Serviciul Monitorizare, Evaluare, Cercetare a Traficului de Persoane Sociolog Sinspector Tamaş Ana-Maria

FENOMENUL SOCIAL AL TRAFICULUI DE PERSOANE

ANALIZĂ CANTITATIVĂ PENTRU ANUL 2008 ŞI PRIMELE DOUĂ LUNI ALE ANULUI 20091

Reprezentările sociale şi eroarea falselor analogii

Atunci când vorbim de trafic de persoane la nivel naţional avem în vedere

atât cazurile de persoane traficate în afara graniţelor ţării noastre cât şi cele traficate intern. Astfel, situaţia pentru perioada anului 2008 şi primele două luni ale anului 2009 este de 183 de victime traficate intern şi 1192 de victime traficate extern.

Dintr-un total de 1375 de victime, recrutorii apelează la diferite metode şi instrumente pentru înşelarea victimelor. Promisiunile false într-o viaţă mai bună (42%) şi ofertele cu locuri de muncă (40%) reprezintă principalele elemente prin care persoanele ajung să fie recrutate pentru trafic.

Pentru ilustrarea naturii relaţiei victimă-traficant avem graficul de mai

jos:

1 Analiza este realizată pe cifra victimelor identificate în perioada 01.01.2008-23.02.2009

1

678

530

7846 26 12 6

0

100

200

300

400

500

600

700

nr victi

me

necu

noscu

t

cuno

stinta/prie

tenve

cin

alte ru

de

parte

ner/s

otie

proxe

net

rude

de gr

ad I

Relatia cu recrutorul

Fig 1. Factorii de decizie care stau la baza hotărârii de a da curs „ofertei” primite

din partea recrutorului sunt de natură personală ( personalitatea fiecărui individ, cogniţiile personale, gradul de maturitate, motivaţii, dorinţe, oportunităţi aşteptări) dar şi factorii externi creează presiune asupra individului (familia, comunitatea, sistemul, reprezentările sociale). În funcţie de poziţia sa în societate, în comunitate, în familie, de apartenţa la fiecare din aceste categorii de instituţii, fiecare individ se raportează la un sistem de reprezentare colectivă a migraţiei şi a muncii peste hotare. Reprezentările colective sunt autonome faţă de conştiinţa individuală chiar „dacă indivizii sunt cei care le gândesc şi le produc, dar aceasta se întâmplă în cursul schimbărilor, al actelor de cooperare, şi nu în mod izolat”(p.24, A.Neculau). Reprezentările sociale legate de migraţie şi de munca peste hotare, sau munca în oraşele mari ale ţării noastre, se bazează pe „poveştile de succes”. Influenţa „poveştilor de succes” se manifestă atât la nivel individual cât şi comunitar, ajutând la crearea acestei reprezentări sociale, cu o imagine suprarealistă a vieţii „de acolo”, plecarea devenind singura şi unica modalitate pentru o viaţă mai bună. Formele anomice care apar la nivelul familiei, comunităţii şi societăţii în general poate conduce la decizia persoanelor de a face o schimbare radicală în viaţa de zi cu zi. Astfel, pierderea locului de muncă, lipsa educaţiei, experienţa de viaţă, moartea singurului aducător de venituri în familie, lipsa oportunităţilor de angajare în comunitate, sărăcie, tradiţii, obiceiuri sunt multi din factorii care combinaţi influenţează schimbarea.

2

Analogia, prin „funcţia euristică” şi „funcţia de întocmire a unui rezultat final” (p.65,C.Rughiniş) este folosită pentru comparaţie între două fenomene sau aspecte dar şi pentru transferarea cunoştinţelor unui fenomen cunoscut către un altul necunoscut, dar între care există o legătură sau asemănare. Prin această teorie putem explica, într-o anumită măsură decizia victimelor de a pleca la muncă, ele bazându-se pe pe „reuşitele” altor indivizi, care au parcurs aceeaşi paşi. Raportarea la asemănări, la cazuri singulare, este marea greşeală a acestor persoane, eroarea apărând din falsele analogii. Premisă: Prietenul meu a plecat la muncă în altă ţară Premisă: Prietenul meu are o viaţă plină de satisfacţii materiale şi împlinire sufletească. Concluzie: Toate persoanele care pleacă la muncă în străinătate duc o viaţă plină de satisfacţii materiale şi împlinire sufletească.

