Euritmia in Pedagogia Curativa

8/20/2019 Euritmia in Pedagogia Curativa

1/12

" N-am sǎ ajung pe culme? Se poate foarte bine. Dar vreau sǎ urc atâta cât am sǎ pot prin mine! "

(Emon ostan

Scopul pedagogiei curative şi al socioterapiei este acela de a oferi copiilor,

tinerilor şi adulţilor cu dizabilităţi, posibilitatea dezvoltării personale, a propriului

potenţial, de a promova integrarea lor în comunitate şi în societate, de a-i ajuta să

trăiască în demnitate şi autodeterminare şi de a face remarcată contribuţia lor la viaţa

socială ( Rudolf, 2005). Integrarea socială este deci unul din scopurile principale ale

pedagogiei curative şi socioterapiei.

Principiile pedagogiei curative şi ale socioterapiei au la bază respectul faţă de

condiţiile de dezvoltare ale fiecărui individ, stimularea folosirii potenţialului propriu şi

susţinerea persoanei în gestionarea problemelor personale (Ernst!ic"ael 2005).#edagogia curativă şi socioterapia se bazează pe procesele sufleteşti ca $ediatoare

%ntre corp şi spirit. #rin inter$ediul educa&iei, al terapiilor artistice (pictură, $uzică,

eurit$ie), al $işcării, li$ba'ului, băilor terapeutice şi trata$entelor $edicale, se %ncearcă

sti$ularea dezvoltării facultă&ilor cognitive, afective şi volitive, att la copii, ct şi la

adul&ii cu dizabilită&i, %n %ncercarea de a oferi o via&ă plină de sens, bogată %n oportunită&i,

oricărei persoane cu tulburări de dezvoltare (.ecce.eu).

*n alternativa educaţionalǎ de pedagogie curativǎ , orele de curs (din intervalul+0.0 - ++.+5 ++.0 - +2.+5) ce ur$eaz/ orei de bazǎ (cuprins/ %n intervalul +0) se

adreseaz/ inimii, frumosului, simţirii – ne %ntlni$ aici cu acele $aterii ce necesită o

continuă repetare rit$ică, %n ore separate, dar continund te$a orei de bază, şi care

cuprind printre altele o serie de activitǎţi artistice1 $uzica, pictura, gi$nastica, $odela'ul

ş.a.- pedagogia curativ/ al/tur/ acestora %nc/ dou/1 eurit$ia şi desenul for$elor.

olul ponerii riicate a activit#$ilor artistice %i practice &n alternativa

euca$ionalǎ e peagogie curativǎ

uzica şi !lementul mişcării

Ele$entele de percep&ie spa&ială sunt asociate cu $işcări corporale şi trăiri

interioare specifice. a ele$entul de $işcare se include tot ce este ritmic, c"iar şi a bate

din pal$e şi a tropăi. 3ansul este e4presia $uzicii prin care ne $işcă$ şi prin care

si$&i$ $uzica. #rin gest dă$ i$aginii ceva viu, un %n&eles propriu zis. opiii, de $ulte

http://www.ecce.eu/http://www.ecce.eu/


2/12

ori, nu pot %n&elege sensul cuvintelor, de aceea le %nso&i$ de $işcare, dă$ copilului

posibilitatea de a participa activ.

!lementul spaţial

6us'os, %n fa&ă%n spate, la dreaptala stnga, acestea sunt ele$entele spa&iale %n

care o$ul se găseşte. 3ouă cte două reprezintă cte o perec"e opusă. 7iecare ne dă o

altă calitate de a fi. 8oate acestea fiind ar$onizate %n o$, el se si$te %n ec"ilibru. *n fiin&a

noastră se si$te dacă o direc&ie este $ai puternică, sau nu, sau dacă este ec"ilibrată.

9stfel, si$&i$ diferit bucuria şi triste&ea.

3e sus %n 'os lucrează forţele înălţării, o$ul vesel sau e4trovertit $erge drept.

