12
Eva Ibbotson Ctlttorie pe funlssn Traducere din limba englezH de Mihaela-Adina Eros IhEIEOR ITF] puerrsHrNcLul

Eva Ibbotson Ctlttorie funlssn - Libris.ro pe Amazon - Eva Ibbotson.pdf · de calitate, ci qi bunele maniere, consideragia qi grija fa$ de ceilalEi, fetele au inv5lat atat akebra,

  • Upload
    others

  • View
    18

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Eva Ibbotson

Ctlttoriepe funlssn

Traducere din limba englezHde Mihaela-Adina Eros

IhEIEOR ITF]puerrsHrNcLul

Capitolul 1

Era o gcoal[ bun[, una dintre cele mai bune din Londra.Domnigoara Banks gi sora ei Emily considerau ci feteior

trebuia s[ li se predea la fel de meticulos gi temeinic ca gi bHie-gilor. Au cump[rat trei imobile intr-o pialetfl linigtit[, un locpldcut, cu platani gi porumbei binecresculi, gi au pus o p16cu1[

de alam[ pe care scria: ACADEMIA MAYFAIR PENTRU

TINERE DOMNI$OARE - 9i au avut succes.

Deoarece cele dou[ surori nu preguiau numai educagia

de calitate, ci qi bunele maniere, consideragia qi grija fa$ de

ceilalEi, fetele au inv5lat atat akebra, cflt gi lucrul de mAnS' Maimult decAt atAt, primeau gi copii ai c[ror pErinqi erau plecaqi instrlinltate qi aveau nevoie de un loc in care s[-gi petreacflvacanlele. Acum, dupi vreo treizeci de ani de la infiingare, intoamna lui 1910, qcoala avea o listfl de agteptare qi acele fete

care mergeau acolo realizau cAt de norocoase erau.

Existau ins[ gi momente in care se plictiseau.Domnigoara Carlisle ginea o lec1ie de geografie in clasa

mare ce dfldea spre strad[. Era o profesoar[ bun5, dar chiar 9icelei mai bune profesoare i-ar fi greu sd prezinte rAurile dinsudul Angliei ca pe un subiect interesant gi atractiv.

- Acum, imi poate spune cineva exact de unde izvorHgte

rflul Tamisa? a intrebat ea.

Apoi gi-a plimbat privirea de-a lungul girurilor de bdnci,trecAnd de bucilata Herrnione, de aparent nelinigtita Daisy qi

s-a oprit la o fat[ din primui rAnd.

- Nu-qi mai ronl[i cap[cul cozii, era ea pe cale si spund,

dar n-a frcut-o.Pentru ci era o zi in care fata aceea avea dreptul s[-gi

ronleie capetele ondulate ale cozii ei grele. Maia vHzuse magina

11

care se oprise in faEa ugii de la intrare gi il vHzuse gi pe b[trflnuldomn Murray in haina lui cu guler de catifea intrind in clfldire.Domnul Murray era tutorele ei, gi in ziua aceea, aga cum gtia

. toat[ lumea, li aducea vegti referitoare la viitoruI ei.Fetila gi-a ridicat privirea spre domnigoara Carlisle gi s-a

str5duit s[ se concentreze. in incrperea plinH de capete blondegi gatene, ea iegea in evidengi cu fegigoara ei triunghiular[,palid[, gi ochii mari gi intunecaEi. urechile lxsate dezvelite decoada groasH gi neagrfl ii d[deau un aer vulnerabil.

- Tamisa izvorHgte de pe dealurile Cotswold, a inceput eacu vocea ei joas[ gi cristalini. Dintr-un mic cXtun. Dar cec[tun? Habar n-avea.

Atunci s-a deschis uga. Dou[zeci de capete s-au intors.- Maia Fielding poate veni in biroul domnigoarei Banks,

v[ rog? a spus servitoarea.Maia s-a ridicat in picioare. Frica este pricina tuturor

relelor, gi-a zis ea, dar ii era team[. TeamH de viitor... team[ denecunoscut, team[ aga cum ii este cuiva care e singur pe lume.

