Embed Size (px)
Citation preview
Echipa Economică Germană în Moldova
Seria documentelor de politici [PP/04/2016]
Evaluarea impactului sporirii cotei reduse a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) în Moldova pentru anumite produse agricole și alimentare
Jörg Radeke, Jürgen Ehrke
A 2-a versiune
Berlin/Chişinău, August 2016
Despre Echipa Economică Germană în Moldova
Echipa Economică Germană în Moldova (GET Moldova) oferă consiliere Guvernului Republicii Moldova și altor autorități de stat, precum Banca Națională, cu privire la un spectru vast de aspecte ce țin de politicile economice. Activitatea noastră analitică este prezentată și discutată pe parcursul ședințelor regulate organizate cu factorii de decizie de nivel înalt. GET Moldova este finanțată de Ministerul Federal German de Economie și Energie. Publicațiile noaste sunt disponibile publicului pe site-ul nostru (www.get-moldova.de).
Echipa Economică Germană în Moldova (GET Moldova) c/o BE Berlin Economics GmbH Schillerstr. 59 D-10627 Berlin Tel: +49 30 / 20 61 34 64 0 Fax: +49 30 / 20 61 34 64 9 [email protected] www.get-moldau.de
© 2016 Echipa Economică Germană în Moldova
Toate drepturile sunt rezervate.
Evaluarea impactului sporirii cotei reduse a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) în Moldova pentru anumite produse agricole și alimentare
Sumar executiv
La moment, Codul Fiscal al Republicii Moldova prevede o cotă redusă a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) de 8% pentru un șir de mărfuri și servicii. În mod primar, cota redusă se aplică bunurilor agricole, produselor de panificație, produselor lactate și zahărului. Veniturile estimate provenite din TVA de 884 m MDL din partea acestor bunuri reprezintă doar 6,7% din veniturile toatele provenite din TVA, pe când aceste produse reprezintă peste 12% din consumul final. Acest fapt sugerează că sporirea cotei TVA pentru aceste bunuri ar putea induce venituri adiționale.
În acest document de politici estimăm potențialul venit survenit din sporirea cotei reduse TVA pentru respectivele produse agricole, produse de panificație, produse lactate și zahăr până la cota standard. Mai estimăm și povara costului adițional asupra companiilor și consumatorilor drept urmare a unei astfel de ajustare a cotei TVA.
La prima vedere, o sporire a cotei de la 8% la 20% ar sugera o sporire a veniturilor cu 150%, dacă cererea ar rămâne neschimbată. În realitate, totuși, consumatorii vor reduce sau își vor modifica cererea în dependență de sporirea prețului cu amănuntul drept urmare a sporirii cotei TVA. Magnitudinea reacției cererii depinde de elasticitatea cererii față de schimbarea prețului și modificarea prețului cu amănuntul. În mod normal, cererea pentru produsele agricole și cele alimentare analizate aici nu este foarte sensibilă față de schimbările prețurilor, deoarece bunurile vizate sunt produse de primă necesitate. Totuși, în Moldova cererea ar putea fi destul de sensibilă deoarece consumatorii ar putea să se reorienteze la producerea în condiții de casă și la activitatea economiei tenebre pe larg răspândită în sectorul alimentar.
Caracterul sensibil al cererii, la rândul său, are un impact direct asupra faptului cât din sporirea cotei TVA va fi imputată de companii în prețuri cu amănuntul mai mari. Dacă companiile sau comercianții cu amănuntul se așteaptă la o scădere a cererii, dânșii nu vor spori prețurile pe măsura deplină a sporirii cotei TVA, dar mai probabil vor absorbi o parte din sporirea TVA ei-înșiși.
Deoarece nu este clar cât de puternic va reacționa cererea, analizăm aici două scenarii: în cadrul Scenariului 1, presupunem o cerere destul de stabilă, care permite companiilor să impute o bună parte din sporirea cotei TVA spre consumatorul final. Drept comparație, în Scenariul 2 presupunem că cererea va reacționa mai puternic, forțând companiile să absoarbe o bună parte din sporirea cotei TVA.
Tabelul 1: Sumarul rezultatelor
Scenariul 1
"elasticitate redusă"
Scenariul 2
"elasticitate sporită"
Venituri adiționale 1.159 m MDL 1.041 m MDL
Costul adițional pentru companie 550 m MDL 870 m MDL
Cost adițional pentru consumatori
(per gospodărie și an)
358 MDL 184 MDL
Sursa: propriile calcule.
Ce implică acest fapt pentru veniturile publice? În cazul Scenariului 1 (cererea stabilă), estimăm ca sporirea cotei TVA să implice venituri adiționale provenite din TVA de 1.1 miliarde MDL pe an. Totuși, chiar și cu o reacție puternică din partea cererii, preconizăm 1.0 miliard MDL pe an de venituri adiționale provenite din TVA. Astfel, veniturile provenite din TVA la produsele agricole și cele alimentare relevante pot spori între
118% și 131% în comparație cu nivelul curent. Acest venit public adițional ce provine din ajustarea cotei TVA ar duce la o sporire a veniturilor generale cu 8% - 9%.
În mod firesc, nivelul dat de sporire a veniturilor va spori și povara plasată pe companii și consumatori. Pentru companii, ne așteptăm la costuri adiționale de 550m MDL pe an conform Scenariului 1 (cu cererea presupusă ca fiind destul de stabilă). Totuși, povara asupra companiilor ar putea să sporească în mod substanțial în cazul în care cererea reacționează în mod puternic și companiile vor trebui să absoarbe o bună parte din sporirea cotei TVA (conform celor presupuse în Scenariul 2). Pentru a contempla cele expuse dintr-o perspectivă, în „cel mai rău” scenariu povara fiscala adițională ar crește până la circa 2,6% din veniturile industriilor afectate.
Pentru consumatori, impactul prețurilor mai mari va spori costul de trai de la 184 MDL (Scenariul 2) până la 358 MDL (Scenariul 1) pentru o gospodărie medie pe an. Acest fapt ar constitui doar o creștere modestă de 0,3-0,5% a cheltuielilor anuale ale unei gospodării medii și astfel ar trebui să fie gestionată cu ușurință. Totuși, gospodăriile cu venituri mici tind să cheltuiască o cotă substanțial mai mare din veniturile lor disponibile pentru bunurile de tipul celor afectate de reformă, și guvern ar putea utiliza o parte din veniturile adiționale provenite din TVA pentru a amortiza efectul asupra celor săraci, de ex. prin sporirea venitului minim garantat (venitul de subzistență).
Astfel am putea concluziona că ajustarea cotei TVA pentru produsele agricole, produsele de panificație, produsele lactate și zahăr ar putea induce venituri adiționale semnificative. Cu alte cuvinte, cota curentă redusă a TVA este destul de costisitoare din perspectiva veniturilor nerealizate.
