Efectele contractului

I.Scurte precizari teoretice.

1.Notiune.Efectele contractelor constau in nasterea de drepturi si obligatii; o chestiune prealabila stabilirii in concret a efectelor este aceea a interpetarii contractului.

2.Interpetarea contactului.Este operatia prin care se determina intelesul exact al clauzelor contractului, prin cercetarea intentiei partilor.

Calificarea contractului apare ca un prim rezultat al intepretarii.2.1.Regulile de interpretare sunt reglementate de Codul civil in art.:970,

977-985.-regulile generale de intepretare: -prioritatea vointei reale a partilor(art.977)

-contractul produce pe langa efectele expres aratate, si alte efecte ( art.970 alin.2)

-reguli speciale de intepretare : - interpretarea coordonata a clauzelor(art.982)

-interpreatarea clauzelor indoielnice (art.978-980)

3.Principiul obligativitatii contractului(pacta sunt servanda).Este prevazut in art.969 C.civ.:”contractele legal facute au putere de lege intre partile contractante”.

-importanta:contractul devine obligatoriu atat pentru parti cat si pentru instanta de judecata chemata sa aplice contractul;

-temeiul : siguranta circuitului civil si autonomia de vointa a partilor; in cazuri exceptionale, efectul obligatoriu al contractului suporta modificari in mod independent de principiul autonomiei de vointa a partilor( de ex.:prologarea legala a contractelor de locatiune, influenta evenimentelor de forta majora );

-consecintele fortei obligatorii a contractului :-partile sunt tinute sa-si execute obligatiile asumate una fata de cealalta;-simetria existenta intre modul de incheiere si cel de stingere a contractului: mutuus consensus, mutuus dissensus;-obligatiile contractuale trebuie executate cu buna-credinta.

3.1.Exceptii de la principiul fortei obligatorii:-incetarea unor contracte inainte de teremnul fixat prin moarte unei parti sau disparitia obiectului contractului( art.1552 pct.3 ,art.1439 alin.1 C.civ.);

1

-prelungirea efectelor contractelor de inchiriere, prin efectul legii(L17/1994, L112/1995,O.U.G.nr.40/1999);- prelungirea efectelor actului juridic cu executare succesiva datorita unui

caz de forta majora;- modificarea efectelor contractelor cu executare succesiva ca urmare a

aplicarii teoriei impreviziunii.1

4. Obligativitatea si opozabilitatea contractului: fata de celelalte persoane contactul nu este obligatoriu , insa el le este opozabil ca un fapt juridic stricto-sensu;consecintele imediate se regasesc pe teren probational.

5.Obligativitate si relativitate2: obligativitatea contractului fata de parti este in stransa legatura cu principiul relativitatii contractului:art.973(“conventiile n-au efect decat intre partile contractante).

1 Majoritatea autorilor clasici francezi sunt ostili teoriei impreviziunii, fundamentandu-se pe art.1134 alin.1 (art.969 C.civ.rom)si pe delimitarea rolului judecatorului in privinta interpretarii contractelor.Astfel, Aubry si Rau discuta principiul enuntat de art.1134 alin.1 prin prisma aplicarii dispozitiilor legale numai in punctele in care partile ori nu si-au exprimat vointa, ori au facut-o, dar intr-un mod incomplet,iar in ceea ce priveste puterea de interpretare recunoscuta judecatorului, aceasta se rasfrange asupra clauzelor obscure sau ambigue. Se considera ca doar imposibilitatea de executare poate conduce la desfiintarea contractului.Dintre clasici, doar Larombiere recunoaste efecte impreviziunii:”Les obligations s’eteignent par la survenance de circonstances telles que les parties n’auraient pas contracte, si elles les avaient prevues.”.In unele teze de doctorat din perioada interbelica- - diversi parizani ai impreviziunii au propus o serie de fundamentari ale teoriei, invocandu-se chiar si unele texte din codul civil in acest sens. In cadrul doctrinei actuale nu constatam o schimbare semnificativa in raportul de forte dintre adversarii si adeptii teoriei impreviziunii; in dreptul civil, la ora actuala, problema se pune oarecum similar cu dreptul administrativ, intrucat este evidenta o scadere a importantei practice a teoriei.Mai multe explicatii pot fi gasite in acest sens : pe de o parte trebuie luata in considerare o relativa stabilitate economica, iar pe de alta parte exista interventia legislativa in anumite domenii, la care se adauga sporirea diligentei particularilor in a insera in contracte diverse clauze care sa-i apere de eventualele situatii de dezechilibru financiar.Pe fondul acestor realitati, doctrina ramane in mare parte o aparatoare a principiului reglementat de art.1134 alin.1 in detrimentul modificarii sau desfiintarii contractuluii in caz de impreviziuine.Aceasta este cu atat mai interesant cu cat se discuta de cateva decenii despre declinul teoriei autonomiei de vointa ca si fundament al fortei obligatorii a contractului.Astfel, H., L.,J. Mazeaud si Fr.Chabas salutat pozitia constanta a Curtii de Casatie in sensul respingerii impreviziunii:”La position de la Cour de cassation parait extremement rigoureuse; mais elle est necessaire pour faire regner, avec le respect de la parole donnee, la moralite et la securite dans les contrats.”.B.Starck, H.Roland si L.Boyer adopta o atitudine mai flexibila si apreciaza pozitia Curtii de casatie in materia impreviziunii precum si a doctrinarilor care o aproba ca fiind “difficilement defendable.” Autorii citati pun in discutie insusi fundamentul acestei orientarii, si anume, principiul sacrosant al fortei obligatorii a contractului: “Mais un principe qui conduit a de semblables resultats merite-t-il vraiment d’etre considere comme sacro-saint?”

