Examenul, Sangelui, Urinii, Fecalelor, Lichidului Ruminal - De Predat

7/25/2019 Examenul, Sangelui, Urinii, Fecalelor, Lichidului Ruminal - De Predat

http://slidepdf.com/reader/full/examenul-sangelui-urinii-fecalelor-lichidului-ruminal-de-predat 1/18

Examenul fizic al sângelui

Volemia – cantitatea totală de sânge circulant Normovolemia

- normovolemia simplă – cu raport normal între plasmă şi elementele figurate

- normovolemia oligocitemică – cantitatea de elemente figurate sub valoareanormală- normovolemia policitemică – o cantitate normală de sânge şi elemente figurate

peste valoarea normală (poliglobulie!ipovolemia

- simplă (oligo"emie - "emoragii- oligocitemică (scade cantitatea de sânge# dar în special nr$ elementelor figurate –

afec%iuni ale organelor "ematoformatoare- policitemică (scade cantitatea de sânge# creşte concentra%ia elementelor figurate

– des"idratare!ipervolemia (pletora

- simplă (poli"emia- oligocitemică – creşte "idremia – pletora adevărată- policitemică – creşte cantitatea de elemente figurate – policitemie vera

!emostaza – capacitatea de coagulare a sângelui şi oprirea "emoragiei& componente'

- vasculară – leziunea vasului- plac"etară – aderarea trombocitelor la peretele vascular lezat- plasmatică (factorii coagulării

impul de sângerare în urma unei în%epături produse la nivel cutanat cu lan%eta$impul de coagulare total

)etrac%ia coagulului Numărătoarea de trombocite*specte semiologice'

- sindroame "emoragipare – apari%ia spontană de "emoragii pe mucoase# piele# pierderi de sânge – epistaxis# "ematurie# melenă# lipsa de coagulare a sângelui în cazul plăgilor accidentale sau c"irurgicale

- trombozele – coagulări intravasculare

+uloarea – sânge# plasmă# ser Normal – sângele arterial roşu aprins# sângele venos roşu înc"is

- plasma şi serul – incolore sau gălbui# cu diferite nuan%e în func%ie de specie,odificări' - sânge de culoare neagră – asfixii# antrax

- plasma şi serul – verzui în icter# opalescente când sunt bogate în lipide

V!-ul – crescut în nefroze# anemii# boli infec%ioase# tumori evolutive- scăzut în afec%iuni "epatice# "emoconcentra%ie# colaps# alergii



Determinarea hemoglobinemiei

!emoglobinemia se determină în laborator prin metoda colorimetricăsemicantitativă Sahli-Wert şi prin metoda colorimetrică standardizată careutilizează reactiv Drabkin$ )eactivul .rab/in are următoarea compozi%ie' fosfat

monopotasic 0#12 g 3 cianură de potasiu 0#04 g 3 fericianură de potasiu 0#50 g 3 apădistilată ad 1000 ml# p!-ul solu%iei 6#5-6#4$ 7rincipiul acestei reac%ii colorimetrice constăîn faptul că fericianura de potasiu oxidează fierul feros din molecula "emoglobinei în fier feric# acesta intră în reac%ie cu toate tipurile de "emoglobină din sânge (formândmet"emoglobina cu excep%ia sulf"emoglobinei$ ,et"emoglobina formată se combină cucianura de potasiu# rezultând cianmet"emoglobina (cian"emiglobina# compus stabilfotocolorimetrabil$

Metoda Sahli-WertPrincipiu' "emoglobina în contact cu !+l formează clor"idratul de "ematină de

culoare maroniu-ciocolatie care se diluează cu apă distilată până la nuan%a celor 5etaloane ale "emoglobinometrului a"li-8ert$

Materiale necesare'- !emoglobinometrul a"li-8ert care are o eprubetă gradată în unită%i

"emometrice a"li-8ert de la 0 la 120 şi o scală de la 0 la 55 g "emoglobină9dl sânge- pipetă !agedorn cu o singură grada%ie (0#05 cm&# 0#05 ml sau 50 µl- acid clor"idric N910

Mod de lucru'- se pune !+l în eprubeta "emocitometrului cu o pipetă 7asteur până la

diviziunea 10 de pe scala a"li-8ert- se aspiră în pipeta !agedorn pentru "emoglobină sânge până deasupra

grada%iei-

se şterge pipeta cu "ârtie de filtru şi se aduce coloana de sânge ladiviziunea de 0#05 cm&# 0#05 ml sau 50 µl- se introduce sângele din pipetă în fundul eprubetei unde se află !+l N910#

se agită şi se lasă în repaus 4 minute# timp în care se formează clor"idratul de "emină("ematină de culoare maroniu-ciocolatie

- apoi cu o pipetă 7asteur ce con%ine !+l N910 sau apă distilată# picătură cu picătură se diluează con%inutul eprubeti până la culoarea etaloanelor

- se citeşte la nivelul meniscului inferior pe scala unită%i "emometrice a"li-8ert şi se face calculul în vederea exprimării în g !b9dl sânge

Calcul'

100 unită%i "emometrice a"li-8ert ::::1; g;0 unită%i "emometrice a"li-8ert ::::$$ x

x <;0 × 1;

< =#; g !b9dl sânge100

+ând cantitatea de "emoglobină este scăzută fenomenul poartă numele de

oligocromie# iar când este crescută de pleocromie$



Determinarea hematocritului (PCV volum celular procentual!

