FIŞA DISCIPLINEIinginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Sisteme... · 2017-05-23 · Pregatirea fabricatiei. Proiectarea proceselor tehnologice si simularea fabricatiei

MB_STIF_1_01_Managementul Ciclului de Viata a

Produsului_Brindasu_Paul_Dan.doc2016_2017

1/5

Valabilă an universitar: 2016 - 2017

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Managementul Ciclului de Viata al Produsului

Codul disciplinei:

Domeniul: Inginerie Industriala

Specializarea: Sisteme si tehnologii inteligente de fabricatie

Departamentul: Inginerie Industriala si Management

Facultatea: INGINERIE

Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu

Anul de studiu: I Semestrul I Tipul de evaluare finală E

Regimul disciplinei

(DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber

aleasă): DI Numărul de credite: 4

Categoria formativă a disciplinei

(DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DS

Total ore din planul de

învăţământ

Total ore pe semestru:

42

Titularul disciplinei: Prof.dr.ing.Paul Dan Brindasu

Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ

Total ore/ semestru C S L P Total

1 2 3/42

Obiective:

Cursul are ca scop abordarea etapelor de conceptie, proiectare, fabricare si

exploatare a produsului prin prisma intregului sau ciclu de viata, de la

extragerea minereului si realizarea semifabricatului pana la dezasamblarea si

reciclarea sa.

Competenţe

specifice

disciplinei

1. Cunoaştere şi înţelegere:

studenţii vor cunoaşte rolul ciclului de viaţă al produsului prin prisma mediului

intern si exterior companiei;

se va evidentia impactului produsului asupra mediului;

studentii vor sti sa conceapa si proiecteze produse prin prisma ciclului de viata;

vor cauta solutiile cele mai eficiente.

2. Explicare şi interpretare:

evaluarea produsului prin prisma intregului ciclu de viata ;

identificarea solutiilor optime pentru diferite etape ale ciclului de viata a

produsului;

isi vor explica influenta mediului asupra conceptiei produselor.

3. Instrumental – aplicative

crearea unui limbaj tehnic adecvat;

utilizarea unui software modern Teamcenter specific retelelor de comunicare,

Igrafic, QFD.



2/5

4. Atitudinale:

dezvoltarea aptitudinilor de lucru in retea si abordare a produsului de-a lungul

intregului ciclu de viata a produsului;.

capacitatea de utilizare a mijloacelor moderne de documentare şi comunicare;

utilizarea Internetului si a platformelor specifice lucrului in retea.

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.

Denumirea temei Nr. ore

1 Notiuni generale privind abordarea produsului prin prisma ciclului

de viata. Analiza pietei.. Macromediul companiei.Mediul intern al

companiei.

1 ore

2 Modelul ciclului de viata al produsului.Dezvoltarea modelului

ciclului de viata al produsului prin prisma impactului cu mediul

economic, social si natural.

1 ore

3 Cercetarea diferitelor aspecte din piata.Necesitatile, cerintele

consumatorilor.Cercetarea de marketing

1 ore

4 Dezvoltarea de platforme si mijloace de cercetare in comun, suport

al activitatii de cercetare-dezvoltare-inovare colaborative in retea.

1 ore

5 Conceptia si proiectarea produselor. Modelarea produsului.

Simularea functionarii produselor.

1 ore

6 Verificarea si optimizarea produselor. 1 ore

7 Extragerea si procesarea , achizitionarea de materii prime.

Pregatirea fabricatiei. Proiectarea proceselor tehnologice si

simularea fabricatiei.

1 ora

8 Fabricatia asistata de calculator. Testare, masurare si monitorizare

Ambalarea.

2 ore

9 Vanzarea (distributia).

Transportul. Managementul activitatii de transport.

1 ora

10 .Exploatarea(utilizarea), mentenanta.Model si integrare in ciclul de

viata al produsului

1 ore

11 Scoaterea din uz, reciclarea produselor.

.Managementul deseurilor.

Integrarea in mediu.

1 ore

12 Costul ciclului de viata.Structura costurilor.

1 ore

13 Managementul documentelor in ciclul de viata al produsului(inclusiv

in retea). software adecvat – Teamcenter Engineering

Academic.Comunicare interna si externa.