Domnigoara Banks stetea in spatele biroului ei. Sora sa,domnigoara Emily, stitea lAngi ea. Domnul Murray gedea peun scaun de piele Ia o mas[, rHsfoind nigte hArtii. DomnulMurray era tutorele Maiei, dar era gi avocat gi nu uita niciodatide asta' Lucrurile trebuiau frcute cu grij[, pe indelete gi scrisepe hflrtie.

Maia s-a uitat in jur la chipurile celor prezengi. pireauveseli, dar asta putea insemna orice. Se aplecd s[ mangaie cigeluldomnigoarei Banks; ii plicea se si-i atingi capul rotund gi cald.

- Ei bine, avem vegti bune, Maia, a spus domnigoara Banks,o femeie care-i b[ga-n sperieli pe mulqi, acum in vArst[ de 60 deani, cu un bust impresionant, cXruia i-ar fi stat de minune laprora unei nave, zAmbindu-i fetei ce st[tea in fala ei. Un copilisteg gi curajos, care se strXduise din r[sputeri si dep[geasci

t2

Iovitura devastatoare pricinuit[ de dispariqia p[ringilor s[iintr-un accident feroviar in Egipt, cu doi inainte.

Personalul gtia cum plflnsese Maia noapte de noapte sub

pernl, incercAnd s[ nu-gi trezeascH prietenele. Dac[ noroculavea si-i surAdi, nu era nimeni care s[ merite asta mai mult ca ea.

- fi-am gisit rudele, a continuat domnigoara Banks.

- $i vor s[... a inceput Maia, dar n-a fost in stare s[ termine.Domnul Murray a luat eI cuvflntul.

- Sunt dornici s[-1i ofere un cflmin.Maia a rHsuflat adAnc. lJn cdmin. igi petrecuse vacanlele

din ultimii doi ani la gcoal[. Toat[ lumea era prietenoasfl 9iamabil[, dar un cdmin...

- Mai mult de atat, a continuat domnigoara Emily. Reiese

c[ sogii Carter au doufl fete gemene cam de vArsta ta. A zAmbitlarg, dflnd din cap ca gi cum ea ins[gi ar fi aranjat nagterea

gemenelor spre binele Maiei.Domnul Murray mAngAia un dosar voluminos de pe ge-

nunchi.- Dup[ cum $tii, am cflutat vreme indelungatfl vreo rudfl

de-a tat[lui tflu disp[rut. $tiam c[ exista un vflr de-al doilea,domnul Clifford Carter, dar toate eforcurile de a-i da de urmiau dat greg pAn[ acum doufl luni, cflnd am aflat c[ a emigrat inurm[ cu gase ani. A plecat din Anglia cu toat[ familia.

- $i unde se afl[ acum? a intrebat Maia.A urmat un moment de t[cere. Era ca gi cum ve$tile bune

se terminaser[ acum. Cu o min[ gravH, domnul Murray gi-a

dres glasul.

- Locuieqte -- so[ii Carter locuiesc pe Amazon.

- in America de Sud. in Brazilia, interveni domnigoaraBanks.

Maia igi ridic[ privirea.

-Pe Amazom? se mir[ ea. in jungl[ we[i s[ sPunefi?

- Nu tocmai. Domnul Carter este proprietarul unei plan-talii de cauciuc. Are o cas[ pe malul fluviului, nu departe de

ora$ul Manaus. Este un loc cAt se poate de civilizat. Am aranjat,bineinqeles, ca domnul consul de acolo s[ viziteze locul. Elcunoa$te familia lor gi sunt nigte persoane foarte respectabile.A urmat o pauzX. M-am gAndit c[ ai dori s[ ie trimit regulatsofilor Carter o sum[ de bani pentru intreqinerea gi educaqia ta.Dup[ cum $tii, tatil reu gi-a lEsat destui bani.

- Da, bineingeles. Ag vrea asta. Ap vrea s[-mi pl[tescintrelinerea.

Dar Maia nu se gAndea la banii ei. Se gAndea la Amazon.La fluvii pline de lipitori, la pXduri inrunecoase pline de indieniamening[tori cu pipe qi la o puzderie de insecte necunoscutece-!i intrau in carne. Cum putea trHi ea acolo? $i pentru a-giface curaj, a intrebat:

- Cum se numesc?

