Factori Si Zonare

7/21/2019 Factori Si Zonare

http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-zonare 1/61

Ecologie forestieră

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Programul PHARE TVET 2005

MATERIAL DE ÎNVĂŢAREpentru clasa a XII-a

DMENIUL! S"l#"$ul%ur&CALI'ICAREA! T()*"$"a* +* "l#"$ul%ur& -" (./loa%&r" or(%"(r(NIVELUL! 1MDULUL! ECLIE 'RESTIERĂ

2003

Domeniul : SilviculturăCalificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere




AUTRI!ing. Cuciurean Alina, prof.gr. def- Colegiul Silvic „Bucovina” Câmpulung

Moldovenesc ing. ross !aniela, prof.gr.II - Colegiul Silvic "Bucovina” Câmpulung Moldovenesc

te#. $run%& !aniela, ms.gr.I -Colegiul Silvic „Bucovina” Câmpulung Moldovenesc

CNSULTANŢĂ !Catinca Scrio'teanu ( e)pert C*!I+Ivan Mtn- e)pert asisten/& te#nic&Claudia C&linescu- e)pert C*!I+





Cu/r"*

*r.crt. Specifica/ii Pag4

Introducere 5

0. Competen/e 1. 23iective 34. Ma%(r"al( 6( r((r"*7& /(*%ru (l(#"

4.0. Cuvinte c#eie5glosar4.1. $i'e de documentare

$i'a nr.0 - cosistemul forestier $i'a nr.1 - Constituirea st&rii de masiv $i'a nr.4 - laga6ul natural $i'a nr.7 - !iferen/ierea ar3orilor 8n p&dure $i'a nr.9 - :onarea func/ional& a p&durilor din /ara noastr& 4.4. $i'e de lucru

$i'a nr.0 - ta6area vegeta/iei $i'a nr.1 - :one geografice cu specii forestiere $i'a nr.4 - Identificarea elementelor componente ale fitoceno%ei 8ntr-un amestec de r&'inoase cu fag 4.7. $i'e de evaluare $i'a nr.0 - +rocese 3iologice specifice p&durii $i'a nr.1 - $actorii climatici 'i p&durea $i'a nr.4 - $actorii orografici 'i p&durea $i'a nr.7 - ;ela/iile dintre factorii 3iotici 'i p&dure $i'a nr.9 - :onarea func/ional& a p&durilor din /ara noastr& 4.9. <ntocmirea unui portofoliu

889292919:959;9

993

9820202921252;23

7. Ma%(r"al( 6( r((r"*7& /(*%ru /ro(or" 7.0.$i'a de descriere a activit&/ilor 7.1.$i'a de progres 'colar 7.4.$i'e de conspect $i'a nr.0 Suprafa/a ocupat& cu vegeta/ie forestier& $i'a nr.1 $actorii a3iotici 'i influien/a lor asupra p&durii $i'a nr.4 =rupe func/ionale 7.7.+roiect de lec/ie 7.9.$olii pentru retroproiector

$olia nr.0 cosistemul forestier $olia nr.1 ta6area vegeta/iei $olia nr.4 liminarea natural& $olia nr.7 $actorii a3iotici 'i p&durea $olia nr.9 $itoceno%a forestier& $olia nr.> :ooceno%a forestier&

7.>.Importan/a 8ntocmirii unui portofoliu

1010191212111:15

9. Solu7""l( a$%"#"%&7"lor 9.0.$i'e de lucru $i'a nr.0 - ta6area vegeta/iei

$i'a nr.1 - :one geografice cu specii forestiere $i'a nr. 4 - Identificarea elementelor componente ale fitoceno%ei 8ntr-un amestec de r&'inoase cu fag


4




9.1.$i'e de evaluare $i'a nr.0 - Constituirea st&rii de masiv $i'a nr.1 - $actorii climatici 'i p&durea $i'a nr.4 - $actorii orografici 'i p&durea $i'a nr.7 - ;ela/iile dintre factorii 3iotici 'i p&dure $i'a nr.9 - :onarea func/ional& a p&durilor din /ara noastr& 9.4. +ortofoliul de grup

>. Site-uri Internet4 <"=l"ogra"(


7




I*%ro6u$(r(

Acest material de 8nv&/are este un spri6in necesar 8n desf&'urarea activit&/iiprofesorului 'i elevilor pentru 8nsu'irea competen/elor prev&%ute 8n modulul Ecologieforestieră, studiat pe parcursul nivelului 4 de calificare, Tehnician în silvicultură şi

exploatări forestiere, liceu, ruta progresiv&.Modulul Ecologie forestieră are o importan/& deose3it& 8n preg&tirea viitoruluitehnician în silvicultură şi exploatări forestiere deoarece desf&'urarea activit&/ilorsilvice implic& 8n ma6oritatea ca%urilor cunoa'terea destul de am&nun/it& aecosistemului forestier 'i a factorilor ecologici care intervin 8n ecosistemul forestier . !esf&'urarea acestor activit&/i necesit& cuno'tin/e de ecologie, anali%e a rela/iilordintre factorii 3iotici 'i a3iotici. $&r& aceste date nu se poate interveni corect 8ngospod&rirea unei p&duri. Ca dovad&, modulul Ecologie forestieră face parte dinmodulele selectate 8n vederea sus/inerii e)amenului de 3acalaureat. Modulul pentru care s-a 8ntocmit acest material au)iliar se parcurge 8n cadrul celor 4> de ore, din care 17 de ore reparti%ate pentru la3orator te#nologic 'i 01 de ore

pentru instruire practic&.*um&rul de credite alocate pentru competen/ele ce pot fi do3ândite prinparcurgerea acestui modul este de 0,?. Modelele de fi'e de lucru, evaluare, e)erci/iile etc. pre%entate pentru activitateaelevului 'i a profesorului au fost ela3orate astfel 8ncât s& fie specifice pentru fiecarecompeten/& 8n parte, iar 8n unele ca%uri se asigur& continuitatea temei pre%entate 8nacest modul. Astfel, pentru aceea'i tem& sunt pre%entate modele de fi'& dedocumentare, fi'& de lucru, e)erci/iu etc. <n prima parte a materialului se reg&sesc competen/ele vi%ate 8n modul 'io3iectivele urm&rite prin fiecare competen/&. Materialul au)iliar cuprinde 8n continuare informa/ii pentru elevi 'i profesori, su3

form& de fi'e de lucru, de documentare, fi'e de evaluare, folii pentru retroproiector,fi'e conspect, etc. Activit&/ile de consolidare 'i verificare pot fi aplicate individual, frontal sau pegrupe de câte doi sau mai mul/i elevi, având 8n vedere, pe cât posi3il, toate cele 4stiluri de 8nv&/are. +ersoanele implicate 8n parcurgerea nivelului trei de calificare sunt responsa3ilede e)ecu/ia propriei activit&/i, dar 'i de reali%area sarcinilor 8ncredin/ate la nivelulgrupului din care face parte, având atri3u/ii de coordonare 'i control. Munca pe care odepune, presupune o gam& larg& de ac/iuni comple)e , nerutiniere, reali%ate 8nconte)te variate. <n urma celor preci%ate mai sus, este necesar , ca 'i 8n procesul de 8nv&/are s& seutili%e%e metode 'i mi6loace de 8nv&/are 8ntr-un format mai comple), pe o arie maie)tins& de activit&/i. oate materialele pre%entate 8n acest au)iliar curricular, pot fifolosite la orele de curs, 8n formatul pre%entat, dar se 'i pot adapta la cerin/ele elevilor'i la temele prev&%ute 8n celelalte module ce tre3uie parcurse prin planul de 8nv&/&mânt .


9




Au)iliarul nu acoper& toate cerin/ele din Standardul de +reg&tire +rofesional&.+entru o3/inerea certificatului de calificare este necesar& validarea integral& a

competen/elor, conform cerin/elor de validare din acest standard.

+rofesorii nu tre3uie s& se limite%e la mi6loacele de 8nv&/are pre%entate 8nau)iliar. Acestea constituie doar un e)emplu pentru materialele didactice pe care

le pute/i concepe 'i folosi la orele de curs.

*u ave/i 8n fa/& un manual, ci un material de 8nv&/are.


>




94 CMPETENŢE!

04.0 Identific& ecosistemul forestier

04.1 Anali%ea%& factorii ecologici

04.4 +re%int& %onarea func/ional& a p&durilor din /ara noastr&

Atingerea acestor competenţe va fi stabilită în urma aplicării următoarelor probede evaluare:

• Probe orale , prin care elevul este capa3il s& caracteri%e%e ecosistemul forestier

conform preci%&rilor criteriului de performan/& 04.0.0, s& identifice procesele

specifice p&durii ca sistem 3iologic desc#is, conform criteriului 04.0.1, s&

identifice %onele de vegeta/ie din /ara noastr&, conform criteriului04.0.4, s&

anali%e%e rela/iile dintre factorii a3iotici 'i p&dure, conform criteriului de

performan/& 04.1.0, s& anali%e%e rela/iile dintre factorii 3iotici 'i p&dure, conform

criteriului 04.1.1 'i s& e)plice func/iile de protec/ie 'i produc/ie atri3uite p&durilor,

conform criteriului 04.4.4.

