Europa:

Uniunea Europeană

Caietul profesorului

2 | Europa: Caietul profesorului

Simbolurile din căsuțe au următoarele semnificații:

! Informații

? Soluție

* Recomandări

Europa: Caietul profesorului, precum și Europa: O revistă pentru tineri pot fi găsite online, la adresa:

http://europa.eu/teachers-corner/index_ro.htmhttp://bookshop.europa.eu

Comisia EuropeanăDirecția Generală ComunicareInformarea cetățenilor1049 BruxellesBELGIA

Manuscris finalizat în noiembrie 2014Text: Eckart D. Stratenschulte, Academia Europeană din BerlinEuropa: Caietul profesorului, supliment la Europa: O revistă pentru tineri, a fost publicat inițial în Germania de „aktion europa” (Guvernul Federal, Parlamentul European, Comisia Europeană). A fost editat și actualizat de către Comisia Europeană, Direcția Generală Comunicare. Formatul inițial a fost creat de editura Zeitbild și Agenția pentru comunicare, Berlin/MetaDesign AG, Berlin. Seria de fotografii cu tinerii Alice, Jeanette, Jello, Motian și Patricia a fost pusă la dispoziție, de asemenea, de Zeitbild.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2015

Versiunea tipărită ISBN 978-92-79-40277-7 doi: 10.2775/38483 NA-04-14-842-RO-C

PDF: ISBN 978-92-79-40254-8 doi: 10.2775/33864 NA-04-14-842-RO-N

12 pagini – 21 × 29,7 cm© Uniunea Europeană, 2015Reproducerea este autorizată. Pentru reproducerea și utilizarea fotografiilor individuale, este necesar acordul direct al deținătorilor drepturilor de autor.

Europa: Caietul profesorului | 3

1. Europa în viața de zi cu zi

Cât de departe se află „Bruxelles-ul”?! p. 5

Comisia Europeană organizează de două ori pe an sondaje de opinie pentru a afla ce cred cetățenii UE despre problemele care preocupă Europa. Aceste sondaje pot fi consultate la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm

Pagina de start este în limbile engleză și franceză, dar majoritatea rapoartelor sunt disponibile în mai multe limbi ale UE.

Cum funcționează Uniunea Europeană?

La nivelul întregii Europe, 52 % dintre cetățenii UE (așadar peste jumătate) pretind că înțeleg cum funcționează UE.

În orice caz, sondajele de opinie publică organizate periodic de Comisia Europeană, care poartă numele de „Eurobarometru”, conțin o serie de întrebări menite să testeze nivelul real de cunoștințe al respondenților.

70 % știu că membrii Parlamentului European sunt aleși de către cetățeni. 14 % cred că Elveția este în UE, în timp ce alți 13 % recunosc că nu știu.

Sursa: Eurobarometru nr. 81 (primăvara 2014) (http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb81/eb81_publ_en.pdf)

Mic chestionar despre Europa?/* p. 5

După aderarea Croației în iulie 2013, numărul statelor membre ale Uniunii Europene a ajuns la 28.

Membrii Parlamentului European sunt aleși în mod direct de către cetățeni prin alegeri generale și prin vot secret.

În ianuarie 2015, nouăsprezece state membre ale UE adoptaseră deja euro drept monedă națională.

Bugetul total al UE reprezintă 1 % din produsul intern brut (PIB) al statelor membre ale UE. PIB-ul este valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse într-un an.

A se vedea: http://ec.europa.eu/budget/index.cfm

Curtea de Justiție a Uniunii Europene are sediul la Luxemburg. Bruxelles este sediul Comisiei Europene. Parlamentul European are sediul la Strasbourg (dar se întrunește și în ședințe plenare scurte la Bruxelles), iar capitala portugheză Lisabona este locul în care s-a semnat tratatul actual.

Atunci când analizați răspunsurile elevilor, trebuie să țineți cont de faptul că aceștia s-ar putea să nu fie informați sau să nu cunoască ultimele noutăți.

Ce relevanță are UE pentru viața noastră? Zece exemple

* p. 6

După acest exercițiu, elevii ar trebui lăsați să își prezinte propriile observații și să discute propriile experiențe.

Educație și studii în alte țări ale UE? p. 8

Elevii vor veni, fără îndoială, cu argumente pro și contra unui sejur de studiu într-o altă țară. Printre argumentele în favoarea unui sejur de studiu în străinătate s-ar putea număra: dobândirea unor noi experiențe; cunoașterea unor oameni noi; aflarea modului în care alții abordează anumite aspecte; îmbunătățirea competențelor de limbi străine; lărgirea propriului orizont etc. Eventualele motive pentru a nu studia în străinătate cuprind: despărțirea de prieteni și de rude; dificultățile întâmpinate atunci când studiezi într-o limbă străină (și, prin urmare, obținerea eventuală a unor note mai mici la învățătură); dorul de casă; aspectele relaționale; costurile ridicate de călătorie pentru a vizita prietenii și familia etc.

Simboluri europene? p. 9

1. Pașaportul Uniunii Europene identifică titularul drept cetățean al Uniunii Europene.

2. Permisul de conducere UE este valabil în întreaga Europă. Începând din 2012, cele 110 modele diferite de permise de conducere existente în UE au început să fie înlocuite cu un permis de conducere european uniform, conform legislației europene în vigoare. De atunci, toate permisele de conducere nou-eliberate trebuie să fie permise UE. Vechile permise de conducere rămân valabile până în 2033, după care va fi obligatorie schimbarea lor cu permise noi.

3. Eticheta energetică a UE evaluează consumul de energie electrică și de apă necesar pentru funcționarea aparatelor și le încadrează într-o clasă de la A (cel mai eficient din punct de vedere energetic) la G (cel mai ineficient).

4. Marcajul CE este o etichetă privind siguranța produselor prevăzută în legislația UE pentru anumite produse. Nu este o marcă de calitate. Marcajul CE a fost creat cu scopul principal de a garanta consumatorului final că produsele vândute în cadrul Spațiului Economic European (SEE) sunt sigure. SEE cuprinde UE și țările AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb) (dar nu și Elveția). Marcajul CE este adesea considerat ca fiind un „pașaport” pentru piața internă.