În același timp, sistemul curent nu este un instrument efectiv pentru susținerea companiilor, deoarece TVA este o taxă de consum, cu scutiri care în mod primar aduc beneficii gospodăriilor private. Cota redusă a TVA nu este nici un instrument bun de politică socială pentru susținerea gospodăriilor cu venituri mici, deoarece aduce beneficii tuturor consumatorilor, inclusiv persoanelor cu venituri mari. Măsurile de suport social mai bine direcționate ar putea induce același efect de reducere a sărăciei la un cost cu mult mai mic. De exemplu, guvernul ar putea analiza posibilitatea utilizării unei părți din veniturile adiționale pentru a finanța o reducere a impozitului pe venit personal. O astfel de măsură ar aduce beneficii atât companiilor, cât și consumatorilor, oferind și o stimulare salutabilă pentru economie.
Luând în considerație toate faptele, concluzionăm că sunt argumente solide de ordin fiscal, economic și social pentru a ajusta cota redusă a TVA pentru produsele agricole și alimentare și pentru a utiliza o parte din veniturile adiționale pentru a compensa efectele negative într-un mod mai efectiv.
Autori
Jörg Radeke [email protected] +49 30 / 20 61 34 64 0
Jürgen Ehrke [email protected]
Conținut
1 Contextul și obiectivul acestei cercetări ............................................................................................ 1
2 Impactul asupra veniturilor fiscale ..................................................................................................... 3
2.1 Veniturile curente provenite din TVA pentru produse agricole și alimentare ................................... 3
2.2 Elasticitatea cererii: cum reacționează cererea la o sporire a cotei TVA? ......................................... 5
2.3 Cât de mult din sporirea cotei TVA este imputat prin prețuri mai mari? .......................................... 6
2.4 Impactul estimat asupra veniturilor provenite din TVA..................................................................... 7
2.5 Impactul asupra deducerilor TVA aferentă intrărilor ......................................................................... 7
3 Impactul asupra companiilor ............................................................................................................. 9
4 Impactul asupra consumatorilor ...................................................................................................... 11
5 Concluzii ........................................................................................................................................... 13
5.1 Sumarul constatărilor ....................................................................................................................... 13
5.2 Remarci finale .................................................................................................................................. 13
Anexa 1: Estimarea valorii bunurilor agricole supuse unei cote reduse TVA (baza fiscală) ............................ 15
Anexa 2: Lista produselor ce beneficiază de cote preferențiale TVA .............................................................. 17
1
1 Contextul și obiectivul acestei cercetări
Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) este una din cele mai importante taxe în Republica Moldova,
reprezentând o cotă de 31,8% din veniturile bugetului public național sau 37% din veniturile fiscale totale
în 2015.
TVA este reglementată în Republica Moldova de articolele 96 - 104 din Titlul III al Codului Fiscal. La
moment, drept urmare a modificărilor legislative din anii recenți, TVA este percepută în baza a trei cote
(pentru mai multe detalii a se vedea Anexa 1):
o cotă standard în mărime de 20% pentru toate mărfurile și serviciile importate și a livrărilor
efectuate pe teritoriul Republicii Moldova
o cotă redusă în mărime de 8% aplicată majorității produselor agricole, pâinii și produselor de
panificație, cât și produselor lactate
o cotă 0% TVA sau scutirea de TVA există pentru exportul de mărfuri și servicii, transportări
internaționale, utilitățile oferite populației, importul și/sau furnizarea de mărfuri finanțate din
granturi, mărfuri și servicii importate în / exportate din Zonele Economice Libere (ZEL), mărfurile
și serviciile destinate uzului misiunilor diplomatice în Republica Moldova, precum și mărfurilor
plasate în magazinele duty-free.
Adițional, Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG) și Aeroportului Internațional Liber Mărculești
(AILM) de asemenea li s-au oferit stimulente speciale, în mare măsură similare celor aplicate ZEL.
În 2013 Codul Fiscal a fost modificat pentru a stabili poziții tarifare specifice pentru produsele pentru
care se aplică o cotă redusă TVA sau cele care sunt scutite de TVA. Pozițiile tarifare corespund Sistemului
Armonizat (SA) Internațional1 și astfel stabilesc în mod clar care produse sunt eligibile pentru cota redusă
TVA, reducând ambiguitatea sistemului anterior.
Alte scutiri de TVA pentru agricultură
Pe lângă cota redusă a TVA pentru anumite produse agricole și alimentare, în 2013 a fost introdusă
scutirea de TVA pentru importul echipamentului agricol – în special pentru tractoare, mașinărie agricolă
și echipament de irigare.
Merită de menționat și faptul că restituirile pentru companiile agricole sunt restricționate, permițându-
se companiilor agricole să deducă TVA aferentă intrărilor sau TVA pentru mărfurile exportate din
obligațiile acestora privind plata TVA pentru mărfurile comercializate. Această prevedere implică faptul
că companiile nu pot primi o restituire reală dacă mărimea TVA aferentă intrărilor depășește obligațiile
privind plata TVA pentru mărfurile și serviciile comercializate. În cazul dar, restituirea poate fi realizată
doar în următorul an fiscal, când poate fi dedusă din TVA pentru mărfurile comercializate.
1 Legea Nr.172 din 07.25.2014 cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor
2
Obiectivul acestui document de politici
În această notă am evaluat cota redusă existentă a TVA în mărime de 8% pentru produse agricole, de
panificație și lactate, cât și pentru zahăr (a se vedea în Anexa 1 lista produselor specifice).
Întrebarea de bază: Care ar fi impactul potențial al sporirii cotei reduse a TVA pentru produsele agricole
și alimentare până la cota standard a TVA?
În această lucrare evaluăm impactul ajustării cotei reduse a WATT pentru mărfurile vizate în baza a trei
criterii:
1. Impactul fiscal: Care este efectul scontat asupra veniturilor ce provin din TVA?
2. Impactul economic: Care ar fi efectul prevăzut asupra producției companiilor din sectoarele care
la moment sunt eligibile pentru cota redusă a TVA?
3. Impactul socio-economic: Care ar fi impactul probabil asupra prețurilor și cheltuielilor
consumatorilor, și într-un final asupra cetățenilor Republicii Moldova?
3
2 Impactul asupra veniturilor fiscale
În general, orice scutire de taxe micșorează colectarea de venituri. La rândul său, eliminarea scutirilor
duce la sporirea veniturilor și oferă spațiu fiscal (care ar putea fi utilizat, de exemplu, pentru o reducere a
cotelor impozitului în general). Astfel, există un argument fiscal solid pentru sporirea cotelor TVA până la
cota standard. Totuși, potențialul pentru perceperea de venituri adiționale nu trebuie să fie supra-
estimat, deoarece companiile și consumatorii își ajustează conduita. În această secțiune estimăm
impactul probabil asupra veniturilor dacă va spori cota redusă a TVA, ținând cont de reacțiile probabile
din partea contribuabililor.
2.1 Veniturile curente provenite din TVA pentru produse agricole și alimentare
Baza pentru estimarea impactului asupra veniturilor provenite din TVA este volumul veniturilor colectate
în trecut de la produsele pentru care se aplică cota redusă a TVA. Din păcate suma exactă a acestor
venituri nu este cunoscută, deoarece colectarea TVA nu este documentată conform tipurilor de mărfuri.