• Probe scrise, prin care elevul demonstrea%& c& este capa3il s& caracteri%e%e

influen/a p&durii asupra factorilor ecologici, conform criteriului de performan/&

04.1.4 'i prin care dovede'te c& este capa3il s& identifice grupele 'i su3grupele

func/ionale, conform preci%&rilor criteriilor de performan/& 04.4.0, respectiv

04.4.1.


@




24 <IECTIVE!

04.0.0. Caracteri%area ecosistemului forestier

04.0.1. Identificarea proceselor specifice p&durii ca sistem 3iologic desc#is

04.0.4. Identificarea %onelor de vegeta/ie din /ara noastr&

04.1.0. Anali%area rela/iilor dintre factorii a3iotici 'i p&dure

04.1.1. Anali%area rela/iilor dintre factorii 3iotici 'i p&dure

04.1.4. Caracteri%area influen/ei p&durii asupra factorilor ecologici

04.4.0. Identificarea grupelor func/ionale

04.4.1. Identificarea su3grupelor func/ionale

04.4.4. )plicarea func/iilor de protec/ie 'i produc/ie atri3uite p&durilor

Pentru atingerea obiectivelor, se va ţine cont de următoarele condiţii deaplicabilitate

• Ecosistemul forestier: biotop, biocenoză

• rocesele biologice specifice pă!urii: stare !e masiv, elaga" natural, eta"area

vegeta#iei, !iferen#ierea arborilor, eliminarea naturală

• $onele !e vegeta#ie: suprafa#ă, reparti#ie pe specii , creşteri me!ii, reparti#ie

pe zone geografice

• %actorii abiotici : factorii climatici , e!afici , orografici

• %actorii biotici: fitocenoza , zoocenoza , factorul antropic

•&nfluen#a pă!urii asupra factorilor climatici, e!afici, orografici, fitocenozei ,zoocenozei, factorului antropic

• 'rupe func#ionale: grupa & !e protec#ie şi grupa a && !e pro!uc#ie şi protec#ie

• Subgrupe func#ionale: pă!uri !e protec#ie a apelor , !e protec#ie a solului contra

eroziunii , !e protec#ie contra factorilor climatici !ăunători , !e interes social ,

monumente ale naturii şi rezerva#ii





3. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI

3.1.Cuvinte cheie/gl!"#

"ltitu$ine % înălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră, raportată la nivelul măriisau la alt punct de referinţă ales convenţional fr. (l′) altitude engl. altitude

"&en"'"&ent - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să leatingă şi planifică intervenţiile pe o durată de ! ani

fr. (l′) am"nagement engl. forest management, sustained #ield forestr#

"#(#e - plantă lemnoasă cu înălţimea totală de cel puţin $ m

fr. (l′) arbre engl. tree

"#(#et ) grupare de arbori% porţiune de pădure omogenă(minim !,&' a) fr. (le) peuplement engl. crop, stand

(it* mediul biologic, delimitat ca întindere prin condiţii relativ uniforme, în caretrăiesc anumite organisme

fr. (le) biotope engl. biotope% abitat

(icen+" % este constituită din organismele care trăiesc în cuprinsul unui biotop fr. biocoenose engl. biocoenosis

c#"n, ) ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr. (la) cime, (le) ouppier engl. cro*n

c#n"&ent - ansamblul coroanelor arborilor% acoperiş de crengi şi frunziş fr. (le) "tage des cimes, la vo+te foliac"e engl. canop#, cro*n la#er

eclgie ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă fr. (l′) "cologie engl. ecolog#% science of te environment

ec!i!te& ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiilemediului în care trăiesc

fr. (l′) "cosistme engl. ecos#stem

el"g"' - căderea crăcilor uscate, moarte% tăierea ramurilor unui arbore în partea de

os fr. (le) "lagage engl. pruning





et"' -n "#(#et totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane sesituează relativ la acelaşi nivel, formnd un strat distinct pe verticală

fr. "tage en peuplement engl. (la#er in stand) stand la#er

e*+iie % orientarea unui loc în raport cu punctele crdinale fr. (l′) exposition engl. exibition

0"ct#i eclgici % totalitatea componentelor mediului fizic, care influienţeazăviaţa plantelor şi implicit a pădurii

fr. (les) facteurs "cologi/ues engl. ecological factors

0itcen+, % asociaţie de plante care trăieşte în concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat

fr. p#tocoenose engl. p#tocoenosis

0i! ) nume sub care se grupează arborii cu frunza lată, moale, căzătoare, dinfamilia dicotiledonate. 0rin extensie, lemnul speciilor din această grupă.

fr. feuillu engl. broad-leaved tree

0t!inte+, % proces desfăşurat în prezenţa luminii, prin care plantele consumădioxid de carbon şi elimină oxigen

fr. (la) potos#ntse

engl. potos#ntesisgelivu#, - crăpătură de ger manifestndu-se în lemn şi scoarţă pe direcţia radială atrunciului

fr. g"livure engl. frost-sa1e, frost-crac1

litie#, - stratul de frunze, de ramuri, resturi vegetale care acoperă solul forestier fr. litire engl . litter

&"!iv - pădure formnd un ansamblu, un tot fr. massif engl. massif

*,tu#" e#("cee % vegetaţie de ierburi, muşci şi liceni, care creşte pe solulpădurii

fr. (l′) erbage engl. erbaceous stratum

#,in! - numele curent al arborilor din grupa coniferelor, multe dintre specii avnd în lemn canale rezinifere. 2rbori cu ace persistente, de regulă

fr. r"sineux engl. resinous, pitc#

!e&ini arbori tineri proveniţi din sămnţă, sub !,3! cmDomeniul : SilviculturăCalificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

0?




fr. (le) semis engl. seedling stage, seedlings

!*ecie unitate fundamentală în clasificarea taxonomică fr. (l′) espce engl. species

!*ecii $e *#tecie i $e "&eli#"#e " !lului specii forestiere cu rol pentruprotecţia solului , în special arbuşti

fr. (les) especes de protection et d′ amelioration du sole engl. te species of protection and amelioration of te soil

!t"iune intindere de teren, variabilă ca suprafaţă, cu condiţii fizice şi biologiceomogene4 microclimat, topografie, compoziţie floristică, structura vegetaţieispontane

fr. (la) station

engl. resort!u("#(#et totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr. (le) sous- bois engl. underbrus% undergro*t

!u(et"' strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului, constituit fiedin arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină, fie din arbori deaceeaşi specie, care formează etaul superior

fr. (le) sous- "tage engl. sub- stage

te&*e#"&ent % modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr. (le) temp"rament engl. temperament

+cen+" % mediul animal din pădure, care trăieşte în relaţii ecologice strnse cuvegetaţia forestieră, ct şi între speciile ce îl compun

fr. zooc"nose engl. zoocenosis


00




3.2.Fie $e $cu&ent"#e

Fi" n#.1 Ec!i!te&ul 0#e!tie# UC134C15

Ec!i!te&ul 0#e!tie# -comunitate de organisme (plante 5 animale 6 biocenoză )adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului.

6it* - suportul vieţii - factorul orografic-altitudine,expoziţia,panta,configuraţia terenului - factorul climatic -temperatură,umiditate,lumină,aer(7&,87&)

- factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale- factorul antropic

6icen+, - sistem descis,supraindividual,cu autoreglare proprie - scimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecifice

- piramida trofic-producători primari,consumatori,descompunători

Func/iile ec!i!te&ului - energetică - circulaţie - autoreglare

7ucce!iune" eclgic, - primară

- secundară

8#u*e $e ec!i!te&e - păduri de stear pufos - păduri de cer şi grniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molid,brad şi fag

- păduri de molid


01




Fi" n#.2 Cn!titui#e" !t,#ii $e &"!iv UC134C15

9egetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure.

- 8oroanele arborilor se întrepătrund- :e formează coronamentul arboretului- 2rborii se influenţează reciproc în ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea- :e formează mediul forestier- 8onstituirea şi menţinerea stării de masiv înceiată reprezintă condiţia de

bază şi calea indidpensabilă pentru punerea în valoare, intensiv şi cucontinuitate, a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier

- ;ăstarii de salcm înceie starea de masiv în primul an, puieţii de salcmdupă 3-< ani iar puieţii de fag şi brad după $-' ani.- =estrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi întreruperea parţială

sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii


04




Fi" n#.3 El"g"'ul n"tu#"l UC134C15

2rborii îşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunc(i datorită lipsei de lumină laterală în interiorul masivului4

- începe numai după constituirea stării de masiv

- coroanele se dezvoltă în partea superioară a trunciului

- se intensifică creşterea în înălţime

- are loc îndreptarea trunciurilor arborilor


07




Fi" n#.9 Di0e#enie#e" "#(#il# -n *,$u#e UC134C15

=eosebirile ce se realizează cu timpul între arborii ce-şi duc existenţa în comunitatea de viaţă a pădurii.