5. Potrivit Comisiei Europene, noua siglă ecologică a UE, obligatorie începând din 2010 pentru produsele ecologice, garantează că:

cel puțin 95 % dintre ingredientele de origine agricolă ale produsului au fost obținute prin metode ecologice;

produsul respectă normele sistemului oficial de control; produsul provine direct de la producător sau prelucrător într-un

ambalaj sigilat; produsul poartă numele producătorului, al prelucrătorului sau al

vânzătorului, precum și denumirea sau codul organismului de control.

Sursa: http://ec.europa.eu/agriculture/organic/consumer-confidence/logo-labelling_ro

Obiectivul acestui capitol este să familiarizeze elevii cu felul în care Uniunea Europeană este implicată în viața noastră cotidiană. Scopul urmărit este acela de a stârni curiozitatea cu privire la UE.

4 | Europa: Caietul profesorului

Obiectivul acestui capitol este să prezinte statele membre ale Uniunii Europene și să sublinieze faptul că UE și Europa nu înseamnă același lucru. Primul obiectiv este să familiarizeze elevii cu UE. Ar trebui subliniat motivul inițial al înființării UE, și anume acela de a asigura pacea între statele membre. Vă recomandăm să subliniați faptul că prima formă a UE, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), a fost creată la scurt timp după sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Tratatul CECO a fost semnat în 1951 și a intrat în vigoare în 1952. La momentul respectiv, încă mai exista o suspiciune reciprocă considerabilă între părți. Tratatele de instituire a Comunității Economice E uropene (CEE) și a Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom) au fost semnate în 1957 și au intrat în vigoare în 1958. Ele sunt în prezent cunoscute sub numele de „Tratatele de la Roma“.

2. Uniunea Europeană — ce este ea de fapt?

Țara Data aderării Populația (2014) CapitalaBelgia Membru fondator 1952/1958 11,2 milioane BruxellesFranța Membru fondator 1952/1958 65,9 milioane ParisGermania Membru fondator 1952/1958 80,8 milioane BerlinItalia Membru fondator 1952/1958 60,8 milioane RomaLuxemburg Membru fondator 1952/1958 0,5 milioane LuxemburgȚările de Jos Membru fondator 1952/1958 16,8 milioane Amsterdam (*)Danemarca 1973 5,6 milioane CopenhagaIrlanda 1973 4,6 milioane DublinRegatul Unit 1973 64,3 milioane LondraGrecia 1981 11,0 milioane AtenaPortugalia 1986 10,4 milioane LisabonaSpania 1986 46,5 milioane MadridAustria 1995 8,5 milioane VienaFinlanda 1995 5,4 milioane HelsinkiSuedia 1995 9,6 milioane StockholmCipru 2004 0,8 milioane NicosiaRepublica Cehă 2004 10,5 milioane PragaEstonia 2004 1,3 milioane TallinnUngaria 2004 9,9 milioane BudapestaLetonia 2004 2,0 milioane RigaLituania 2004 2,9 milioane VilniusMalta 2004 0,4 milioane VallettaPolonia 2004 38,5 milioane VarșoviaSlovacia 2004 5,4 milioane BratislavaSlovenia 2004 2,0 milioane LjubljanaBulgaria 2007 7,2 milioane SofiaRomânia 2007 19,9 milioane BucureștiCroația 2013 4,2 milioane Zagreb

Ce alte cunoștințe aveți despre aceste țări — sau ce puteți afla despre ele?

* p. 11

Este posibil ca majoritatea elevilor să fi avut propria experiență în ceea ce privește alte state membre. Vă recomandăm să îi invitați să o împărtășească („Ce altceva mai știți despre țările din Europa?”) și să o structureze. Astfel se vor putea elabora „fișe informative”

corespunzătoare, cel puțin pentru unele state membre. Acestea s-ar putea realiza și în perechi sau grupuri. În acest mod, elevii vor avea senzația că pot contribui cu propria lor experiență la discuție.

(*) Capitala Țărilor de Jos este la Amsterdam, chiar dacă sediul guvernului și al familiei regale se află la Haga.

NB: Alte fapte și cifre pot fi găsite în toate limbile oficiale la adresa: http://europa.eu/abc/euslides/index_ro.htm

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu

Elevii pot colora harta astfel: Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos în roșu; Danemarca, Irlanda și Regatul Unit în maro; Grecia în roz; Portugalia și Spania în galben; Austria, Finlanda și Suedia în albastru închis; Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia în verde; Bulgaria și România în albastru deschis; Croația în violet.

Care sunt statele care fac parte din Uniunea Europeană?

? p. 11

Europa: Caietul profesorului | 5

3. Cum funcționează Uniunea Europeană?

Mic chestionar despre Europa? p. 12

1. Valletta, Malta. Potrivit guvernului maltez, aceasta are 6 675 de locuitori.

2. Temperatura medie cea mai scăzută se înregistrează la Vilnius, în Lituania, și anume – 8 °C în ianuarie. Cea mai ridicată temperatură estivală se înregistrează în Nicosia, Cipru, cu o temperatură maximă medie de 36 °C.

3. Cel mai înalt munte din UE este Mont Blanc (4 810 m) din Alpi, la frontiera dintre Franța și Italia.

4. UE este mărginită de Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Mediterană, Oceanul Atlantic și Marea Neagră.

5. UE are șapte monarhii (Belgia, Danemarca, Luxemburg, Țările de Jos, Spania, Suedia și Regatul Unit). Belgia, Țările de Jos, Spania și Suedia au rege în calitate de șef de stat. În Danemarca și Regatul Unit, regina este șeful statului. În Luxemburg, șeful statului poartă titlul de mare duce.

6. Trei: neerlandeză, franceză și germană.

7. Germania, cu aproximativ 80 de milioane de locuitori.

8. Franța, cu aproape 544 000 km².

9. Cea mai la est capitală este Nicosia, capitala Ciprului, aflată la 35°10’ latitudine nordică și 33°21’ longitudine estică.