!ematocritul exprimă cantitatea de masă celulară din 100 ml sânge# se exprimă procentual (>$

.eterminarea se face prin'- macrometoda 8introbe-)?mer - micrometoda @uest

Mod de lucru"e recoltează sânge pe anticoagulant (E.* sau "eparină$+u o pipetă 7asteur efilată se introduce sângele în prealabil omogenizat în tuburi#

care sunt sudate la un capăt# cu griAă pentru a nu rămâne goluri de aer$e centrifug"ează &0 minute la &$000 tura%ii9minute măsoară înăl%imea totală (! şi cea a masei celulare ("$.e exemplu la o înăl%ime totală a coloanei de sânge de =0 mm# înăl%imea masei

celulare este de 20 mm$

!' =0 :::::$100>"' 20 ::::::x

x <" × 100

<20 × 100

< 22#2>! =0

!t < 22#2>

+ând "ematocritul este crescut vorbim de poliglobulie# iar când "ematocritul estescăzut este vorba de anemie# hemodilu$ie$

)ezisten%a globulară a "ematiilor –

p!-ul sangvin – uşor alcalin



Semni%ica$ia modi%icării unor constante biochimice ale s&ngelui

Modi%icările sodiului".istribu%ia sodiului în organism diferă de cea a potasiului$ odiul este predominantextracelular datorită pompelor de sodiu din membrană$ Bunc%ia renală este cel mai

important mecanism "omeostatic pentru corelarea concentra%iilor de sodiu şi potasiu$Eliminarea sodiului este controlată de aldosteron$- creşterea ("ipersodemia# "ipernatremia poate avea loc în diabetul za"arat# în

diabetul insipid# "iperadrenocorticism# aport crescut de sodiu# des"idratare# dietă"iperproteică# diureză osmotică# restric%ie "idrică# efort fizic exagerat# administrare decorticosteroizi# "ipo/alemie severă$

- scăderea ("iposodemia# "iponatremia reprezintă scăderea osmolarită%ii plasmeişi apare în "ipoadrenocorticism# des"idratare severă (vomă# diaree# diabet za"arat#rupturi ale vezicii urinare# administrarea de lic"ide fără sodiu# faza finală ainsuficien%ei renale# tratament cu diuretice# polidipsie psi"ogenă# insuficien%ă renalăacută (faza poliurică# "ipertensiune (insuficien%ă cardiacă congestivă#

"ipoalbuminemie# tratamente cu antiinflamatorii nesteroidiene# diureză osmotică$

Modi%icările potasiului" Nivelul potasiului nu este întotdeauna un indicator al spa%iului intracelular$ Cn acidozăsc"imbul ionic de !3 şi D3 duce la deple%ia potasiului intracelular şi creştereaconcentra%iei plasmatice# determinând alcaloză$ Eliminarea potasiului este controlată dealdosteron# prin împiedicarea reabsorb%iei la nivelul tubilor renali distali$- creşterea ("iperpotasemia# "iper/alemia apare în insuficien%a renală acută# în

"iperadrenocorticism# iatrogen (administrare de clorură de potasiu# distrugeri tisularemasive# acidoză metabolică# aport scăzut de sodiu# obstruc%ie uretrală# ac%iunea unormedicamente (de ex$ digitală# ruptura vezicii urinare# diabet za"arat$

-

scăderea ("ipopotasemia# "ipo/alemia reprezintă alcaloză metabolicăextracelulară# acidoză metabolică intracelulară' terapie cu diuretice# diabet za"arat#afec%iuni înso%ite de poliurie# vomă# diaree# insuficien%ă renală cronică (în special la pisici# tratamente cu insulină# administrare de steroizi# exces de bicarbonat întratamentul acidozei# administrare de fluide fără potasiu în perfuzie# tratament cumineralocorticoizi în cantitate excesivă# insuficien%ă renală cronică (faza terminală#afec%iuni "epatice cronice# trombocitoză# "iperadrenocorticism# insuficien%ă renalăacută (faza poliurică# alcaloză (respiratorie sau metabolică# "ipotermie#"ipomagneziemie$

Modi%icările calciului"+alciul este un mineral esen%ial implicat în multe procese din organism$ ntră încomponen%a sc"eletului# participă la activarea unor enzime# este implicat în metabolismulmuscular# în coagularea sângelui şi în reglarea osmozei$ Cn sânge calciul se găseşte 40>sub formă ionizată# 20> legat de proteine şi 10> complexat cu anioni cum ar fi citratul şifosfatul$ Numai calciul ionizat este biologic activ în formarea oaselor# în activitateaneuromusculară# în procesele bioc"imice din celule şi în coagularea sângelui$ Bactoriicare guvernează concentra%iile plasmatice totale sunt complexe şi implică alte elemente



c"imice# proteine şi "ormoni$ ,etabolsimul calciului# fosforului şi albuminei suntinterdependente$ Valorile calciului seric trebuie aAustate %inând cont şi de eventualul nivelal albuminei$- creşterea ("ipercalcemia apare în aport excesiv pe diferite căi (oral# inAectabil# în

excesul de parat"ormon# la animalele tinere# în creştere rapidă# în anumite tipuri de

cancer# în unele afec%iuni osoase$

- scăderea ("ipocalcemia apare în "iperfunc%ia paratiroidiană# în "ipovitaminoza.# în aport nutri%ional scăzut# în adsorb%ia intestinală redusă (diaree# în intoxica%ia cuantigel (etilen glicol$ nfluen%ează timpul de coagulare# excitabilitateaneuromusculară# apar tulburări cardiace# este favorizată apari%ia fenomenelor alergice(calciul împiedică degranularea mastocitelor$

Modi%icările magneziului",agneziul este al patrulea cation ca abunden%ă în organism$ *proape 40> din el estesec"estrat în oase şi nu poate fi trecut în alte compartimente$ Cn lic"idul extracelular segăseşte aproximativ 1> din magneziul total al organismului# restul fiind în

compartimentul intracelular$- creşterea ("ipermagnezemia determină adinamie# aritmie cardiacă# "iporeflexe#

