Endodontie Curs 2

5/28/2018 Endodontie Curs 2

1/8

Fracturarrea instrumentarului in spatiul endodontic:

- dizlocarea ultrasonica directa

-dizlocarea ultrasonica mediata

Dispozitivele ultrasonice:

- aparate ultrasonice

Posibilitati de rezolvare:

- dispozitive ultrasonice la care se ataseaza instrumentarul endodontic

- anse pentru aparatul ultrasonic

- utilizarea aparatului ultrasonic: introducerea aparatului in canal sub izolare cu diga, necesitatea

unui camp bine iluminat si marit

- anse ulttrasonice adaptate dislocarii fragmentelor - unele au suprafata activa acoperitacu

cristale fine de diamant, protuberante metalice pe suprafata ansei; unele pot indeparta dentina

pentru a mari spatiul din jurul fragmentului metalic.

Usurarea accesului pentru instrumentele mai sus mentionate este nevoie de Freze Glidden

Gates modificate, cu partea activa a frezei sectionata, varful devenind plat.

nstrumente concepute pentru indepartarea corpurilor metalice:

- e!tractorul "ancellier: o sonda, cu varf prevazut cu un filet pe care se ataseaza un tub metalic;

se alege tubul in functie de marimea ffragmentului metalic. #e prinde fragmentul din canal

actionand cu manerul cu miscari de rotatie, basculare.

$a indepartarea unui dcr: dupa e!punerea pivotului radicular, se incerca indepartarea coleretei,

se sapa cu turbina o treapta pe fata vestibulara in care se introduce o ansa in scopul indepartarii

pivotului.

Fractura unui ac $entullo in spatiul endodontic:

- dupa indepartareaacului lentullo

Fractura con de argint.

%ratament edondontic pe langa obstacol: in cazurile in care nu se pot indeparta fragmentelemetalice.

Fractura vertical coronoradiculara: poate fi incompleta sau completa.

Fractura verticala radiculara: poate pleca in sens apico-coronar.

Fractura poate surveni in urma condesarii laterale prin fortele verticale, laterale si a!iale pe care

transmite spreaderul.


2/8

Fractura verticala radiculara consecutiva obturatiei de canal: forma patognomonica a

radiotransparetei periradiculare.

Fractura verticala radiculara sonsecutiv utilizarii unu stift autoinfiletabil la nivelul canalului

radicular palatinal: dupa e!tractie se foloseste substante revelatoare &albastru de metilen' pentru

a evidentia linia de fractura.

Fractura verticala corono-radiculara rezolvata prin te(nica adeziva si replantare.

)fractia sinusului ma!ilar:

- conuri de gutaperca proiectate in sinusul ma!ilar drept

)securi:

- in ciuda e!istentei a noi materiale, te(nici, instrumentar, cresterea volumului de tratamente

endodontice ca si a comple!itatii acestora este insotita de cresterea necesitatii de a reinterveni

in situatii de esec a terapiei endodontice

- apare problema daca si cand se impune reluarea tratamentului endodontic, in cazul

reinterventiei fiind necesare o abordare terepeutica specifica, de la selectia cazurilor la alegerea

celor mai adecvate te(nici, in raport cu situati clinica;

- metodele terapeutice sunt specializate, avansate, adaptate principiilor biologice care stau la

baza succesului in terapia endodontica

)securi posibile:

- canale radiculare netratate

-obturatii de canal incorecte$ incomplete, neomogene, cu depasire

-absenta vindecarii unei leziuni periapicale pree!istente

-evolutia unei leziuni periapicale pree!istente

-aparitia unei leziuni periapicale consecutiv tratamentului endodontic

- mentinerea sau reaparitia unei simptomatologii clinice

- lipsa de corelare a simtomatologiei clinice cu aspectul radiologic.

#uccesul initial al terapiei endodontice poate fi compromis de o restaurare coronara sau corono-radiclara incorecta:

- ca moment al e!ecutiei

- in conceptie

- din punct de vedere al materialelor utilizate


3/8

-prin nerespectarea te(nicii specifice.

)secul unui tratament endodontic poate deci apare si in urmatoarele listuatii:

- infiltratii marginale de-a lungul obturatiei de canal prin:

- pierderea integritatii restaurarii coronare &fractura'

- absenta adaptatrii marginale a restaurarii coronare

- recidiva de carie, carie secundata

- patologie parodontala marginala netratata

- fractura radiculara determinata de utilizarea incorecta a unui pivot

- disfrunctia ocluzala determinata de restaurarea coronara incorect adaptata.