Întrebare specială pentru cunoscători

10. Numărul stelelor nu are nicio legătură cu numărul de state membre. Există 12 stele deoarece 12 este, în mod tradițional, simbolul integralității, al perfecțiunii și al unității. Prin urmare, drapelul rămâne neschimbat, chiar dacă aderă noi țări.

Sursa: http://europa.eu/about-eu/basic-information/symbols/flag/index_ro.htm

Vorbiți limba europeană?? p. 12

Cele 24 de limbi oficiale ale UE sunt: bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estoniană, finlandeză, franceză, germană, greacă, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, poloneză, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză.

Istoria UE în imagini? p. 15

Coloana din stânga, de sus în jos: 6 — 1 — 3.Coloana din dreapta, de sus în jos: 2 — 5 — 4 — 7.

Obiectivul acestui capitol este să prezinte instituțiile Uniunii Europene și să ofere o idee despre modul în care funcționează UE.

DescriereConsiliul European

Consiliul Uniunii Europene

Parlamentul European

Comisia Europeană

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Banca Centrală Europeană

Curtea de Conturi Europeană

Înaintează propuneri pentru legislația UE

x

Este alcătuit(ă) dintr-un reprezentant pentru fiecare stat membru

x x x x Numai statele membre cu moneda euro

x

Stabilește rata de bază a dobânzilor

x

Controlează cheltuielile Uniunii Europene

x

Este ales de către populație x

Aprobă legislația UE (regulamente/directive)

x x

Desemnează în comun președintele Comisiei Europene

x x

Administrează UE x

Reprezintă interesele cetățenilor x

Reprezintă interesele statelor membre/ale guvernelor acestora

x x

Hotărăște cu privire la interpretarea legilor UE

x

Stabilește liniile de politică x

Cine ce face în UE?? p. 19

6 | Europa: Caietul profesorului

Ce este o petiție??/* p. 22

O petiție (din latină: petitio – „cerere”, „pledoarie”) este o cerere sau o plângere înaintată unei autorități competente sau unui organism reprezentativ. Aceasta este, de regulă, o cerere a cetățenilor adresată parlamentului lor de a modifica sau de a adopta anumite legi etc. Posibilitatea elaborării unei petiții este o componentă general recunoscută a drepturilor democratice. Petițiile adresate p arlamentelor se trimit Comisiei pentru petiții competente, care le examinează și oferă răspunsuri la acestea.

Parlamentul European a creat o Comisie pentru petiții care să se ocupe de petițiile primite din partea cetățenilor. Dacă locuiți într-un stat membru și considerați că v-au fost încălcate drepturile de cetățean al UE și dacă doriți să trimiteți o plângere individuală sau să solicitați Parlamentului European să ia o poziție cu privire la o chestiune de interes public, puteți apela la această Comisie pentru

petiții (independent sau împreună cu alții), în scris sau prin i ntermediul site-ului internet al Parlamentului European.

Cele mai multe dintre petițiile adresate Comisiei pentru petiții se referă la chestiuni de securitate socială, protecție a mediului, armonizare fiscală, liberă circulație și recunoaștere a calificărilor.

De regulă, și parlamentele naționale au comisii pentru petiții sau ombudsmani, cărora cetățenii le pot adresa plângeri. Puteți găsi mai multe informații pe site-ul internet al Ombudsmanului European, care cuprinde și informații despre rețeaua europeană a ombudsmanilor: http://www.ombudsman.europa.eu/home.faces

De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, cetățenii au dreptul de a se reuni și de a obliga Comisia să abordeze o anumită problemă. O inițiativă a cetățenilor trebuie să fie susținută de cel puțin un milion de cetățeni ai UE, ceea ce înseamnă 0,2 % din populație, iar aceștia trebuie să provină din cel puțin șapte din cele 28 de state membre. În fiecare dintre aceste șapte state membre este necesar un număr minim de semnatari. Prin urmare, nu sunt suficienți 999 994 de semnatari dintr-un stat membru și un singur semnatar din celelalte șase state membre.

Trebuie reținut faptul că o inițiativă a cetățenilor europeni trebuie să se refere la chestiuni care intră în sfera competențelor Uniunii Europene și care nu sunt în contradicție cu valorile fundamentale ale UE. De exemplu, o inițiativă a cetățenilor de a introduce pedeapsa cu moartea nu ar fi eligibilă, deoarece ar fi în contradicție cu Carta drepturilor fundamentale. O inițiativă a cetățenilor privind aspecte legate de organizarea școlilor ar fi, de asemenea, neeligibilă, întrucât

Instituțiile Uniunii Europene? p. 20

Aflați mai multe despre inițiativa cetățenească europeană

?/* p. 21

educația este un aspect reglementat de fiecare stat membru. O inițiativă a cetățenilor nu poate elabora legi direct. Nu este un referendum. Cu toate acestea, ea poate promova și/sau influența anumite decizii. Este deci o formă de conturare a deciziilor, mai degrabă decât de luare a deciziilor.

Inițiatorii au la dispoziție un an pentru strângerea unui milion de semnături (care pot fi electronice). Există în prezent mai multe inițiative în curs ale cetățenilor. Puteți găsi o listă actualizată a acestora, în toate limbile oficiale, la adresa http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/welcome?lg=ro

Elevii ar putea să își prezinte propriile sugestii cu privire la ceea ce ar dori să fie reglementat și ceea ce este important pentru ei. Aceasta este, de asemenea, o modalitate bună de a afla cu exactitate care sunt competențele UE (și de a afla că UE nu este în niciun caz o instituție responsabilă de tot).

Administrează Uniunea Europeană

Reprezintă șefi de stat sau de guvern

Stabilește obiective și priorități, soluționează diferende în cadrul

Consiliului Uniunii Europene

Prezintă propuneri

Ia decizii, adoptă directive și regulamente (adică legi)

Jurisprudență Control monetar Controlul veniturilor și cheltuielilor

Reprezintă guvernele

Reprezintă cetățenii

Parlamentul European

Comisia Europeană

Banca Centrală Europeană

Consiliul European

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europene

Curtea de Conturi Europeană

Europa: Caietul profesorului | 7

Mic chestionar despre Europa? p. 23

Cine este actualul președinte al Parlamentului European? Cine sunt celelalte persoane din fotografii?1. Social-democratul german Martin Schulz este președintele

Parlamentului European.2. Federica Mogherini, din Italia, este Înaltul Reprezentant al Uniunii

pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene. Funcția „Înaltului Reprezentant pentru politica externă și de securitate comună” a fost creată prin Tratatul de la Amsterdam, care a intrat în vigoare în 1999. Un deceniu mai târziu, Tratatul de la Lisabona a extins această funcție, adăugându-i responsabilități noi semnificative. Purtând din acel moment denumirea de „Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate”, această funcție a fost extinsă, de asemenea, pentru a include rolul de vicepreședinte al Comisiei.