"ipotensiune# tulburări respiratorii- scăderea ("ipomagnezemia duce la creşterea excitabilită%ii neuro-musculare#

tulburări cardiace# "ipertensiune arterială$

Modi%icările %os%orului"Bosforul seric este în principal reglat de rinic"i prin ac%iunea "ormonului paratiroidian$ Nivelele anormale sunt cauzate de varia%iile din alimenta%ie# excre%iei renale scăzute şi dedereglările "ormonale care afectează calciul seric$- fosforul creşte în "iperazotemia prerenală# renală şi postrenală# la animalele tinere

(sub 1 an# în "iperparatiroidism la pisică# în "ipoparatiroidismul primar# în"ipervitaminoza .# în necroze tisulare# în neoplazii osoase$- fosforul scade în unele neoplazii maligne# în terapia cu glucocorticoizi# în

"iperparatiroidismul primar# în administrarea de substan%e ce c"elatează fosforul# înosteomalacie# în "iperadrenocorticism# în "ipovitaminoza .# în afec%iuni ale tubilorrenali$

Modi%icările clorului"+lorul se găseşte în principal în spa%iul extracelular şi tinde să înso%ească sodiul înmişcările pasive ale acestuia$- creşte în des"idratare# acidoză# disfunc%ii renale$- scade în regim "iposalin# afec%iuni gastrointestinale# în obstruc%ia esofagiană$

Modi%icările cuprului"mplicat în procesele de "ematogeneză$ +reşte în infec%ii şi tumori# scade în caren%e#nefroze$

Modi%icările glicemiei"



@lucoza este sursa de energie a organismului şi este reglată de insulină şi glucagon$@lucoza trece prin glomerulii renali şi este reabsorbită în totalitate de tubulii renali$ .acănivelul plasmatic al glucozei creşte acest mecanism este saturat şi Fpragul renalG estedepăşit# atunci glucoza apare în urină$- creşterea ("iperglicemia apare postprandial# în diabetul za"arat# în urma

tratamentul cu medicamente "iperglicemiante (ex$ corticosteroizi- scăderea ("ipoglicemia apare în malnutri%ie# în malabsorb%ie intestinală# în

"iperinsulinemii (administrări de insulină# insulinoame# în leziuni ale sistemuluinervos central

'cidul lactic - apare în urma glicolizei anaerobe# creşte în "epatopatii# după efortsus%inut şi în urma consumului de porumb în faza de lapte$

Corpii cetonici – acetona# acidul acetoacetic# acidul beta"idroxibutiric)ezultă din oxidarea în exces a acizilor graşi datorită utilizării reduse a glucidelor$7rezen%a în cantitate mare în sânge poartă denumirea de cetonemie# boala numindu-se

cetoză (acidocetoză$ *pare în inani%ie# exces de grăsimi# diabet za"arat şi renal#"ipertiroidism# boala +us"ing$

'cidul piruvic – provine din metabolismul glucidic# creşte în "ipovitaminoza H1$

Modi%icările proteinemiei"7roteinele serice variază mult ca structură şi func%ie$ Nivelele anormale ale acestora poartă numele de disproteinemii$ +oncentra%iile proteinei totale şi ale albuminei suntdeterminate# iar globulinele sunt calculate prin scăderea albuminelor din proteina totală$ Nivelul proteinelor totale este afectat de factori fiziologici sau patologici$ 7ot fi scăzute lanaştere# crescând până la nivelele adul%ilor între ; luni şi 1 an$ Ia animalele în vârstă

nivelul proteinei totale este crescut în special pe baza g@$ Nivelul proteinei serice esteaproximativ cu 4> mai mic decât al celei plasmatice datorită pierderii fibrinogenului în procesul de coagulare$- creşterea ("iperproteinemia poate fi relativă (datorită des"idratării sau absolută#

când are loc pe seama unuia dintre componen%ii proteici sangvini$- scăderea ("ipoproteinemia poate fi relativă în "emodilu%ie sau absolută în stări

de malnutri%ie# malabsorb%ie# în insuficien%a "epatică (deficit de sinteză# în afec%iunicronice cu pierderi de substan%ă (infec%ii cronice

Modi%icările albuminemiei"*lbumina serică# principalul determinant al presiunii oncotice# transportă numeroasesubstan%e$ concentra%ia sa serică este determinată de rata dintre sinteză şi degradare sau pierdere# de distribu%ia în patul intra- şi extravascular şi de volumul plasmei$- creşterea ("iperalbuminemia poate fi relativă (datorită des"idratării- scăderea ("ipoalbuminemia poate fi relativă în "emodilu%ie sau absolută în stări

de malnutri%ie# malabsorb%ie# în insuficien%a "epatică (deficit de sinteză# în afec%iunicronice cu pierderi de substan%ă (infec%ii cronice# în ciroză# în dietă scăzută în proteină# în pierderea de la nivel renal (sindrom nefrotic# în gastroenteropatii cu pierdere de proteină# în arsuri$