1 ora

TEMATICA SEMINARIILOR/LABORATOARELOR/PROIECTULUI



3/5

1. .Produsul si ciclul sau de viata.

Influenta fortelor macromediului asupra companiei.Analiza SWOT-

studiu de caz.

4 ore

2 Alegerea unui produs si a unei companii producatoare.

Cercetarea macromediului companiei.

Elaborarea analizei SWOT

4 ore

3 Identificarea si analiza cerintelor 4 ore

4 Proiectarea functiilor produsului 1 ore

5 Conceptia si proiectare creativa a produsului pe platforma. 2 ore

6 Elaborarea modelulului ciclului de viata al produsului. - pentru

cazul ales.

Parcurgerea etapelor::

- achizitie materii prime;

-conceptie;

-proiectare;

-fabricatie;

-distributie;

- mentenanta;

-dezasamblare-reciclare,

9 ore

7 .Managementul documentelor in retea pe ciclul de viata al

produsului pentru :

- achizitie materii prime;

-conceptie;

-proiectare;

-fabricatie;

-distributie;

- mentenanta;

-dezasamblare-reciclare,

utilizand produse software adecvate - Teamcenter Engineering.

2ore

8. Costul de-a lungul ciclului de viata al unui produs intr-o companie, 1 ore

9 .Aplicatie privind utilizarea unor baze de date pentru cercetare in

reteaua INPRO

1 ore

Metode de predare /

seminarizare

- Prezentarea cursului se realizează în manieră modernă, creativă prin prezentare cu

video proiectorul (sau pe folii) şi discuţii;

- De asemenea exista curs şi exerciţii tip elearning –http://

edesign.ulbsibiu.ro/moodle/;

Studenţii au posibilitatea să studieze materialul în avans.



4/5

Stabilirea notei

finale

(procentaje)

1.răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 60%

2.teste pe parcursul semestrului 5%

3.răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 25%

4.activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 5%

5.teme de control 5%

- alte activităti(precizaţi)………………………………

……………………………………………………….. -

- TOTAL 100%

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V de exemplu: lucrare scrisă (descriptive şi/sau test grilă

şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc)

Evaluarea finală se va efectua cu pregatirea in scris a unei lucrari -tip proiect si sustinerea orala a acesteia

- Se urmăreşte evaluarea corectă a cunoştinţelor studenţilor, modul în care folosesc limbajul , capacitatea de analiză şi

sinteza şi nu în ultimul rând modul de susţinere al punctului de vedere.

- De asemenea, pe perioada cursului se vor face testări ale cunoştinţelor

- La aplicatii după o scurtă trecere în revistă a temei, se vor purta discuţii asupra fenomenelor, apoi pe echipe se va trece

la desfăşurarea aplicatiei si in final se va evalua activitatea desfasurata si insusirea cunostintelor Cerinţe minime pentru nota 5

Cunoasterea notiunilor de baza privind: conceptul de

management al ciclului de viata a produsului, mediul

companiei, cercetarea pietei, conceptia produsului si

celelalte principale etape din dezvoltarea sa.

Cerinţe pentru nota 10 Pe langa cunostintele generale se cer si aprofundari

ale temelor cursului, se urmareste capacitatea de

analiza si sintetiza cu planificarea corespunzatoare

a activitatilor.

Se urmareste utilizarea internetului pentru o

cercetare a pietei si lucrul pe platforma pentru etapa

de conceptie.Utilizarea software-lui pus la

dispozitie.

Se doreste o gandire completa a activitatii de

planificare, implementare si control.

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 30 ore



5/5

Bibliografia

Minima obligatorie:

1.Beju,L.Principiile de baza ale managementului proiectelor.Editura Universitatii’Lucian

Blaga ‘ din Sibiu.Sibiu.2002.

2.Bondrea,I. , Avrigean, E. Optimizarea produselor si proceselor tehnologice de prelucrare.

Editura Universitatii’Lucian Blaga ‘ din Sibiu.Sibiu.2001.