*n spate ave$ ascultarea, trebuie să ne folosi$ de si$&uri pentru orientare şi

trebuie să depăşi$ tea$a de necunoscut.

a dreapta este cunoaşterea, ceea ce este legat de intelect. 9ici percepe$%năl&i$ea tonurilor şi $elodia.

a stnga găsi$ partea de sentiment . :oi intră$ %n calită&ile intervalelor.

und %n considerare particularită&ile fiecărui grad şi tip de deficien&ă, de

dezvoltare şi recuperare, copiilor nu le dă$ e4plica&ii goale %n predare, ci folosi$ poveşti,

poezii sau bas$e legate de subiectul propus prin care e4pri$ă$ gesturile specifice.

#ute$ folosi instru$ente şi cntece potrivite care să %i a'ute să %n&eleagă $ai bine, $ai

uşor şi $ai plăcut lec&ia (!ic"el +;;;).9tunci cnd lucră$ cu un grup de copii, folosi$ toată ga$a de $i'loace, dar nu

trebuie să uită$ de aspectul liniştii. 9tunci cnd lucră$ cu un singur copil ne orientă$

spre deficien&a lui, şi pornind de la starea sa de spirit prezentă, %l conduce$ spre opusul

ei, pentru ca %n final să a'unge$ la ec"ilibru.


3/12

Euritmia se al/tur/ acestor arte, şi %ns/şi nu$ele ei %i defineşte $isiunea. Eurit$ia

este o artă a mişcării care e"primă prin gesturi şi forme specifice, de mişcare ale

membrelor şi corpului, legităţile vorbirii şi muzicii# 8ranspunnd %n do$eniu vizibil,

eurit$ia este vorbire vizibilă şi muzică vizibilă (!agdalene 200+).

Eurit$ia nu este nu$ai un e4erci&iu corporal ar$onios, ci şi o art/ care provine din

sufletescspiritual şi carel uneşte pe o$ cu aceste sfere. Este o artă care %şi propune

e4pri$area vorbirii şi a sunetelor prin inter$ediul $işcării. #ri$ele ele$ente de eurit$ie

%şi au originea %n +;++>+;+2, fiind co$puse sub %ndru$area lui Rudolf 6teiner,

%nte$eietorul antroposofiei. *n func&ie de scop sau for$at %n ti$p $ai $ulte ra$uri ale

eurit$iei1 eurit$ie scenică, pedagogică şi curativă.

? sor/ de scen/ a dansului şi $i$ei, euritmia este vorbire vizibilǎ şi muzicǎ

vizibilǎ, culoare şi sculptur/ %n $işcare. Eurit$ia artistic/ a fost ocrotit/ şi %ngri'it/ deMarie Steiner. #e scen/ eurit$ia este la ea acas/. Instru$entul ei de e4pri$are este

corpul omenesc, la care cnt/ sufletul, %ntregul trup devenind mijlocitor al expresiei

artistice. 7iecare vocal/, consoan/ şi nuan&/ a cuvntului, a vorbirii, fiecare not/

$uzical/, interval sau acord $uzical are o $işcare intrinsec/ ce este revelat/ printrun

gest euritmic.

Euritmia poeticǎ este @vorbire vizibilǎ-în spaţiuA.

Euritmia muzicalǎ este @cântare vizibilǎ-în timpA.Borbirea şi cntul sunt dou/ posibilit/&i de e4pri$are a sufletului o$enesc. *n

acest sens eurit$ia este @revelaţia sufletului omenescA.

Eurit$istul reveleaz/, prin $işcare, legit/&ile obiective ale vorbirii, ale $uzicii şi

nu i$presiile lui subiective. El se concentreaz/ s/ redea for&ele creatoare pe care autorul

lea folosit %n $o$entele de inspira&ie. 8rupul o$enesc este te$plul sufletului şi al

spiritului. 9cestea locuiesc templul pe parcursul vie&ii o$ului. 6ufletul pl/s$uieşte

vorbirea şi cntul prin inter$ediul laringelui, unul dintre cele $ai nobile organe, c/ci

prin poarta lui se reveleaz/ cuvântul, cuvntul originar pierdut. *n euritmia poeticǎ trupul

%ntreg devine laringe deoarece $e$brele realizeaz/ %n $od vizibil aceleaşi $işc/ri pe

care le s/vrşeşte invizibil laringele %n ti$pul vorbirii. unoaşterea şi st/pnirea legilor

cuvntului originar pierdut este sensul unui studiu dea lungul %ntregii vie&i dedicate

eurit$iei. Studiul de bazǎ al eurit$iei dureaz/ =5 ani şi are ca scop cştigarea treptat/ a


4/12

capacit/&ii de a st/pni instu$entul de lucru, trupul, aşa cu$ un student la vioar/ %nva&/

s/şi st/pneasc/ instru$entul %n $od virtuos. Rudolf 6teiner precizeaz/ c/ acest studiu

de baz/ trebuie s/ aib/ orientare pur artisticǎ. 3up/ %nc"eierea studiului de baz/ este

posibil/ o specializare %n do$eniile1

eurit$ie artistic/ ( ani)

eurit$ie pedagogic/ (+ an)

eurit$ie curativ/ (+ an şi C luni).