Din aceste considerente, am estimat veniturile provenite din TVA pentru mărfurile vizate în baza datelor
secundare. Pentru a estima veniturile provenite din TVA pentru mărfurile relevante, în primul rând este
nevoie să se determine valoarea consumului final al acestor produse (adică, consumul intern final). În
cazul Republicii Moldova, cea mai bună sursă de date sunt tabelele intrări-ieșiri ale conturilor naționale,
cu cea mai recentă versiune disponibilă pentru 2014. Într-adevăr, de obicei tabelele intrări-ieșiri sunt
estimate în baza datelor TVA.
În mod specific, am estimat valoarea vânzărilor și veniturile ce rezultă provenite din TVA pentru patru
categorii diferite de produse, care aproximativ corespund produselor agricole și alimentare pentru care
Codul Fiscal prevede o cotă redusă a TVA. Acela patru categorii de produse utilizate sunt:
1. Agricultura
2. Produse de panificație
3. Produse lactate
4. Zahăr
Un aspect important este faptul că doar anumite produse agricole sunt supuse cotei reduse a TVA – și
nicidecum toate produsele agricole. Într-adevăr, Codul Fiscal prevede o listă cu codurile specifice SA ale
mărfurilor pentru care se aplică cota redusă a TVA. Totuși, deși nu toate mărfurile agricole sunt supuse
cotei reduse, cele care sunt – reprezintă 85% din cererea totală internă (adică valoarea vânzărilor) de
produse agricole (a se vedea Anexa 1 pentru o analiză detaliată a valorii vânzărilor produselor agricole
supuse cotei reduse a TVA). Ținând cont de faptul că 85% din vânzările produselor agricole se supun
cotei reduse a TVA, ar fi rezonabil de a trata întregul sector agricol (sau întreaga cerere internă de
produse agricole) drept un sector ce beneficiază de cota redusă a TVA. Cu această simplificare am putea
utiliza în mod direct datele pentru sectorul agricol ca un tot întreg, conform celor oferite în conturile
naționale.
Și pentru “produsele lactate” există o categorie corespunzătoare în tabelele intrări-ieșiri ale conturilor
naționale, astfel încât datele pentru cererea internă finală poate fi preluată direct de acolo.
4
Totuși, pentru ”produsele de panificație” și „zahăr” nu există categorii corespunzătoare în tabelul intrări-
ieșiri. Din aceste considerente, în primul rând am estimat valoarea mărfurilor supuse impozitării TVA
(adică consumul intern final), după care am calculat veniturilor ce rezultă din TVA. Consumul intern final
(vânzările cu amănuntul) pentru aceste mărfuri reprezintă suma producerii interne plus importurile
acestor mărfuri minus exportul și minus cererea intermediară. Cererea intermediară (vânzările spre
companii) poate fi estimată utilizând cota tipică a cererii intermediare pentru producerea de produse
alimentare în Moldova.
În baza acestei abordări, am estimat că în 2014 veniturile provenite din TVA pentru produsele agricole și
alimentare impozitate la cota redusă au fost de aproximativ 884m MDL (a se vedea tabelul 2), ceea ce
reprezintă o cotă de circa 7% din totalul veniturilor provenite din TVA.
Tabelul 2: Veniturile estimate provenite din TVA pentru mărfurile ce beneficiază de cota redusă a TVA în 2014
Milioane MDL Veniturile brute TVA TVA aferentă intrărilor Încasările nete din TVA
Agricultura 1.235 620 615
Produse de panificație 129 41 89
Produse lactate 182 90 122
Zahăr 85 27 58
Total 1.632 778 884
Sursa: Ministerul Finanțelor, Biroul Național de Statistică
Cu 615m MDL, cea mai mare parte a veniturilor este colectată din vânzarea produselor agricole. Acest
fapt reflectă importanța acestui sector pentru economie și cota semnificativă a acestor produse în
consumul final.
Dacă presupunem o sporire a cotei TVA pentru mărfurile vizate de la cota redusă de 8% până la cota
standard în mărime de 20%, la prima vedere se pare că acest fapt sugerează o creștere a veniturilor
provenite din TVA pentru mărfurile relevante cu 150%. Totuși, creșterea reală a colectării veniturilor
fiscale va fi mai mică, deoarece depinde de două efecte:
modificarea cererii drept rezultat al creșterii prețului ca urmare a sporirii TVA (“elasticitatea
cererii”)
partea din sporirea cotei TVA care va fi imputată de companii consumatorilor sub forma unor
prețuri mai mari (“cota imputării”)
Ambele efecte joacă un rol important în privința volumului veniturilor adiționale care vor fi colectate prin
sporirea cotei TVA; vom discuta pe marginea ambelor efecte în detaliu mai jos.
5
2.2 Elasticitatea cererii: cum reacționează cererea la o sporire a cotei TVA?
Faptul că companiile vor imputa o parte din sporirea cotei TVA prin sporirea prețurilor cel mai probabil
va determina consumatorii să reducă cererea pentru mărfurile afectate, ceea ce la rândul său, va reduce
baza fiscală și astfel și creșterea veniturilor care poate fi scontată de pe seama sporirii cotei TVA. Prin
urmare, întrebarea cheie ține de faptul cât de puternic va reacționa cererea drept urmare a sporirii TVA?
Evaluând magnitudinea schimbării survenite la nivelul cererii drept urmare a sporirii TVA, trebuie de
ținut cont de faptul că comercianții cu amănuntul probabil nu vor imputa consumatorilor suma deplină a
sporirii TVA. Faptul dacă se va imputa o parte mai mare sau una mai mică din sporirea TVA depinde de
măsura în care cererea și oferta vor reacționa la schimbarea prețului.
În mod normal, cererea pentru produse alimentare nu este prea sensibilă la schimbarea prețurilor,
deoarece aceste produse constituie produse esențiale pentru viața de zi cu zi, care implică o posibilitate
limitată de a fi înlocuite. Prin consecință, putem presupune o elasticitate a prețului sub nivelul 1, ceea ce
sugerează că o creștere a prețului cu 1% duce la o reducere în cerere cu mai puțin de 1%.
Totuși, această ordine de idei ar putea să nu fie veridică pentru produsele agricole și alimentare în
Moldova, ținând cont de mărimea mare a activității economice tenebre în acest sector. Mai mult ca atât,
sectorul agricol din Moldova este compus dintr-o cotă mare de agricultură și producere alimentară de
subzistență și de scară mică, care nu sunt capturate de impozitarea de stat. Acest fapt ar putea indica o
reacție vastă din partea cererii oficiale la orice creștere de prețuri induse de sporirea cotei TVA, deoarece
consumatorii și producătorii vor trece în economia informală.
Deși preocupările date sunt relevante, este extrem de puțin probabil ca cererea să se reducă până la un
astfel de nivel încât sporirea TVA n-ar duce la nici-o colectare de venituri adiționale provenite din TVA.
Pentru survenirea unei astfel de situații, cererea oficială ar trebui să se reducă cu circa 60%, implicând o
elasticitate a cererii de 5,4 - ceea ce este de neimaginat pentru tipul dat de mărfuri. Într-adevăr, acest
fapt ar implica ca majoritatea producătorilor și comercianților cu amănuntul, inclusiv supermarketurile
mari, să decidă să vândă aceste mărfuri “de sub tejghea” odată cu survenire sporirii cotei TVA.