Modi%icările globulinelor serice"- creşterea ("iperglobulinemia apare în infec%ii (datorită componentei gamma-# în

afec%iuni alergice# în sindromul nefrotic (pe baza componentei alfa5- scăderea ("ipoglobulinemia în afec%iunile "epatice (frac%iunea alfa5# în stări de

inani%ie# în boala de iradiere

α1-globulinele cresc în stări inflamatorii# în colagenoze sau boli degenerative$α5-globulinele cresc ca o reac%ie nespecifică la agen%i stresan%i din mediu de diferiteorigini şi în amiloidoză$α1- şi α5-globulinele cresc în afec%iuni renale - glomerulonefrită şi pielonefrită$β-globulinele se modifică în special în diferite stări anemice# fiind crescute în anemiaferiprivă şi scăzute în anemia aplastică sau "ipoproteinemică$γ -globulinele sunt în special anticorpi$ !ipergamaglobulinemia apare în diferite afec%iuniinflamatorii# compensator în "ipoalbuminemie (afec%iuni "epatice cronice şi în afec%iunineoplazice$ !ipogamaglobulinemiile apar la animalele areactive# ca"ectice# epuizate

fizic# în afec%iuni ale timusului# în boala de iradiere# în unele intoxica%ii etc$*gamaglobulinemia apare ca maladie ereditară$

ibrinogenul"Bibrinogenul este sintetizat în ficat şi are roluri în coagulare şi în inflama%ie$ Nivelulfibrinogenului creşte în inflama%ii# în supura%ii şi scade în afec%iuni "epatice# în tumori# îninterven%ii c"irurgicale importante şi în +.$

)emoglobina"+reşterea "emoglobinei poate să fie absolută în poliglobulii şi relativă în"emoconcentra%ie de diferite naturi$ căderea "emoglobinemiei poate să apară fie datorită

scăderii numărului de eritrocite# fie în urma reducerii concentra%iei "emoglobinei îneritrocite$ 7oate fi efectul pierderilor de sânge# al "emolizei sau al insuficientei produc%iide "emoglobină (anemie feriprivă# cupriprivă# proteoprivă# "ipovitaminoza H15# deficitde acid folic$

Colesterolul"+olesterolul este produs în ficat şi ob%inut prin dietă$ +olesterolul plasmatic aAunge laconcentra%ii mari sub formă esterificată şi mai pu%in în forma liberă$ Cmpreună formeazăcolesterolul total$ Esterificarea colesterolului are loc în ficat$ Este precursorul "ormonilorsteroizi$ Este de asemenea fragmentat în ficat pentru a se transforma în acizi biliari$urplusul de colesterol este excretat în căile biliare$

+olesterolul total creşte în colestază# în glomerulo-nefrita cronică# în nefroza lipoidică# înscleroza renală# în diabetul za"arat şi scade în "ipofunc%ia "epatică ("epatită-"epatoză#tulburări ale suprarenalelor# în decompensări cardiace# în sindroame anemice# stări deinani%ie etc$+olesterolul liber creşte în cazul scăderii capacită%ii de esterificare a acestuia de cătreficat$

*rigliceridele"



rigliceridele pot fi ingerate sau sintetizate de către ficat$ unt complexate cucolesterolul# cu fosfolipidele şi proteinele plasmatice pentru a forma lipoproteine$rigliceridele sunt principalul constituient al c"ilomicronilor şi al lipoproteinelor cudensitate foarte scăzută (verJ loK densitJ lipoproteins – VI.I# care sunt responsabile pentru particulele lipide observabile cu oc"iul liber în probele de ser sau plasmă$

+"ilomicronii se separă şi formează un strat superficial prin refrigerare# pe când VI.Irămân dispersate$ .acă proba prezintă particule lipidice după o dietă de 1; ore# atunci seconsideră că este vorba de o "iperlipemie patologică$+reşterea trigliceridelor poate să fie' postprandială# în "ipotiroidism la câine# în diabetulza"arat# în flămânzire# în "iperadrenocorticism# în obstruc%ia canalelor biliare# în pancreatită# în glomerulopatii# în acromegalie# în obezitate# în terapia cu medicamenteantitiroidiene$

+ilirubina"Este un pigment biliar provenit din catabolismul "emoglobineiL se găseşte sub formăconAugată şi neconAugată$ Hilirubina conAugată se dozează direct# iar bilirubina

neconAugată se dozează indirect$ Nivelul bilirubinei conAugate (directe sub Aumătatea bilirubinei totale (bilirubina conAugată împreună cu bilirubina neconAugată sugerează o"emoliză$ *fec%iunile intra-"epatice *fec%iunile "epato-celulare şi obstruc%ia canaluluicoledoc antrenează de obicei niveluri ale bilirubinei conAugate superioare Aumătă%ii bilirubinei totale$

,reea"Mreea este principalul produs al dezaminării aminoacizilor în ficat$ Este excretată derinic"i şi este folosită în principal ca test al func%ionării renale$- creşte în insuficien%a renală acută şi cronică ("iperazotemie renală# în

des"idratare# şoc# în dietă "iperproteică# în febră# în "ipertiroidism la pisici# în

"ipofunc%ii ale corticosurparenalei# în "emoragii gastrointestinale# în efort prelungit#în terapia cu corticosteroizi ("iperazotemie prerenală# în calculoza urinară# în rupturavezicii urinare# în neoplasme# în "ernierea perineală a vezicii urinare# în "ipertrofiilede prostată$

- scade în polidipsie9poliurie# în insuficien%a "epatică# în malnutri%ia proteică# în perioada finală a gesta%iei# în şuntul portosistemic (între vena portă şi vena cavă# înadministrarea de steroizi anabolizan%i$

Creatinina"+reatinina este produsă în cantitate relativ constantă datorită catabolismului muscular şinu este reabsorbită de către tubulii renali după filtrare$ ,ăsurarea creatininei indicăindirect capacitatea de filtrare renală$ )ela%ia dintre filtrarea renală şi nivelul creatinineinu e linear# se poate ca un pacient să aibă valori aproape normale ale creatininei la unnivel de distrugere de aproape 64> al nefronilor# pentru ca o pierdere ulterioară mică sădetermine creşterea substan%ială a nivelului creatininei$ pre deosebire de uree# nu esteafectată foarte mult de dietă sau alte aspecte legate de func%ionarea renală# fiind astfelconsiderat un test destul de specific pentru disfunc%ia renală$ 7oate să mai crească şi înurma exerci%iilor fizice prelungite# în miozita acută# în traumatismele musculare şi în"rănirea cu carne gătită$