3. Jean-Claude Juncker, fost prim-ministru al Luxemburgului, este președintele Comisiei Europene.

4. Donald Tusk, fost prim-ministru al Poloniei, este președintele Consiliului European.

Invitați parlamentarul european din circumscripția dumneavoastră să vă viziteze

* p. 23

Membrii Parlamentului European sunt foarte dornici să discute cu tinerii. De ce nu l-ați invita pe parlamentarul european din circumscripția dumneavoastră să vă viziteze clasa?

Toți membrii Parlamentului European au birou atât la Bruxelles, cât și în circumscripția lor, astfel încât este ușor să ajungeți la ei. Pentru mai multe detalii vă rugăm să vizitați pagina de internet: http://www.europarl.eu

Deputații noștri la Strasbourg și la Bruxelles? p. 22

NB: Aceste cifre variază uneori, deoarece mai vin membri sau mai pleacă.

Găsiți o listă a tuturor membrilor Parlamentului European și partidelor din care fac parte la următoarea adresă: http://www.europarl.europa.eu/meps/ro/map.html

Grupurile politice din Parlamentul EuropeanCâți membri are acest grup?

PPE — Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat) 219

S&D — Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European 191

ECR — Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni 71

ALDE — Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa 68

GUE/NGL — Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică 52

Verzi/ALE — Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană 50

EFDD — Grupul Europa Libertății și Democrației Directe 48

NI Deputați neafiliați 52

Obiectivul acestui capitol este să prezinte cele mai importante domenii de acțiune ale Uniunii Europene.

4. Cu ce se ocupă, de fapt, UE?

Mic chestionar despre Europa? p. 26

Răspunsul corect este 9 mai 1950. Aceasta este ziua în care ministrul francez de externe, Robert Schuman, a făcut apel la înființarea unei Comunități Europene în scopul de a asigura pacea permanentă în Europa. Această inițiativă a dus la înființarea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), care a început să funcționeze în 1952. Aceasta a fost prima dintre cele trei Comunități Europene care au fost constituite în 1958 în temeiul Tratatelor de la Roma din 1957, urmată de Comunitatea Economică Europeană (CEE) și de Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom). Tratatul de la Maastricht a fuzionat aceste Comunități pentru a forma Uniunea Europeană (UE). Din punct de vedere politic, 9 mai 1950 marchează nașterea Uniunii Europene, la exact cinci ani de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial.

Găsiți mai multe informații la următoarea adresă: http://europa.eu/about-eu/eu-history/founding-fathers/index_ro.htm

Cine ar trebui să decidă cu privire la moneda unică?

! p. 28

Această dezbatere poate fi un adevărat „subiect fierbinte” din perspectivă politică. Cele 19 state membre care utilizează moneda euro iau numeroase decizii în cadrul Eurogrupului, care se referă în mod direct la moneda unică, dar care au un impact și asupra celorlalte țări din UE. Prin urmare, este important să se analizeze cu atenție ce decizii trebuie luate și la ce nivel. Eurogrupul, care are propriul președinte — ministrul de finanțe din Țările de Jos, Jeroen Dijsselbloem — și propriul grup de lucru, este format din miniștrii de finanțe ai celor 19 țări din zona euro și coordonează politica economică a acestor state, astfel încât să creeze un maximum de stabilitate și coerență în cadrul zonei euro.

Eurogrupul încearcă să ajungă la un consens cu celelalte state membre, în special cu cele aflate în perioada de dinaintea intrării în zona euro, care vor trece la moneda unică în anii următori. Un exemplu în acest sens este Pactul euro plus, prin care statele participante se angajează să introducă măsuri de îmbunătățire a competitivității. Numele pactului ilustrează faptul că acesta include toate statele din zona euro, precum și alte țări ale UE (Bulgaria, Danemarca, Polonia și România).

8 | Europa: Caietul profesorului

Găsiți mai multe informații despre Eurogrup pe site-ul: http://eurozone.europa.eu; poate fi de interes și următorul site internet despre euro: http://ec.europa.eu/economy_finance/euro/index_ro.htm

Mic chestionar despre Europa? p. 29

Ce țări fac parte din zona euro?Există 19 state membre ale UE care utilizează euro drept monedă națională.

Monedele euro din imagine provin din aceste țări (de la stânga la dreapta): Austria, Slovenia, Estonia, Grecia, Franța, Italia, Germania, Letonia, Țările de Jos, Lituania, Irlanda, Malta, Finlanda, Slovacia, Luxemburg, Portugalia, Cipru, Spania și Belgia.

Măsuri în domeniul schimbărilor climatice — Considerați corectă această politică?

* p. 31

Schimbările climatice constituie desigur un subiect de actualitate important, așa încât tabelul care conține diferite opinii pe această temă oferă un material ideal pentru dezbateri cu elevii.

Exercițiu propus: În grupuri, discutați cele trei obiective fundamentale privind schimbările climatice, adoptate de către Consiliul European în martie 2007. Informați-vă cu privire la modurile specifice în care se realizează aceste obiective. Reflectați cu privire la modul în care fiecare dintre noi poate contribui la acestea. Analizați, de asemenea, toate obstacolele care stau în calea realizării acestor obiective. Discutați rezultatele cu clasa.