=iferenţieri morfologice4 - >orma trunciului

- >orma coroanei - =imensiunile trunciului

=iferenţieri fiziologice4 - 8erinţele faţă de lumină, apă şi substanţe minerale

- ?ezistenţa la boli şi dăunători

=iferenţierea arborilor este susţinută de factorii4 - endogeni( însuşiri ereditare)

- exogeni(factorii mediului biotic şi abiotic)


09




Fi" n#. : ;n"#e" 0uncin"l, " *,$u#il# $in "#" n"!t#, UC134C35

1.Nece!it"te" +n,#ii 0uncin"le• gospodărirea funcţională diferenţiată• asigurarea ritmică cu materii prime a industriei• valorificarea superioară a produselor pădurii• menţinerea ecilibrului între factorii naturali ai mediului cu autorul

pădurii2.C$ul !ilvic -&*"#te *,$u#ile<21= &ii h"5 -n 2 g#u*e >

8#u*" " I)" 0unc/in"l, -păduri cu rol de protecţie- @@A! mii a

7u(g#u*e 0uncin"le>. 0ăduri cu rol de protecţie a apelor&. 0ăduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii@. 0ăduri cu rol de protecţie împotriva factorilor climatici dăunători3. 0ăduri de interes social'. 0ăduri monumente ale naturii şi rezervaţii

8#u*" " II)" 0unc/in"l, -păduri cu rol de producţie şi protecţie-&A@! mii a

• arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunurimateriale,dar şi îndeplinirii funcţiei de protecţie(idrologică,climatică,a

solului,turistică)


0>




3.3. Fie $e luc#u

Fi" n#.1 Et"'"#e" veget"ieiUC134C15

7"#cini $e luc#u>1.P#ivii cu "tenie cele $u, i&"gini.2.De!c*e#ii et"'ul $e veget"ie c"#e li*!ete $int#) i&"gine i *#eci+"i

#lul !,u -n "#(#et.3.Enu&e#"i 3 !*ecii 0#e!tie#e *#inci*"le42 !*ecii 0#e!tie#e !ecun$"#e i 9!*ecii $e "#(uti (!e#v"te -n *,$u#ile $in "*#*ie#e" +nei $e un$e lcuii.

I&"gine" 1 I&"gine" 2

.&.

@.


0@




Fi" n#.2 ;ne geg#"0ice cu !*ecii 0#e!tie#eUC134C15

:arcini de lucru4.Botaţi cu mauscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal.

&.Botaţi în spaţiile punctate, subzonele de vegetaţie din cadrul celor @ zone devegetaţie principale.

:ubzona....... C7B2......................

'!!m :ubzona........

:ubzona......................

:ubzona......................

:ubzona......................

:ubzona...................... C7B2......................

:ubzona......................:ubzona......................

&!!m :ubzona......................

:ubzona......................

!m :ubzona...................... C7B2.............

Fi" n#.3 I$enti0ic"#e" ele&entel# c&*nente "le0itcen+ei -nt#)un "&e!tec $e #,in"!e cu 0"g UC134C25


0




:arcini de lucru4. 0riviţi imaginile de mai os.&. ?ealizaţi, prin săgeţi, corespondenţa între etaele de vegetaţie şi speciile

corespunzătoare, luînd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag.

3.9.Fie $e ev"lu"#e


ARBORI

ARINNERU

PALTIN DEMUNTE

MLID

B;A!

TEI'A

>UASTRU

ARBUŞTI

'ESTUCA L?CHPDIUM

AS+;DEEAPA

CARE@@ALIS

PĂTURAERBACEE

SNER LEMNCINESC

+F!DCEBMEUR

SALCIECĂPREASCĂ

MUR

0

F I T ? C E

N ? ; A

F ?

R E 7 T I E R Ă




Fi" n#.1 P#ce!e (ilgice !*eci0ice *,$u#ii UC134C15

I.Nt"i cu A)"$ev,#"t !"u F)0"l! u#&,t"#ele "0i#&"ii. @p 9egetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure,coroanele arborilor se întrepătrund şi se formează coronamentul arboretului. Dlagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului. Dliminarea naturală apare înainte de realizarea stării de masiv.

II.Re+lv"i u#&,t#ul "#it&g#i0. 3,'p. :pecie cu temperament pronunţat de umbră.&. 8omunitate de arbori.@. Eolid,brad,pin,larice,zmbru6.........................

3. >enomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv în lipsa luminii.'. Fsi înceie starea de masiv în primul an în cazul regenerării vegetative şi după 3-< ani dacă se recurge la cea generativă.<. Gotalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi înălţime, cu talie, port şi comportament asemănătoare,constituie ...........de vegetaţie.$. Eomentul individualizării ca pădure, prin aproprierea coroanelor şi

intercondiţionare reciprocă, reprezintă stare de ........A. 8onsecinţă a luptei pentru existenţă dusă între plante cu necesităţi de viaţă

diferite.H. Imbreşte,proteează şi ameliorează solul,situat între arboret şi seminţiş.0 '1 4 R7 E9 S> T@ I E R

III.Re"li+"i "!ci"ii c#ecte -nt#e cele 2 cl"ne. ,'p >ag 0ătură erbacee

:oc 2rboret2fin :ubarboret

Botă4:e acordă un punct din oficiu.


1?




Fi" n#.2 F"ct#ii cli&"tici i *,$u#e" UC134C25

I.Alegei v"#i"nt" c#ect,........................................................................................&p. =in categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte4 a. stearul pufos şi brumăriu, grniţa% b. molidul, aninul negru, afinul% c. mesteacănul, pinul silvestru, ulmul de munte% d. zmbrul, paltinul de munte, neapănul.&. =in lumina totală, coronamentul pădurii lasă să pătrundă în interior4 a. '-3! J% b. 3!-<' J% c. '!-A! J% d. H!-!! J.

@. Imiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin4 a. grăbirea înfloririi% b. stimularea polenizării% c. stimularea fructificaţiei% d. condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice.3. >otosinteza devine optimă la4 a. ! ' G8 b. &! @! G8

c. 3! '! G8 d. ' ' G8II.Nt"i cu A)"$ev,#"t !"u F)0"l! u#&,t"#ele "0i#&"ii>........................&p

. :peciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţăde căldură.

&. Kelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii. @. ;uerii sunt distruşi de gerurile timpurii. 3. Lradul, tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră .

III.C&*let"i !*"iile li(e#e4.................................................................................@p . Eodul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină, poartă numele de......................... &. 8ăldura este un factor .....................pentru pădure. @. =easupra pădurii, cade o cantitate ............................de precipitaţii dect în teren descoperit. 3. 8oncentraţia dioxidului de carbon în aer la suprafaţa solului este............ ......................în pădure dect în teren descoperit. '. :peciile cele mai sensibile la doborturi de vnt sunt...............................

<. =in lumina totală, coronamentul pădurii absoarbe...............................

Domeniul :SilviculturăCalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

10




IV.Re"li+"i "!ci"ii c#ecte -nt#e cele $u, cl"ne>................................&p A. >actori climatici 6. Mmportanţă

. căldura a. formarea la arbori a coroanelor detip forestier

&. precipitaţiile sub formă de zăpadă b. înlesneşte polenizarea şirăspndirea seminţelor uşoare

@. aerul c. proteează solul şi seminţele căzutecontra îngeţului

3. lumina d. oxigenul este absorbit prin respiraţie, iar 87& folosit în

'. vntul ce nu depăşeşte @-3mNs procesul de fotosinteză e. zonarea speciilor forestiere

B7GO4 Gimp de lucru @! de minute.:e acordă un punct din oficiu.


11




Fi" n#.3 F"ct#ii #g#"0ici i *,$u#e" UC134C25

I.@nce#cuii v"#i"nt" c#ect,..........................................................................................&p. =in categoria factorilor orografici fac parte 4 a. solul b. temperatura c. altitudinea, expoziţia, panta si configuraţia terenului d. acţiunea omului&. >actorii orografici influenţează vegetaţia forestieră 4 a. în mod direct prin modificări ale pantei% b în mod direct prin modificarea factorilor climatici% c. în mod direct prin modificarea factorilor edafici%

d. în mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici%@. 7rientarea unui loc în raport cu punctele cardinale poartă de numirea de 4 a. panta terenului b. altitudinea terenului c. orografia terenului d. expoziţie3. Dxpoziţia terenului reprezintă 4 a. orientarea faţă de punctele cardinale

b. diferenţa faţă de nivelul mării c. înclinarea terenului d. configuraţia terenului

II. Fn coloana 2 sunt prezentaţi factorii orografici, iar în coloana L specificăriprivind aceşti factori. ?ealizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane........&p A 0"ct#i #g#"0ici5 6 !*eci0ic,#i 5 . altitudinea a. nordica, sudica &. expoziţia b. înclinarea terenului

@. panta c. modificări ale climatului 3. configuraţia terenului d. munţi, dealuri, cmpii III. C&*let"i !*"iile li(e#e cu cuvntul *t#ivit.................................................@p 0roducţia păduriiPPPPPPPPP odată cu creşterea altitudinii.

2ltitudinea influienţează procesal de PPPPP a pădurii.0e versanţii sudici, perioada de vegetaţie este maiPPPPPPPPP;imita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cuPPPPPP

dect pe cei nordici.

0e pante repezi, însorite şi uscate, cu soluri superficiale, arboretele sesituează în clase de producţiePPPPPP


14




Fn terenuri accidentale, pe vîrfuri şi culmi sărace în apă, se instaleazăspecii rezistente laPPPPPPP

IV. 0recizaţi modificările pe care le determină altitudinea în regimul factorilorclimatici şi edaficiPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP&p

B7GO4 Gimp de lucru @! de minute. :e acordă punct din oficiu.