2 In litratura franceza, aceasta relatie este foarte bine evidentiata prin sintagma :”effet relatif du lien obligatoire”.

2

5.1.Domeniul de aplicare a principiului relativitatii efectelor contractului: contractul are efect obligatoriu intre parti , precum si fata de succesorii partilor.a)-succesorii universali si cu tilu universal sunt continuatorii personalitatii autorului lor,astfel incat ei dobandesc toate drepturile si obligatiile acestuia, cu exceptia celor contractate intuituu personae;b)-succcesorii cu titlu particular dobandesc doar un anumit drept al autorului lor astfel incat chestiunea relativitatii se pune numai in legatura cu contractele incheiate anterior de autorul lor cu alte persoane ; -in privinta drepturilor dobandite de autor prin contracte( anterioare transmiterii dreptului catre succesor ), acestea vor profita succesorului sub conditia de a se afla in stransa conexiune cu dreptul dobandit ;

-in privinta obligatiilor asumate (anterior transmiterii dreptului catre succesor), de catre autor, acestea in principiu nu se transmit succesorului; exceptii: obligatiile propter rem si scriptae in rem, modificari ale dreptului transmis catre succesor si drepturile reale consimtite anterior transmiterii catre succesor;

- ca regula generala, contactele incheiate anterior de autor vor produce efecte –in limitele aratate deja-in urmatoarele contitii: anterioritate constata prin data certa a inscrisului si respectarea masurilor de publicitate.

c) creditorii chirografari :opozabilitatea contractelor incheiate de debitor se manifesta in sensul ca ei suporta tranformarile din patrimoniul debitorului;

- creditorii chirografari pot inlatura aceasta opozabilitate in conditiile art.975 C civ – prin actiunea pauliana- si art.1175 –prin actiunea in simulatie-;

-ei pot interveni in numele debitorului pentru a exercita anumite drepturi patrimoniale ale acestuia : art.974 C.civ.

6.Exceptii de la principiul relativitatii.Denumesc situatiile in care drepturile si/sau obligatiile contractuale pot sa apartina si/sau sa incumbe unor persoane-penitus extranei- care nu au participat la incheierea contractului:- cu referire la asumarea de obligatii civile, nu exista exceptii de la principiul relativitatii; promisiunea faptei altuia(conventia de porte-fort) este o exceptie aparenta , intrucat obiectul contractului il constituie obligatia3

3 Obligatia debitorului este de rezultat, si nu de mijloace;Codul civil francez, spre deosebire de cel roman, reglementeaza promisiunea faptei altei persoane in art.1120:”Neanmoins, on peut se porter fort pou un tiers, en promettant le fait de celui-ci; sauf l’indemnite contre celui qui s’est porte fort ou qui a promis de faire ratifier, si le tiers refuse de tenir l’engajement”.

3

debitorului de a determina o terta persoana sa-si asume un angajament juridic fata de creditor;- cu referire la dobandirea de drepturi, exista doua exceptii de la principiul relativitatii: stipulatia pentru altul si actiunile directe.

7.Stipulatia pentru altul( contractul in folosul altei persoane). Este acel contract prin care o parte-stipulantul- dispune ca cealalta parte-promitentul- sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul unei terte persoane, straina de contract-tertul beneficiar.