- Cine? B[trAnul inci igi mai punea intrebdri in legdturicu ingelegerea pe care o incheiase cu domnul Carter. Oare iioferise prea mult pentru a avea grij5 de Maia?

- Gemenele. Cum se numesc gemenele?

- Beatrice gi Gwendolyn, a spus Emily. !i-au scris un bilet.$i i-a inmAnat Maiei o coald de hArtie.

Dragd Maia, ii scriau fetele, sperdm cd vei veni sd locuieSticu noi. Credem cd va fi frumos.

Maia le-a gi vilzut in vreme ce citea: frumugele, cu pHrblond cf;rliongat, tot ce-$i dorea ea s[ fie gi nu era. Daci eleputeau trii in jungl5, putea gi ea!

- CAnd am s[ plec? a intrebat ea.

- La sfflrgitul lunii viitoare. Totul s-a potrivit de minune,pentru c[ sofi Carter au angajat o guvernant[ noud gi ea o s[ teinsofeasce h c[l[torie.

O guvernanti... in jungli, ce ciudat suna totul. Dar scri*soarea fetelor ii dlduse cural.Abia agteptau sosirea ei. O vorau;cu siguran!5 c[ totul avea s[ fie bine, nu?

l4

- Pei, s[ sper[m c[ aqa e cel mai bine, a exclamat dom-nigoara Banks dupfl ce Maia a pirlsit lnc[perea.

Acum deveniser[ mai gravi. SH trimiqi un copil atAta drumla o familie strlin[, gi mai era de luat in considerare gi muzicaMaiei. CAnta bine la pian, dar ceea ce le interesa pe profesoare

cra vocea ei. Mama Maiei fusese cflntflreagfl. $i vocea Maiei era

una plflcut[ gi clar[. Degi nu-gi dorea o carierH in domeniu,preocuparea ei de a inv[1a cAntece noi gi de a le ingelege eraremarcabil[.

Dar cum sX stea asta in calea gansei de a avea un ciminiubitor? Soqii Carter p[ruser[ foarte incAntaqi s-o ia pe Maia,iar ea era un copil fermecltor.

- Consulul mi-a promis c-o s[ m[ qin[ la curent, a spus

domnul Murray. $i intrevederea a luat sfArgit.

Maia s-a intors in clasH exact cAnd se terminaser[ afluentii'['amisei.

- Mfline vom vorbi la lecqie despre Amazon gi fluviile dinAmerica de Sud, a anuntat domniqoara Carlisle. Vreau ca

fjecare dintre voi s[ glseasc[ cel pugin un lucru interesant lnaceast[ priving[. ii zambi Maiei. $i sper c[ tu ne vei spune cumui s[ cilltore$ti, $i pentru cAt timp, astfel incAt s[ lu[m toateparte la aventura ta.

Nu exista nicio lndoial[ in aceast[ priving[, Maia era or.roin[, dar nu genul acela care este invidiat de lume, ci maidegrabfl genul care se consum[ din pricina unui scop. CAndprietenele ei s-au adunat in juruI s[u scolAnd exclamaqii gi

strigite de mAhnire, Maia nu-gi dorea nimic altceva decAt s-ogtearg[ gi s[ se ascundfl.

Dar n-a ftcut-o. A cerut voie s[ se duc[ la bibliotec[ dup[mas[.

Biblioteca de la pension era una bun[. in noaptea aceea

Maia a stat in vflrful sclrilor bibliotecii de mahon gi a citit de

zor. A citit despre copacii uriagi, cu frunze mari, ai p[durii

15

tropicale str[bitute de raze r[zlefe de soare. A citit despre togiacei cXl[tori care exploraserH labirintul de rAuri gi care g[siserflo sumedenie de plante gi animale nemaiintAlnite pen[ atunci.A citit despre p[s[ri cu un colorit minunat, ce zburau de pe ocreang[ plind pe alta - papagali, colibri gi fluturi de mHrimeafarfurioarelor gi draperii de orhidee parfumate agflpte decopaci. A citit despre priceperea indienilor care puteau vindecaboli gi r[ni despre care europenii n-aveau habar.