17




Fi" n#.9 Rel"iile $int#e 0"ct#ii (itici i *,$u#e UC134C25

I.@nce#cuii v"#i"nt" c#ect,..........................................................................................&p. Eediul animal poartă denumirea de4 a. fitocenoză% b. antropogeni% c. zoocenoză% d. fotosinteză.&. 8alitatea umusului influenţează4 a. creşterea rădăcinilor% b. dezvoltarea coronamentelor% c. asimilaţia clorofiliană% d. productivitatea pădurilor.

@. >actorul antropic se refera la 4 a. păşunat b. influenta omului asupra pădurii c. defrişarea pădurii d. intervenţiile personalului silvic in pădure3. >itocenoza 4 a. constituie mediul vegetal b. este mediul animal c. cuprinde totalitatea organismelor din pădure

d. cuprinde organismele de natură vegetalăII. C&*let"i !*"iile li(e#e..........................................................................................&p. >itocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite , începnd cuPPPP PPPPPPPPcare au cele mai mari dimensiuni şi terminnd cu plante unicelulare din microfloră .&. >actorul antropic are influienţePPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPasupra pădurii.@. Eamiferele, păsările, insectele şi animalele inferioare ce trăiesc în pădure,

formeazăPPPPPPPPPPP3. >actorii biotici sunt reprezentaţi de PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP

III. Nt"i cu A)"$ev,#"t !"u F)0"l!4 u#&,t"#ele enuntu#i>PPPPPPPPP&,'p. 2rboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului.&. :ubarboretul este constituit mai ales din specii de lumină.@. Eicrofauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului.3. >actorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii.'. 2nimalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase.

IV.De!c#iei in0luien" *,$u#ii "!u*#" &e$iului "ni&"lPPPPPPPPPPPPPP&,'p

Botă4 Gimp de lucru @! minute. :e acordă punct din oficiu.


19




Fi" n#.: ;n"#e" 0uncin"l, " *,$u#il# $in "#" n"!t#, UC134C35

I.@nce#cuii v"#i"nt" c#ect,..........................................................................................&p

. 0ădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa M funcţională, subgrupa pădurilor4 a. de interes social şi recreere% b. de protecţie a apelor% c. monumente ale naturii şi rezervaţii% d. de protecţie a solului contra eroziunii.&. =in grupa funcţională a M-a, subgrupa a MMM-a fac parte 4 a. pădurile cu rol de producţie

b. pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c. pădurile cu rol de producţie şi protecţie d. pădurile cu rol de proteare a malurilor@. Conarea funcţionala a pădurilor se refera la 4 a. clasificarea pădurilor b. răspndirea pădurilor c. împărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d. gruparea pădurilor in funcţie de abitat3. 0ădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din4

a. grupa M funcţională% b. grupa a MM-a funcţională% c. amenaamentele silvice% d. fondul forestier proprietate privată.

II. Nt"i cu A)"$ev,#"t !"u F)0"l!4 u#&,t"#ele enunu#i>PPPPPPPPPPP@p. Krupa a MM-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie.&. 0ădurile pot îndeplini funcţia de protecţie a solurilor împotriva eroziunii .@. 0ădurile din urul oraşelor intră în categoria rezervaţiilor naturale.

3. Ina din funcţiile pădurilor din grupa a MM-a este de a produce masă lemnoasă .'. Krupa M funcţională cuprinde la rndul ei, trei subgrupe, în raport cuobiectivele de proteat.

<. 0onderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier, o au pădurile din grupa a MM a funcţională.

III.Fn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii,iar în coloana 6 detalieri ale acestora. :tabiliţi asocierile corecte dintrecele două coloanePPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP&,'p


1>




A (funcţiile de protecţie ale pădurii) 6 (detalieri) . protecţie idrologică a. fixarea nisipurilor mobile &. protecţia solului b. atenuarea extremelor de temperatură @. climatică c. oxigenarea aerului 3. igienico sanitară d. reţinerea apei din precipitaţii '. estetică şi recreativă e. starea psiică a oamenilor

IV. Enu&e#"i t#ei !u(g#u*e 0uncin"le $in c"$#ul *,$u#il# $in g#u*" I 0uncin"l,PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP,'p

. QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ &. QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ

@. QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ Botă4 Gimp de lucru @! de minute. :e acordă un punct din oficiu.


1@




3.:.@ntc&i#e" unui *#t0liu

0ortofoliul reprezintă Rcartea de vizităS a elevului, prin care profesorul poatesă-i urmărească progresul în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental la oanumită disciplină, de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau unan şcolar). ?eprezintă un pact între elev şi profesorul care trebuie să-l aute peelev să se autoevalueze. 0rofesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi cetrebuie să facă acesta de-a lungul procesului de învăţare.8e conţine un portofoliuT 0ortofoliul cuprinde4 lista conţinutului acestuia, (sumarul, care include titlul fiecărei lucrăriNfişe,etc. şinumărul paginii la care se găseşte)% argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este

importantă fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu aelevuluiNgrupului cu privire la subiectul respectiv% lucrările pe care le face elevul individual sau în grup% rezumate% eseuri% articole, referate, comunicări% fişe individuale de studiu% proiecte şi experimente% temele de zi de zi %

probleme rezolvate% rapoarte scrise de realizare a proiectelor% teste şi lucrări semestriale% cestionare de atitudini% înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individualsau împreună cu colegii săi% observaţii pe baza unor giduri de observaţii% reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează% autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului%

interviuri de evaluare% alte materiale, ărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă participareaelevuluiN grupului la derularea şi soluţionarea temei date% viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluiNgrupului, pe bazaintereselor şi a progreselor înregistrate% comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învăţareşiNsau ale altor părţi interesate, de exemplu părinţii%

0ortofoliul se întocmeşte în mod normal pentru modulele obligatorii şiopţionale, selectate de elev şiNsau de profesor şi care fac referire la diverse

obiective şi strategii cognitive. 2şa cum afirmă profesorul Moan 8ergit, portofoliulcuprinde Ro selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului,


1




cele care îl reprezintă şi care pun în evidenţă progresele sale% care permitaprecierea aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale. 2lcătuireaportofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a-şi descoperivaloarea competenţelor şi eventualele greşeli. Fn alţi termeni, portofoliul este uninstrument care îmbină învăţarea cu evaluarea continuă, progresivă şi multilateralăa procesului de activitate şi a produsului final.

Ti*u#i $e *#t0lii>

U 0ortofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor maiimportante lucrări)%U 0ortofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate peparcursul activităţii)%U 0ortofoliul de evaluare (cuprinde4 obiective, strategii, instrumente de evaluare,tabele de rezultate, etc.)

Dvaluarea portofoliului începe de obicei prin explicarea de către profesor, la începutul perioadei, a obiectivelor învăţării în perioada pentru care se va primi nota.0rofesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţinăportofoliul şi care să dovedească îndeplinirea obiectivelor învăţării (mulţi profesorile reamintesc aproape zilnic elevilor să pună în portofoliu eşantioane care să leamintească mai trziu de munca depusă).

2tunci cnd elevul îşi prezintă portofoliul, profesorul realizează de obicei uninterviu cu acesta, trecnd în revistă lucrările anexate, analiznd atitudinea lui fatăde munca depusă, lăudndu-l pentru lucrurile bune, şi autndu-l să se concentrezeasupra aspectelor care trebuie îmbunătăţite.

0ortofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare, care, pe parcurs, poatesă includă şi alte elemente către care se îndreaptă interesul elevului şi pe caredoreşte să le aprofundeze. 2ceastă metodă alternativă de evaluare oferă fiecăruielev posibilitatea de a lucra în ritm propriu, stimulnd implicarea activă în sarcinilede lucru şi dezvoltnd capacitatea de autoevaluare.


1




:4 MATERIALE DE RE'ERINŢĂ PENTRU PR'ESRI

:494 '"-a 6( 6($r"(r( a a$%"#"%&7"lor

Ta=(lul 6( o /r("*%& (.(r$"7""l( /ro/u( /(*%ru mo6ulul Ecologie forestieră

Com/(%(*7a E.(r$"7"ul Sar$"*" 6(lu$ru Su="($%ul R(al"a% N(r(al"a%U4C4 91 ECLIE 'RESTIERĂ

9149I6(*%""$&($o"%(mulor(%"(r

'6 9F 'r 9

'6 2F '6 1F

'6 :F 'r 2F

'r 1F 'l 9F

'( 9

'l 2F '$ 9

Caracteriareaecosistemuluiforestier

!dentificarea proceselorspecifice păduriica sistem biologic

deschis

!dentificareaonelor devegetaţie din ţaranoastră

• componentele3iotopului 'i 3ioceno%eiforestiere

• starea de masiv,elaga6ul natural, eta6areavegeta/iei, diferen/ierea

ar3orilor, eliminarea natural&

• suprafa/a, reparti/ia pespecii, cre'teri medii,reparti/ia pe %one geografice

9142A*al"(a&a$%or""($olog"$"

'$ 2F 'r :F

'( 2F '( 1

'r 5F 'r ;F

'l 1F '( :

Analiarearelaţiilor dintrefactorii abiotici şi pădure

Analiarearelaţiilor dintrefactorii biotici şi pădure

Caracteriareainfluenţei păduriiasupra factorilorecologici

• factorii climatici, edafici,orografici

•

fitoceno%a, %ooneno%a,factorul antropic

• influen/a p&durii asuprafactorilor climatici, edafici,orografici, fitoceno%ei,%ooceno%ei,factoruluiantropic

9141 Pr("*%&o*ar(a

u*$7"o*al& a/&6ur"lor 6"*7ara *oa%r&

'6 5

'$ 1F '( 5

!dentificareagrupelorfuncţionale

!dentificareasubgrupelorfuncţionale

Explicareafuncţiilor de protecţie şi producţieatribuite pădurilor

• grupa I de protec/ie• grupa II de protec/ie 'i

produc/ie

• p&duri de protec/ie a apelor,de protec/ie a solului contraero%iunii, de protec/ie contrafactorilor climatici d&un&tori,de interes social,monumente ale naturii,re%erva/ii

'6G "-& 6o$um(*%ar(F '$G "-& $o*/($%F 'rG ol"( r(%ro/ro"($%orF'lG "-& 6( lu$ru F '(G "-& (#aluar(


4?