-nu exista un sediu general al materiei 4, doar aplicatii:donatia cu sarcini, contractul de transport, contractul de asigurare facultativa.

7.1.Conditii:-vointa de a stipula pentru o alta persoana (tertul beneficiar);-determinarea tertului beneficiar; - de regula, stipulatia are caracter accesoriu fata de opertia juridica principala dintre stipulant si promitent. 7.2.Partile contractului sunt stipulantul si promitentul, cu urmatoarele consecinte:-relatiile dintre ei sunt guvernate de contractul incheiat (si care poate constitui obiectul principal al intregii operatiunii juridice);-cu referire la stipulatia in favoarea tertului, stipulantul este creditorul executariii obligatiei promitentului fata de tert; se retine astfel, un interes, cel putin moral, al stipulantului;-dreptul tertului beneficiar se naste nemijlocit in patrimoniul , ca efect al nasterii valabile a contractului dintre stipulant si promitent;-atat stipulantul, cat si tertul beneficiar pot cere executarea obligatiei fata de acesta din urma;- numai stipulantul – nu si tertul beneficiar-poate cere desfiintarea contractului de stipulatie, totusi, in ipoteza in care tertul beneficiar este mostenitorul universal sau cu titlu universal al stipulantul, va putea introduce –in aceasta calitate, de continuator al personalitatii stipulantului- o actiune in desfiintarea contractului.

8.Actiunea directa.Reprezinta mecanismul juridic prin care o persoana – titularul actiunii directe-dobandeste dreptul de a actiona direct pe debitorul debitorului sau.

-din punct de vedere tehnic, poate fi denumita actiune directa in sensul special al teremenului, pentru a o deosebi de actiunea directa contractula

4 Codul civil francez reglementeaza stipulatia pentru altul in art.1121:”On peut pareillement stipuler au profit d’un tiers, lorsque telle est la condition d’une stipulation que l’on fait pour soit- meme ou d’une donation que l’on fait a un autre...”.

4

obisnuita ( ordinara ) pe care o are orice creditor impotriva propriului sau debitor;

-codul civil o reglementeaza in doua cazuri:art.1488 ( contactul de antrepriza ) si art.1542 ( contractul de mandat).

9.Exceptie de la principiul opozabilitatii.Simulatia .Este “operatiunea juridica unitaracare creeaza o aparenta neconforma cu realitatea prin incheierea concomitenta a doua acte juridice: unul public si mincinos, ale carui efecte sunt inlaturate sau modificate , total sau partial,de altul secret si adevarat, care contine in sine acordul , implicit sau explicit , al partilor de a simula.”

Codul civil reglementeaza numai efectele simulatiei in art.1175:”Actul secret care modifica un act public, nu poate avea putere decat intre partile contractante si succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea nici un efect in contra altor persoane.”

9.1.Structura simulatiei presupune trei acte juridice ( negotium juris):-actul juridic public:este actul prin care se creeaza situatia juridica aparenta;-actul juridic secret: este adevarata manifestare de vointa a partilor; (poate lipsi in cazul in care actul public este fictiv);-acordul simulatoriu: o conventie secreta care exprima intentia de a simula.

9.2.Clasificare:-simulatia absoluta: contractul aparent este fictiv;-deghizarea totala sau partiala: contractul aparent este deghizat;-interpunerea de persoane .

9.3.Efectele simulatiei:-intre parti si succesorii lor universali sau cu titlu universal singurul act care produce efecte este cel secret, actul public nu produce nici un efect(“Inter partes simulata valent.Erga alios dissimulata non valent”);-fata de terti , codul civil consacra principiul inopozabilitatii actului secret;-tertii in materia simulatiei sunt: succesorii cu titlu particular, creditorii chirografari daca au fost de buna-credinta ;pot fi terti si succesorii lor universali sau cu titlu universal atunci cand prin simulatie li s-au lezat drepturile proprii;-in raporturile dintre parti, vor avea castig de cauza acei terti care invoca cu buna-credinta actul aparent.