Un raţionament ca cel de sus, nu poate fi decât greşit, deoarece în decizia de a pleca şi de a schimba ceva în viaţa lor victimele raţionează doar pe ceea ce se vede, ce iese în evidenţă fără a lua în calcul posibilele probleme ce ar putea apărea.

La nivel naţional mediul de provenienţă a victimelor traficate, în perioada de referinţă, se prezintă în felul următor:

Mediul de provenienţă

502

832

38

urban

rural

capitala

Fig.2.

3

Se observă că mediul rural este preponderent ca şi sursă a traficului. Acest lucru pote fi explicat în linii mari prin lipsa oportunităţilor de angajare şi educaţie înaltă, existenţa unor tradiţii şi obiceiuri înrădăcinate care în societatea de azi nu-şi mai găsesc utilitatea, etc.

Traficanţii operează acolo unde există un număr destul de mare de persoane care sunt afectate de disfuncţionalităţile sistemelor sociale, acolo unde oamenii caută o şansă pentru o viaţă mai bună din cauza sărăciei, din cauza lipsurilor şi a oportunităţilor reale sau din cauza unor dificultăţi de ordin personal, dar şi acolo unde există o cerere pentru muncă şi servicii. De cele mai multe ori victima aflată în căutarea unui loc de muncă respectabil şi bine plătit ajunge să fie traficată în scopuri sexuale. Au existat situaţii când victimele traficate prin muncă forţată au suferit însă şi abuzuri emoţionale dar şi sexuale, deoarece se aflau sub controlul traficanţilor care apelează la diferite metode pentru constrângerea acestora de a rămâne în trafic şi anume: ameninţări cu moartea, ameninţări la adresa familiei rămasă acasă, privare de libertate, lipsirea de igienă, hrană, reţinere sau distrugere de acte, abuzuri fizice şi sexuale, etc.

Oferta venită din partea recrutorului este variată, reuşind să satisfacă necesităţile persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, persoană care doreşte să „schimbe în bine” ceva din viaţa lui. Căzuţi pradă în faţa traficanţilor, care de cele mai multe ori fac parte din cercul de cunoştinţe sau prieteni ale victimei, aceasta se trezeşte în imposibilitatea de a mai decide pentru viaţa ei, fiind obligată să munceasă, să presteze servicii aducătoare de venituri pentru alte persoane şi nu pentru propria persoană şi pentru familia lui, aşa cum crezuse că va fi.

Acest fenomen are implicaţii majore în special la nivel individual, prin experienţe traumatizante de ordin psihologic şi fizic, cât şi la nivel comunitar, regional, naţional, afectând persoane cu caracteristii socio+demografice din ce în ce mai diferite. Se pare că traficanţii reuşesc să ademenească în cadrul acestui proces, fenomen social, oameni cu studii generale dar şi liceale (fig.2.) Marea majoritate a victimelor sunt necăsătorite (55%) variabilă ce este independentă de nivelul de studii al victimelor.

4

Nivelul de educatie al victimelor la momentul traficarii

572

407

92

151 140

12

5-8 clase 9-12 clase scoalaprofesionala

1-4 clase fara studii studiisuperioare

nr

vict

imel

or

Fig.3.

ORIGINEA ŞI DESTINAŢIA VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE

Traficul de persoane pentru exploatarea prin muncă forţată

La nivel naţional, exploatarea prin muncă a persoanelor devine un subiect

din ce în ce mai mediatizat şi care pune numeroase probleme în discuţie. Cum ajung victimele sub controlul traficanţilor? Care ar putea fi judeţele sursă pentru traficul prin muncă? Care sunt ţările predominante în care aceste persoane ajung să fie traficate? Ce este de făcut pentru eliminarea muncii forţate?

5

Harta judeţelor de provenienţă pentru exploatarea prin muncă

În perioada de referinţă, dintr-un total de 1375 de victime , un număr de 782 de victime au fost traficate pentru muncă forţată. Acest fenomen este în continuă expansiune manifestându-se un număr din ce în ce mai mare al acestui tip de exploatare în special pentru populaţia de sex masculin (70%) din totalul victimelor traficate pentu muncă, iar din acestea, 45% sunt în categoria de vârstă 26-40 de ani şi 36% în categoria de vârstă 18-25 de ani. Aceeaşi prezenţă se observă şi în cazul populaţiei feminine unde 43% se află în categoria de vârstă 26-40 de ani, 30% în categoria 18-25 ani. Categoria de vârstă 41-60 de ani este prezentă la femei într-o proporţie semnificativă (22% din totalul victimelor feminine) în comparaţie cu populaţia masculină de aceeaşi vârstă (2,5% din populaţia masculină). Populaţia masculină exploatată devine din ce în ce mai mare, ajungând pentru perioada de referinţă, de aproape 4 ori mai mare decât a femeilor.