"riteriile )#) - #ocietatea )uropeana de )ndodontie

$a minimul un an de la finalizarea tratamentului endodontic:

#ucces:

- absenta totala a simptomatologiei clinice specifice &durere, edem, fistula'

- dintele este functional

- imagine radiologica lipsita de orice elemente patologice

)sec:

- apare o leziune periapicala sau se mareste cea pree!istenta

- in decurs de patru ani leziunea periapicala pree!istenta a ramas identica sau si-a micsorat

dimensiunea, fara a dispare complet

- apar semne radiologice de rezorbtie radiculara sau (ipercementoza

- e!ista o contradictie intre simptomatologia clinica si imaginea radiologica

"analele radiculare neidentificate

#olutii:

- cavitatea de acces coreccta

- pastrarea morfologiei interne a camerei pulpare prin utilizarea de freze adecvate &e!: )ndo-*

fissure bur - +aillefer' sau a ec(ipamentului ultrasonic dedicat


4/8

- colorantii tisulari

- e!aminarea podelei camerei pulpare cu sonde endodontice &e!: endodontic e!plorer $ &u-

Friend/''

-e!aminarea santului care unste orificiile canalelor radiculare cu ace 0err 1 si 23.

- imgaini marite cu iluminare perfecta: microscop, lupe

- cunoasterea variabilitatii anatomice endodontice

-radiografii in incidenta e!centrica

"lasificarea sistemului endodontic &4eine'

%ip - un orificiu5 un canal5 un foramen apical

%ip - doua orificii 5 doua canale5 un foramen apical

%ip - doua orificii 5 doua canale 5 doua foramene apicale

%ip 6 - un orificiu 5 doua canale 5 doua foramene apicale

ndicatori &coloranti tisulari' - substante intens colorate care marc(eaza pozitia orificiilor

canalelor radiculare la nivelul podelei camerei pulpare.

"analalele radiculare neidentificare:

- utilizarea microscopului operator permite identificarea cu pana la 27,8 mai multe canale

radiculare la nivelul molarilor inferiori &"oel(o de "arval(o, 9333':

- intre si 2 8 dintre molarii inferiori au doua canale distale

- alte studii &Fabra-"ampos, Pomeranz, 9333' descriu situatii cu trei canale meziale

- situatii de molari inferiori avand canale in forma liceteri '

Primul molar ma!ilar prezinta in proportie de ==-78 al doilea canal la nivelul radacinii

meziovestibulare, numit +?9, meziolingual sau meziopalatinal.

n 9>8 din cazuri primul premolar moandibular are doua canale.

P+ 9 mandibular cu trifurcarea canalului radicular.

)rori de odontometrie:

"auze:

Diferente de apreciere intre imaginea radiologica si realitate:


5/8

)rori in obturarea canalelor radiculare

@bturatie de canal incomplta:

- erori de odontometrie

- scurtarea lungimii de lucru &irigatii insuficiente, etc'

- instrumentare insuficienta a canalului radicular

- crearea de praguri, cai false, perforatii

- con mmaster de calibru prea mare

- instrumentarul de obturare de calibru prea mare: spreadere, pluggere, ace $etullo

- consistenta prea mare a gutapercii in situatia obturatiei prin te(nicile ce utilizeaza incalzirea

acesteia

@bturatia de canal cu depasire:

- erori de odontometrie

- perforatie apicala directa &trepanarea si larginrea foramenului apical'

- con master de clibru prea mic

- cantitatea mare de ciment de sigilare proiectat dincolo de constrictia apicala

- gutaperca fluuidificata in e!ces in situatia obturatiei prin te(nicile ce utilizeaza incalzirea

acesteia

@bturatia de canal neomogena

- nuar de conuri accesorii prea mic sau condensarea insuficienta a acestora in te(nica

condensarii laterale la rece

- injectare deficitara a guapercii in situatia obturatiei prin te(nicile ce utilizeaza incalzirea

acesteia

- includerea de bule de aer in situatia te(nicii pastaAcon

- retragerea prea rapida a acului lentullor in cazul aceleiasi te(nici

Beluarea tratamentului endodontic:

