Facultate Roman

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/17/2019 Facultate Roman

    1/6

    Conrad. Cântul I. Ionienele

    de Dimitrie Bolintineanu

    Era cînd farul lumii, în mare apuind,

    Poleie rochia nopții cu stele de argint,

    Și-n calea sa umbroasă, sub negrele-i picioare,

    Așterne valuri albe, suate de dulci boare,

    unți, plaiuri, văi rî!înde și fragede grădini,

    "e-noată în oceane de umbre și lumini#

    "otind pe "ornul d-aur, ieșea în Propontide

    $n vas, spărgînd cu pieptul tărîmele lichide#

    %ar cine-i omu-acesta ce-n vas stă i!olat&

    E trist sau este mîndru& mai mulți au întrebat#

    $n servitor răspunde cu oarece s'ală

    "ă (ara )om*nească e țara sa natală+

    "onrad e al său nume+ că este eilat,

    El pentru libertate poporu-a rădicat#

    Proscris din a sa țară, el fără țel se duce

    riunde îi surîde un cer senin și dulce+

    %ar cugetele sale se-nturnă nencetat

    .pre patria iubită ce-n doliu a lăsat###

    "redea în viitorul promis umanității,

    Precum și în triumful /ustițiii, verității,

    %eși avea momente cînd suetu-i coprins

  • 8/17/2019 Facultate Roman

    2/6

    %e cugetile sceptici parcă !drobit și stins#

    0ubea să facă versuri, deși prea rar le scrie1

    A strînge arta-n reguli credea că-i o sclavie#

    Era poet el însă în suet și scria

    2n pro!a pitorească tot ceea ce simțea#

    El trece toată noaptea sub domele tăcînde,

    .-asculte armonia naturii îmbătînde#

    2n toate-aceste locuri, oriunde el privește,

    Apare-o lume moartă, ce-n suvenir trăiește#

    2n 3elesponte, vasul pătrunde linistit#

    "onrad rădică fruntea și pare-ntinerit#

    "olo fusese .estos, locaș de desfătare,

    "e-amintă dulce nume și-l trage din uitare1

    Pe grațioasa 3ero, cu genele de 'r#

    Așa "onrad deșteaptă acest trist suvenir1

    - 45u, !ee cu păr d-ambru și tînăr-adorată

    2n templul de la .estos, locaș de!mierdător,

    Ascultă preoteasa pe 3ero-namorată

    Și vin în a/utor6

    Această lungă noapte 7eandru meu nu vine6

    2n dar veghe! în turnu-mi și farul am aprins6

    .ua pe mare vîntul, și prin întunecime

    Ast far de vînt s-a stins6

    %e ce nu vine încă, poți tu a-mi spune, !ee,

    )ămas-a în Abidos de vînt împotrivit&

  • 8/17/2019 Facultate Roman

    3/6

    .au marea amorată de dînsul, "8theree,

    2n unde-i l-a sorbit&

    %e /una preoteasa ce-ți servă, !i și noapte,

    , !ee, te îndură și spune un cuvînt#

    Phebus acum apare și niște surde șoapte

    Aud trecînd pe vînt#9

    Așa se roagă 3ero la !ee cu-nfocare#

    "8prisa nu răspunde# Phebus a răsărit+

    Și corpui lui 7eandru !drobit, adus de mare,

    Pe mal s-a tipărit#

    Amanta desperată revarsă în suspine

    %urerea ce se naște în suetu-i duios,

    Și plîngerile sale d-amărăciune pline

    )ăsună dureros1

    - :.ub mirtii ce se-nclină pe tempiul "8thereei,

    Eu, 3ero, preoteasa și favorita !eii,

    "înd soarele dispare în aburi de rubin#

    Pe harpa-mi de ivoriu cîntam un imn divin+

    ;ă!ui trecînd la templu 7eandru-ntîia oare,

    El îmi păru mai dulce decît frumosul soare,

    %-o patimă ar!îndă tot sînu-mi fu coprins+

    7uptam a stinge focu0, dar focu0 fu nestins6

    )ugai pe "8thereea să vie-n apărare,

    %ar ea vărsă în sînu-mi o acără mai mare6

    7eandru înțelese cît el era iubit,

  • 8/17/2019 Facultate Roman

    4/6

    "întările-mi ar!înde ferice i-au vestit#

    "u degete de ro!e amorul îi deschise

    Ast sîn plin de iubire, de fermece, de vise+

    Per'da "8theree, pe fruntea astui loc

  • 8/17/2019 Facultate Roman

    5/6

    Așa se plînge 3ero pe turnul dupe mare,

    Și, mai plecînd în lacrimi vederea spre pămînt,

    Ea se aruncă-n valuri, și soarele răsăre

    P-albastrul ei mormînt#

    Așa lăsa să cînte în vaga suvenire

    "onrad, în 3elesponte, poetica-i gîndire#

    Acolo fuse 5roada, pe unde-au strălucit

    Eroii ce poetul mer a nemurit#

    Aceste-antice locuri, aceste mari ruine,

    %-ursita omenească vorbesc cu mult mai bine

    %ecît o poate spune orice religiuni,

    rice f>loso'e, nebune 'cțiuni6

    "e lucru-i cîmpu-acesta& urmă de turbare,

    %e patimi frămîntate în oarba ealtare+

    $n lac fatal de sînge, ce muritorul chiar

    ;ărsa să mulțumească instinctul său barbar+

    luptă între semeni1 popoarele nebune,

    7uptînd ca să împace fatal-ambițiune

    A celor ce-i guvernă, cre!înd că se muncesc

    .ă aibă-o libertate, pe cînd ei se robesc,

    "re!înd să dobîndească un nume, 'cțiune6

    Și cării !ic putere, mărire, națiune6

    Ei uită că s-arată un timp cînd toate mor,

    "înd un mormînt pe toate apare-ntristător#

  • 8/17/2019 Facultate Roman

    6/6