Feniculul (Foeniculum vulgare

Feniculul ,Foeniculum vulgare

Feniculul , denumit si anason dulce, marar dulce , este oplanta perena, comestibila din genul Foeniculum, familiaApiaceae,Umbelliferae Feniculul se intalneste in flora spontana din regiunea mediteraneeana, sud-vestul Asiei si nordul Africii. Feniculul se cultiva pentru bulbii, frunzele, si fructele sale, ce sunt folosite la condimentarea si aromatizarea preparatelor culinare. Dintre numeroasele specii ale genului Foeniculum, se cultiva preponderent 3 varietati de fenicul: feniculul dulce (anual),feniculul-amar (peren) si feniculul de radacina cunoscut si sub numele de feniculul de Florenta.

Radacina feniculului este pivotanta, patrunde in sol pana la adancimea de 80-100 cm sidezvolta numeroase radacini adventive. Bulbul de fenicul este alb, uneori cu nuante de verde deschis, cu un gust asemanator cu cel al telinei. Tulpina este dreapta, cilindrica, fin striata longitudinal, ramificata incepand de la baza, inalta de 1,2-2 m la speciile perene 0,8-3 m la speciile anuale si aproximativ 1 m la feniculul de Florenta. Frunzele, sunt amplasate altern pe tulpina, cu segmente subtiri filiforme. Florile sunt mici, de culoare galbena, asezate in umbele terminale. Fructele au forma oval-alungita, culoare cenusie sau brun-verzuie, cu un miros placut si gust dulceag. Se aseamana cu mararul, cu care poate poleniza incrucisat, rezultand seminte lipsite de aroma.

Utilizari medicinaleMateria prima - fructe (Foeniculi fructus) conin ulei volatil (2 - 7%) al crui component principal este anetolul (circa 60%). - partea aerian a plantei (Foeniculi herba) folosita in ultimul timp pentru extragerea uleiului volatil,Uleiul volatil de fenicul are aciune antispastic, carminativ stimuleaz secreia lactic, fluidific secreiile bronhice, are proprieti sedative. fructe herba, pentru afectiunicolici, flatulenta (balonare), hipogalactogeneza (lactatie redusa), - parazitoze, intestinale,

respiratorii (astm, bronsite, congestii pulmonare), - digestive (colite, flatulenta, indigestii, parazitoze),cardiace (crize de angina pectorala, palpitatii, dureri precordiale),- neurologice (paralizii, spasmofilii)Student, Ungureanu RazvanGrupa 469