3.Brissaud,D.,Tichkiewitch, S. and Zwolinski, P. Inovation in Life Cycle Engineering and

Sustainable Development.Springer.Dordrecht,Olanda.2006.

4.Brindasu, P.D.,Cernusca,D.Maketing.Editura Universitatii din Sibiu.Sibiu.2001

5.Chen,J.L., Chih-Wei Lian. A Simplified Approach to LCA during the Product Design Stage,

IGPA Newsletter, vol.5,nr.2, 2003.

6.Clancy, J.K.,Krieg,C.P.- Product Life Cucle : A Dangerous Idea, Brandweek,2004.

7.Draghici,G., Brissaud, D. Modelisation de la connaissance pour la conception et la fabrication

integers,module d’Enseignement Francophone coordonne par. Editura Mirton. Timisoara.2000.

8.Draghici, A., Draghici,G. Product and Product Life-Cycle Typology from the Marketing

Perspective.C2I International Conference on Integrated Engineering.Timisoara.2005.

9.Lupulescu, N.,B.,Parv,A.,L.Product Life-Cycle(PLC) Costs Management. C2I International

Conference on Integrated Engineering.Timisoara.2005

10.Tichkiewitch, S. & Brissaud, D. Methods and Tools for Co-operative Integrated

design.KluwerAcademic Publishers.Dordrecht,Olanda.2004.

11.Niemann, J., Westkamper, E. The Paradigm of Product Life Cycle Management –

Continuous Planning, Operation and Evaluation of Manufacturing Systems. C2I International

Conference on Integrated Engineering.Timisoara.2005

Complementara:

1*** Pachete de programe Catia.V 5-Dassaut Sistem., Teamcenter Engineering, Teamcenter

Community/Multi-Site, Tecnomatix- Siemens UGS,

2.Grant CEEX REŢEA NAŢIONALĂ DE CERCETARE ÎN DOMENIUL INGINERIEI

INTEGRATE A PRODUSELOR ŞI PROCESELOR, INPRO

3.Oprean,C.,Bacaci,A.,Bologa,O.,Bogdan,I.,Brindasu,P.,D. s.a.m.d.Metode si tehnici ale

cunoasterii Stiintifice.Editura Universitatii”Lucian Blaga ” din Sibiu.Sibiu.2006.

4.Tureac, I., Cioara, R. Si Pisarciuc Redesign of Working Machines and Durable Economic

Development.C2I International Conference on Integrated Engineering.Timisoara.2002

Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:

Prezentare curs – Power Point

Curs elearning

Platforma de proiectare http://edesign.ulbsibiu.ro/moodle/

Software : Teamcenter Engineering, Teamcenter Community/Multi-Site, Tecnomatix, Catia V5, QDF

Smart-board

Echipament video conferinta

Coordonator de

Disciplină

Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura

Prof.dr.ing.Paul Dan Brindasu

Director de

departament

Prof.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI*

1. Date despre program

1.1 Instituția de învățământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul Departamentul Inginerie Industrială și Management

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială

1.5 Ciclul de studii Master

1.6 Programul de studii/ Calificarea Sisteme și tehnologii inteligente de fabricație

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Optimizarea constructiv

funcțională a pproduselor Cod:

2.2 Titularul activităților de prelegere Prof. univ. dr. ing. Valentin Oleksik

Prof. univ. dr. ing. Valentin Oleksik 2.3 Titularul activităților de aplicații

2.4 Anul de studiu I 2.5

Semestrul 1 2.6. Tipul de

evaluare E 2.7 Regimul

disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2

curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

0/2

3.4 Total ore din Planul de învățământ 56 din care 3.5

curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

0/28

Distribuția fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 50

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 30

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 20

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităților enumerate mai sus. -

Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al

activităților enumerate mai sus.