Discuție despre Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

! p. 32

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a fost elaborată de către o Convenție formată din reprezentanți ai Parlamentului European, ai parlamentelor naționale, ai guvernelor naționale și ai Comisiei Europene. Aceasta a fost proclamată în decembrie 2000 cu ocazia summitului de la Nisa și, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2009, a fost inclusă în legislația UE. Convenția nu a avut

Protecția mediului

Protecția consumatorului

Politica economică

Politica externă

Politica internă și politica în domeniul justiției

Politica agrară și structurală

UE

Libera circulație (Schengen)

Dezvoltarea rurală

Cooperarea în materie de justiție civilă și penală

Standarde comune privind mediul înconjurător

Piața unică

Moneda unică

Politica structurală de sprijinire a regiunilor

Standarde obligatorii privind produsele alimentare

Standarde sociale minime obligatorii

Politica comună în materie de azil

Politica de securitate și apărare comună

ca scop să „inventeze” o nouă constituție, ci mai degrabă să proclame protecția drepturilor fundamentale care existau deja în statele membre, consolidând astfel identitatea europeană. Carta drepturilor fundamentale este, prin urmare, o sinteză a drepturilor omului și a drepturilor fundamentale care existau deja în UE. Este, de asemenea, importantă ca document juridic, deoarece se aplică tuturor instituțiilor europene. Instanțele naționale trebuie, la rândul lor, să ia în c onsiderare Carta drepturilor fundamentale atunci când interpretează legislația UE. Polonia și Regatul Unit au negociat clauze de exceptare, dar acestea se aplică numai atunci când se evaluează măsura în care se poate recurge la Carta drepturilor fundamentale în contextul procedurilor judiciare naționale, precum și pentru a delimita competențele Curții de Justiție a Uniunii Europene în problemele juridice naționale. Republica Cehă a beneficiat, la rândul ei, de o exceptare de acest tip.

Deoarece a fost redactată în anii ’90 — cu alte cuvinte mai târziu decât cea mai mare parte a constituțiilor statelor membre —, Carta drepturilor fundamentale este actualizată. De exemplu, aceasta conține o interdicție a clonării umane în scopul reproducerii [articolul 3 alineatul (2) litera (d)], dreptul la protecția datelor cu caracter personal [articolul 8 alineatul (1)], dispoziții detaliate privind interzicerea discriminării pe diverse motive, inclusiv pe motiv de orientare sexuală (articolul 21) sau asigurarea unui standard ridicat de protecție a consumatorilor (articolul 38). Dreptul la o bună administrare (articolul 41) și accesul la documente (articolul 42) sunt, de asemenea, reglementate de Cartă. Cele 50 de drepturi fundamentale prevăzute în capitolele intitulate „Demnitatea”, „Libertățile”, „Egalitatea”, „Solidaritatea”, „Drepturile cetățenilor” și „Justiția” sunt urmate de alte patru articole care reglementează punerea în aplicare și domeniul de aplicare al Cartei drepturilor fundamentale.

Unele aspecte nu sunt menționate în mod specific, cum ar fi dreptul la muncă (deși dreptul de a se permite angajarea în câmpul muncii este menționat). Nu există dispoziții specifice privind protecția minorităților etnice, deși acestea sunt menționate în mod specific în legătură cu interdicția discriminării (articolul 21 din Cartă).

Mai multe informații găsiți la adresa: http://bookshop.europa.eu/ro/carta-drepturilor-fundamentale-a-uniu-nii-europene-pbNE8010299/

Arborele politicii europene*/? p. 33

Dacă aveți timp, puteți să analizați „Arborele politicii europene”. Ați putea, de exemplu, să le cereți elevilor să adune articole de presă de actualitate și să vedeți dacă acestea preiau temele abordate în imagine. În acest fel, arborele ar putea fi completat cu subiecte de actualitate.

Energia din surse regenerabile

Atenuarea schimbărilor climatice

Reducerea tarifelor de roaming

Etichetarea produselor alimentare

Politica externă comună

Lupta împotriva criminalității

Europa: Caietul profesorului | 9

5. Europa merge mai departe — extinderea Uniunii EuropeneObiectivul acestui capitol este să familiarizeze elevii cu procesul de extindere și să arate că UE este o comunitate bazată pe valori, care impune potențialilor noi membri o serie de cerințe corespondente.

Unde se află granițele Europei?! p. 36

Diferitele asociații și organizații au tipuri foarte diferite de membri. De exemplu, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) cuprinde statele din Asia Centrală Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan [și, dată fiind importanța lor în politica de securitate ca membri ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), chiar și Canada și Statele Unite]. La calificările pentru Campionatul european de fotbal au participat și Israelul și Kazahstanul.

Unde se termină Europa?* p. 36

Devine evident, imediat după ce ați deschis discuția despre acest aspect, că nu există un criteriu obiectiv pentru a decide unde se termină Europa. Diferiți factori, cum ar fi geografia, istoria, cultura, precum și un sentiment de apartenență, ar trebui să fie luați în considerare. Consiliul Europei definește Europa ca fiind „acele țări care doresc a fi europene”. Această definiție ar putea fi extinsă, cu precizarea că Europa înseamnă acele țări care doresc să fie europene și sunt acceptate de alții ca fiind europene.

Statele din Balcanii de Vest — Cine și unde se află?

? p. 37

A se vedea harta din partea dreaptă.

Etapele procesului de aderare la UE? p. 38

0. Procedura de aderare nu a început încă

1. Încheierea unui acord de stabilizare și de asociere

2. Ratificarea acordului de stabilizare și de asociere de către statele membre și țara parteneră

3. Punerea în aplicare a acordului

4. Cererea de aderare

5. Aviz pozitiv al Comisiei Europene privind cererea de aderare

6. Acordarea statutului de țară candidată

7. Începerea negocierilor de aderare

8. Încheierea cu succes a negocierilor de aderare

9. Ratificarea tratatului de aderare de toate statele membre și de țara parteneră (de parlamente sau prin referendum)

10. Ratificarea de către Parlamentul European

11. Acordarea statutului de țară candidată

În ce etapă se află țările din Balcanii de Vest?