Adițional, a fost puține dovezi ale unei reduceri solide a cererii oficiale în situațiile anterioare când cota
TVA pentru produsele agricole și alimentare a fost sporită până la cota standard a TVA pentru o perioadă
scrută de timp. Într-adevăr, pe parcursul situațiilor vizate, guvernul a fost capabil să colecteze venituri
adiționale provenite din TVA și să lichideze arieratele în restituirea TVA datorată de guvern
producătorilor.
Deoarece este dificil de determinat exact în avans cum va reacționa cererea la creșterea prețului drept
urmare a sporirii cotei TVA – mai cu seamă dacă sporirea este percepută ca una permanentă – analizăm
două scenarii:
Scenariul 1: o reacție mică din partea cererii oficiale reflectate de o elasticitate redusă a cererii
de 0,5. Astfel, o creștere a prețului de 1% va reduce cererea pentru aceste mărfuri cu 0,5%.
Scenariul 2: o elasticitate mai pronunțată a cererii de 2,0 unde creșterea prețului de 1% reduce
cererea cu 2%.
6
2.3 Cât de mult din sporirea cotei TVA este imputat prin prețuri mai mari?
Măsura în care companiile își vor spori prețurile drept urmare a creșterii TVA este un al doilea factor ce
influențează impactul ajustării cotei TVA. În primul rând, modificarea prețului cu amănuntul va afecta
modul în care consumatorii își vor ajusta cererea lor. Adițional, acest fapt mai determină și cine va duce
povara de bază a sporirii cotei TVA – consumatorii prin prețuri mai mari sau companiile prin marje
reduse de profit.
În mod natural, cota sporirii impozitului care este imputată consumatorilor sub forma unor prețuri mai
mari depinde direct de reacția de răspuns a cererii. Dacă producătorii și comercianții cu amănuntul
cunosc faptul că cererea este destul de stabilă, deoarece consumatorii nu reacționează puternic la
schimbările prețurilor, este mai ușor pentru dânșii să impute o parte mai mare din plățile fiscale
adiționale. Iar dacă companiile prevăd o reacție puternică din partea cererii, acestea vor imputa doar
parțial costul adițional ce reiese din sporirea TVA și vor absorbi, ele-înseși, o parte substanțială.
Capacitatea companiilor de a imputa sporirea cotei TVA consumatorilor de obicei este exprimată prin
“cota imputării”. Cota imputării poate varia de la 0 până la 1, unde valoarea 0 înseamnă că companiile nu
impută sporirea TVA deloc și absorb ele-înseși toate costurile; iar cealaltă extremă, cote de imputare de
1 înseamnă că companiile vor crește prețurile cu suma deplină a plății adiționale pentru TVA.
Cercetările empirice sugerează că de obicei o cotă mai mare a poverii TVA este imputată consumatorului
final. Valorile tipice variază între 0,5 și 0,7 – ceea ce înseamnă că companiile de obicei impută
consumatorilor finali 50 - 70% din costul TVA.
Astfel, cota imputată din preț depinde direct de elasticitatea cererii: pentru orice elasticitate poate fi
calculată cota corespunzătoare a imputării prețului. Tabelul de mai jos indică cota imputării pentru cele
două scenarii analizate în prezenta notă. Conform Scenariului 1, în care presupunem că cererea va
reacționa modest la schimbarea prețului, companiile vor imputa circa 70% din creșterea costului
survenită drept urmare a sporirii TVA, corespunzând unei creșteri de preț cu 6,9%. Partea restantă din
creșterea costului va fi absorbită de companii sub forma unor profituri reduse.
Pentru Scenariul 2, în care se prevede o cerere oficială foarte sensibilă, companiile vor imputa
consumatorilor doar 33% din costul TVA adițional. Astfel, prețurile vor crește doar cu 3,3% în acest
scenariu, astfel companiile vor absorbi ele-înseși o bună parte din sporirea TVA.
Tabelul 3: Corelarea între elasticitatea cererii și imputarea prețului
Scenariul 1: elasticitate redusă Scenariul 2: elasticitate sporită
Elasticitatea cererii "oficiale" -0,5 -2,0
Cota costului TVA adițional imputată consumatorului final (cota imputării)
70% 33%
Creșterea de preț care rezultă 6,9% 3,3%
Sursa: propria analiză
7
2.4 Impactul estimat asupra veniturilor provenite din TVA
După cum s-a menționat, calculăm impactul asupra veniturilor provenite din TVA pentru două scenarii. Scenariul 1 (“elasticitate redusă”) presupune că cererea în economia formală va fi relativ stabilă cu un nivel redus de reacție la schimbarea prețului ce va rezulta din sporirea TVA. În Scenariul 2, presupunem că cererea pentru mărfurile vândute pe piața formală este sensibilă, implicând o reacție puternică față de orice schimbare a prețurilor. Pentru comparație, mai includem și veniturile curente provenite din TVA (status quo).
Tabelul de mai jos indică impactul estimat asupra veniturilor provenite din TVA ce vor reieși din presupusa sporirea a cotei TVA pentru produse agricole și alimentare de la 8% până la 20%. În ambele scenarii, preconizăm o sporire substanțială a veniturilor provenite din TVA.
În Scenariul 1 (cu reacție redusă din partea cererii) preconizăm o creștere a veniturilor provenite din TVA de 1,159m MDL, echivalent cu 131% în comparație cu situație curentă. Această creștere va spori veniturile fiscale totale cu circa 9%.
Tabelul 4: Impactul fiscal al ajustării cotei TVA
milioane MDL TVA net de la produse
alimentare și agricole
Creșterea absolută
Creșterea relativă
Creșterea în comparație cu
veniturile fiscale totale
Status quo (2014) 884 0 0% 0%
Scenariul 1 "elasticitate redusă "
2.043 1.159 131% 9%
Scenariul 2 "elasticitate sporită "
1.925 1.041 118% 8%
Sursa: propria analiză
Pentru al doilea scenariu, presupunem o reacție solidă din partea consumatorilor finali față de schimbarea prețurilor, astfel sporirea veniturilor provenit din TVA va fi mai mică dar oricum va reprezenta 1,041m MDL – o creștere de 118% în comparație cu situația curentă.
2.5 Impactul asupra deducerilor TVA aferentă intrărilor
O întrebare relevantă care deseori este pusă ține de următoarele – ce se întâmplă cu restituirea TVA aferentă odată cu sporirea cotei TVA. Într-adevăr, produsele agricole și cele alimentare pentru care s-a analizat posibilitatea de a spori cota TVA deseori servesc și drept contribuții pentru alte companii – de ex în producția alimentară. Astfel, oare sporirea care va rezulta pentru TVA aferentă intrărilor nu va duce la erodarea veniturilor adiționale?