-

3.7. Total ore studiu individual 100

3.8. Total ore din planul de învățământ 56

3.9 Total ore pe semestru 156

3.10 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoștințe privind desen tehnic, rezistența materialelor, matematică,

proiectarea asistată de calculator, proiectarea optimală a mașinilor și

utilajelor, metoda elementului finit

4.2 de competențe

Competențe de operare pe calculator (minimal: Excel, Word)

Competențe de utilizare a unui soft de proiectare asistată de calculator

(Autocad, Unigraphics, Proengineering, SolidWorks, etc)

Competențe de bază de programare

5. Condiții (acolo unde este cazul)

5.1 de desfășurare a prelegerii Participare activă

Lectura suportului de curs

5.2 de desfășurare a

aplicațiilor

Lectura bibliografiei recomandate

Elaborarea și susținerea lucrărilor planificate

Participare activă

2

6. Competențe specifice acumulate

Competențe

profesionale Alegerea metodei optime de discretizare în funcţie de tipul analizei

Identificarea procentului de eroare într-o analiză numerică şi explicarea

semnificaţiei lui;

Algoritmii matematici de optimizare folosiţi de programele de simulare.

Modelarea, analiza și interpretarea rezultatelor obținute în urma analizelor

structurale sau de optimizare efectuate cu ajutorul unui soft comercial specializat in

metoda elementului finit.

Competențe

transversale Dezvoltarea capacității de comunicare;

Cultivarea capacităților creative, încurajarea gândirii flexibile;

Dezvoltarea abilităților de cooperare și muncă în echipă;

Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

efectuarea de calcule de optimizare încă din faza de proiectare cu ajutorul

programelor software specializate în vederea reducerii timpului dintre

proiectarea produsului şi lansarea în fabricaţie, fapt determinat de cerinţele

economiei de piaţă şi anume, necesitatea realizării de produse noi în timp

foarte scurt;

luarea deciziilor fundamentate pe analiză

formarea de atitudini pozitive faţă de utilizarea metodelor moderne de simulare

computerizată cu care viitorul absolvent se va confrunta în activităţile practice

formarea la masterand a unor capacități intelectuale de analiză, sinteză și

comparație, care să-i permită ca inginer să efectueze expertize corecte privind

comportarea diverselor structuri mecanice.

7.2 Obiectivele

specifice

Masteranzii vor fi capabili:

să cunoască modul de lucru cu unul din softurile comerciale pentru analiza

utilizând metoda elementului finit (Ansys, Abaqus, Ls-Dyna) pentru diverse

tipuri de analize;

să cunoască diferențele și asemănările între diverse tipuri de elemente finite

utilizate în analizele folosind metoda elementului finit;

să identifice, să formuleze și să rezolve probleme inginerești utilizând metoda

elementului finit.

să poată explica diferențele dintre tipurile de elemente finite utilizate în diverse

analize; modurile de rezemare a diverselor structuri mecanice, precum și tipurile de

sarcini ce pot fi aplicate pe acestea, în funcție de tipul analizei dorite;

să poată interpreta rezultatele unei analize structurale sau de optimizare cu metoda

elementului finit.

8. Conținuturi

8.1. Prelegere (unități de învățare) Metode de predare Nr. de

ore

1. Optimizarea topologică. Paşi necesari pentru efectuarea

analizei de optimizare topologice. Funcţia obiectiv la analiza

de optimizare topologică.

Prelegerea clasică, asistată de

utilizarea mijloacelor moderne

de proiectare a imaginilor

2

2. Optimizarea constructivă. Paşi necesari pentru efectuarea

analizei de optimizare constructive. Variabile de proiectare.

Variabile de stare. Funcţia obiectiv. Rezultate obţinute la

analiza de optimizare constructivă.



de proiectare a imaginilor 2

3. Simularea comportării sistemelor mecanice. Analize

structurale. Paşi necesari pentru rezolvarea unei analize

statice. Analiza de optimizare constructivă aplicată în urma

unei analize statice. Analiza de optimizare topologică

aplicată în urma unei analize statice.




2

4. Simularea comportării sistemelor mecanice. Analize Prelegerea clasică, asistată de 2

3


modale. Analiza de optimizare constructivă aplicată în urma

unei analize modale.





dinamice de tip armonic.






dinamice de tip tranzitorie.





structurale. Paşi necesari pentru rezolvarea unei analize de

oboseală. Analiza de optimizare constructivă aplicată în

urma unei analize de oboseală. Analiza de optimizare

topologică aplicată în urma unei analize de oboseală.