Eurit$ia cobort/ pe #/$nt se si$te cu adev/rat acas/, pe scen/. 3ar %n

pedagogie, %n do$eniul terapeutic, %n fabrici etc. eurit$ia poate fi, de la sine %n&eles,

oaspete. *n şcolile Daldorf eurit$ia este obligatorie pe parcursul celor + ani de studiu.

Euritmia &n 'eagogia urativ#

*n cadrul paletei de posibilit/&i oferite de pedagogia curativ/, euritmia curativǎ ocup/ un loc central, %ntruct plasarea ei %n do$eniul suprasensibil %i confer/ a$ple virtu&i

terapeutice. *n eurit$ia curativ/, anu$ite ele$ente fonetice ac&ioneaz/ %n sensul %nvingerii

unei anu$ite unilateralit/&i cauzate de "andicap. !işc/rile eurit$ice sunt transfor$ate şi

intensificate %n ele$ente de eurit$ie curativ/, care sunt e4ecutate confor$ unor $odalit/&i

rit$ice bine definite. u a'utorul consoanelor se ac&ioneaz/, de pild/, plastic asupra

organiza&iei corporale, vocalele, di$potriv/, sti$uleaz/ %n sensul desc"iderii c/tre lu$e.

Eurit$ia $odelează corpul %ntrun instru$ent care, prin inter$ediul $işcăriireuşeşte să dea e4presie (vizuală) cuvntului şi tonului. esturi instinctive, ca de pildă

F9"@ e4pri$at %n $o$ente de surpriză, sau F?"@ ad$ira&ie, au fost plăs$uite ca

gesturi vocalice. *n do$eniul consoanelor, lu$ea este interiorizată prin i$itare1 FB@

pentru $işcarea unduită a apei, FR@ pentru %nvrtirea ro&ii etc. (!agdalene 200+).

9colo unde $ai ales se$nifica&iile sunt e4pri$ate prin li$ba', se adaugă $işcarea

în spaţiu. 9stfel, iau naştere din $işcarea unor persoane singulare sau a unor grupe

anu$ite for$e. Esen&ial %n eurit$ie este e4pri$area rit$ului unui te4t vorbit.

#rin gesturi şi $işcări ale $e$brelor superioare şi corpului sunt redate %n

principal sunetele vorbirii, stări sufleteşti, tonuri, intervale şi ar$onii $uzicale. #rin

for$ele coregrafice parcurse individual sau configurate %n grup, apar ele$entele for$ale,

con&inuturile ideatice, sensurile şi structurile ce stau la baza crea&iilor poetice sau a

co$pozi&iilor $uzicale.


5/12

Explicarea mişcrilor eurtimice

Eurit$ia curativ/ ur$/reşte crearea unei i$agini prin care copilul poate să

si$bolizeze o trăire sufletească, prin vocale. *n general se lucrează vocalele acestea

avnd un efect de liniştire pentru copiii agita&i.

el $ai adesea sunetul pe care %l scoate copilul $ic, desc"is %ntru totul spre lu$e

şi spre tot ce %i oferă aceasta se regăseşte %n vocala ! "! care e4pri$ă o stare interioară a

unei fiin&e. 9ceasta se $aterializează prin gesturi, %n cazul copiilor cu deficien&ă se

%ntlneşte des greutatea de a ieşi prin gesturi se oglindeşte o re&inere, %nc"idere,

interiorizare. 8răirea interioară influen&ează gesturile, $işcările, trăirea e4eterioară. Ei,

copiii, trăiesc, sunt acolo, c"iar dacă se $işcă doar u$erii, capul, degetele este o $are

realizare, un pas i$portant.