Astfel de preocupări sunt de înțeles, dar problema nu este atât de crucială precum pare la prima vedere. Baza fiscală pentru TVA este consumul intern final – mărfurile și serviciile vândute consumatorului final. O creștere pozitivă a veniturilor va rezulta din sporirea cotei TVA cu excepția cazului extrem puțin probabil cânt consumul intern final al mărfurilor vizate s-ar prăbuși. În timp ce TVA plătit pentru intrări de asemenea va crește în corespundere cu sporirea cotei impozitului, acest fapt nu va prezenta vreo preocupare cu privire la cota fiscală finală, cu excepția cazului în care cererea pentru intrări și cererea finală vor merge în mod dramatic în două direcții diferite.
8
Pentru a ilustra acest fapt prezentăm tabelul de mai jos care indică pentru Scenariul 1 o evoluția a TVA brut (TVA cu privire la vânzări pentru ambele: consumul final și intrări), TVA aferentă intrărilor și veniturile nete ce provin din TVA.
Tabelul 5: Evoluția TVA brut, TVA aferentă intrărilor și veniturile nete ce provin din TVA după sporirea cotei impozitului (Scenariul 1)
TVA brut TVA aferentă intrărilor TVA net
Cota TVA 8% 1.632 748 884
Cota TVA 20% 3.913 1.870 2.043
schimbare absolută 2.282 1.122 1.159
schimbare relativă 140% 150% 131%
Sursa: propria analiză
În mod firesc, noua cotă TVA se aplică în mod egal intrărilor și mărfurilor pentru consum final. Astfel, după cum se poate observa, veniturile brute TVA (TVA pentru toate mărfurile, adică și intrări și consum final) au sporit cu 140%, ceea ce este aproximativ în conformitate cu sporirea TVA. În termeni absoluți, veniturile brute TVA sporesc cu 2,282 m MDL.
Din veniturile brute, autoritatea fiscală trebuie să deducă TVA aferentă intrărilor. La moment, aproape jumătate din consumul produselor agricole și alimentare este utilizat ca intrări pentru alte companii. TVA pentru aceste bunuri este restituit sau mai degrabă poate fi dedus din obligația finală TVA a companiei. Astfel, circa 50% din TVA plătit la vânzarea produselor agricole și alimentare sunt supuse deducerii TVA aferentă intrărilor. După cum ar fi și de așteptat, veniturile din TVA aferentă intrărilor de asemenea cresc în conformitate cu sporirea cotei TVA. În cazul dat, TVA aferentă intrărilor crește cu 1,122m MDL.
Însă, desigur, venitul net din TVA este ceea ce contează pentru autoritățile fiscale. După cum se poate observa, veniturile nete din TVA sporesc cu 1,059 m MDL. Chiar și după deducerea TVA aferentă intrărilor, sporirea veniturilor este pozitivă. Într-adevăr, corelarea între intrări și consumul final a rămas a fi în mare măsură neschimbată2.
Este greu de imaginat vreo situație în care veniturile nete provenite din TVA s-ar reduce odată cu sporirea TVA aferentă intrărilor. Acest fapt ar implica că o parte mare din consumul final ar dispărea, pe când cererea pentru aceste mărfuri drept intrări rămâne neschimbată. Pentru survenirea situației date, ar trebui ca 60% din cererea finală oficială să dispară în economia tenebră.
2 O analiză mai minuțioasă relevă că cota cererii intermediare în consumul total a crescut puțin, datorându-se faptului că cerea
finală va fi afectată de prețurile sporite. Deoarece companii țin cont de prețurile nete – excluzând TVA – cererea intermediară este posibil să rămână stabilă.
9
3 Impactul asupra companiilor
În ce mod ajustarea cotei reduse a TVA pentru produse agricole și alimentare va afecta sectorul agricol și cel de producere alimentară?
Este important de notat faptul că TVA nu este un impozit direcționat spre companii. Deși companiile taxează TVA pentru mărfurile și serviciile vândute și trebuie să transfere plățile TVA către autoritățile fiscale, acest extra-cost de obicei, în mare măsură, este imputat consumatorului final prin prețuri mai mari. Mai mult ca atât, TVA achitat de companii pentru intrări (TVA aferentă intrărilor) poate fi dedusă din obligația companiei de achitare a TVA. Astfel, în măsura în care companiile pot imputa TVA prin prețuri mai mari, povara sporirii TVA cade pe consumatorul final.
Imputare incompletă
Totuși, în cazul în care companiile pot imputa doar parțial TVA, o parte din povară este absorbită de companii. De exemplu, dacă cota imputării este de 70%, restul 30% din TVA (și orice sporire de TVA) trebuie să fie absorbite de companii. Prin urmare partea din TVA care nu poate fi imputată are efectul unui impozit pe profit.
Conform celor descrise în capitolul 2.3 de mai sus, sunt motive bune de crezut că cota imputării pentru produsele agricole și alimentare în Moldova este comparativ una redusă. Cererea pentru aceste mărfuri poate reacționa puternic la schimbările de preț din cauza producerii în condiții casnice, activității economiei tenebre, contrabandei, etc. Astfel, ar putea fi necesar ca companiile să absoarbe o parte relativ mare din sporirea cotei TVA.
Tabelul 6: Impactul asupra valorii de producere și profiturilor ce rezultă din sporirea cotei TVA pentru Scenariul 1
Scenariul 1 “elasticitatea redusă a cererii”
milioane MDL
Pierderi în profituri Pierderi în profituri în comparație cu
valoarea producerii interne
Agricultura -382 -1,4%
Produse de panificație
-55 -3,6%
Produse lactate -76 -3,8%
Zahăr -36 -2,2%
Total -549 -1,7%
Sursa: propria analiză
Scenariul 1 “elasticitate redusă”
Conform ambelor scenarii, principalul impact indus asupra companiilor va fi cel ce ține de profituri. În Scenariul 1, unde presupunem doar o reacție moderată din partea cererii oficiale, se preconizează și un declin moderat al profiturilor companiei cu 549m MDL. Situația dată este indusă de faptul că companiile nu impută suma totală a sporirii TVA, dar de fapt reduc prețurile lor nete. Declinul scontat al profiturilor este de 1,7% din valoarea producerii (veniturilor) pentru industriile afectate. Reducerea dată este semnificativă, dar poate fi gestionabilă.
10
Scenariul 2 “elasticitate sporită”
În scenariul 2 presupunem că cererea pe piețele oficiale va reacționa mai puternic la schimbarea prețurilor. Astfel, companiile sunt forțate să absoarbe o parte mai mare din sporirea cotei TVA (drept opus imputării acestei părți consumatorului final). Acest fapt este vizibil în impactul asupra profiturilor drept urmare a sporirii cotei TVA. În scenariul 2 preconizăm un declin în profituri de 870m MDL, fiind egal cu 2,6% din producerea internă și ar însemna un șoc destul de semnificativ pentru industriile afectate.
Totuși este important de menționat că reducerea profitului nu va fi suportată pe deplin doar de producătorii mărfurilor afectate, ci va fi distribuită de-a lungul lanțului valoric. Astfel, dacă comercianții cu amănuntul sunt forțați să reducă prețurile de comercializare, dânșii vor imputa o parte din reducerea profiturilor distribuitorilor, care la rândul lor ar putea să ceară producătorilor să reducă prețurile. Prin urmare, impactul asupra profiturilor este distribuit într-o anumită măsură între companii.