:424'"-& 6( /rogr( -$olar

Mo6ulul! E$olog"( or(%"(r&*umele elevuluiH +rofesorH .

Com/(%(*7( %()*"$(urm&r"%( Lu$r&r" (($%ua%(

E#aluar(< S NS

9149 I6(*%""$& ($o"%(mulor(%"(r

Caracteriarea ecosistemuluiforestier

!dentificarea proceselorspecifice pădurii ca sistembiologic deschis

!dentificarea onelor devegetaţie din ţara noastră

9142 A*al"(a& a$%or""($olog"$"

Analiarea relaţiilor dintrefactorii abiotici şi pădure

Analiarea relaţiilor dintrefactorii biotici şi pădure

Caracteriarea influenţei pădurii asupra factorilor

ecologici 9141 Pr("*%& o*ar(au*$7"o*al& a /&6ur"lor 6"*7ara *oa%r&

!dentificarea grupelorfuncţionale!dentificarea grupelorfuncţionale

!dentificarea subgrupelorfuncţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

:414 '"-( 6( $o*/($%


40




'"-a *r49 Su/raa7a o$u/a%& $u #(g(%a7"( or(%"(r&Gr(/ar%"ar(a /( /($"" UC91,C9

S"%ua7"a a$%ual& a o*6ulu" or(%"(r *a7"o*al $om/ara%"# $u a*ul 9828

ru/( 6( /($"" Anul 01 Anul 1??9Mii #a J Mii #a J

94 'IASE G TTAL :31: 5 :1;0 0

fag 1794 4 1?14 41

ste6ari 0974 17 0?7 0@

diverse specii tari >?4 70 09

diverse specii moi 149 7 401 9

24 RĂŞINASE G TTAL 9;95 25 931 10molid 00 0 071 14

3rad 7? > 4?7 9

diverse r&'inoase 0 - 0

TTAL ;::8 900 ;211 900

R(/ar%"7"a /&6ur"lor /( o*( g(ogra"$( -" (%a( "%o$l"ma%"$(4

*r.crt. ta6e fitoclimatice J :one geografice J

0 Su3alpin 0.1

Munte 90. 1

Montan de molidi'uri

Amestecuri de r&'inoase cu foioase

04.>

1?.0

4 Montan si premontan de f&gete 0@.? 7 !eluros de gorunete

Cvercete K=o, Ce, =aL

Cvercete cu St.p.

16.1

0>.7

7.@

!eal

[email protected]

9 Câmpie forestier& >.?

Câmpie 0?. > Silvostep& 1.9

@ Eunca 'i !elta !un&rii 1.7


41




otal 0?? 0??

'"-a *r4 2 'a$%or"" a="o%"$" -" "*lu(*7a lor au/ra /&6ur"" UC91,C2

"actori climatici:

Jlum"*asurs& de energie 8nprocesul de fotosinte%&influen/ea%& forma coroanei 'i tulpiniiimpune un anumit temperament-lumin&,semium3r&,um3r&

preten/iile fa/& de lumin& varia%& func/ie de vârst&J%(m/(ra%ura

factor limitativ pentru procesele fi%iologice

determin& speciilor func/ie de e)igen/ele fa/& de c&ldur&Na/aindispensa3il& pentru orice form& de via/&

8mparte speciile func/ie de cerin/e H#igrofite,me%ofite,)erofiteJa(rul

a3sor3/ia condi/ionat& de lumin&,c&ldur& 'i umiditate e)ercit& influen/e favora3ile 'i nefavora3ile

"actori edafici:

Jolul

8mpreun& cu clima definesc sta/iunea forestier&determin& produc/ia de 3iomas& a p&duriiimpune distri3u/ia vegeta/iei pe %one mari

"actori orografici:

Nal%"%u6"*(aaccentuea%& %onalitatea vegeta/iei forestierecre'terea acesteia determin& sc&derea temperaturii 'i cre'tereacantit&/ii de precipita/iiinfluen/ea%& regenerarea p&durii

N(./o"7"amodific& regimul de lumin& 'i c&ldur&,umiditatea din sol 'i atmosfer&la altitudini 6oase,versan/ii 8nsori/i sunt mai neprielnici vegeta/ieidin cau%a usc&ciunii,situa/ie ce se inversea%& 8n regiunile 8nalte

N/a*%amodific& o serie de 8nsu'iri ale soluluiaccentuarea acesteia gr&3e'te csurgerea apelor 'i intensific& ero%iunea

N$o*"gura7"a %(r(*ulu"influen/ea%& distri3u/ia speciilor

STAŢIUNE 'RESTIERĂ Ka$%or" $l"ma%"$"# a$%or" (6a"$"# a$%or" orogra"$"


44




'"-a *r4 1 ru/( u*$7"o*al( UC91,C1

'u*$7""l( /&6ur""

+&durea 8ndepline'te 8n principal func/ia de protec/ie, dar 'i multiple func/ii economice. <n raport cu func/iile prioritare, potrivit prevederilor Codului Silvic, p&durile se 8mpart 8ndou& grupeH

• -grupa I (a p&duri cu func/ii speciale de protec/ieO• -grupa II-a p&duri cu func/ii de produc/ie 'i protec/ieO

A $unc/ia de protec/ie

• +&durea particip& la procesul de formare, de evolu/ie 'i conservare a solului, princoncentrarea 8n fitomasa ar3orilor a atomilor veni/i din atmosfer&, din ap&, dinroca de%agregat& 'i alterat&. !in aceast& fitomas&, ulterior s-a format solul. Astfel cu e)cep/ia %onei de step&, solul s-a format su3 p&dure.

• +&durea favori%ea%& 8nmaga%inarea apei, 8mpiedicând formarea scurgerilor desuprafa/& 'i a viiturilor de ap& 8n urma ploilor toren/iale 'i a topirii %&pe%ilor, 8mpiedicând producerea inunda/iilor.

• Ap&r& solul 8mpotriva ero%iunii, contri3uind la evitarea colmat&rii lacurilor 'i aterenurilor din lunci.

• ste un generator de ga%e 'i regulator al compo%i/iei aerului atmosferic. Su3

acest aspect , p&durea prin procesul de fotosinte%& are o contri3u/ie deose3it deimportant& 8n reglarea re%ervei de o)igen la nivel local 'i glo3al, eli3erând o)igen'i consumând 3io)id de car3on.

• +&durea are un important rol antipoluant 8n ca%ul polu&rii fonice 'i c#imice.• <n raport de natura func/iei atri3uite, p&durile din grupa I-a se 8mpart 8n

urm&toarele su3grupe func/ionaleHo p&duri cu func/ii de protec/ie a apelorO o p&duri cu func/ii de protec/ie a solului 'i terenuluiOo p&duri cu func/ii de protec/ie contra factorilor climatici 'i industriali

d&un&toriOo p&duri cu func/ii de recreereOo p&duri cu func/ii de interes 'tiin/ific 'i de ocrotire a genofondului forestierO

B $unc/ia de produc/ie

• +&durile produc 3unuri materiale deose3it de utile cum ar fiHo lemn pentru construc/ii, industrie ' com3usti3il K lemn de focLOo fauna p&durii contri3ue la p&strarea ec#ili3relor 3iocenotice, iar unele

specii au 'i o valoare economic&, fiind valorificate pentru 3lan& 'i carneOo fructele de p&dure 'i ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritiv&

'i unele principii activeOo plante medicinale cu rol deose3it 8n prepararea unor ceaiuri, tincturi sau lasinte%a unor medicamenteO


47




:4:4 Pro"($% 6( l($7"(:454 'ol"" /(*%ru r(%ro/ro"($%or

'ol"a *r49 E$o"%(mul or(%"(r UC914C9

< I C E N B A

C o m / o * ( * % a = " o % " $

&


49




< I T

P U L

C o m / o * ( * % a a = " o % " $ &

'ol"a *r42 E%aar(a #(g(%a7"(" UC91,C9


4>





4@




$otalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului:

'ol"a *r4 1 El"m"*ar(a *a%ural& UC91,C9


4




Dscarea 'i dispari/ia unor ar3ori datorit&H

- Euptei pentru lumin&

- Euptei pentru su3stan/e minerale din sol

- !&un&torilor 3iotici

- $actorilor climatici nefavora3ili

'ol"a *r4: 'a$%or"" a="o%"$" -" /&6ur(a UC91,C2


4




' A C T

R I I

C L I M

A T I C I Lum"*a

C&l6ura

A/a

A(rul


7?