,,Cei care-qi inchipuie c[ Amazonul este ca un soi de iadverde - a citit ea intr-o carte veche cu cotorul ferfenigit - igiaduc doar propriile lor temeri gi prejudec[1i in acesr finuruluitor. Pentru c[, daci un loc este un iad ori un rai depinde detine insugi, gi cei care se duc plini de curaj gi cu o mare deschi-dere se pot trezi chiar in rai."

Maia ridic[ ochii din carre. Pot s-o fac, igi jur[ ea. por si facdin asta un rai qi asta am s[ gi fac!

Directoarea a gHsit-o acolo tflrziu dupX ora de culcare, incHghemuit[ pe scar[, dar n-a certat-o, pentru c[ chipul fetei aveao expresie ciudat[, de parcfl se afla deja in alt[ gar[.

In ziua urm5toare, toat5. lumea a venit bine preg[titdpentru lecgia de geografie.

- Incepe tu, Hermione, a spus domnigoara Carlisle. Ce aiaflat despre Amazon?

Hermione a privit-o nelinigtit[ pe Maia.- In rflurile de acolo existX crocodili uriagi, care-fi pot

reteza capul dintr-o mugc[turfl. Doar c[ nu se numesc cro-codili, ci aligatori, pentru ci boturile lor sunt mai groase, darsunt la fel de infricog[tori.

- $i dacH-qi bagi o mfln[ in apd, sunt pegri piranha care-fim[nAncH toatH carnea de pe oase pAnH la ultima buc[qicd. Arat[ca ni$te pegti obignui$, dar au nigte dingi cumpligi, a adHugatMelanie.

Daisy a vorbit despre un tantar care te mu$ca gi-f dldeafrigori galbene.

16

- Te faci galben ca l[mAia gi apoi mori, a spus ea.

- $i e aga de cald, incAt sudoarea-fi curge giroaie.

- Nu sudoarea, drag[, transpiraqia, a corectat-o domnigoara

Car1isle.Anna i-a descris pe indieni, acoperili cu dAre de vopsea

lnfricog[toare, care tr[geau in tine cu sHge$ otr[vite ce te para-

lizau gi te frceau s[ innebune$ti. Rose a vorbit despre jaguariitlcuqi ca umbrele care sHreau Ia oricine indr[znea s[ p[trundlln pfldure.

Domniqoara Carlisle gi-a ridicat o min[ gi s-a uitat ingrijo-ratfl la Maia. Fata era palidH gi tlcut[, gi profesoarei ii p[reaacum nespus de r[u c[ le ceruse elevelor din clasi s[ afle tot ce

Puteau.- $i tu, Maia? Tu ce-ai aflat?Maia s-a ridicat in picioare. igi ftcuse nigte insemn[ri, dar

nu s-a uitat la ele, gi atunci cAnd a inceput s[ vorbeasc[ igi ginea

capul sus, pentru c[ timpul petrecut in bibliotec[ schimbase

totul.

- Amazonul este cel mai mare fluviu din lume. Nilul este

un pic mai lung, dar Amazonul are ce1 mai mare debit. Dinaceastd pricini se obignuiegte s[ i se spun[ RAul-Mare, gi pe totcuprinsul Braziliei existX r6uri care se vars[ in el. Unele dintrer6uri sunt negre, unele sunt maro, iar cele care vin dinspre sud

sunt albastre, din cauza aluviunilor de sub ap[. CAnd o s[ plec,o s[ c[lfltoresc cu un vas al linii]or maritime Booth qi traver-sarea Atlanticului va dura patru slpt[mAni, gi apoi cAnd voiajunge in Brazilia tot va mai trebui s[ mai c[l[toresc o mie gase

sute de kilometri de-a lungul fluviului printre copaci aplecaqi

deasupra apei, gi acolo se gflsesc pls[ri stacojii qi bancuri de

nisip gi creaturi asemHn[toare cu porcuqorii de Guineea, pe

nume capa... capibara, pe care li poli imbldnzi. $i dupX altedou[ s[pt[mAni pe vas o s[ ajung in oragul Manaus, care e unloc incflntfltor, cu un teatru cu acoperig verde gi aurin, cu

17

magazine gi hoteluri ca gi aici, pentru c[ oamenii care aucultivat cauciuc acolo s-au imbog[qit, aga c[ au putut construiun asemenea loc chiar gi in mijlocul junglei... $i acolo o s[ miintAlnesc cu domnul gi doamna Carter gi cu Beatrice giGwendolyn. S-a oprit gi le-a zflmbit colegelor ei. $i dupi aceeanu mai gtiu, dar o sd fie bine.