Tabelul 7: Impactul asupra valorii de producere și profiturile care rezultă din sporirea cotei TVA pentru Scenariul 2
Scenariul 2 (“elasticitatea sporită a cererii”)
milioane MDL
Pierderi în profituri În comparație cu valoarea
producerii interne
Agricultura -605 -2,2%
Produse de panificație -87 -5,6%
Produse lactate -120 -6,0%
Zahăr -58 -3,5%
Total -870 -2,6%
Sursa: propria analiză
Pentru a concluziona, impactul asupra companiilor din cauza sporirii cotei TVA se exprimă mai cu seamă prin profituri reduse, deoarece ar putea fi necesar ca companiile să reducă prețurile nete de comercializare. Preconizăm o reducere a profitabilități între 549 m MDL și 870 m MDL, în dependență de partea pe care companiile o pot imputa prin prețuri cu amănuntul mai mari. Suma dată reprezintă o povară fiscală adițională asupra companiilor, reprezentând 1,7% - 2,6% din venituri.
11
4 Impactul asupra consumatorilor
Sporirea cotei TVA va induce și un impact asupra finanțelor gospodăriilor. Principalul impact al unei
sporiri potențiale a cotei TVA asupra consumatorilor va fi prin prețurile mai mari, deoarece companiile
vor imputa o parte din sporirea cotei TVA. Prin consecință, consumatorii trebuie să cheltuiască mai mulți
bani pentru a-și permite același volum de mărfuri ca și înainte sau trebuie să reducă consumul de mărfuri
afectate de sporirea TVA.3
Tabelul 8: Impactul sporirii cotei TVA asupra prețurilor pentru consumatori și costului de trai
Creșterea estimată
a prețului oficial de
vânzare
Creșterea ce va
rezulta pentru
costul de trai
milioane MDL
Creșterea medie
per gospodărie
MDL per an
În comparație cu
cheltuielile totale
ale consumatorului
Scenariul 1
"elasticitate
redusă"
6% 530 358 0,5%
Scenariul 2
"elasticitate
sporită "
3% 272 184 0,3%
Sursa: propria analiză
Scenariul 1 “elasticitate redusă”
În scenariul 1 se presupune că companiile impută circa 70% din costul sporirii TVA. În mod firesc, această
cotă înaltă de imputare a TVA devine vizibilă ca o creștere substanțială a prețului. Preconizăm că
prețurile pentru produsele afectate vor spori cu 6%. Pentru consumatori, aceste prețuri sporite duc la o
creștere a costului de trat cu 530m MDL, ceea ce se transpune într-o sporire a costului de trai cu 358
MDL pe an pentru o gospodărie medie. Astfel, o gospodărie tipică va cheltui adițional 358 MDL pe an
pentru a putea cumpăra același volum de produse agricole și alimentare ca și înainte de sporirea cotei
TVA. Totuși, în comparație cu cheltuielile totale de consum, aceasta reprezintă o sporire destul de
moderată de 0,5%.
Scenariul 2 “elasticitate sporită”
Dar care va fi situația dacă presupunem că cererea reacționează în mod puternic și companiile impută
consumatorilor doar 33% din sporirea cotei TVA? În mod nesurprinzător, în cazul dat prețurile pentru
mărfurile afectate vor crește mai puțin, doar cu 3%. Povara adițională totală asupra gospodăriilor din
3 În analiza noastră a impactului socio-economic ne axăm pe sporirea estimată a costului de trai și neglijăm efectul ce reiese din
consumul redus, pe care-l estimăm a fi destul de mic.
12
cauza sporirii cotei TVA urmează să reprezinte 272 m MDL, ceea ce este egal cu 184 MDL per gospodărie
pe an. Cheltuielile agregate ale consumatorului vor spori doar cu 0,3% pentru o gospodărie medie și
astfel vor fi destul de mici.
Pentru a concluziona, impactul sporirii cotei TVA asupra gospodăriilor este vizibil, dar destul de moderat ca scară. Se estimează o sporire a costurilor de trai între 184 MDL și 358 MDL pe an pentru o gospodărie tipică. Deși este o sporire de scară mică pentru o gospodărie medie, oricum ar putea reprezenta o sporire semnificativă a costului pentru gospodăriile cu venituri mici. Pentru a susține cele mai sărace gospodării, guvernul ar trebui să analizeze posibilitatea sporirii direcționării mai bune a măsurilor de asistență socială. De exemplu, o creștere a venitului minim garantat, posibil combinată cu o creștere a sumei scutite de impozitul pe venit, ar putea fi o măsură efectivă pentru protecția gospodăriilor sărace și salariaților cu venituri reduse împotriva creșterii estimate a costului de trai. O astfel de măsură bine-direcționată ar putea fi ușor finanțată din veniturile adiționale obținute de pe seama sporirii cotei TVA.
13
5 Concluzii
5.1 Sumarul constatărilor
Pentru a totaliza menționăm că am modelat efectul sporirii cotei TVA pentru agricultură, produse de panificație, produse lactate și zahăr de la nivelul curent redus de 8% până la cota standard de 20%. Analiza noastră sugerează că o astfel de creștere va oferi venituri adiționale de 1,159 m MDL în cazul unei reacții moderate din partea cererii și 1,041 m MDL în cazul unei reacții puternice din partea cererii. Astfel, există probabilitatea ca politica dată să sporească în mod substanțial veniturile publice, chiar și cu presupunerea unei reacții “nefavorabile” din partea cererii.
Tabelul 9: Trecerea în revistă a impacturilor ce reies din sporirea cotei TVA
Milioane MDL Scenariul 1 "elasticitate redusă "
Scenariul 2 "elasticitate sporită "
Impactul asupra veniturilor provenite din TVA
1.159 1.041
Impactul asupra companiilor
(costul din câștigurile reduse) 550 870
Impactul asupra consumatorilor
(sporirea costului pentru consum) 530 272
Sursa: propriile calcule
Povara sporirii cotei TVA cade atât pe companii, cât și pe consumatori. Companiile probabil vor compensa o parte din sporirea cotei TVA prin prețuri cu amănuntul mai mari, însă este puțin probabil să plaseze totalmente plățile fiscale adiționale asupra consumatorilor. După cum se estimează, companiile probabil vor suporta o parte mai mare a poverii fiscale dacă cererea va reacționa în mod puternic (conform celor descrise în Scenariul 2).
În total, totuși, preconizăm că atât impactul asupra companiilor, cât și cel asupra consumatorilor să fie gestionabile.
5.2 Remarci finale
Din cele 150 de țări cu un sistem TVA, majoritatea covârșitoare utilizează un sistem cu cote multiple, care reduce cotele sau oferă scutiri pentru anumite mărfuri și servicii. Doar Australia, Noua Zeelandă, Canada și Hong Kong au parte de o taxă pentru mărfuri și servicii cu o cotă uniformă.
Astfel, Guvernul Republicii Moldova ar putea mereu să accentueze faptul că un sistem TVA cu cote multiple se conformează celor mai bune practici internaționale și este utilizat de multe țări de pe glob.
Totuși, din punct de vedere fiscal, fiecare scutire implică un cost sub forma veniturilor nerealizate și necesită ca cota standard pentru mărfurile fără scutiri să fie mai mare decât ar fi altfel necesară.