' A C T

R I I

E D A

' I C I

Solul

' A C

T R I I

R

2 R A ' I C I

Al%"%u6"*(a

E./o"7"a

Pa*%a

Co*"gura7"a %(r(*ulu"


70




'ol"a *r4 5 '"%o$(*oa or(%"(r& UC914C2

' I

T

C

E

N

B

A

M ( 6 " u

l # ( g ( % a l

Ar=or"

Ar=u-%"

Pla*%( "(r=oa(

L"$)(*"

Mu-$)"

C"u/(r$"


71




'ol"a *r4 ; Boo$(*oa or(%"(r& UC91,C2

<a$%(r""

B

C

E

N

B

AMam"(r(

P&&r"

R(/%"l(

<a%ra$"(*"

I*($%(

Ara)*"6(


74




M ( 6 " u l

a * " m a l

V"(rm" 6"* ol

:4;4 Im/or%a*7a +*%o$m"r"" u*u" /or%ool"u

Aplicarea metodelor 3a%ate pe activitatea individual& sau de grup carestimulea%& creativitatea 'i permit evaluarea se 8nscrie pe linia moderni%&rii procesuluiinstructiv ( educativ.

2 pro3lem& a sistemului de 8nv&/&mânt actual este tendin/a de notare imediat& aactivit&/ii elevilor. Perificarea sistematic& este motivat& de nevoia feed-3ac-ului,perceput ca o certificare a eficien/ei actului didactic. +e de alt& parte, nota este privit&ca un instrument de constrângere care su3stituie motiva/ia real& de a 8nv&/a.Cuantificarea r&spunsului 'i notarea imediat& in#i3& gândirea creativ& 'i determin& uncontrol riguros al inteligen/ei asupra imagina/iei. +rocedeul evaluării am(nate stimulea%& creativitatea, eli3erând-o de constrângerea criticii. $eed-3ac-ul se poatereali%a eficient f&r& a nota elevii de fiecare dat&, iar cartea de vi%it& a a3solventului sepoate contura pe 3a%a cunoa'terii de ansam3lu, a preg&tirii 'i a performan/elor sale.

Por%ool"ul /oa%( " olo"% la or"$( #r%&, la %u6(*7", (l(#" $)"ar -" lagr&6"*"7&4

Scopul nu este neap&rat cel al evalu&rii ci mai ales cel de stimulare a 8nv&/&rii,prin directa implicare a participan/ilor la activitate. Su3iec/ii reflect& continuu asupra aceea ce 8nva/&, e)istând o permanent& corela/ie cu o3iectivele. <ndrum&torul tre3uie s&fie desc#is 'i s& spri6ine c&ut&rile copiilor.

)vanta"ele folosirii portofoliului:Q portofoliul este un instrument fle)i3il, u'or adapta3il la specificul disciplinei, clasei 'i

condi/iilor concrete ale activit&/iiOQ permite aprecierea 'i includerea 8n actul evalu&rii a unor produse ale activit&/ii elevuluicare, 8n mod o3i'nuit, nu sunt avute 8n vedereO acest fapt 8ncura6ea%& e)primareapersonal& a elevului, anga6area lui 8n activit&/i de 8nv&/are mai comple)e 'i mai creative,diversificarea cuno'tin/elor, deprinderilor 'i a3ilit&/ilor e)ersateOQ evaluarea portofoliului este eli3erat& 8n mare parte de tensiunile 'i tonusul afectivnegativ care 8nso/esc formele tradi/ionale de evaluareO evaluarea devine astfelmotivant& 'i nu stresant& pentru elevOQ de%volt& capacitatea elevului de autoevaluare, ace'tia devenind auto-refle)ivi asuprapropriei munci 'i asupra progreselor 8nregistrateOQ implic& mai activ elevul 8n propria evaluare 'i 8n reali%area unor materiale care s&-l

repre%inte cel mai 3ineO Autoevaluarea este un proces de 8nv&/are, elevii asumându-'i responsa3ilitatea

asupra activit&/ii desf&'urate, regândindu-'i propriul proces de 8nv&/are, de gândire 'iDomeniul :SilviculturăCalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

77




de evaluare. Metaevaluarea repre%int& propria reflec/ie asupra instrumentelor 'iprocedurilor de autoevaluare.

Dezavanta"ul portofoliului este acela c& nu poate fi repede 'i u'or de evaluat.ste greu de apreciat conform unui 3arem strict deoarece reflect& creativitatea 'ioriginalitatea elevului.

Ca metoda alternativ& de evaluare, portofoliul solicit& mai mult o aprecierecalitativă decât cantitativ& 'i este mai u'or de aplicat pe grupuri mai mici. +rofesorul 8lpoate folosi pentru a evalua performan/ele elevilor, iar elevii 8l pot folosi pentruautoevaluare 'i ca modalitate de reflec/ie asupra 8nv&/&rii.

+ortofoliul nu este numai o metod& alternativ& de evaluare a elevului. +rinmateriale pe care le con/ine, el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei institu/ii,folosit fiind ca "o modalitate de a repre%enta un grup, o 'coal& c#iarO este un e)emplurepre%entativ al activit&/ii 'i al performan/elor cursan/ilor unei 'coli”. Institu/ia 'colar&respectiv& 8ncearc& astfel s&-'i cree%e o imagine 8n rândul viitorilor cursan/i ori 8n rândul

p&rin/ilor, ar&tându-le mostre ale activit&/ilor 'i ac/iunilor desf&'urate de elevi 8n 'coalarespectiv&.+oate fi considerat 8n acela'i timp un instrument complementar folosit de

profesor 8n aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul 8n ec#ip&, pe ela3orareade proiecte ample de cercetare 'i 8nv&/are. !e asemenea, portofoliul este compati3il cuinstruirea individuali%at& ca strategie centrat& pe stilurile diferite de 8nv&/are.

+rin comple)itatea 'i 3og&/ia informa/iei pe care o furni%ea%&, sinteti%ândactivitatea elevului de-a lungul timpului Kun semestru, an 'colar sau ciclu de 8nv&/&mântL, portofoliul poate constitui parte integrant& a unei evalu&ri sumative sau aunei e)amin&ri.


79




54 SLUŢIILE ACTIVITĂŢILR 5494 '"-( 6( lu$ru

'"-a *r49 E%aar(a #(g(%a7"("UC91,C9

Sarcini de lucruH0. +rivi/i cu aten/ie cele dou& imagini 'i descoperi/i eta6ul de vegeta/ie care lipse'te

dintr-una din imagini.1. +reci%a/i cau%a lipsei acestuia 'i rolul s&u 8n ar3oret.4. numera/i 4 specii forestiere principale,1 specii forestiere secundare 'i 7 specii de

ar3u'ti o3servate 8n p&durile din apropierea %onei de unde locui/i.

Imaginea 0 Imaginea 1

0. <n ar3oretul din imaginea 1 lipse'te su3ar3oretul.1. Cau%a lipsei su3ar3oretului este consisten/a ridicat& din ar3oret.Su3ar3oretul 6oac&un rol foarte important 8n via/a p&durii, datorit& frun%i'ului 3ogat ,care um3re'te,prote6ea%& 'i ameliorea%& solul.4...........................................


7>




'"-a *r49 Bo*( g(ogra"$( $u /($"" or(%"(r(UC91,C9

Sarcini de lucruH

0.*ota/i cu ma6uscule %onele de vegeta/ie corespun%&toare din punct de vedere altitudinal.1.*ota/i 8n spa/iile punctate, su3%onele de vegeta/ie din cadrul celor 4 %one de

vegeta/ie principale.

Su3%ona.... alpin& :2*A AE+I*F

09??m Su3%ona.... su3alpin&

Su3%ona.... moliduluiSu3%ona. amestecurilor de fag'i r&'inoase

Su3%ona..... fagului

Su3%ona.... amestec de fag 'igorun

:2*A$2;SI;F

Su3%ona.... gorunului

Su3%ona... ste6ar pedunculat

1??m Su3%ona.... cer 'i gârni/&

Su3%ona.... silvostepei.....

?m Su3%ona...... stepei....... :2*AS+I


7@




'"-a *r49 I6(*%""$ar(a (l(m(*%(lor $om/o*(*%( al("%o$(*o(" +*%rGu* am(%($ 6( r&-"*oa( $u ag UC91,C2

Sarcini de lucruH0. +rivi/i imaginile de mai 6os.1. ;eali%a/i, prin s&ge/i, coresponden/a 8ntre eta6ele de vegeta/ie 'i speciilecorespun%&toare, lu8nd ca e)emplu un ar3oret de amestec de r&'inoase cu fag.


ARBORI

ARINNERU

PALTIN DEMUNTE

MLID

B;A!