6

Ţările de destinaţie prezentate din prisma judeţelor sursă pentru victimele exploatate prin muncă forţată.

7

Traficul de persoane prin exploatarea sexuală Harta judeţelor de provenienţă pentru exploatarea sexuală

Fenomenul traficului de persoane în scopuri sexuale se manifestă numai la categoria populaţiei feminine, cu un număr de 426 victime (31% din totalul victimelor).

Tendinţa, în această arie, este de scădere a fenomenului faţă de perioada precedentă, dar şi în raport cu exploatarea prin muncă. Procentul de exploatare sexuală este de 31% din totalul victimelor, pe primele locuri ca judeţe sursă situându-se: Brăila (36 de victime), Iaşi (35 de victime) şi Botoşani (30 de victime).

8

Ţările de destinaţie pentru victimele traficate prin exploatare sexuală.

9

Trafic de persoane cu exploatarea prin cerşetorie Harta judeţelor de provenienţă pentru exploatarea prin cerşetorie

Totalul victimelor exploatate prin cerşetorie identificate în perioada de

referinţă reprezintă 8% din totalul victimelor identificate. Categoriiile de vârstă predominante pentru acest tip de exploatare păstrează distribuţia celor exploatate pentru muncă forţată şi exploatare sexuală, elementul de noutate fiind însă apariţia persoanelor exploatate din categoria de vârstă sub 6 ani cu 3 cazuri şi peste 61 de ani cu 5 cazuri.

Numărul victimelor exploatate prin cerşetorie provin în special din judeţul Alba (15 victime) şi din Bucureşti (12 victime). Următoarele judeţe sursă a traficului pentru cerşetorie sunt Mureş, Argeş, Teleorman, Giurgiu, Dolj, Timiş, Olt, Constanţa şi Braşov.

10

Ţările de destinaţie în cazul victimelor exploatate prin cerşetorie văzute

prin raportarea la judeţele de provenienţă.

11

Concluzii:

Conform tendinţelor manifestate a acestui fenomen considerăm că activităţile de prevenire ar trebui focalizate sau menţinute în următoarele zone şi pe următoarele rute:

În cazul exploatării pentru muncă2:

Alba Spania 17 Bihor Spania 20

Botosani Republica Cehia 27 Calarasi Republica cehia 27

Grecia 13 Spania 14

Caras-Severin Spania 11

Constanta Grecia 13 Dolj Grecia 13

Spania 10 Ialomita Grecia 22

Spania 33 Iasi Cipru 22

Italia 15 Mehedinti Grecia 10

Mures Germania 32 Spania 13

Olt Slovacia 10 Spania 37

Prahova Republica cehia 26 Sibiu Spania 13

Teleorman Romania 10 Spania 82

Timis Irlanda 16 Vaslui Italia 17

2 Situaţia expusă face referire la judeţele care au înregistrat mai mult de 10 cazuri de victime ale trafivului de persoane

12

Pentru expoatarea sexuală, următoarele judeţe sursă şi rute de destinaţie trebuie avute în vedere:

Principalele judeţe sursă şi destinaţii pentru exploatarea sexuală

11

21

11

14

11

21

Arges Botosani Braila Dolj Galati Iasi

Romania Italia Spania

Fig.4 3 În cazul exploatării prin cerşetorie, se pare că doar judeţul Alba a

înregistrat un număr reprezentativ de victime, şi anume 15, victime ce au fost traficate în Spania. BIBLIOGRAFIE

1. „Psihologie socială. Aspecte contemporane.”, coordonator Adrian Neculau, Editura Polirom, Iaşi, 1996.

2. „Explicaţia sociologică”, Cosima Rughiniş, Editura Polirom, Iaşi, 2007.

3 Figura prezintă imaginea judeţelor sursă şi a destinaţiilor care au înregistrat un număr mai mare de 10 victime în perioada de referinţă.

13