8. Simularea fenomenelor termice. Elemente fundamentale

ale transmiterii căldurii. Conducţia termică. Convecţia

termică. Propagarea căldurii prin radiaţie. Soluţionarea

problemelor de conducţie şi convecţie prin metoda

elementului finit. Analiza de optimizare constructivă aplicată

în urma unei analize termice. Analiza de optimizare

topologică aplicată în urma unei analize termice.




9. Simularea fenomenelor termice. Soluţionarea problemelor

combinate termale-structurale.




10. Simularea fenomenelor de curgere a fluidelor. Elemente

fundamentale ale curgerii fluidelor. Modelul de fluid.

Mişcări laminare şi mişcări turbulente.




11. Simularea curgerii fluidelor prin metoda elementului

finit. Ecuaţia de continuitate. Ecuaţiile de moment. Ecuaţia

energiei compresibile. Ecuaţia energiei incompresibile.

Soluţionarea unei analize numerice pentru curgerea

laminară. Analiza de optimizare constructivă aplicată în

urma unei analize de curgere a fluidelor. Analiza de

optimizare topologică aplicată în urma unei analize de

curgere a fluidelor.




2

12. Simularea fenomenelor electromagnetice. Elemente

fundamentale ale electrodinamicii. Câmpul magnetic.

Inducţia magnetică. Intensitatea câmpului magnetic. Liniile

câmpului magnetic. Soluţionarea problemelor

electromagnetice prin metoda elementului finit.




13. Simularea comportării subansamblelor şi ansamblelor.

Definirea reperelor componente. Tipuri de contacte.

Definirea contactelor. Modelarea frecării. Stabilirea

parturilor. Definirea elementelor necesare pentru o analiză

dinamică explicită. Soluţionarea unei analize dinamice

explicite cu corpuri în contact.




14. Simularea procedeelor de deformare plastică la rece prin

analiză în domeniul neliniar. Tipuri de analize aplicate

procedeelor de deformare plastică la rece şi rezultatele lor.

Determinarea asistată de calculator a formei şi dimensiunilor

semifabricatelor pieselor complexe îndoite sau ambutisate

prin analiza inversă.




Total ore curs 28

8.2. Aplicații (unități de învățare) Metode de predare Nr. de

ore

1. Analiza statică aplicată unor repere volumice. Studii de caz, asistate de

utilizarea mijloacelor moderne 2

4


2. Analiza modală aplicată unor repere aflate în mişcare

de rotaţie.

Studii de caz, asistate de



2

3. Analiza dinamică de tip tranzitoriu aplicată unor

repere din componenţa maşinilor şi utilajelor.




2

4. Analiza dinamică de tip armonic aplicată unor repere

din componenţa maşinilor şi utilajelor.




2

5. Analiza la oboseală aplicată unor repere din

componenţa maşinilor şi utilajelor.




2

6. Analiza termică de tip static. Studii de caz, asistate de



2

7. Analiza termică de tip tranzitoriu. Studii de caz, asistate de



2

8. Analiză combinată termală-structurală. Studii de caz, asistate de



2

9. Analiza electromagnetică de joasă frecvenţă. Studii de caz, asistate de



2

10. Analiza de curgere pentru fluide vâscoase. Studii de caz, asistate de



2

11. Simularea procedeelor de deformare plastică prin

analiză inversă.




2

12. Simularea procedeelor de deformare plastică prin

analiză directă. Determinarea arcuirii elastice la o

analiză în domeniul plastic.




13. Optimizarea constructivă. Studii de caz, asistate de



2

14. Optimizarea topologică. Studii de caz, asistate de



2

Total ore laborator 28

Bibliografie: Minimală obligatorie:

1. OLEKSIK, V., PASCU, A. Proiectarea optimală a maşinilor şi utilajelor, Editura Universităţii

„Lucian Blaga” din Sibiu, 2007.

2. PASCU, A., OLEKSIK, V. Calculul structurilor utilizând metoda elementului finit, Editura

Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2014.