opilul nu are %ncredere %n el, %ncrederea de a ieşi %n lu$e cu gestul lui. reutateade a ieşi %n afară cu gestul lui se $aterializează %n greutatea de a al lua pe coleg de $nă,

de a avea o trăire de el cu el, iar gesturile care ar a'unge a$ple denotă dorin&a de a ieşi

din lu$e, dorin&a de co$unicare, care rezultă %ntrun scop de socializare#

9poi apare litera !E!# 9ceasta ca trăire sufletească reprezintă o grani&ă %ntre $ine

(copil) şi lu$e. a să fie grani&ă trebuie să conştientizeze că e4istă o lu$e afară.

opiii cu deficien&ă $intală, de e4e$plu cei cu autis$ se regăsesc %n lucrurile,

oa$enii de care sunt dependen&i şi nu $ai e4istă grani&e, lu$ea este %n el, %n copil, şi suntele$ente vitale, ele$ente de care intră %n depărtare, %n orizonturi. Istericul nu are

proble$e de interiorizare.

*n )*) te $inunezi, a'ungi la o anu$ită vrstă cnd se pun grani&e %ntre $ine şi

lu$e. 9pare )E) perioada de negativis$. 9poi cnd se ridică apare starea de )+ ) . 9ici

conştientizează ca persoană personalitatea, şi dacă personalitatea este negată este bine a

fi modelată şi nu restricţionată. 3e unde trebuie să reiasă o personalitate sănătoasă. !$!

reprezintă perioada AeuA dar nu AeuA egoist ci un Aeu A %n rela&ie cu ceilal&i şi cu $ediul

%ncon'urător.

*n ),) apare trăirea de dragoste, de iubire %n cerc, care %i apar&ine lui, copilului,

pe care %l iubeşte, %l acceptă. :o&iunea de %ntreg al lui A?A %n inconştient apare ca no&iune

de dragoste dată, nu pri$ită, atribuită %n afară. Iubeşte lu$ea, $ediul lui.


6/12

*n )) apare starea de curiozitate, frică, cunoaştere. eea ce %nainte era pentru

copil o plăcere nor$alitate, acu$ este o stare de frică 3e e4e$plu dacă pnă acu$

copilul $ergea din bucătărie pe %ntuneric, are nevoie de lu$ina aprinsă.

Este o ulti$ă perioadă de dezvoltare care intră %ntro lu$e a cunoaşterii. 3acă nu

este %nso&it cu$ trebuie, %şi pierde %ncrederea. 3e aceea este bine să ştie că este %nso&it, că

nu este bine să fie lăsat singur, că este cineva alături c"iar dacă este undeva $ai departe.

oncluzionnd1 se desc"ide %n A9A, conştientizează %n AEA, apare AIA , trebuie să %i

iubească şi să %i fie dor de colegi, A?A despăr&ire, A


7/12

($odalită&i de co$unicare interpersonală), adaptarea estetică (te"nici de e4presie

corporală), adaptarea educativă (Răcăşan 2002).

Referinduse la psi"o$otricitate, 3e!eur a eviden&iat e4isten&a unor raporturi

%ntre $otricitate, intelect şi afectivitate, iar . #/unescu a eviden&iat că @psi"ologia

de$onstrează că actul $otor stă la baza organizării cunoaşterii şi %nvă&ării, deter$innd,

%ntro propor&ie considerabilă, organizarea $intală a persoaneiG @.

6tudiul psi"o$otricită&ii ne relevă acele aspecte care %i per$it copilului săşi

for$eze siste$ul de $işcări prin inter$ediul cărora poate ac&iona %n orice condi&ii, pe

baza propriilor decizii, cu eficien&ă, spontaneitate şi rapiditate (9lbu 200C, p. +0).

9stfel, studiul psi)omotricităţii este considerat primordial în organizarea

procesului instructiv-educativ-recuperator pentru toate v(rstele şi tipurile de deficienţi,

ca şi pentru persoanele obişnuite. Educarea psi"o$otricită&ii de&ine un loc i$portant %nterapeutica educa&ională, dacă &ine$ cont de faptul că deficien&a $intală este asociată, %n

general, cu debilitatea $otrică. *n general, "andicapul de intelect presupune lipsa

ec"ipa$entului psi"ologic al pri$ei copil/rii, ceea ce i$pune ca printro educa&ie

siste$atică să se reia şi să se co$pleteze ac"izi&iile privitoare la $ecanis$ele $otorii şi

psi"o$otrice care constituie baza pentru toate $ecanis$ele $entale, pregătind for$ele

de activitate intelectuală superioară.