- canal radicular negasit5netratat

- obturatie de canal firiform5absenta

- canale obturate cu conuri de argint


6/8

- con de argint fara posibilitate de a ajunge la nivel apical

- leziune in cazul unei obturatii foarte putin vizibile pe B

- canale cu dubla curbura

- fenestrare laterala

"oncluzii:

- tratamenteul endodontic necesita ma!ima acuratete in fiecare dintre fazele sale, de la

diagnostic si pana la restaurarea coronara finala

- e!ista un mare numar de incidente si accidente care pot surveni in cursul terapiei endodontice

- nu e!ista metoda de tratament infailibila, care sa nu poata genera esecuri

Bestaurarea dintelui

%ratament endodontic reusit C dinte perfect incadrat morfofunctional in cadrul aparatului

dentoma!ilar

#e impun repectarea5redarea:

- morfologiei coronare specifice

- functiei fizionomice

- principiilor ocluziei functionale

- fonatiei

#uccesul initial al terapiei endodontice poate fi conpromis de o restaurare coronara sau corono-

radiculara incorecta:

- in conceptie

- ca moment al e!ecutiei

+icroinfiltratia coronara reprezinta un factor etiologic semnificativ in esecul terapiei endodontice:

- calitatea restaurarii coronare constituie deci un element esential in obtinerea si mentinereasuccesului consecutiv tratamentulu endodontic.

Bestaurarea coronara trebuie realizata cat mai curand consecutiv obturatiei de canal verificate

radiologic.

+entinerea nejustificata un timp mai indelungat a unei restaurari coronare provizorii.


7/8

Factorii care trebuie luati in considerare in selectia metodei de restaurare morfofunctionala

coronara sau corono-radiculara:

- cantitatea estanta de tesuturi dure dentare sanatoase

- poszitia dintelui pe arcada

- tipul de ocluzie

solicitarea determinata de dintii antagonisti

- caracteristicile anatomiei radiculare raspective &dimensiuni a!iale si transversale, directie,

curburi'.

Premize:

- caracterul predictibil oferit de finalitatea terapeutica a enodontiei moderne permite in mare

masura mentinerea dintilor devitali pe arcada

- tratamentul endodontic este adeseori indispensabil abordarii terapeutice parodontale si

protetice

- aparitia continua de noi materiale si metode de restaurare coronara implica o redefinire a

modalitatilor optime de inlocuire a structurii dure dentare absente la nivelul dintilor devitali

- pierderea vitalitatii pulpare determina o serie de consecinte nefavorabie -- diminuarea

rezistentei structurale, cu aparitia pericolului fracturii coronare, corono-radiculare sau radiculare

-- abordarea terapeutica implica rezolvarea simultana atat a problemei mentinerii restaurarii,

cat si a protectiei tesuturilor dure dentare restante.

#caderea rezistentei tesuturilor dure dentare la dintii devitali reprezinta o constate clinica

evidenta, de etiopatogenie insa controversata:

2' modificarea proprietatilor fizice ale tesuturilor dentare:

- nu e!ista dovezi indiscutabile

- s-a luat in discutie des(idratarea dentiara, care antreneaza slabirea retelei de colagen dentinar

9' pierderea de tesuturi dure dentare:

- leziuni cu pierdere de substanta de origine carioasa sau non-carioasa - pierdere integritatii

crestelor marginale

- dimensiunile cavitatii de acces

- indepartarea tavanului camerei pulpare - cresterea profunzimii totale a cavitatii - cresc

posibilitatile de fle!iune la nivelul peretilor

' pierderea sensibilitatii proprioceptie:


8/8

- in conditiile absentei pulpei dentare ar fi posibila disparitia anumitor proprietati mecano-

receptoare ale odontonului

- modificarea pragului de perceptie a solicitarilor ocluzale poate determina paritia senzatiei de

disconfort abia la atingerea unei sarcini ocluzale duble fara de cea resimtita anterior pierderii

vitalitatii

- desi la nivelul pulpei dentare nu s-au putut inividualiza proprioreceptori specializati, e!ista

dovezi in favoarea e!istentei fibrelor nervoase alfa-beta, a caror functii proprioceptive sunt

binecunoscute

%ratamentul endodontic produce prin el insusi modificari semnificative la nivelul structurilor dure

dentare, determinand:

- pierderea suplimentara de tesut dur, ,prin necesitatea respectarii timpilor operatori specific

- subminarea uneori accentuata a structurii dentare restante

- alterarea caracterului fizionomic.

Documents

Endodontie Curs 2