dispar sau se atenuea3ămu#t după repaus

C$ino/t#ti/% @ po3iţie cu#cat a corpu#ui şi di5erite#e aspecte care decur4 din eaC$onu/ @ succesiune de contracţii rapide$ ritmice$ dec#anşate de e#on4aţia

,ruscă$ cu menţinerea 6n tensiune a unor muşc(i apare 6n stări#e de e#i,erare a5uncţii#or se4mentare re5#e:e medu#are de su, contro#u# 5ormaţiuni#or ner oassuperioare

Cre!it#-ie @ 34omot pato#o4ic repetat$ produs de ciocnirea a două oase5racturate pe ,a3ă de 5recare a aeru#ui c?nd pătrunde 6n p#ăm?nii a5ectaţi

Co%o-ie @ 3druncinare a unui or4an prin #o itură directă sau indirectă care 6isuspendă temporar sau de5initi 5uncţia$ 6n 4enera# 5ără ca aceasta să pre3inte o#e3iune anatomică e identă

Contr#ctur& @ contracţie muscu#ară in o#untară şi persistentă ri4iditatemuscu#ară

ContuBie @ #e3iune tisu#ară produsă su, acţiunea unui a4ent u#nerant$ #a carete4umentu# răm?ne inte4ru$ indi5erent de #e3iunea ţesuturi#or pro5unde

Convu$/ie @ succesiune de contracţii in o#untare$ puternice$ a unor 4rupemuscu#are con u#sii #oca#e sau a#e 6ntre4ii muscu#aturi con u#sii 4enera#i3ate

Decu it @ &titudine a corpu#ui spontană şi 6n repaus$ pe un p#an ori3onta#Di/!nee @ tu#,urare respiratorie de ori4ine pu#monară$ cardiacă$ anemică sau

ner oasă$ caracteri3ată su,iecti prin 8sete de aer9 şi o,iecti prin tu#,urarea ritmu#ui$amp#itudinii sau a 5rec enţei respiratorii

4#nere @ o5eră in5ormaţii despre tro5icitate aceste in5ormaţii #e putem o,ţineo,ser ?nd un4(ii#e şi păru#

4$icten& @ e3icu#ă p#ină cu sero3itate care se 5ormea3ă 6n supra5aţa pie#ii 6narsuri#e de 4radu# I

"e%i!#reB& @ diminuare a 5orţei$ ite3ei şi amp#itudinii mişcări#or o#untare 6nuna din jumătăţi#e corpu#ui$ din moti e or4anice sau 5uncţiona#e

"e%i!$e


76/136


77/136


CAPITOLUL 9II. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE DPERSPECTI9A DREPTURILOR OMULUI

Scop

Cunoaşterea drepturi#or omu#ui pri ind starea de sănătate!


După ce or studia această unitate de curs$ studenţii or putea să=Cunoască şi să 6nţe#ea4ă aspecte#e pri ind drepturi#e educaţiei pentru sănătate

speci5ice cate4orii#or de ?rstă!

=.*. Not& de !reBent#re !rivind /t#re# de /&n&t#te: de,ini-iic#r#cteri/tici

Sănătatea este aceea stare care permite omu#ui săAsi 6ndep#inească cu randamentma:im şi e5icient ro#u# 6n societate! Starea de sănătate a popu#aţiei #umii$ 6n pre3ent$mu#ţumeşte din toate puncte#e de edere! + mare proporţie a popu#aţiei adu#te estesu5erindă de ,o#i cronice şi de4enerati e!

Fn ansam,#u$ pro5i#u# stări de sănătate a popu#aţiei$ aşa cum re3u#tă din ana#imor,idităţii şi morta#ităţii indică posi,i#ităţii mari de inter enţie prin ame#iorareaecosisteme#or umane$ 6n cadru# cărora comportamentu# 5iecărui indi id are un ro 6nsemnat at?t 6n in5#uenţarea propriei sănătăţii c?t şi a ce#or#a#ţi oamenii!

Starea sănătăţii constituie una din condiţii#e indispensa,i#e a#e 5uncţiona#ităţipopu#aţiei ocupate şi a#e mani5estării popu#aţiei acti e! Nici o persoană ocupată$ oric?t ar

de instruită$ nu poate săAşi 6ndep#inească inte4ra# şi e5icient ro#u# de #ucrător$ precuce#e#a#te ro#uri socia#e$ dacă nu este sănătoasă!

Deoarece$ 6n ace#aşi timp$ nu toate persoane#e ocupate sunt sănătoase$ 6m,unătăţirea stării de sănătate constituie suportu# uman a# sta,i#ităţii şi creşteriiacti ităţi#or din societate!

Con5orm de5iniţiei dată de +r4ani3aţia 'ondia#ă a Sănătăţii$ Gstarea de sănătate aoamenilor este echivalentă cu starea de bine generală a individului$ ca bine fi!ic$ psihic şi

social$ respectiv o condiţie de bunăstare fi!ică$ mintală şi socială completă$ care nu constădoar în absenţa bolii sau a infirmităţii 9!


78/136

Lector uni ! dr! "a#int Ne#a Tatiana$ %rep! uni ! drd! Cristuţă ina 'i(ae#aSu, aspect socia#$ Gsănătatearepre!intă acea stare a organismului în care

capacităţile individuale$ necesare îndeplinirii sarcinilor şi rolurilor sociale$ se află la un nivel

optim 9$ con5orm ace#eaşi surse!Sănătatea indi idu#ui tre,uie pri ită 6n am,ianţă cu

Documents

Ed.pt. Sanatate Şi Prim Aj.finaL