3. *** Ansys Release 12.0, User Guide, 2011.

4. *** Ansys Release 9.0, Element library, 2011.

Complementară: 5. BATHE, K.J. Finite Element Procedures in Engineering Analysis, Prentice Hall, Engelwood Cliffs,

NJ, 1982.

6. CRISFELD, M.A. Nonlinear Finite Element Analysis of Solids and Structures, Wiley, 1991.

7. HUEBNER, H.K. The Finite Element Method for Engineers. John Willey & Sons, USA, 1975.

8. HUGES, J.R.T. The Finite Element Method Linear Static and Dynamic Finite Element Analysis.

Prentice-Hall International Edition, USA, 1987.

5

9. ZIENKIEWICZ O.C., The Finite Element Method. Vol. I şi II, Mcgraw Hill, London, 1991.

10. FAGAN, M. J. Finite Element Analysis – Theory and practice, Addison Wesley Longman Limited,

Harlow – England, 1996.

11. BLUMENFELD M., IONIŢĂ A., MAREŞ C. Metoda elementelor finite. Aplicaţii şi programe

introductive, I.P. Bucureşti, 1992.

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității epistemice,

asociațiilor profesionale și angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaștere a personalității

proiectarea și implementarea unor activități, proiecte de cercetare cu scopul aplicării

competențelor dobândite în urma studiului disciplinei

elaborarea unor strategii de îmbunătățire a funcțiilor cognitive din input, elaborare și output.

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Prelegere

Volumul și corectitudinea

cunoștințelor Verificare orală 20

Rigoarea științifică a limbajului Verificare orală 10

Organizarea conținutului Verificare orală 10

10.5 Aplicații

Întocmirea și susținerea unei

aplicații Lucrare practică 50

Participare activă la seminarii și

laboratoare

Fișă de evaluare

laborator 10

10.6 Standard minim de performanță

50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

* Fișa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilități, în funcție de tipul și

gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/seminar

01.10.2016

Prof. univ. dr. ing. Valentin Oleksik ____________________

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

____________________ __________________________________

Prof. univ. dr. ing. Dănuț DUMITRAȘCU

1

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Managementul resurselor umane

Codul disciplinei:

Domeniul: Inginerie si management

Specializarea: Master – Sisteme si tehnologii inteligente de fabricatie

Departamentul: Inginerie Industrială si Management

Facultatea: Inginerie


Anul de studiu: I Semestrul I Tipul de evaluare finală Examen

Regimul disciplinei (DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber aleasă):

Numărul de credite:

Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DS

Total ore din planul de învăţământ 56 (2C + 2A) Total ore pe semestru:

56

Titularul disciplinei: Prof. univ. dr. Dan –Maniu DUŞE

Obiective:

Însuşirea principalelor concepte, principii şi metode ale

managementului resurselor umane

Formarea unei imagini corecte şi precise referitoare la conducerea

grupurilor de muncă

Competenţe

specifice

disciplinei


Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice managementului

resurselor umane

Cunoaşterea teoriilor motivaţionale

Înţelegerea modalităţilor şi strategiilor de negociere

Cunoaşterea şi înţelegerea modalităţilor de testare şi selecţie a

personalului

Cunoaşterea posibilităţilor de planificare a beneficiilor şi serviciilor

pentru personal

Înţelegerea elementelor de legislaţie a muncii


Caracterizarea evoluţiei managementului de personal şi constituirea

domeniului managementului resurselor umane

Determinarea orientării în instruirea personalului

Aprecierea performanţelor personalului

Interpretarea evoluţiei şi efectelor conflictelor

Valabilă an universitar: 2016-2017

DI 6

2

3. Instrumental – aplicative Formarea unor aptitudini specifice managementului resurselor umane

Formarea aptitudinilor de negociere

Exersarea strategiilor şi tehnicilor de negociere şi mediere

Formarea capacităţii de analiză a muncii personalului

Formarea competenţelor pentru diferenţierea salarizării şi recompensării

personalului

Formarea deprinderilor de analiză a siguranţei şi securităţii lucrătorului

4. Atitudinale: Promovarea relaţiilor centrate pe valori şi principii democratice

Promovarea teoriilor motivaţionale pentru creşterea ataşamentului faţă

de organizaţie

Promovarea echităţii şi disciplinei în muncă

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.