'cidul uric")ezultă în urma metabolismului purinic la nivelul ficatului – poate fi crescut("iperuricemie în gută şi în afec%iuni renale la reptile# păsări# dalma%ian şi primate$

P* ('.*# '.'*!e găseşte în cantitate mare în celulele "epatice$ *fec%iunile "epatice provoacă eliberareaacestei enzime# care trece în sânge$ +reşterea nivelului @7 se poate datora unei necroze"epatice# unei tumori "epatice# unei supraîncărcări grase a ficatului# în "epatite şi înanemie$ Nivelul @7 rămâne crescut o săptămână de la ac%iunea nocivă asupra celulelor"epatice$

/* ('S*# 'S'*!Este prezentă în mai multe tipuri de %esuturi# concentrându-se în ficat# în muşc"iisc"eletici şi cardiaci$ creştere a @ se produce în infarctul miocardic# în necroze alemusculaturii sc"eletice şi în necroze "epatocelulare$

*e găseşte în special în celulele canalelor biliare$ +reşterea nivelului @@ indicăcolestază# fiind la pisică un indicator mai sensibil decât fosfataza alcalină$

'milaza*ceastă enzimă este un constituent al secre%iei exocrine a pancreasului şi transformăamidonul alimentar în maltoză$ Necroza pancreasului sau obstruc%ia canalului săuantrenează o eliberare de amilază în cavitatea peritoneală şi o creştere a niveluluiamilazei serice atingând dublul sau c"iar triplul valorilor normale în 52-2O ore$ Nivelurileamilazei serice cresc şi în inflama%ii ale intestinului sub%ire datorită creşterii absorb%iei şi

în afec%iuni renale datorită scăderii excre%iei$.ipazaIipaza este un constituent al secre%iei exocrine a pancreasului care "idrolizează aciziigraşi cu lan% lung în acizi graşi cu lan% scurt şi colesterol$ Necroza pancreatică creştenivelul lipazei de 5-6 ori fa%ă de valoarea normală în 52-2O ore$ .upă o afec%iune pancreatică# nivelul lipazei rămâne ridicat mai mult timp decât amilaza$ Nivelul lipazeiserice poate creşte şi în afec%iuni ale intestinului sub%ire datorită creşterii absorb%iei şi înafec%iuni renale datorită scăderii excre%iei$

os%ataza alcalină*ceastă enzimă se găseşte în concentra%ie mare în ficat şi os$ )emanierile osoaseantrenează o creştere moderată a nivelurilor fosfatazei alcaline din ser# colestaza şiobstruc%ia canalului coledoc provoacă o creştere spectaculoasă a acesteia$ creştere anivelului seric al fosfatazei alcaline şi a bilirubinei sugerează un edem sau o congestie"epatică$ creştere a fosfatazei alcaline se produce de asemenea la câinii cu creştererapidă şi în stările ce antrenează osificare# de exemplu repararea fracturilor$

Creatin %os%okinaza (creatin kinaza# CP0# C0!



.eşi se găseşte şi în ficat# cea mai mare concentra%ie a acestei enzime se observă însistemul nervos central# în musculatura sc"eletică şi în cea cardiacă$ +auzele obişnuite alecreşterii nivelului acestei enzime sunt infarctul miocardic şi necroza musculaturiisc"eletice$ Mneori şi leziunile cerebrale pot determina creşterea +7D$

.D) (lactatdehidrogenaza!e găseşte în cantită%i mari în toate organele şi %esuturile (inclusiv în eritrocite$ egăseşte în citoplasma celulară şi este eliberat în sânge în modificările permeabilită%iimembranei celulare şi în necroze$+reşte în distrugeri "epatocelulare# în afec%iuni ale muşc"ilor sc"eletici# în isc"emiacardiacă# la efort# postprandial şi în afec%iunile neoplazice$



12amenul microscopic

Determinarea constantelor eritrocitare directe"

Determinarea eritremiei"

e efectuează prin 5 metode'- numărătoare directă la microscop după o prealabilă dilu%ie a sângeluiL- determinări cu aAutorul aparatelor automate de numărare a eritrocitelor'

+oulter-+ounter# +elloscop

7entru numărătoarea directă sunt necesare următoarele materiale'- pipetă 7otain pentru globule roşii- lic"ide de dilu%ie pentru mamifere' lic"idul MarcanoL lic"idul )a3emL

pentru sângele de pasăre şi poi/iloterme' lic"idul Natt-!erric/ modificat de7roc"az/aL lic"idul +osma

- re%ea "oma# care se găseşte în "emocitometrele "oma# Pr/ şi HPr/er-Pr/$- microscop cu obiectiv ×10 şi ocular ×10

!emocitometrul "oma are o suprafa%ă de 1 mm5 împăr%ită în 200 pătră%ele#grupate în 1; pătră%ele miAlocii delimitate de linii triple$ Mn pătrat miAlociu are 1; pătră%ele mici a căror suprafa%ă este de 19200 mm5$

!emocitometrele Pr/ şi HPr/er-Pr/ sunt identice$ *u = mm5 împăr%i%i în = pătrate de câte 1 mm5 (&x& mm$ Cn pătratul din centru se găseşte re%eaua "oma# iar încele 2 pătrate din col%uri se găsesc re%ele Pr/ pentru numărarea leucocitelor$

Mod de lucru"

- e recoltează sânge pe E.* sau "eparină$- e pregătesc materialele necesare' flaconul cu sânge# pipeta 7otain şi

"emocitometrul cu lamelă# borcanul cu apă de robinet pentru spălarea "emocitometrului#sticlă de ceas cu lic"id de dilu%ie# "ârtie de filtru# vată cu spirt şi o lavetă curată$