Ba chiar mai mult, TVA nu este un instrument ideal pentru subvenționarea companiilor. TVA este mai cu seamă o taxă de consum orientată spre gospodării. Astfel, cotele reduse de TVA doar indirect induc beneficii pentru companii prin sporirea cererii pentru mărfurile respective și permiterea unor prețuri
14
nete cu amănuntul mai mari. Iar cu veniturile “pierdute” din cotele reduse și scutirile de TVA, guvernul ar putea finanța alte măsuri de suport mai efective orientate spre companii.
O cotă redusă a TVA este, de asemenea, deseori justificată de susținătorii acesteia drept un instrument
de politică socială. Se argumentează că produsele agricole și cele alimentare sunt produse de bază
pentru viața de zi cu zi și reprezintă o mare parte din cheltuielile gospodăriilor cu venituri reduse, care
astfel vor fi beneficiarii primari ai reducerii cotei. Deși este indiscutabilă, totuși măsura dată de politici
este prost direcționată, deoarece gospodăriile cu venituri medii și mari sunt subvenționate în mod inutil.
Din nou, sunt instrumente mult mai bine direcționate, care ar putea fi utilizate pentru a oferi suport
celor săraci.
Prin urmare, sunt argumente bune pentru alinierea cotei TVA pentru produsele afectate la cota standard. Calculele noastre sugerează că această aliniere poate fi realizată fără a cauza un șoc imens pentru companii sau consumatori, și în același timp ar spori considerabil veniturile adiționale.
Din aceste considerente, noi pledăm în favoarea alinierii cotei reduse a TVA pentru produsele afectate. Alinierea dată poate fi realizată printr-o singură sporire – nu este nevoie de ajustare treptată.
Veniturile adiționale care rezultă din sporirea dată ar putea fi utilizate mult mai efectiv, parțial pentru a aborda problemele gospodăriilor sărace într-un mod mai bine direcționat și parțial pentru a finanța alte măsuri, de ex., reducerea poverii impozitului pe venit pentru persoanele fizice. Ordinea dată de idei va aduce beneficii atât companiilor, cât și consumatorilor, reducând costurile muncii și oferind un stimulent atât de necesar pentru economie, evitând în același timp efectele secundare negative ale unei cote reduse a TVA.
15
Anexa 1: Estimarea valorii bunurilor agricole supuse unei cote reduse TVA (baza fiscală)
Întrebarea cheie pentru analiza realizată în această lucrare este următoarea: care este valoarea produselor agricole și alimentare la moment vândute la o cotă redusă a TVA. Valoarea vânzărilor mărfurilor cu o cotă redusă determină dimensiunea bazei fiscale și potențialul de venituri ce poate deriva din posibila sporire a cotei. Pentru produsele lactate, produsele de panificație și zahăr – determinarea valorii vânzărilor este simplă și directă, deoarece există statistici detaliate drept parte din tabelul intrări-ieșiri ale conturilor naționale.
Pentru produsele agricole – determinarea bazei fiscale este mai dificilă din cauza faptului că doar unele produse agricole sunt supuse cotei reduse a TVA, pe când multe produse agricole sunt supuse cotei depline a TVA. Deoarece TVA este colectat la nivelul companiei nu sunt date disponibile cu privire la venituri pentru produse specifice din partea administrației fiscale. Din păcate, datele intrări-ieșiri nu sunt de ajutor aici, deoarece acestea indică sectorul agricol ca un tot întreg.
Astfel apare necesitatea de a estima indirect cota cererii de produse agricole supuse cotei reduse. Acest exercițiu poate fi realizat utilizând statisticile FAO, care oferă date foarte detaliate cu privire la valoarea producerii, importuri și exporturi pentru 135 diverse produse agricole și alimentare. Acest fapt permite determinarea pentru fiecare produs individual, dacă acesta este supus cotei depline TVA sau cotei reduse TVA. După realizarea acestui exercițiu, se poate de estimat care este cota vânzărilor produselor supuse unei cote reduse în comparație cu cele supuse cotei standard TVA.
Tabelul 10 de mai jos indică rezultatele acestei analize. Acesta sugerează produsele agricole la o cotă redusă TVA reprezintă 85% din veniturile vânzărilor agricole interne. Adică 85% din vânzările produselor agricole beneficiază de o cotă redusă TVA. Prin consecință, produsele agricole cu o cotă TVA deplină reprezintă doar 15% din vânzările totale de produse agricole.
Tabelul 10: Valoarea produselor agricole supuse cotei reduse TVA
2013 Producere4* Import Export Consumul intern
estimat
Valoarea totală 1.229,8 187,0 530,5 886,3
Valoare pentru produsele cu cotă redusă TVA
1.152,9 107,8 504,1 756,7
Cota produselor supuse cotei reduse TVA
94% 58% 95% 85%
Sursa: Propria analiză în baza statisticilor FAO, *Pentru produsele fără date de producere, presupunem că valoarea de producere se egalează cu exporturile
4 Statisticile FAO trebuie să fie tratate cu precauție deoarece pentru unele produse nu există date cu privire la producere sau
data producerii este subestimată în mod clar. Într-adevăr, valoarea totală a producerii din FAO este cu mult sub suma publicată de Biroul Național de Statistică. Totuși, datele FAO mai sunt încă o sursă validă de date pentru a obține o idee despre cota vânzărilor de produse agricole supuse cotei reduse a TVA.
16
Tabelul 11 de mai jos confirmă noțiunea dată. Tabelul enumeră top 25 de produse agricole care sunt consumate în Moldova. Acesta mai relevă că majoritatea acestora (evidențiate cu roșu) la moment sunt supuse cotei reduse a TVA.
Concluzie: produsele agricole cu cota redusă a TVA reprezintă estimativ 85% din valoarea vânzărilor de produse agricole. Pentru a simplifica analiza din această lucrare, presupunem că toate vânzările agricole sunt supuse unei cote reduse.