9.4.Actiunea in declararea simulatiei este “acea actiune civila prin care se urmareste constatarea caraacterului simulat(mincinos, nereal) al unui act juridic public, cunoscut precum si constatarea existentei unui act juridic secret care modifica, in tot sau in parte , dispozitiile actului public.- scopul actiunii: stabilierea existentei actului secret, real si a caracterului mincinios al actului public(total dau partial);

5

- proba difera in functie de calitatea persoanei : parte contractanta sau tert;- efectul principal al actiunii: de a face sa inceteze caracterul secret al contra-inscrisului, care devine public, sub conditia validitatii sale;- este o actiune in constatare de drepturi, imprescriptibila; de multe ori este insotita de acţiunea in anulare (nulitate) a contra-inscrisului, fiind necesare doua capete de cerere in acest sens.

9.5. Simulatia incheiata in scopul fraudarii fiscului:O.G.nr.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala:- potrivit art.6 atunci cand partile contractante au prevazut in actul autentic de vanzare-cumparare a unui imobil sau in actul de inchiriere un pret mai mic sau o chirie mai mica decat in actul secret, intreaga operatiune juridica a simulatiei este lovita de nulitate absoluta. – OG nr. 12/1998 a fost abrogată; studiul ei este interesant din punctul de vedere al atitudinii legiuitorului faţă de simulaţie.

II.Rezolvati urmatoarele spete:

1. Prin sentinta de divort nr..., care a desfacut casatoria sotilor dupa 35 de ani de convietuire, s-a luat act de “angajamentul” reclamantului X (fostul sat) de a-i plati paratei Y (fosta sotie) “o pensie de intretinere de x lei lunar, pe tot timpul vietii” si s-a consemnat acordul paratei fata de acest angajament .

Ulterior desfacerii acestei casatorii, X s-a recasatorit cu Z.Dupa decesul lui X, sotia supravietuitoare Z a solicitat instantei de

judecata sistarea platii pensiei de intretinere in favoarea lui Y.Prin cerere reconventionala, Y a cerut insa obligarea in continuare a

reclamantei-parate Z la plata lunara a sumei mentionate in intelegerea facuta cu fostul sau sot cu ocazia divortului, sustinand ca acesta i-a constituit astfel o renta viagera .

Cerinte :a) Precizati care este problema de drept din speta.b)Solutionati actiunea formulata de Z si cererea reconventionala a lui Y.

2)Intre A in calitate de locator si B in calitate de locatar a intervenit un contract de locatiune pe doi ani, pretul folosintei imobilului fiind stabilit la 100 $ lunar ; contractul contine urmatoarea clauza “ neplata la termen a chiriei atrage plata majorarilor de intarziere al caror cuantum nu poate depasi cuantumul total al chiriei restante”.

6

Intrucat B nu si-a executat obligatia de plata a chiriei pe ultimele 6 luni, A il cheama in judecata, solicitand instantei obligarea paratului la plata chiriei restante si a unor despagubiri in cuantum de 800 $, motivate de cresterea chiriilor pe piata imobiliara.

Cerinte :a) Precizati problemele de drept din speta.b) Solutionati actiunea introdusa de A.

3) La 26.08.1999 A. constituie în favoarea lui B. un drept de ipotecă asupra unui imobil al său pentru a garanta restituirea, până la data de 26.05.2001, a unui împrumut cifrat la 70% din valoarea reală a imobilului.

După cinci zile, A. vinde imobilul lui C., în contractul de vânzare-cumpărare precizându-se că imobilul este liber de orice sarcini. Suma împrumutată nu este restituită la scadenţă. Somaţi de B. să plătească această sumă, A. menţionează că banca la care era deschis contul său, unde reuşise să acumuleze o sumă egală cu cea împrumutată, intrase brusc în incapacitate de plată, iar C. afirmă că este un terţ faţă de contract.

În funcţie de ce împrejurare, neprecizată în cele de mai sus, de la cine anume şi pe ce cale ar putea obţine B. restituirea sumei împrumutate ?

4) La 15.05.2000 A, proprietarul unei paduri , incheie cu B, industriaş forestier, un cotract continand obligatia lui B de a taia copacii dintr-o anumita portiune determinata din padure.

Ulterior, la 12.09.2000, A ii vinde padurea lui C; fata de imprejurarea ca B si-a executat necorespunzator obligatia contractuala, intrucat nu a ridicat lemnul la data stipulata in contractul incheiat cu A, proprietarul actual, C formuleaza o actiune in rezolutiunea contractului de exploatare forestiera.

Rezolvati actiunea introdusa de catre C.

5) A ii vinde lui B un teren intravilan situat intr-un cartier rezidential,cu obligatia pentru cumparator de a nu construi decat imobile cu destinatia de locuinte, pentru a nu diminua valoarea terenului invecinat, care ii apartine tot lui A.