TEI'A

>UASTRU

ARBU

ŞTI

'ESTUCA L?CHPDIUM

AS+;DEEAPA

CARE@@ALIS

7

F I T ?

C E N ? ; A

F ? R E 7 T I

E R Ă




5424 '"-( 6( (#aluar(

'"-a *r49 Pro$(( ="olog"$( /($""$( /&6ur"" UC91,C9

I4No%a7" $u AGa6(#&ra% au 'Gal urm&%oar(l( a"rma7""4 1/ Pegeta/ia lemnoas& de pe o suprafa/& de teren se constituie ca p&dure,coroanele ar3orilor se 8ntrep&trund 'i se formea%& coronamentul ar3oretului. A

lagarea ar3orilor se produce datorit& cre'terii temperaturii din interiorular3oretului. $

liminarea natural& apare 8nainte de reali%area st&rii de masiv. $

II4R(ol#a7" urm&%orul ar"%mogr"4 :,5/

0 ' A =1 A ; B ; 4 R F R I * 2 A S 7 E E A = A 9 S A E C T M> T A @ M A S I P E E I M I * A ; S D B A R B

III4R(al"a7" ao$"a7"" $or($%( +*%r( $(l( 2 $oloa*(4 9,5/

$ag +&tur& er3aceeSoc Ar3oret Afin Su3ar3oret


PĂTURA

ERBACEE

SNER LEMNCINESC

+F!DCEBMEUR

SALCIECĂPREASCĂ

MUR

7




*ot&H Se acord& un punct din oficiu.


9?



'"-a *r42 'a$%or"" $l"ma%"$" -" /&6ur(a UC91,C2

I4Al(g(7" #ar"a*%a $or($%&........................................................................................ 1p

0. !in categoria speciilor forestiere e)igente fa/& de c&ldur& fac parteH a. ste6arul pufos 'i 3rum&riu, gârni/aO 3. molidul, aninul negru, afinulO c. mesteac&nul, pinul silvestru, ulmul de munteO d. %âm3rul, paltinul de munte, 6neap&nul.1. !in lumina total&, coronamentul p&durii las& s& p&trund& 8n interiorH a. 9-7? JO 3. 7?->9 JO c. 9?-? JO d. ?-0?? J.4. Dmiditatea atmosferic& mare are influen/e po%itive asupra vegeta/iei

forestiere prinH a. gr&3irea 8nfloririiO 3. stimularea poleni%&riiO c. stimularea fructifica/ieiO d. condi/ionarea transpira/iei 'i stimularea activit&/ii 3iologice.7. $otosinte%a devine optim& laH a. ? ( 9 GC 3. 1? ( 4? GC c. 7? ( 9? GC d. 9 ( 09 GC

II4No%a7" $u AGa6(#&ra% au 'Gal urm&%oar(l( a"rma7""!......................................1p

0. Speciile termofile sunt specii forestiere cu re%isten/& foarte sc&%ut& fa/& dec&ldur&. $

1. =elivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii. $ 4. Eu6erii sunt distru'i de gerurile timpurii. A 7. Bradul, tisa si fagul sunt specii cu temperament de um3r&. A

III4Com/l(%a7" /a7""l( l"=(r(H.................................................................................... 4p 0. Modul de comportare a fiec&rei specii fa/& de lumin&, poart& numele de temperament.

1. C&ldura este un factor limitativ pentru p&dure. 4. !easupra p&durii, cade o cantitate mai mare de precipita/ii decât 8n teren descoperit. 7. Concentra/ia dio)idului de car3on 8n aer la suprafa/a solului este mai mare

8n p&dure decât 8n teren descoperit. 9. Speciile cele mai sensi3ile la do3orâturi de vânt sunt r&'inoasele. >. !in lumina total&, coronamentul p&durii a3soar3e 7?- @?J



IV4R(al"a7" ao$"a7"" $or($%( +*%r( $(l( 6ou& $oloa*(!........................................ 1p A4 'a$%or" $l"ma%"$" <. Im/or%a*7&

94 c&ldura a4 formarea la ar3ori a coroanelor detip forestier

24 precipita/iile su3 form& de %&pad& =4 8nlesne'te poleni%area 'ir&spândirea semin/elor u'oare

14 aerul $4 prote6ea%& solul 'i semin/ele c&%utecontra 8nge/ului

:4 lumina 64 o)igenul este a3sor3it prin respira/ie, iar C21 folosit 8n

54 vântul ce nu dep&'e'te 4-7m5s procesul de fotosinte%& (4 %onarea speciilor forestiere

94 G ( F 24 G $ F 14 G 6 F :4 G a F 54 G =

*2FH imp de lucru 4? de minute.

Se acord& un punct din oficiu.

'"-a *r4 1 'a$%or"" orogra"$" -" /&6ur(a UC91,C2

I4Î*$(r$u"7" #ar"a*%a $or($%&..................................................................................... 1p0. !in categoria factorilor orografici fac parte H



a. solul 3. temperatura c. altitudinea, e)po%i/ia, panta si configura/ia terenului d. ac/iunea omului1. $actorii orografici influen/ea%& vegeta/ia forestier& H a. 8n mod direct prin modific&ri ale panteiO 3 8n mod direct prin modificarea factorilor climaticiO c. 8n mod direct prin modificarea factorilor edaficiO d. 8n mod indirect prin modificarea calitativ& si cantitativ& a factorilor climatici si edaficiO4. 2rientarea unui loc 8n raport cu punctele cardinale poart& de numirea de H a. panta terenului 3. altitudinea terenului c. orografia terenului d. e)po%i/ie7. )po%i/ia terenului repre%int& H a. orientarea fa/& de punctele cardinale

3. diferen/a fa/& de nivelul m&rii c. 8nclinarea terenului d. configura/ia terenului

II4 <n coloana A sunt pre%enta/i factorii orografici, iar 8n coloana < specific&ri privindace'ti factori. ;eali%a/i asocierile corecte dintre cele dou&coloane...........................1p A a$%or" orogra"$" < /($""$&r" 0. altitudinea a. nordica, sudica 1. e)po%i/ia 3. 8nclinarea terenului 4. panta c. modific&ri ale climatului

7. configura/ia terenului d. mun/i, dealuri, câmpii III4 Com/l(%a7" /a7""l( l"=(r( $u $u#*%ul /o%r"#"%................................................. 4p +roduc/ia p&durii scade odat& cu cre'terea altitudinii.

Altitudinea influien/ea%& procesul de %onare a p&durii.+e versan/ii sudici, perioada de vegeta/ie este mai lung&.Eimita natural& a p&durii este mai ridicat& pe versan/ii sudici cu 0?? ( 1??m

decât pe cei nordici. +e pante repe%i, 8nsorite 'i uscate, cu soluri superficiale, ar3oretele se

situea%& 8n clase de produc/ie inferioare. <n terenuri accidentale, pe v8rfuri 'i culmi s&race 8n ap&, se instalea%&

specii re%istente la usc&ciune.IV4 +reci%a/i modific&rile pe care le determin& altitudinea 8n regimul factorilor

climatici 'i edafici.1p 2 dat& cu cre'terea altitudinii, cantitatea de c&ldur& se reduce, precipita/iilesunt mai a3undente, peritada de vegeta/ie se scurtea%&, vânturile se intensific&,tipurile genetice de sol se modific&.

*2FH imp de lucru 4? de minute. Se acord& 0 punct din oficiu.

'"-a *r4: R(la7""l( 6"*%r( a$%or"" ="o%"$" -" /&6ur( UC91,C2

I4Î*$(r$u"7" #ar"a*%a $or($%&..................................................................................... 1p



0. Mediul animal poart& denumirea deH a. fitoceno%&O 3. antropogeniO c. %ooceno%&O d. fotosinte%&.1. Calitatea #umusului influen/ea%&H a. cre'terea r&d&cinilorO 3. de%voltarea coronamentelorO c. asimila/ia clorofilian&O d. productivitatea p&durilor .4. $actorul antropic se refera la H a. p&'unat 3. influenta omului asupra p&durii c. defri'area p&durii d. interven/iile personalului silvic in p&dure7. $itoceno%a H a. constituie mediul vegetal

3. este mediul animal c. cuprinde totalitatea organismelor din p&dure d. cuprinde organismele de natur& vegetal&II4 Com/l(%a7" /a7""l( l"=(r(..................................................................................... 1p0. $itoceno%a p&durii este alc&tuit& din plante foarte diferite , 8ncepând cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni 'i terminând cu plante unicelulare din microflor& .1. $actorul antropic are influien/e po%itive, dar 'i negative asupra p&durii.4. Mamiferele, p&s&rile, insectele 'i animalele inferioare ce tr&iesc 8n p&dure,

formea%& %ooceno%a p&durii.7. $actorii 3iotici sunt repre%enta/i de fitoceno%&, %ooceno%& 'i factorul antropic.