- 7ipeta 7otain de globule roşii are un capilar cu 10 diviziuni gradate (0#4 lamiAloc şi 1 sub ampulă şi o ampulăL raportul volumetric între capilar şi ampulă este de19100

e trece la efectuarea dilu%iei astfel'- se agită flaconul cu sânge de minimum &0 de ori# din articula%ia radio-

carpo-metacarpiană

- cu pipeta 7otain de globule roşii# curată şi uscată# se aspiră sânge pânădeasupra diviziunii 0#4$ +u aAutorul "ârtiei de filtru se aduce la diviziune$- din sticla de ceas se aspiră lic"idul de dilu%ie până la diviziunea 101 care

se află deasupra ampulei- se omogenizează con%inutul pipetei prin mişcări de răsturnare

e reglează microscopul'- diafragma de condensor trebuie să fie aproape înc"isă- se prinde re%eaua "oma



- se spală lamela şi se fixează la 0#4 cm de marginea teşită a"emocitometrului

- se agită din nou pipeta 7otain- se varsă & picături care constituie în mare parte con%inutul din capilar - următoarea picătură se lasă suspendată şi se depune în şan%ul de lângă

re%ea# sub lamelă- în 1-5 minute eritrocitele se liniştesc pe suprafa%a "emocitometrului şi se

poate începe numărătoarea Numărătoarea se face astfel'

- se numără O0 pătră%ele mici grupate în 4 pătrate miAlocii- se pot număra 2 pătrate miAlocii din col%uri şi unul din miAloc sau 2 pătrate

miAlocii de pe diagonală şi un pătrat dintr-un col%- se numără elementele de pe 5 laturi şi din interiorul fiecărui pătrat mic- nu interesează celulele care sunt tangente în afară$- se numără cele 4 pătrate miAlocii şi se notează valoarea pentru fiecare

pătrat-

se adună valorile pătratelor miAlocii şi se înmul%eşte cu 10$000L astfel seaflă numărul de eritrocite9mm& (sau microlitru

+alculul' Q < N × × × .

nQ < nr$ de eritrocite9mm&

N < nr$ de eritrocite găsite pe cele O0 pătră%ele (4 pătrate miAlocii < suprafa%a (1 pătră%el are 19200 dintr-un mm5# deci se înmul%eşte cu 200 < înăl%imea (înăl%imea coloanei de lic"id – dintre lamelă şi suprafa%a re%elei – este de1910 mm# deci se înmul%eşte cu 10. < dilu%ia (de 19500L deci se înmul%eşte cu 500

n < numărul de pătră%ele numărate (O0Q <

N × 200 × 10 × 500<

N × O00$000< N × 10$000

O0 O0Q < N × 10$000

Determinarea cantitativă a leucocitelor

e efectuează prin 5 metode' determinări cu aAutorul aparatelor automate de numărare a leucocitelor'

+oulter-+ounter# +elloscop numărătoare directă la microscop după o prealabilă dilu%ie a sângelui

7entru numărătoarea directă sunt necesare următoarele materiale'

pipetă Potain pentru globule albe care are' un capilar cu 10 diviziuni gradate (0#4 lamiAloc şi 1 sub ampulă şi o ampulă# deasupra căreia se găseşte grada%ia 11L raportulvolumetric între capilar şi ampulă este de 1910

lichid de dilu$ie *4rk (acid acetic glacial 1 ml 3 5 picături violet de gen%iană saualbastru de metilen ad 100 ml apă distilată



re$ea *4rk # care se găseşte în hemocitometrele *4rk (identic cu +4rker-*4rk şi+4rker$

microscop cu obiectiv ×10 şi ocular ×10!emocitometrul HPr/er con%ine o suprafa%ă de = mm5 împăr%ită în = pătrate de

1 mm5 delimitate prin linii tripleL acestea la rândul lor sunt grupate în 1; pătrate mici

delimitate de linii duble$!emocitometrele Pr/ (identic cu HPr/er-Pr/ au = mm5 împăr%i%i în = pătrate decâte 1 mm5 (&x& mm$ Cn pătratul din centru se găseşte re%eaua "oma# iar în cele 2 pătrate din col%uri se găseşte re%eaua Pr/ pentru numărarea leucocitelor$

Mod de lucru"

e recoltează sânge pe E.* sau "eparină$ e pregătesc materialele necesare' flaconul cu sânge# pipeta 7otain şi "emocitometrul

cu lamelă# borcanul cu apă de robinet pentru spălarea "emocitometrului# sticlă de ceascu lic"id de dilu%ie# "ârtie de filtru# vată cu spirt şi o lavetă curată$

Se trece la e%ectuarea dilu$iei ast%el"

se agită flaconul cu sânge de minimum &0 de ori# din articula%ia radio-carpo-metacarpiană

cu pipeta 7otain de globule albe# curată şi uscată# se aspiră sânge până deasupradiviziunii 0#4$ +u aAutorul "ârtiei de filtru se aduce la diviziunea 0#4$

din sticla de ceas se aspiră lic"idul de dilu%ie Pr/ până la diviziunea 11 care se aflădeasupra ampulei

se omogenizează con%inutul pipetei prin mişcări de răsturnare# timp în care are locdistrugerea "ematiilor

Se reglează microscopul"

diafragma de condensor trebuie să fie aproape înc"isă se prinde re%eaua Pr/ se spală lamela şi se fixează la 0#4 cm de marginea teşită a "emocitometrului se agită din nou pipeta 7otain se varsă & picături care constituie în mare parte con%inutul din capilar următoarea picătură se lasă suspendată şi se depune în şan%ul de lângă re%ea# sub

lamelă în 1-5 minute leucocitele se liniştesc pe suprafa%a "emocitometrului şi se poate începe

numărătoarea

5umărătoarea se %ace ast%el"

.acă "emocitometrul este Pr/ (identic HPr/er-Pr/ se numără toate cele 2 pătratede 1 mm5 din col%uri

se numără 1 mm5# ce cuprinde 1; pătră%ele mici împăr%ite de linii duble şi delimitate pe două laturi de linii triple$

+alculul' Q < , × × × .