? p. 38

Croația: etapa 11. Croația a devenit stat membru cu drepturi depline al UE la 1 iulie 2013.Muntenegru: etapa 7. Negocierile de aderare sunt în desfășurare începând din 2012.Serbia: etapa 7. Negocierile de aderare au început în ianuarie 2014.fosta Republică iugoslavă a Macedoniei: etapa 6.Albania: etapa 6.Bosnia și Herțegovina: etapa 1.Kosovo nu este recunoscut de cinci state membre ale UE (Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania) și nu este inclus în acest proces. Este, prin urmare, în etapa 0, adică încă nu a început procesul de aderare.Dacă aveți timp, elevii ar putea fi împărțiți în grupuri și puși să afle mai multe despre una dintre țările din Balcani (despre geografia, istoria, economia și politica acesteia, de exemplu). Ei ar putea apoi prezenta informațiile găsite și răspunde la întrebarea „În opinia ta, care sunt principalele argumente în favoarea sau împotriva aderării acestei țări la Uniunea Europeană?”.

Cine poate deveni membru?? p. 35

Un stat…poate deveni

membru al UEnu poate deveni membru al UE

care nu garantează libertatea presei... x

care aplică pedeapsa cu moartea... x

care le permite cetățenilor să protesteze împotriva guvernului... x

în care se organizează cu regularitate alegeri legislative... x

în care un președinte se află la conducere până la moarte, fiind urmat la putere de un fiu sau de o fiică a lui...

x

în care homosexualii și lesbienele au aceleași drepturi ca heterosexualii... x

în care armata susține politica și, dacă este necesar, intervine în politica internă prin forță militară... x

în care cetățenii beneficiază de prezumția de nevinovăție dacă o instanță nu le stabilește vinovăția... x

în care există un singur partid, aflat mereu la conducere... x

care protejează minoritățile, chiar dacă majoritatea ar dori să exercite mai multă presiune asupra acestora... x

10 | Europa: Caietul profesorului

6. Europa în lumeObiectivul acestui capitol este să analizeze Europa din perspectivă globală și să facă cunoscut rolul Uniunii Europene ca actor internațional.

a Turciei reprezintă o punte către lumea islamică sau o amenințare la adresa identității europene?

Toate aceste întrebări au fost ridicate în arena publică și pot fi discutate cu elevii. Cereți elevilor să caute pe internet noutăți despre acest subiect.

Informații actuale privind Turcia și procedura de aderare pot fi găsite în Raportul de țară al Comisiei Europene din octombrie 2014: http://ec.europa.eu/enlargement/pdf/key_documents/2014/20141008-turkey-progress-report_en.pdf

De asemenea, Islanda și-a depus candidatura pentru aderarea la UE (în iulie 2009) și este țară candidată. Negocierile de aderare au început în iulie 2010 și au fost suspendate de guvernul islandez în mai 2013.

Turcia! p. 39

Un subiect dezbătut pe larg în presă și care va stârni desigur și interesul elevilor este posibilitatea aderării Turciei la UE. Turcia, cu care există un acord de asociere încă din 1963, a fost desemnată în mod oficial țară candidată în 1999. Negocierile de aderare, care au dat naștere unor controverse în UE, sunt în desfășurare începând din 2005.

Fiecare argument pro este contrabalansat de un argument contra și viceversa. Reprezintă populația tânără și dinamică a Turciei, care ar beneficia de mobilitate în interiorul UE, o oportunitate pentru ca noi să devenim mai competitivi sau constituie o amenințare pentru locurile noastre de muncă? Aderarea Turciei ar oferi stabilitate pentru Orientul Mijlociu, datorită poziției sale geografice, sau mai degrabă frontierele sale cu Iranul, Irakul și Siria ar destabiliza UE? Populația musulmană

(*) PIB nominal pe cap de locuitor (2010). În această coloană, America de Sud include America Centrală și zona Caraibilor.

Surse: 1. Perspectivele privind populația mondială (World Population Prospects) ale Organizației Națiunilor Unite (2012); și 2. Estimările Fondului Monetar Internațional privind PIB-ul nominal pe cap de locuitor (2010).

Cifrele nu sunt atât de exacte precum par. În plus față de inexactitățile statistice, există și diferențe la nivel de definiții. Scopul acestui exercițiu este mai degrabă să prezinte tendințele și poziționarea Europei.

Continent Suprafață (km²)Procentaj din

suprafața terestră

PopulațieLoc în clasament

în funcție de populație

PIB (*) pe cap de locuitor (în USD)

Loc în clasament în funcție de PIB (*)

Asia 44,5 milioane 30,0 % 4 298 de milioane 1 2 941 5

Africa 30 de milioane 20,3 % 1 111 milioane 2 1 576 6

America de Nord 24,2 milioane 16,3 % 565 de milioane 4 32 077 2

America de Sud 17,8 milioane 12,0 % 407 milioane 5 9 024 4

Europa 9,9 milioane 6,7 % 742 de milioane 3 25 434 3

Australia/Oceania 7,6 milioane 5,2 % 38 de milioane 6 39 052 1

Provocări la nivel global? p. 42

Continentele lumii? p. 41

Comparație între dimensiunile, populațiile și suprafețele continentelor

Provocări la nivel global Soluție propusă

Războaie și conflicte civile Menținerea păcii prin intervenție militarăSprijinirea democrației în alte țări

Sărăcie Remiterea datoriilor pentru țările subdezvoltateDeschiderea piețelor europene pentru produsele din țările în curs de dezvoltare

Boli Îmbunătățirea sistemelor de sănătate în țările mai puțin dezvoltate

Subdezvoltare Ajutorul pentru dezvoltare destinat Africii

Penuria de resurse Protejarea rezervelor de apă ale lumii

Dependența de energie a Europei Cooperarea în domeniul energiei dincolo de frontierele Europei

Îmbătrânirea excesivă a populației Europei Imigrație aleasă

Terorismul Dialogul cu lumea islamicăCombaterea terorismului internaționalSecuritatea informatică

Proliferarea armelor de distrugere în masă Acorduri internaționale de control al armelor și de dezarmare

Crima organizată Cooperarea polițienească internațională

Amenințările la adresa mediului natural Atenuarea schimbărilor climaticeCombaterea poluării oceanelor planetei

Europa: Caietul profesorului | 11

Argumente în favoarea repatrierii imigranților ilegali

Argumente în favoarea integrării imigranților ilegali

Dacă ai sosit aici ilegal, nu poți rămâne legal. Este o chestiune de drept și de ordine publică.