O lun[ mai tArziu ins[ a avut nevoie de tot curajul ei intimp ce st[tea in hol gi igi lua rimas bun. CufHrul ei erapregitit, mantaua de c[l[torie se afla in singura valijoar[ pecare avea voie s-o ia in cabinH, gi st[tea inconjurati de priete-nele ei. Hermione plAngea, ce mai mic5 elevH, Dora, se ag[gasede fusta ei.

- Nu pleca, Maia, plflngea ea. Nu vreau s[ pleci. Cine os[-mi mai spun[ mie poveqti?

- O s[ ne fie dor de tine, a strigat Melanie.- S[ nu calci peste vreun garpe boa!

- Scrie-ne, oh, te rog scrie-ne cAt mai multe scrisori.Cadourile de ultim momenti-au fost ingrflmHdite in valizil;

o pernil[ de ace cam ciudatfl frcut[ de Anna, un set de panglicipentru pir. $i profesoarele veniser[ s[-gi ia r[mas bun de Ia ea,gi servitoarele coborau gi ele pe sc[ri.

- O sX fie bine, domnigoar[, i-au spus ele. O si v[ simqigi deminune.

Dar o priveau cu p[rere de r[u. in aer pluteau piranha qialigatori, gi servitoarea care st[tuse aproape toat[ noaptea cuMaia dupl ce aflase de dispariEia pHrin$lor ei igi gtergea ochiicu col,tul gor,tului.

Directoarea cobora acum sc[rile urmatE de domnigoaraEmily, gi toat[ lumea i-a frcut loc ln timp ce se indrepta spreMaia. Dar discursul de r[mas bun pe care gi-l pregHtise domni-goara Banks n-a mai fost ginut. Ea a inaintat gi a imbrHgi$at-o peMaia, care a dispdrut pentru ultima oard intre pliurile pieptuluislu uriag.

18

- Rflmas bun, copila mea, a spus ea. $i Domnul s[ te binecu-vdnteze!

Apoi a venit portarul gi a anunfat c[ tr[sura era la scarH.

Fetele au condus-o pe Maia afar[, in strad[, dar la vedereaf'emeii imbrlcate tn negru, stAnd geap[n[ ln spatele trHsurii, cumAinile pe umbrel[, Maia a avut un moment de ezitare. Aceea

era domnigoara Minton, guvemanta care urrna s[ aib[ grijX de

ea in c[lItorie.- Nu pare cam fioroas[? a goptit Me1anie.

- Biata de tine, a murmurat Hermione.

$i intr-adev[r, femeia lnalt[ qi sfrijit[ aducea mai degrab[cu o grebl[ ori cu un sp[rg[tor de nuci decflt cu o fiingfl ome-neasc[.

Uga tr[surii s-a deschis. O mAn[ inmilnugat[ in negru,osoas[ gi rece ca a unui schelet, s-a intins s-o ajute pe Maia siurce. Fata a apucat-o, gi, insoqitfl de qipetele colegelor ei de

qcoald, au pornit la drum.in prima parte a c[l[toriei, Maia a stat cu privirea afintit[

la drum. Acum, c[-gi pflrflsise prietenele, ii era greu s[-gi refinfllacrimile.

Cflnd abia igi mai putea stHpAni lacrimile, a auzit un pocnetsonor gi qi-a intors capul. Domnigoara Minton deschisese

lncheietoarea de metal a genlii ei mari gi negre gi ii lntindea o

batisti curat[, brodat[ cu iniqiala A.* Eu - a spus guvernanta cu vocea ei profund[ gi r[gugit[

m-a$ gAndi ce norocoas[ sunt.

- S[ merg pe Amazon,la asta v[ referiqi?

- S[ ai atatea prietene care s[ se intristeze vflzAndu-teplecAnd.