Q < nr$ de leucocite9mm&

, < ,edia numărului de leucocite găsite pe cele 2 pătrate de 1 mm5

< suprafa%a (1 mm5 < înăl%imea (înăl%imea coloanei de lic"id – dintre lamelă şi suprafa%a re%elei – este de

1910 mm# deci se înmul%eşte cu 10. < dilu%ia (de 1950L deci se înmul%eşte cu 50

Q < , × 1 × 10 × 50 < , × 500

.e exemplu' 2O 3 25 3 2; 3 41$,edia' 1O692 < 2;#64 × 500 < =&40 leucocite9µl sânge

Modi%icările %ormulei leucocitare

1$ De%inirea %ormulei leucocitare" Bormula leucocitară reprezintă raportul procentual aldiferitelor categorii de elemente figurate albe (din 100 leucocite câte sunt neutrofile# câteeozinofile# câte bazofile# câte limfocite şi câte monocite$+unoaşterea raportului oferă informa%ii privitoare la' stabilirea diagnosticului evolu%ia bolii eficien%a terapeutică prognosticul bolii

67 Prepararea %rotiului de s&nge7e lame de sticlă obişnuită# spălate# degresate şi uscate# cu aAutorul unei lame

trăgătoare# care prezintă capetele şlefuite şi marginile teşite# înclinată la 24 o# cu picăturade sânge înapoi# se întinde picătura printr-o mişcare uniformă# în aşa fel încât frotiul să setermine pe lamă$

Brotiul nu trebuie să fie prea gros# pentru că se decolează la spălare# nici preasub%ire# pentru că nu se pot număra pe un frotiu 100 sau 500 elemente figurate albe#cantitatea de sânge fiind insuficientă$ .upă tragere se usucă lama prin mişcări rapideL nuse usucă la sursă de căldură$ emperatura în încăpere trebuie să fie de 50-54o+# să se eviteîncăperile reci şi cele cu muşte sau pulberi$ Brotiurile se pot păstra maxim 52 ore până laefectuarea colorării$

&$ Colorarea panoptică Ma3-r4m8ald iemsa" e aşează lamele pe un suport din

bag"ete de sticlă cu fa%a în sus şi se acoperă cu reactiv ,aJ-@rPmKald# într-o cantitatecunoscută (1#4 ml sau 14 picături$

e lasă & minute în repaus# având griAă ca întreaga suprafa%ă să fie acoperită cucolorantL în această perioadă se face o mai bună fixare a frotiului de către alcoolul metilic pe care îl con%ine reactivul ,aJ-@rPmKald$ e adaugă 14 picături de apă tamponată (p!neutru# care se amestecă cu colorantul suflându-se prin pipeta 7asteur în vederea uneiomogenizări corecte$ e lasă & minute# timp în care are loc precolorarea$ e varsăamestecul de colorant şi lamele se introduc imediat într-o baie IaKeran# în care se găseşte



reactivul @iemsa preparat din O0 ml apă distilată şi 150 picături reactiv @iemsa mamă$Iamele se lasă în baia IaKeran timp de &0 minute# când are loc colorarea elementelor figurate ale sângelui' globulele albe# globulele roşii şi trombocitele# eventualele larve de parazi%i sau bacterii etc$ e scot# se spală la Aetul de apă de robinet# având griAă să nu se producă decolarea frotiului în cazul în care lamele nu au fost bine degresate sau stratul de

sânge a fost prea gros$ e usucă lăsându-se spriAinite cu un capăt al lamei pe o bag"etă#iar celălalt pe o fâşie de "ârtie de filtru care să absoarbă apa$ Mscarea rapidă se poate faceîntre două straturi de "ârtie de filtru la termostat reglat la &6o+$2$ Citirea %rotiului se face la microscopul optic# folosind obiectivul de imersie# care seaflă în picătura de oleum de cedru# folosindu-se ocularul 10$ +itirea elementelor albe# câtşi aprecierile calitative ale elementelor albe# roşii şi trombocitelor se face în zig-zag pemarginile frotiului de la baza sa către partea terminală$ Biecare globul alb trebuierecunoscut şi înregistrat$4$ 9nregistrarea globulelor albe se face în mod obişnuit folosind un sistem tabelar sau oînregistrare mecanică care necesită un leucodif (mecanic sau electronic$ e are griAădeosebită pentru completarea pe verticală a fiecărei coloane cu câte 50 elemente# astfel că

la citirea unui număr de 100 globule albe# adunând pe orizontală# ob%inem exprimarea procentuală$ +el mai corect este să se facă citirea a 500 globule albe# făcându-se media pentru fiecare tip de leucocit$:7 ;nterpretarea rezultatelor ranulocitemia' eozinefilemia# bazofilemia şi neutrofilemia$a$ 1ozino%ilemia" eozinopenia (aneozinofilia se constată în faza clinică manifestă a

unor boli infecto-contagioase# când se poate aAunge c"iar la aneozinofilie# care aresemnifica%ia unei evolu%ii nefavorabile a bolii# precum şi în stările de stresLeozino%ilia' îm bolile parazitare cu evolu%ie larvară ca' ascaridoză# ec"inococoză#fascioloză# boli alergice$

b$ +azo%ilemia" bazocitopenia – scăderea capacită%ii de elaborare a "eparinei#

serotoninei şi "istamineiL bazo%ilia' în leucoza mieloidă# în stări de "emofilie# în bron"opneumonii cronice# tricofi%ie# nefrită cronică$c$ 5eutro%ilemia" neutropenia se întâlneşte în infec%ii înso%ite de focare de necroză în

organele parenc"imatoase şi piele# precum şi în tratamentul cu unele medicamentecum ar fi sulfamidoterapia în morvă la cal sau în tratamentul cloramfenicol în infec%ii bacterieneL neutro%ilia' în infec%iile acute# procese supurative# boli neoplazice$