Oamenii vin din motive de sărăcie și în disperare de cauză. Chiar dacă nu putem să primim pe toată lumea, persoanele care se află deja aici ar trebui să fie integrate.

Imigranții ilegali muncesc în economia subterană și nu plătesc impozite, astfel încât ei sunt o povară

pentru sistemul de securitate socială și pentru stat.

Dacă oferim imigranților ilegali documente legale, ei vor putea să lucreze legal. Apoi vor putea să își plătească impozitele, ceea ce este bine pentru toată lumea.

Imigranții ilegali sunt mai predispuși să comită delicte pentru a supraviețui.

Prin neregularizarea situației imigranților, îi împingem spre criminalitate. Regularizarea statutului lor ar reduce rata criminalității în rândurile imigranților ilegali.

Avem deja suficienți străini în țara noastră. Nu mai putem accepta pe nimeni, altfel nu vom

reuși niciodată să ținem șomajul sub control.

Resimțim deja efectele unei lipse de mână de lucru calificată în țara noastră, lucru care nu va face decât să se înrăutățească în anii următori, pe măsură ce populația

îmbătrânește. Avem nevoie de cât mai mulți lucrători. Dar doar imigranții care trăiesc aici legal pot fi formați corespunzător și pot să le ofere copiilor lor o bună educație.

Politica UE de cooperare pentru dezvoltare? p. 44Coloana din stânga, de sus în jos: 10 — 7 — 3 — 8 — 5 — 4 — 1 — 2 — 9 — 6.Coloana din dreapta, de sus în jos: 2 — 6 — 1 — 5 — 8 — 10 — 7 — 4 — 9 — 3.

Găsiți o prezentare generală concisă a politicii de dezvoltare a UE la adresa: http://europa.eu/pol/dev/index_ro.htm

7. Viitorul EuropeiObiectivul acestui capitol este să abordeze subiectul viitorului Uniunii Europene, astfel încât elevii să poată veni cu propriile propuneri cu privire la viitoarea integrare europeană.

Eu și anul 2030* p. 47

Cereți elevilor să își compare rezultatele cu cele ale colegilor lor și, de exemplu, să își enumere cerințele în materie de politică.

Uniunea Europeană a viitorului! p. 48

Criza care a început în 2008 a condus la o serie de reforme în Europa, în special în sectoarele financiar și bancar. Aceasta a declanșat, de asemenea, o discuție importantă privind viitorul Uniunii Europene, atât în statele membre, cât și la nivel european. Discuția a fost lansată, printre altele, de prezentarea unor rapoarte și de unele discursuri ale președinților diverselor instituții europene. Utilizați materialul din revista informativă pentru a discuta cu elevii despre ce fel de Europă și-ar dori în viitor. Ar trebui Uniunea Europeană să devină un fel de stat federal european? Sau consideră că țara lor ar trebui să își slăbească legăturile cu UE? Sau ar trebui să se mențină situația actuală?

Pentru informații suplimentare, a se vedea:

„De ce avem acum nevoie de Statele Unite ale Europei” — discursul vicepreședintelui Comisiei Europene, doamna Viviane Reding, la Universitatea din Passau — noiembrie 2012: http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-12-796_ro.htm

„Un proiect pentru o uniune economică și monetară profundă și veritabilă” — Comisia Europeană — noiembrie 2012: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2012:0777:FIN:RO:PDF

„Către o veritabilă uniune economică și monetară” — raport prezentat de Herman Van Rompuy, Președintele Consiliului European — d ecembrie 2012: http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/134069.pdf

Nu există răspunsuri corecte sau greșite în acest exercițiu.

Scopul nu este ca elevii să vină cu propuneri definitive, ci mai degrabă să le permită să conștientizeze problemele și să înțeleagă că UE nu este un produs finit, ci un proces aflat în desfășurare care poate și trebuie să fie structurat și dezvoltat prin deciziile politice ale cetățenilor săi.

Situația actuală este următoarea:

Mărime: Există diverse opinii cu privire la acest lucru. În urma aderării Croației, numărul statelor membre ale UE a ajuns la 28. Negocierile de aderare cu Muntenegru și Serbia au fost deja lansate. UE se află, de asemenea, în negocieri cu Turcia și a numit Albania și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei drept țări candidate. Bosnia și Herțegovina a primit în principiu garanții că va putea să adere atunci când îndeplinește criteriile. În mod logic, același lucru este valabil și pentru Kosovo, care și-a declarat independența în februarie 2008, dar nu a fost recunoscut de toate statele membre.

Responsabilități: Trebuie făcută o distincție între competențele exclusive ale UE (de exemplu, legislația vamală care reglementează frontierele sale externe), domeniile de competență comună (de exemplu, politica în domeniul transporturilor), pe care UE o împarte cu statele membre, și restul competențelor, care rămân statelor membre (de exemplu, organizarea sistemelor de învățământ). Trebuie remarcat faptul că UE nu poate decide pur și simplu să își atribuie mai multe competențe, ci acestea trebuie să îi fie acordate de statele membre. Cu alte cuvinte, competența de a acorda competențe revine statelor membre.

Domeniul militar: Prin politica de securitate și de apărare comună, UE dezvoltă o componentă militară și și-a creat deja propriile grupuri tactice. Colaborează îndeaproape cu NATO și utilizează infrastructura acesteia din urmă.

Acest lucru a fost stabilit într-un acord între UE și NATO (Acordul Berlin plus).

Discuție despre migrație? p. 45Un alt subiect controversat este ce să facem în privința persoanelor care sosesc ilegal în țările noastre și rămân timp de mai mulți ani (câștigându-și adesea existența cu munci ocazionale, la negru). Ar trebui să fie arestate și trimise înapoi, chiar dacă sunt aici de ceva timp, sau ar trebui să li se regularizeze situația, astfel încât să poată rămâne permanent?

Exercițiu propus: Formați două grupuri, unul în favoarea repatrierii și celălalt în favoarea regularizării situației imigranților ilegali.