Tabelul 11: Cererea și cota cererii pentru top 25 de produse agricole
Cota TVA Producere Export Import
Cererea internă estimată
Cota cererii
Total 1.230,1 530,8 192,5 891,8 100%
Porumb redusă 200,4 28,1 5,8 178,1 20%
Strugure redusă 150,5 17,0 3,3 136,7 15%
Legume proaspete redusă 91,7 0,0 0,9 92,5 10%
Grâu redusă 147,9 65,9 0,3 82,3 9%
Cartofi redusă 43,5 0,3 6,4 49,6 6%
Ouă de găină cu coajă deplină 44,4 0,4 4,1 48,2 5%
Sfeclă de zahăr redusă 44,9 0,0 0,0 44,9 5% Semințe de floarea soarelui redusă 155,3 136,2 12,9 32,1 4%
Boabe de soia redusă 27,1 7,8 0,0 19,4 2%
Roșii redusă 12,7 8,0 11,9 16,6 2%
Usturoi redusă 12,3 0,0 0,5 12,8 1%
Ceapă, uscată redusă 9,4 0,1 1,1 10,4 1%
Malț redusă 0,1 0,1 10,3 10,3 1%
Banane deplină 0,0 0,0 9,4 9,4 1%
Castraveți și cornișoni redusă 7,4 0,8 2,3 8,8 1%
Orz redusă 34,7 26,6 0,1 8,2 1% Tangerine, mandarine, clemantine, satsuma 2,2 2,2 8,1 8,1 1%
Fasole, uscate deplină 7,9 0,2 0,2 8,0 1%
Tea deplină 0,1 0,1 7,5 7,5 1%
Boabe de soia, degresate redusă 0,0 0,0 6,7 6,7 1%
Orez – total (echivalent orez albit) 0,0 0,0 6,4 6,4 1%
Morcovi și napi redusă 4,0 0,0 1,6 5,6 1%
Tutun neprelucrat deplină 3,4 8,3 10,5 5,6 1%
Nuci, cu coajă redusă 1,9 1,9 4,8 4,8 1%
Nuci, preparate (exc. arahide) 0,6 0,6 4,5 4,5 1%
Sursa: propria analiză bazată pe statisticile FAO
17
Anexa 2: Lista produselor ce beneficiază de cote preferențiale TVA
Cota TVA Descrierea produsului Codul SA, Nomenclatorul mărfurilor Republicii Moldova56
8% Pâinea și produsele de panificație, livrate pe teritoriul Moldovei
190120000, 190540, 190590300, 190590600, 190590900
Lapte și produse lactate, livrate pe teritoriul Moldovei
0401, 0402, 0403, 0405, 040610200
Produse farmaceutice 3001–3004,
Alcool etilic (nedenaturat) pentru uz medical sau farmaceutic
220710000 și 220890
Alte produse farmaceutice sau articole farmaceutice importate sau livrate pe teritoriul Moldovei
3005, 300610, 300620000, 3006 30000, 300640000, 300660000, 300670000, 370790, 380894, 382100000, 382200000, 4014, 401511000, 481890100, 900110900, 900130000, 900140, 900150, 901831, 901832, 901839000
Gaz natural și gaz lichefiat importat sau livrat pe teritoriul Moldovei
2711
Producție din zootehnie, fitotehnie și horticultură în formă naturală, produse, importate sau livrate pe teritoriul Moldovei
010221, 010231000, 010290200, 010310000, 010410100, 010420100, ex.0105 – pui vii de reproducție, 060210, 060220, 0701, 07020000, 0703, 0704, 0705, 0706, 070700, 0708, 070920000, 070930000, 070940000, 070951000, 070959100, 070959300, 070960100, 070970000, 070993100, 070999100, 070999400, 070999500, 070999600, 0713, 071420100, 080231000, 080610, 080711000, 080719000, 080810, 080830, 080840000, 0809, 08101000, 081020, 081030, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1201, 1205, 120600, 1209, ex.121291 – sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată, 121300000, 1214
Zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat sau livrat pe teritoriul Moldovei
1701
0% Produse alimentare pentru sugari și copii mici
040229110, 190110000, 160210001, 20051000, 200710101, 200710911, 200710991
5 Produsele sunt clasificate conform Nomenclatorului Mărfurilor Republicii Moldova, care corespunde Sistemelor Armonizate de
Codificare și Descriere a Mărfurilor (HS-2007) și Nomenclaturii Combinate UE (CN), Legea Nr. 172 din 25.07.2014 cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor
18
Energie electrică, energie termică și apă caldă pentru locuințe
Transport internațional; servicii de transport intern de pasageri
Mărfuri și servicii livrate în interiorul zonei economice libere
Servicii prestate de industria ușoară în domeniul prelucrării în regim de perfecționare activă
Mărfurile livrate în magazinele duty-free
Mărfurile și serviciile livrate în Portul Internațional Liber Giurgiulești și Aeroportul Internațional Liber Mărculeşti
Mărfuri și servicii pentru uzul misiunilor diplomatice în Republica Moldova
Sursa: în baza datelor din Codul Fiscal al RM, 2015
19
Lista studiilor recente de politici
Este oare deviația PIB-ului un indicator util pentru politica monetară în Moldova?, de Igor Pelipas, Robert Kirchner și Enzo Weber, Nota de Politici PS/01/2015
Lista documentelor recente de politici
Efectul de pârghie al clusterelor pentru dezvoltarea industrială din Moldova. Condiții preliminare, potențialul și pașii cheie pentru introducerea unei abordări orientate pe clustere, Document de Politici PP/03/2016
Utilizarea limitată a plăților fără numerar în Moldova: diagnoză și opțiuni de politici, de Matthias Luecke, Dumitru Pintea, Ricardo Giucci, Documentul de Politici PP/02/2016
Comitetul Național de Stabilitate Financiară. De ce și în ce mod trebuie să fie reformat, de Adrian Lupușor și Ricardo Giucci, Document de Politici PP/01/2016
Politica fiscală: provocările în 2016, de Jörg Radeke, Katharina Kolb și Matthias Luecke, Document de Politici PP/04/2015
Concepția privind modernizarea sistemului de evidență a muncii salariaților din Moldova, de Ulrike Bechmann și Jörg Radeke, Document de Politici PP/03/2015
Creșterea eficienței energetice prin intermediul investițiilor în Centralele Electrice cu Termoficare (CET), de Stephan Hohmeier, Jörg Radeke și Mihai Tirsu, Document de Politici PP/02/2015
Mecanismul de transmisie în Republica Moldova. Cauzele deficienței și recomandările pentru consolidarea lui, de Philipp Engler și Ricardo Giucci, Document de Politici PP/01/2015
Depăşirea barierelor în calea investiţiilor, de Ulrike Bechmann și Jörg Radeke, Document de Politici PP/05/2014
Lista notelor recente de politici
Potențialul de export al Moldovei pentru produsele agricole procesate către UE, de Carsten Holst și Jörg Radeke, Notă de Politici PB/06/2016
Efectul de pârghie al clusterelor pentru dezvoltarea industrială din Moldova. Condiții preliminare, potențialul și pașii cheie pentru introducerea unei abordări orientate pe clustere, de Björn Vogler și Jörg Radeke, Notă de Politici PB/05/2016
Impactul fiscal al schimbărilor în impozitarea pe venit a persoanelor fizice în Moldova, de Jörg Radeke, David Saha și Alexandru Fala, Notă de Politici PB/04/2016
Potențialul exportului Moldovei pentru culturi și culturi procesate către Germania și UE, de Carsten Holst și Jörg Radeke, Nota de Politici PB/03/2016
Asigurarea securității sociale pentru persoanele în vârstă – O evaluare a măsurilor de asigurare socială și asistență existent, de Katharina Kolb și Jörg Radeke, Notă de Politici PB/02/2016
Evoluțiile exportului din Moldova în 2015, de Woldemar Walter și Jörg Radeke, Notă de Politici PB/01/2016
Sistemul de pensii din sectorul public din Moldova – o evaluare, de Ulrike Bechmann și Jörg Radeke, Nota de Politici PB/11/2015
Lucrări, note și alte publicații pot fi descărcate gratis de pe http://www.get-moldau.de/wordpress/de/publikationen/beraterpapiere/. Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați Echipa Economică Germană în Moldova via [email protected]