In masura in care B se hotaraste sa vanda ternul respectiv inainte de efectuarea oricaror constructii, considerati ca subdobanditorul va fi tinut sa respecte obligatia de a nu construi decat imobile cu destinatia de locuinte ?

6)A ii vinde lui B un fond de comert , in contract prevazandu-se o clauza

de neconcurenta pentru o perioada de trei ani.

7

Dupa un an de zile, B transmite cu titlu oneros acelasi fond de comert catre C, fara a se face vreo referire la obligatia de neconcurenta.

In masura in care C desfasoara activitati comerciale de natura sa-l prejudicieze pe A, ar putea fi obligat prin instanţă să respecte clauza de neconcurenta ?

7) A l-a imprumutat pe B cu suma de 50.000.000 lei in contract

prevazandu-se ca obligatia de restituire devine scadenta la doi de zile de la formarea sa.

Intrucat A decedeaza iar debitorul B nu-si executa obligatia ,X, fiul si mostenitorul legal al lui A , formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B.

Instanta respinge actiunea cu motivarea ca dreptul de a pretinde restituirea sumei apartine numai tatalui lui X , care este parte in conventia de imprumut .

Comentati hotararea pronuntata in speta .

8) P. a vândut lui R. un imobil, bun propriu, stabilindu-se pentru cumpărător, printre altele, două obligaţii : să presteze întreţinere vânzătorului până la sfârşitul vieţii acestuia şi să efectueze aceeaşi prestaţie în beneficiul lui Q., soţia vânzătorului, până la sfârşitul vieţii acesteia din urmă.

La scurt timp după aceea, P. decedează lăsând ca unică moştenitoare pe Q.

După acest deces, R. încetează să mai presteze întreţinere lui Q. Poate Q. să intenteze cu succes o acţiune prin care să obţină rezoluţiunea

contractului ?

9) La 12.09.2000, A i-a donat lui B o parte determinata din imobilul – casa de locuit – dobandit de A in baza contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere incheiat anterior cu parintii sai, datat 15.05.1998 ; in actul de donatie era prevazut ca debitorii obligatiei de intretinere sunt A si B in mod solidar.

Intrucat B nu isi executa obligatia de intretinere, A formuleaza o actiune in revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii; in apararea sa, paratul invoca efectele solidaritatii, in sensul ca obligatia asumata se considera executata numai prin prestatia unui singur debitor, in speta, A , care s-a ingrijit efectv de paraintii sai.

Datorita acestor considerente, B invoca lipsa calitatii procesuale active a reclamantei.

8

Solutionati actiunea formulata de A.

10) La 15.02.2001, A formuleaza impotriva lui B o actiune in executarea silita a obligatiei de intretinere pe care paratul si-a asumat-o la 18.o8.2000.

In sustinerea pretentiilor sale, reclamantul depune la dosar contractul incheiat la cea data intre X si B, in virtutea caruia cel dintai se obliga sa transmita proprietatea unui teren pe care urma sa-l predea la 28.08.2000 , in schimbul obligatiilor asumate de cel de-al doilea cu privire la plata unei sume cu titlu de pret si la prestarea de intretinere in favoarea lui A, tatăl lui X, cu incepere de la 31.08.2000.

Reclamantul releva caracterul abuziv si culpabil al conduitei lui B, anexand la dosar notificarea pe care acesta i-a expediat-o inca de la 2.09.2000 spre a-i comunica lui A refuzul de a presta intretinerea datorata sub pretextul neexecutarii de catre X a obligatiei de predare a terenului.

Cerinte :a) Calificati relatia dintre obligatiile contractuale ale lui B si X. b) Aratati cum se poate apara paratul in speta.

11) La 23.02.1996 A. intentează împotriva lui C. o acţiune prin care solicită să se constate caracterul mincinos al contractului de vânzare-cumpărare încheiat, în formă autentică, între B. şi C. la 21.02.1992 cu privire la o construcţie şi terenul aferent.

În motivarea acţiunii sale, reclamantul arată că părţile acestui contract încheiaseră, în prealabil, o convenţie prin care B. dona lui C. întregul imobil, convenindu-se, totodată, asupra deghizării donaţiei printr-o vanzare. Reclamantul arată că prin conventia incheiata in prealabil intre B. şi C., se ajungea la încălcarea rezervei succesorale a lui A., unicul moştenitor al lui B.

Spre a dovedi existenţa donaţiei, reclamantul propune proba cu martori. Ce va decide instanţa în legătură cu proba propusă de reclamant ?