#si"o$otricitatea cuprinde $ai $ulte arii de dezvoltare printre care1 sc)ema

corporală, lateralitatea, organizarea spaţio-temporală, ec)ilibrul dinamic şi static.

- sc(ema corporalǎ - după 9. Hreindler (+;,p. C=) no&iunea se referă la organizarea

şi perceperea localizării stimulilor, la relaţiile reciproce dintre părţile corpului, la

relaţiile acestor părţi cu mediul înconjurător şi imaginea spaţială pe care o are omul

despre sine# 9utorul afir$ă că i$aginea corporală este clădită pe unită&i senzoriale venite

din sferele tactile, vizuale, labirintice şi Jinestezice.

- lateralitatea ) conceptul e"primă cunoaşterea părţii drepte sau st(ngi a corpului,

abilitatea motrică care permite controlul acestor două părţi simultan sau separat#

- organizarea spaţio ) temporalǎ ) structura perceptiv motrică de spaţiu se realizează

în mod special pe baza cunoaşterii sc)emei corporale proprii şi a altor persoane, pe

cunoaşterea poziţiilor propriului corp precum şi a obiectelor în acţiune pe baza unor

acumulări din e"perienţa proprie & vizuală, *inestezică şi auditivă'#


8/12

Educaţia psi(omotric a copilului deficient mintal ) cu ajutorul euritmiei

!ducaţia psi)omotorie este o activitate recuperatorie specifică comple"ă, prin

care, cu ajutorul unor metode speciale, se educă, se antrenează, se formează deprinderi

psi)omotorii acelor persoane care prezintă aspecte deficitare în această arie.

a scop educa&ia psi"o$otrică %şi propune să educe siste$atic diferite conduite

$otrice şi psi"o$otrice care să faciliteze participarea $obilă şi conştientă a deficientului

$intal %n via&a şcolară şi profesională, pentru ai pregăti integrarea socială (Berza +; ).

* cercetare personalǎ a demonstrat cǎ acest scop poate fi atins şi cu ajutorul

euritmiei# *biectivele şi ipotezele cercetǎrii ur$/reau s/ dovedeasc/ faptul c/1

- *nvă&area şi practicarea e4erci&iilor eurit$ice contribuie la for$area co$ponentelor

psi"o$otricită&ii (sc"e$ă corporală, lateralitate, orientare spa&iote$porală, etc.)

Educa&ia psi"o$otrică prin inter$ediul e4erci&iilor eurit$ice contribuie %n $od pozitivla dezvoltarea şi %$bunătă&irea utilizării co$ponentelor psi"o$otrice %n cadrul actului

grafic de scriere a literelor (vocalele a, e ,i, o, u ).

*n cadrul cercet/rii, pentru atingerea acestor obiective, a fost elaborat - printre altele - un

plan de intervenţie euritmicǎ# 8abelul de $ai 'os cuprinde cteva e4e$ple de activit/&i

care pot fi abordate %ntro astfel de interven&ie eurit$ic/, avnd ca scop final

%$bun/t/&irea capacit/&ilor psi"o$otrice ale copilului cu diferite dizabilit/&i sau

deficien&e.%lan de intervenţie euritmic

+coala, instituţia& ........................................

Ec(ipa de lucru& ..........................................

%roblemele cu care se confrunt copiii (rezultatele evaluării co$ple4e)1 deficien&ă

$intală severă>$oderată, tulburări ale co$ponentelor psi"o$otrice.

%rioritţi pentru perioada& ........................................


9/12

*biective onţinuturiMetode şi

mijloace derealizare

%erioadade

intervenţie

riterii minimale de apreciere a progreselor Metode şiinstrumente de

evaluare

.ealizareaformaţiei de /cerc!şi identificarealocului fiecruia încadrul acestuia

ruparea %n cerc prinKocuri de adunare1 Prieteniiîn căsuţă sau Puii în cuibKocuri de $işcare %nfor$a&ie de "oră, pe bazacntecului +lunelul 6au $ers %n cerc pe versuri

care1 să e4pri$e şi să%nde$ne la $işcare

E4plica&ia

Koc didactic, 'oc de rol,de$onstra&ia,observa&iadiri'ată,

e4erci&iul

................