- Dumneavoastr[ n-a[i avut prietene cXrora le-a pflrut r[uctr plecaqi?

Buzele subqiri ale domnigoarei Minton s-au strAmbatpentru o clip[.

19

- Poate perugul surorii mele. Dac[ ar fi inqeles ce se

intAmpl[. Ceea ce e extrem de puqin probabil.Maia gi-a intors capul. Domnigoara Minton era, cu

siguranqH, o persoan[ care arflta cu totul neobiqnuit. Ochii eidin spatele ochelarilor grogi cu lentile intunecate erau deculoare pflmflntie, buzele erau subgiri, nasul mic Ai ascufit, iarpdlXria ei neagrX de fetru era prins[ de cocul rar cu un ac dep5l[rie sub form5. de sigeatfl de viking.

- E copiat[ dup[ armura lui Eric the Hammerer, a spusdomnigoara Minton observAnd privirea Maiei. Cineva poateucide folosind un ac de p[lXrie ca acesta.

Au tflcut amffndoud iar, pAni ce trisura s-a cl[tinat brusc Aiumbrela domniqoarei Minton a clzut jos z[ng[nind. Era ceamai mare gi mai urflt[ umbreli pe care o v[zuse Maia weodat[,cu spige de ogel gi un mflner lung al c[rui cap[t avea forma unuicioc de pas[re de prad[.

Domnigoara Minton se uita cu atentie la o cr[piturl de Iamflner ce fusese dreas[ cu lipici.

- L-a$ spart lnainte? a intrebat Maia politicos.- Da. S-a uitat la umbrela aceea oribil[ prin ochelarii ei

grogi. Am rupt-o pe spinarea unui bliat pe nume HarryHartington, a spus ea.

Maia s-a tras in spate ghemuindu-se.

- Cum - a inceput ea, dar i se uscase gura.

- L-am trflntit la p[mflnt gi am pus genunchiul pe el gi l-amaltoit tare cu umbrela ceva timp, a spus domnigoara Minton.

S-a sprijinit de sp[tar, p[rflnd aproape fericit[.Maiei i s-a pus un nod in gAt.

- Ce a frcut?* incercase si indese un cflqelug mititel, un spaniel,prin

fileul de la terenul de tenis al tatilui slu.

- Ah! $i a fost r5nit r[u? C[qe1ugul?

- Da.

- Ce s-a intAmplat cu eI?

- Un picior i-a fost dislocat gi ochiul zgitriat. Grddinarul a

reugit s[-i pun[ picioruI la loc, dar n-am putut face nimic lnprivinla ochiului.

- Cum l-a pedepsit mama lui pe Henry?

- Nu l-a pedepsit. Oh, nu, in niciun caz. In schimb am fosteu datfl afar[. F[r[ referinge.

Domnigoara Minton gi-a ferit privirea. AnuI care urnase,t'And nu reugise s[-gi g[seasc[ nicio alt[ slujbH gi fusese nevoit[rtr stea cu sora ei miritati, fusese unul de care nu dorea s[-gimai aducH aminte sau sX discute.

Trisura s-a oprit. Ajunseser[ Ia gara Euston. DomnigoaraMinton i-a fHcut semn cu umbrela unui hamal gi cuftrul Maieiqi valiza ei au fost puse pe un cXrucior. Apoi a sosit un cufrrvcchi de tablE, cu literele A.MINTON scrise cu vopsea pe o

Parte.- O s[ fie nevoie de doud persoane pentru asta, a spus

Buvernanta.- Nu in cazul meu. Sunt puternic. Dar cind a fost pe

punctul de a ridica cufrrul, s-a clXtinat. Vai, doamn[, ce aveqi

ucolo? a intrebat el.Domnigoara Minton s-a uitat de sus la el gi nu i-a r[spuns.

Apoi a condus-o pe Maia pe peron, unde trenul agtepta s[ leducl la Liverpool gi la vasul RMS Cardinal care mergea lnBrazilia.

Dup[ ce au iegit din stagie, Maia a intrebat:

- In cuflr erau c[4i?- Da, a admis domnigoara Minton.- Bine, a spus Maia.

2t