Oferiți-le următoarele argumente (pro și contra) și cereți-le să discute și să dezbată pe marginea lor, încercând totodată să își aducă propriile argumente:

12 | Europa: Caietul profesorului

Luarea deciziilor: Majoritatea actelor juridice (directivele și regulamentele) sunt adoptate în comun de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Majoritatea excepțiilor de la această regulă au fost eliminate prin Tratatul de la Lisabona. Politica externă însă este în continuare de competența statelor membre. UE joacă un rol diplomatic în contextul politicii externe și de securitate comune (PESC) și al politicii de securitate și de apărare comune (PSAC).

Procedura de vot: Tratatul stabilește care sunt domeniile în care se decide prin votul majorității și în care trebuie să se decidă în unanimitate. Tratatul de la Lisabona a extins numărul domeniilor în care este suficient votul majorității.

Tratatul de la Lisabona a introdus conceptul de „dublă majoritate”. Aceasta înseamnă că o decizie a Consiliului trebuie să obțină o dublă majoritate, adică atât o majoritate a statelor membre, cât și o majoritate a populației. Voturile favorabile trebuie:

• săreprezintecelpuțin55%dinstatelemembre,adică16dincele28 de țări; și

• săprovinădinstatemembrecarereprezintă65%dinpopulațiaUE.

Aceasta înseamnă circa 329 de milioane dintr-o populație de aproximativ 506 milioane. În plus, pentru a bloca adoptarea unei decizii, cel puțin patru țări trebuie să voteze împotrivă, reprezentând peste 35 % din populație. Aceste reguli înseamnă că toate deciziile luate de Consiliu necesită sprijin larg la nivel european, dar și că mici minorități nu pot bloca adoptarea deciziilor.

Înainte de noiembrie 2014 se utiliza un sistem diferit, conform căruia fiecare țară dispunea de un anumit număr de voturi.

Moneda euro: Euro nu are numai un obiectiv economic, ci și (și probabil mai presus de toate) o funcție politică: să garanteze coeziunea Uniunii Europene extinse. Ultimii ani au arătat în mod clar că o uniune monetară poate funcționa numai dacă este însoțită de o uniune politică. Implicațiile concrete ale acestei constatări suscită controverse și fac obiectul unor dezbateri intense între statele membre și în străinătate.

Moneda unică nu permite statelor membre participante să își compenseze deficiențele prin intermediul devalorizării. Dacă unele țări din zona euro nu respectă acordurile decise împreună, în cele din urmă celelalte țări sunt cele care trebuie să prezinte garanții pentru ele sau să le preia o parte din datorii. Prin urmare, UE a depus eforturi considerabile în ultimii ani pentru a conferi un caracter mai obligatoriu zonei euro: Mecanismul european de stabilitate (MES), a cărui utilizare este supusă anumitor condiții, cum ar fi reforma economică, și Pactul fiscal, care obligă statele membre să își reducă datoriile, constituie replici ale acestei politici. Pierderea suveranității naționale este compensată de faptul că statele membre participante utilizează o monedă de nivel mondial, care oferă stabilitate. În cadrul zonei euro, costurile și riscurile aferente schimbului valutar nu mai există, ceea ce înlesnește exportul. Prețurile comparabile dau posibilitatea clienților să își comande bunurile în alte țări, obținând astfel un mai bun raport

calitate-preț. Acesta este un aspect important, în special în epoca internetului. Cu toate acestea, măsurile de salvare a euro au condus la tensiuni între și în interiorul anumitor state membre, din cauza politicilor de austeritate riguroase care au fost puse în aplicare în aceste țări.

Locuri de muncă: Deși reducerile bugetare sunt necesare în vederea reducerii deficitelor, este evident că actuala criză nu poate fi soluționată decât dacă statele membre rămân competitive și, preferabil, dacă devin și mai competitive. Este foarte important să se reducă rata șomajului în UE, atât din motive economice, cât și din considerente sociale și de politică internă. Sondajele periodice Eurobarometru arată în mod clar că, pentru mulți europeni, rata șomajului este cea mai importantă problemă. Aproximativ jumătate dintre respondenți au fost îngrijorați că și-ar putea pierde locul de muncă sau că nu și-ar putea găsi un (nou) loc de muncă într-un timp suficient de scurt. Numeroși cetățeni resimt din plin forța crizei economice și financiare. Majoritatea respondenților sunt de părere că Uniunea Europeană este cea mai în măsură să combată criza (Eurobarometrul nr. 78) și speră că se vor lua măsurile necesare. Fondurile UE vor fi utilizate și mai mult în acest context în noua perioadă de finanțare 2014-2020.

Strategia Europa 2020 încearcă, prin diferite modalități, să creeze locuri de muncă. De exemplu, piața unică urmează să fie dezvoltată în continuare, iar barierele din calea comerțului eliminate, astfel încât întreprinderile mici și mijlocii să aibă, în mod special, un acces mai bun la aceasta, promovând astfel spiritul antreprenorial. În plus, investițiile specifice, în special din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune, ar trebui să contribuie la crearea de locuri de muncă. De asemenea, UE speră ca extinderea comerțului internațional să aibă un impact pozitiv asupra pieței forței de muncă europene.

Pe termen scurt, migrația în cadrul UE, în continuă creștere în ultimii ani, poate atenua unele dintre efectele acestor probleme, dar nu poate înlocui o politică activă privind piața forței de muncă.

Exercițiu suplimentar — „Speakers’ Corner”* p. 52

O eventuală sarcină suplimentară pentru elevi ar putea fi ca aceștia să își prezinte opiniile sub forma unui „Speakers’ Corner”.

Exercițiu propus: Spuneți-le sau reamintiți-le elevilor despre faimosul „Speakers’ Corner” din parcul londonez Hyde Park, unde oricine poate veni să își spună cu voce tare și liber problemele care îl preocupă. Puteți să propuneți elevilor să creeze un „Speakers’ Corner” pe tema alegerilor europene. Cereți-le să își exprime opiniile sub forma unui discurs, încercând să fie cât mai conciși și amuzanți cu putință. Poate ar putea încerca să facă acest lucru chiar în una dintre limbile străine pe care le învață la școală. Cum reacționează audiența? E de acord cu ei? Și, dacă nu, au nevoie să mai analizeze puțin problema?