#rezintă interes crescut avnd %n vedere faptulcă este ceva nou şi nu sunt nevoi&i să stea %n

bănci.opiii %$preună cu cadrele didactice reuşesc săse aşeze %n for$a&ie de cerc %n ur$a 'ocului.3upă aşezarea %n cerc, intervine $ersul rit$aticşi $işcarea pe baza cntecului.

?bservareasiste$atică

%arcurgerea unuitraseu cu formgeometric simpl0de dreapt şi cerc0prinrealizarea prinimitare a ţinuteicorporale cuaccent pe1verticalitate!

Kocurile1 Plimbare la pădure, cu recere peste pod şi colirea lacului

'ocuri de prezentare1 +şa sunt eu., /nde sunteţi0 – 1ată-ne.

3e$onstra&iae4plica&ia,e4erci&iul,

proble$atizare

.................

6ala de clasă fiind a$ena'ată confor$ principiilor pedagogiei curative con&ine un col&al naturii, copiii se pli$bă pe lng/ lanul degru, etc.6e prezintă cadrul didactic, punnd accent pe

pozi&ia corporală1 verticalitate, pe cu$ este1 +şa sunt euL (lund pozi&ia de drept, z$bind saufiind trist ). opiii vor lua la rndul lor o pozi&ie,aceasta e4pri$nd starea lor afectivă %n acel$o$ent şi %ntro oarecare $ăsură

personalitatea.E41 unii stau $ai grbovi&i, al&ii abia ridicăcapul, unii veseli şi drep&i.

?bservareasiste$atic/

Menţinerea

ec(ilibrului cuaccent pe/verticalitate!

$ers pe vrful picioarelor

$ers %n ec"ilibru pe bancă, bandă spri'in pe un singur picior&inerea unui caiet %nec"ilibru pe cap

3e$onstra&ia,

e4plica&ia,e4erci&iul ................

?bserva&ia

onştientizareacomponentelorsc(emei corporale&membre0 trunc(i şicap

#oezii co$binate cu$işcări ale co$ponentelorcorpului, contribuind laconştientizarea acestora.

E4punerea

3e$onstra&ia,e4erci&iul

................

adrul didactic %$preună cu copiii rostesc poeziile şi realizează $işcările corespunzătoarecare denu$esc păr&ile co$ponente ale corpului1cap, trunc"i, picioare, oc"i, nas, etc.,identificndule şi precizndule locul.

?bserva&iasiste$atică

9


10/12

oordonareamişcrilormembrelor

E4erci&ii de balansare a$e$brelor, de rotire a

bra&elor ducerea unui bra&lateral precedat de aceeaşi$işcare a picioruluico$binarea săriturilor cu$işcări de bra&e

3e$onstra&ia,e4erci&iul

................

adrul didactic lucrează cu fiecare copil pnăreuşeşte sa realizeze e4erci&iul.Malansare a unui bra& %nainte şi %napoi este

precedată de aceeaşi $işcare a piciorului deaceeaşi parte.a fiecare săritură pe loc, o $işcare de

bra&e($inile pe u$eri, pe şold etc.)%arcurgerea unuitraseu aplicativ înlimit de timp

Kocurile1 Plimbare la pădure, recere peste pod

3e$onstra&ia,e4plica&ia,e4erci&iul

.................#entru a %n&elege trecerea ti$pului, acesta se$ăsoară cu a'utorul unei clepsidre.

.edarea prinimitaţie a gesturiloreuritmice vocalice

Kocuri de $işcare pentrugesturi sufleteşti vocaliceinstinctive1 Faaa"A, FeeeiA,Fiiiată$ăA, Fooo"A,Fuuu"A.

3e$onstra&ia,i$ita&ia,

proble$atizare.................