III. No%a7" $u AGa6(#&ra% au 'Gal, urm&%oar(l( (*u*%ur"!1,9p0. Ar3oretele naturale au luat na'tere f&r& interven/ia omului. A1. Su3ar3oretul este constituit mai ales din specii de lumin&. $4. Microfauna este alc&tuit& din ciuperci 'i 3acterii ce ac/ionea%& la nivelul solului. A7. $actorul antropic se refer& la influen/a vegeta/iei asupra p&durii. $9. Animalele p&durii nu produc pagu3e vegeta/iei lemnoase. $

IV4D($r"(7" "*lu"(*7a /&6ur"" au/ra m(6"ulu" a*"mal1,9p +&durea asigur& #rana 'i ad&postul necesare animalelor. $elul speciilor deanimale 'i num&rul de e)emplare din fiecare specie sunt o consecin/& a compo%i/iei,

structurii 'i st&rii de de%voltare a p&durii. Cele mai numeroase specii de animale seg&sesc 8n p&durile de amestec 'i cu su3ar3oret 3ogat.

*ot&H imp de lucru 4? minute. Se acord& 0 punct din oficiu.

'"-a *r45 Bo*ar(a u*$7"o*al& a /&6ur"lor 6"* 7ara *oa%r& UC91,C1

I4Î*$(r$u"7" #ar"a*%a $or($%&..................................................................................... 1p

0. +&durile seculare de valoare deose3it& precum 'i por/iunile de p&dure cu specii rare fac parte din grupa I func/ional&, su3grupa p&durilorH



a. de interes social 'i recreereO 3. de protec/ie a apelorO c. monumente ale naturii 'i re%erva/iiO d. de protec/ie a solului contra ero%iunii.1. !in grupa func/ional& a I-a, su3grupa a III-a fac parte H a. p&durile cu rol de produc/ie 3. p&durile cu rol de protec/ie contra factorilor climatici d&un&tori c. p&durile cu rol de produc/ie 'i protec/ie d. p&durile cu rol de prote6are a malurilor 4. :onarea func/ional& a p&durilor se refer& la H a. clasificarea p&durilor 3. r&spândirea p&durilor c. 8mp&r/irea p&durilor pe grupe func/ionale d. gruparea p&durilor in func/ie de #a3itat7. +&durile cu func/ii speciale de protec/ie fac parte dinH a. grupa I func/ional&O 3. grupa a II-a func/ional&O

c. amena6amentele silviceO d. fondul forestier proprietate privat&.

II. No%a7" $u AGa6(#&ra% au 'Gal, urm&%oar(l( (*u*7ur"!4p

0. =rupa a II-a func/ional& cuprinde p&durile cu func/ii speciale de protec/ie. $1. +&durile pot 8ndeplini func/ia de protec/ie a solurilor 8mpotriva ero%iunii. A4. +&durile din 6urul ora'elor intr& 8n categoria re%erva/iilor naturale. $7. Dna din func/iile p&durilor din grupa a II-a este de a produce mas& lemnoas&. A9. =rupa I func/ional& cuprinde la rândul ei, trei su3grupe, 8n raport cu o3iectivele

de prote6at. $

>. +onderea cea mai mare din suprafa/a fondului forestier, o au p&durile din grupa a II a func/ional&. A

III4 <n coloana A sunt e)emplificate func/iile speciale de protec/ie ale p&durii, iar 8ncoloana < detalieri ale acestora. Sta3ili/i asocierile corecte dintre cele dou&coloane1,9p

A Kfunc/iile de protec/ie ale p&duriiL < KdetalieriL 0. protec/ie #idrologic& a. fi)area nisipurilor mo3ile 1. protec/ia solului 3. atenuarea e)tremelor de temperatur&

4. climatic& c. o)igenarea aerului 7. igienico sanitar& d. re/inerea apei din precipita/ii 9. estetic& 'i recreativ& e. starea psi#ic& a oamenilor

IV. E*um(ra7" %r(" u=gru/( u*$7"o*al( 6"* $a6rul /&6ur"lor 6"* gru/a I u*$7"o*al&0,9p0. Su3grupa I- p&duri de protec/ie a apelor 1. Su3grupa a II a- p&duri de protec/ie a solului contra ero%iunii4. Su3grupa a P a- p&duri "monumente ale naturii” 'i re%erva/ii



*ot&H imp de lucru 4? de minute. Se acord& un punct din oficiu.

5414 Por%ool"ul 6( gru/

Ce este un grup de baă% Dn grup de 3a%& este o form& de asociere eterogen&, de lung& durat&, cu

mem3ri sta3ili, 8n cadrul metodei de 8nv&/are men/ionate. +oate func/iona pentru unmodul, un an, câ/iva ani. Scopul acestuia este s& asigure spri6inul, a6utorul, asisten/a, 8ncura6area, necesare fiec&rui mem3ru pentru a putea progresa 'tiin/ific 'i a sede%volta cognitiv 'i social armonios.

Ce este portofoliul de grup%



ortofoliul !e grup este o colec/ie organi%at& de lucr&ri5mostre din activitateagrupului, acumulate 8n timp, precum 'i mostre din lucr&rile individuale ale mem3rilorgrupului.

&in ce este alcătuit portofoliul de grup% lementele ce se pot reg&si 8ntr-un portofoliu de grup sunt urm&toareleH

Coperta, care reflect& 8n mod creativ personalitatea grupuluiO CuprinsulO +re%entarea grupului 'i a mem3rilor s&iO Introducerea 'i argumenta/ia privind mostrele aleseO Mostre care au necesitat cooperarea 8ntre mem3rii grupului pentru a fi reali%ateO 23serva/ii ale mem3rilor grupului privind modul lor de interac/iune 8n timpul

activit&/ii 8n comunO Autoevalu&ri ale mem3rilor grupului 'i evaluarea grupului de c&tre ace'tiaO Mostre individuale revi%uite pe 3a%a feed 3ac-ului primit de la grup Kcompo%i/ii,

pre%ent&ri, etc.LO Autoevalu&ri ale mem3rilor grupului cu privire la calit&/ile 'i punctele sla3e ale

interac/iunii sociale ( modul 8n care au poten/at eficien/a grupului 'i au a6utat al/icolegi s& 8nve/eO

2 list& a viitoarelor o3iective de 8nv&/are 'i deprinderi sociale pe care 'i le propunmem3rii grupuluiO

Comentarii 'i feed3ac din partea profesorilor, metodi'tilor 'i a altor grupuri destudiuO

+reg&tirea pentru 8ntocmirea portofoliului presupune r&spunsul la urm&toarele 8ntre3&riH0. Cine alc&tuie'te portofoliulH

U levii KindividualL pe 3a%a indica/iilor 'i cu a6utorul profesorului. U levii KindividualL pe 3a%a indica/iilor 'i cu a6utorul grupurilor de studiu. U =rupurile de 3a%& Kactivitate individual& 'i de grupL pe 3a%a indica/iilor 'i cu

a6utorul profesorului.1. Ce tip de portofoliu utili%&mV U +ortofoliu care cuprinde lucr&rile cele mai 3une U +ortofoliu care demonstrea%& progresul4. Care sunt scopurile 'i o3iectivele utili%&rii portofoliuluiV U U7. Ce tipuri de mostre ar tre3ui s& fie incluse 8n portofoliuV

U U

9. Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-c#eieV U U>. Cine va alc&tui formularele de evaluare 'i notare a portofoliilorV U+rofesorii

U levii $orma pe care o poate 8m3r&ca portofoliul este fie o map& cu documente, fie ocutie de carton 8n care se pot adunaH casete video, materiale, desene, picturi,fotografii ce repre%int& aspecte ale 8nv&/&rii 'i5sau pe cei implica/i 8n activitate.



;4 SITEGURI INTERNET

G 4(6u4ro ( Standard de +reg&tire +rofesional& 'i curriculum pentru domeniul

silvicultur&, nivelul 4

G 4%#(%4ro ( Au)iliare curriculare nivelul 4, domeniul silvicultur&

G )%%/!4a/m$#4ro)%ml=o6O%ar(aO/&6ur"lorO4)%ml

G 4*r$a*4g$4$a$/u="l#"O4)%ml - !ic/ionar forestier canadianG 4r4org4u - A =lossar of ree erms K#e ;oal $orestr SocietL



4 <I<LIRA'IE

0. Ac#imescu, ;., K0L, Cartea pă!urarului , ditura !idactic& 'i +edagogic&,Bucure'ti.

1. Bourdial I. -*ia#a şi ecologia, ditura ;ao, 1??@4. Curriculum pentru nivelul 4, calificarea e#nician 8n silvicultur& 'i e)ploat&ri

forestiere, edi/ia 1??97. !o3o' P.,Plad M.,Marian A.,Plad P. -Silvicultură, ditur& !idactic& 'i +edagogic&,

+edagogic&, Bucure'ti 0@9. =iurgiu P.- )mena"area pă!urilor cu func#ii multiple, ditura Ceres, 0>. Mo#an =.,Ardelean A.- Ecologie şi protec#ia me!iului , ditura Scaiul ,

Bucure'ti,04@. +ârvu C.- Ecosistemele !in +om(nia, ditura Ceres, 0?

http://www.nrcan.gc.ca/cfs/pub/silvi_f.html


http://www.rfs.org.uk/


http://www.rfs.org.uk/



. +opescu, =., K1??7L, ă!urea şi omul , ditura *ord Carta.. Stan!ar!ul !e regătire profesională, nivelul 4, calificarea e#nician 8n silvicultur&

'i e)ploat&ri forestiere, edi/ia revi%uit&, 1??90?.SursaH W+&durile ;omânieiW ;*+- Institutul de Statistic&



Documents

Factori Si Zonare