'granulocitemia' limfocitemia# monocitemiad$ .im%ocitemia" lim%openia – indică o in"ibi%ie a organelor limfoide cu consecin%e

nefavorabile asupra reac%iei imune# fie că apar limfocite calitativ modificate# aşa cumse întâmplă în .*L lim%ocitoza - în boli infec%ioase cu evolu%ie cronică catuberculoza# bruceloza# listerioza# salmoneloza# în "iperpituitarism (acromegalie#

"ipertiroidism# insuficien%ă corticosuprarenală (boala *ddison# babesiose etc$e$ Monocitemia" monocitopenia – indică tulburări grave ale )! întâlnite în cursulreticulo-endoteliozelorL monocitoza – în septicemii cronice# boli parazitare# în faza devindecare a maladiilor asociată cu "iperfunc%ia )!$



12amenul %ecalelor

a$ Examenul macroscopic se face din punct de vedere al'- cantită%ii de fecale emise la o defecare#- cantită%ii de fecale emise în 52 ore#

- formei şi aspectului fecalelor#- consisten%ei fecalelor#- culorii fecalelor#- mirosului fecalelor#- compozi%iei fecalelor$ b$ Examenul c"imic al fecalelor constă în mod curent în decelarea în fecale a'- sângelui#- pigmen%ilor biliari#- proteinelor c$ Examenul microscopic al fecalelor se execută pe preparate proaspete# între lamă şi

lamelă# simple sau colorate$ Ia examenul microscopic al frotiului de fecale se

poate examina compozi%ia# putând decela'- amidonul (se colorează evident în albastru cu solu%ie IPgol- grăsimile (se colorează în roşu portocaliu cu udan # sau în negru intens cu acid

osmic- celule epiteliale#- leucocite#- "ematii#- mucină etc$$$d$ Examenul bacteriologic şi parazitologic al fecalelor



'naliza urineia$ Examenul fizic al urinei# sub aspectul'- culorii – în func%ie de specie- transparen%ei#- mirosului#

- vâscozită%ii#- densită%ii#- punctului crioscopic$Examenul bioc"imic al urinei# prin'- reac%ia (p!-ul urinei- albuminuria- ureouria- creatinuria- corpi purinici- indicanuria- glicozuria

- cetonuria- "emoglobinuria- c"oluria – pigmen%ii biliari- c"olaluria – sărurile biliare- porfirinuria- ionuria şi sărurile mineralec$ Examenul microscopic al sedimentului urinar'- sedimentul neorganizat mineral- sedimentul neorganizat organic- sedimentul organizat$d$ Examenul bacteriologic al urinei



12amenul con$inutului ruminal7resupune următoarele opera%ii'

- )ecoltare (prin sondaA# punc%ie sau ruminotomie a &00-400 ml de suc ruminal

Examenul fizic- +uloarea – verzui–brună# în func%ie de furaAul ingerat- ,irosul – normal aromat – influen%at de compozi%ie- +omponen%a – & straturi – spumos la suprafa%ă# suspensie rară cu particule

grosiere la miAloc şi un sediment bogat în furaAe triturate- +onsisten%a – apoasă# poate deveni filantă în cazul cantită%ii mari de salivă- .eterminarea vitezei de sedimentare a particulelor con%inute – se apreciază după

&0 minute# la intervale de &# 10# 50# &0 minute – se urmăreşte suspensia# tendin%ade clarificare# spumozitatea şi depozitul

- Vâscozitatea – se apreciază cu vâscozimetrul stKald# la &=o+# urmărind timpulde scurgere al con%inutului comparativ cu cel al apei distilate

Examenul bioc"imic- p!-ul con%inutului ruminal – cu "ârtia indicatoare de p! – normal ;#4-6#O- 7roba reducerii nitri%ilor (reac%ia !oflund – viteza cu care sunt metaboliza%i

nitri%ii dintr-o solu%ie ce con%ine filtrat de con%inut ruminal şi nitrit de potasiu$- 7uterea de fermenta%ie a glucozei – se apreciază cantitatea de dioxid de carbon

produsă de fermenta%ia glucozei dintr-o solu%ie ce con%ine glucoză 1;> şi sucruminal

- .igestia celulozei – timpul necesar pentru a digera fibra de celuloză# încompara%ie cu un martor sintetic$ Normal – 2O-4; ore$

Examenul microscopic- *precierea calitativă a infuzorilor ruminali' interesează mobilitatea şi abunden%ainfuzorilor# încadrând sucul la următoarele categorii'

o foarte bine – infuzori numeroşi cu mişcări rapideo bine – infuzori numeroşi# printre care şi infuzori cu mişcări lente şi mor%io satisfăcător – infuzori în păr%i egale mobili şi mor%io infuzori mobili foarte pu%ini# maAoritatea mor%i – con%inut ruminal

depreciato infuzori imobili în totalitate – con%inut ruminal compromis

- .eterminarea numărului de infuzori în sucul ruminal' se face numărătoarea pecamera de numărat Hur/er# după fixarea acestora cu formol 2>

Documents

Examenul, Sangelui, Urinii, Fecalelor, Lichidului Ruminal - De Predat