E4pri$area ui$irii1 aaaa,eeeca trăire sufletească reprezintă o grani&ă%ntre $ine şi lu$e, conştientizarea lu$iie4terioare.3ă$ e4e$ple din via&a de zi cu zi1 cnd neface$ apari&ia1 @iiiiiiiiiată$ăLA@?ooA o dragoste, iubire %n cerc@


11/12

Exprimarea prinforme de mişcare aacţiunilor şi aatmosferei dinpoezie

opacul are un trunc"i - ,i$aginea unei berze care are aripile lngă corpapoi şi le desc"ide, iar barza are aripi $ari.Ni berzele vin, I pe bolta cerească de la soare,soarele u$ple prispa, ct e de $are prispaOReise 9, un 9 $are care coboară şi urcă din nou

spre soare.#entru %nceput doar se $erge peversuri, apoi este de$onstrată i$agineatrunc"iului, cu coroana $are, ne %ntoarce$ pe 9cald şi senin I apoi berzele vin E şi reveni$ cu#rispa e plină de soare.

?bservareasiste$atică,Evaluareafinală,evaluare

practică.

*bservaţii în urma aplicǎrii planului de intervenţie euritmicǎ

participan&ii la studiu fiind diferi&i, la fel şi rezultatele lor la probele de evaluare şi rezultatele din partea de interven&ie au fost diferite. Rezult/ c/ probele de

evaluare nu sunt aceleaşi la to&i subiec&ii deoarece unii dintre ei reuşesc realizarea unora dintre ite$ii corespunzători probelor de evaluare, al&ii nu, astfel, se

&ine cont de particularităţile individuale ale fiecărui participant la evaluare şi interven&ie.

progra$ul de interven&ie este acelaşi pentru to&i participan&ii deoarece ur$ăreşte aceleaşi obiective şi este conceput prin inter$ediul obiectivelor pedagogiei

curative care per$ite accesul la desfăşurarea activită&ilor a tuturor copiilor cu deficien&e, %n special deficien&e $intale, indiferent de gradul acestora. activită&ile cuprinse %n planul de interven&ie sunt prezentate %ntro gradare pozitivă, plecnduse de la si$plu, particular, concret, a'ungnduse la co$ple4,

general şi abstract, respectnduse particularită&ile individuale ale participan&ilor.

6e observ/ c/ interven&ia bazată pe eurit$ie are repercursiuni pozitive asupra nivelului dezvoltării co$ponentelor psi"o$otrice, observnduse o $ai

$are %ncredere a copilului %n folosirea acestora, precu$ şi o eficien&ă $ai crescută %n activită&ile care presupun e4ersarea abilită&ilor perceptiv$otrice,

concretizată prin scăderea frecven&ei confuziilor %n ceea ce priveşte ele$entele de orientare spa&ială, lateralitate, sc"e$ă corporală. 9stfel, se poate

concluziona că obiectivele cercetării au fost %ndeplinite, iar datele par să indice că ipotezele sunt valide, dar ră$ne ca cercetările ulterioare să le confir$e.

11


12/12

3eoarece au fost observate anu$ite %$bunătă&iri ale co$ponentelor psi"o$otrice

ale participan&ilor, %n ciuda perioadei scurte de ti$p %n care a avut loc desfăşurarea unor

activită&i eurit$ice destinate e4ersării abilită&ilor $otrice, acest studiu atrage aten&ia

asupra i$portan&ei conceperii unor progra$e de interven&ie pentru copiii şcolari cu

deficien&ă $intală severă şi $oderată, bazate pe e4erci&ii eurit$ice, care să contribuie la

dezvoltarea cognitivă a copiilor şi la a$eliorarea func&iilor deficitare.

2ibliografie

9lbu, ., (200C). Psi)omotricitatea5 metodologia educării şi reeducării psi)omotrice,Iaşi1 Institutul European

Ernst!ic"ael, H., (2005). 6azele antropologice ale pedagogiei 7aldorf , lu':apoca1

8riade

Hreindler. 9., (+;). +gnozii şi apra"ii, Mucureşti1 Editura 9cade$ică, R. 6. R.

!agdalene, 6., (200+) . !uritmie – o introducere, lu'.:apoca1 8riade

!ic"el, !., (+;;;). 8iaţa împreună# Perceval, o comunitate antroposofică de pedagogie

curativă şi terapie socială, lu':apoca1 8riade

#ăunescu, ., !uşu, I.(+;;0). 9ecuperarea medico-pedagogică a copilului )andicapat

mintal, Mucureşti, Ed. !edicală

Răcăşan, !., (2002). Psi)opedagogia )andicapurilor neuromotorii,

Documents

Euritmia in Pedagogia Curativa