12) La 15.10.1998 A. vinde lui B. un apartament, contractul încheiat în formă autentică consemnând un preţ de 11.000.000 de lei. După trei zile, părţile redactează un înscris în care se menţionează : "Preţul ce îl convenim este de 40.000.000 de lei din care 15.000.000 de lei s-au plătit cu două zile înainte de autentificare; pentru restul preţului cumpărătorul rămâne dator, urmând a-l plăti până la 31.12.1998".

Ce acţiune ar trebui să fie intentată de A. şi pe ce temei legal pentru a obţine obligarea lui B. la plata sumei de 25.000.000 de lei?

9

13) A va solicita o consultatie juridica prezentandu-va urmatoarele inscrisuri :

- un contract incheiat la 23.01.1996 prin care A acorda lui B o suma de 130.000 de lei cu titlu de imprumut, scadenta prevazuta pentru restituire fiind 23.01.1997 ;

- un contract perfectat la 23.01.1996 prin care B instituia in favoarea lui A un drept de ipoteca asupra unui apartament pentru garantarea imprumutului ;

- un contract de vanzare-cumparare a aceluiasi apartament , constatat printr-un inscris sub semnatura privata, incheiata la 22.08.1996 intre B si C ;

- un contract incheiat in forma autentica, intre B si C, la data de 20.08.1996, prin care primul instituia in favoarea celui de-al doilea un drept de abitatie asupra aceluiasi apartament.

A va informeaza cu privire la faptul ca B i-a remis contractul de vanzare-cumparare atunci cand, la o saptamana dupa scadenta, A i-a pus in vedere ca va proceda la urmarirea silita a imobilului.

Totodata, la 3.02.1997 C a pus la dispozitia lui A contractul de constituire a dreptului de abitatie, sugerandu-i sa se indrepte impotriva lui B, intrucat acesta din urma a ramas adevaratul proprietar.

Cum il sfatuiti pe A sa procedeze pentru a-si recupera suma imprumutata ?

III.Lectura juridica Comentati urmatoarele citate :

a) « Conventiile trebuie executate cu buna-credinta, adica in conformitate cu intentia partilor si in considerarea scopului avut in vedere la formarea lor... » (C. Aubry , C. Rau)

b) « Aceasta legatura de drept, vinculum juris,cum este numita obligatia, este primul efect al oricarui contract. Ea este conditia esentiala fara de care nu ar exista. Ea este faptul datorita caruia conventiile legal formate tin loc de lege celor care le-au facut, cuvinte energice care, ridicand contractul la inaltimea legii, ii confera grandoare si majestate....

Aceste cuvinte,buna credinta, au o acceptiune foarte larga. Ele exprima toate sentimentele oneste ale unei drepte constiinte. Fara a pretinde un

10

rafinament de delicatete care impinge dezinteresul pana la sacrificiu, legea proscrie contractele viclene si manoperele sirete, procedeele neoneste , calculele frauduloase, disimularile si simularile perfide, rautatea care, in fine, degizandu-se sub aparenta prudentei si abilitatii, speculeaza pe seama credulitatii, simplitatii si ignorantei» (M. L. Larombiere)

c) „Regula inscrisa in art.1134 C. civ. fr. ( 69 C. civ. român) este consecinta autonomiei de vointa; vointa este atotputernica: ea angajeaza individul in acelasi fel ca legea; nici legislatorul, nici judecatorul nu vor sti sa dezlege contractantii.

Dar aceasta regula nu se intemeiaza numai pe consideratii individualiste; ea are in acelasi timp un fundament moral, economic si social....

Insa, de curand, doctrina insista pe notiunile de utilitate si de justitie, mergand pana la a propune de a substitui aceste fundamente ale fortei obligatorii a contractelor sau dogma autonomiei de vointa . «Autonomia de vointa, inteleasa ca exercitiul unei puteri suverane paralele si concurente legii (...) este incompatibila cu starea actuala a dreptului pozitiv», scrie Ghestin ." (H., L., J. Mazeaud, Fr. Chabas)

d) „Judecatorul nu poate nici modifica nici rezilia contractul. Aceasta putere apartine legiuitorului. In sistemul nostru politic, care consacra omnipotenta legiuitorului, si in absenta oricarei interdictii constitutionale, tebuie sa recunoastem ca numai legea poate inlatura principiul pacta sunt servanda.” (H., L., J. Mazeaud, Fr. Chabas)

11