Denumirea temei Nr.

o.re

1. Noţiuni introductive. Tematica şi obiectivele cursrului. Bibliografie 2

2. Managementul de personal şi resurse umane 2

3. Motivaţia şi participarea angajaţilor. Comportamentul

conducătorilor

2

4. Descrierea şi analiza posturilor 2

5. Selecţia resurselor umane 2

6. Integrarea profesională 2

7. Evaluarea performanţelor profesionale 2

8. Elemente de legislaţia muncii 2

9. Managementul conflictelor 2

10. Salarizarea şi recompensarea personalului 2

11. Beneficii (avantaje) şi servicii pentru personal 2

12. Echitate şi disciplină în MRU 2

13. Drepturile şi obligaţiile personalului, disciplina muncii 2

14. Protecţia şi securitatea muncii 2

TEMATICA APLICATIILOR

1. Cultura organizaţională 1

Filosofia organizaţiilor 1

2. Motivaţia angajaţilor 1

Comportamentul conducătorilor – descrierea şi aprecierea

comportamentului şi stilului de conducere a unui manager

1

3. Întocmirea unei fişe a postului pentru funcţia de secretară 1

Curriculum vitae, prezentarea şi participarea la selecţie 1

4. Procesul de selecţie în vederea angajării 1

Integrarea personalului 1

5. Criterii de evaluare şi standarde de performanţă 1

Evaluarea performanţelor profesionale 1

6. Managementul unui conflict 1

Participarea în echipa de negocieri la rezolvarea conflictelor de

muncă

1

3

7. Salarizarea şi recompensarea personalului 1

Echitate şi discriminare 1

Metode de predare /

seminarizare

- Expunerea, conversaţia euristică, problematizare, studii de caz,

prelegere intensificată/ suport folii pentru retroproiector

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrari de control)

E

Stabilirea notei

finale (procentaje)

- răspunsurile la examen 40%

- teste pe parcursul semestrului 35%

- teme de control 25%

Cerinţe pentru

evaluare

Minimale (pentru nota 5)

Evaluarea activităţii din timpul semestrului (prezenţa la cursuri, participarea

la dezbateri, importanţa acordată disciplinei) şi minimum 5 puncte la

portofoliul final

Cerinţe pentru nota 10

Evaluarea activităţii din timpul semestrului şi punctaj maxim pentru

portofoliul final.

Bibliografia

Minimală obligatorie:

Burloiu, P. Managementul Resurselor Umane, Editura "Lumina Lex" ,

Bucureşti, 1997.

Cascio, F.W. Managing Humanm Resources third edition, McGraw-

Hill, Inc. 1992.

DeCenzo, D.A. Human Resoure Management Prentice Hall,

Englewood Cliffs, 1988.

Dressler Gery, Human Resource Management, sixth edition, Prentice

Hall, Englewood Cliffs, New Jersey.

Duse D. M., Duse C.S. s.a. Managementul resurselor umane, Copyright

2011, UEFISCDI, Site: http://uefiscdi.gov.ro

Duşe, D.M. Managementul resurselor umane. Editura Universităţii din

Sibiu, 2007.

Nicolescu O., ş.a., Management, EDP Bucureşti, 1992.

Nicolescu, O (coord.) Managerii şi managementul resurselor umane.

Editura Economică, Bucureşti, 2004

Pitariu H., D., Managementul Resurselor Umane, Editura “ALL”

Bucureşti, 1994.

Pânişoară, G. Integrarea în organizaţii. Editura Polirom, Iaşi, 2006

Declaraţia universală a drepturilor omului, Drepturile omului, Editura

Adevarul, Bucureşti, 1990

*** Constituţia României.

Complementară:

Bell, A. Gestionarea conflictelor în organizaţii. Tehnici de neutralizare

a agresivităţii verbale. Editura Polirom, Iaşi, 2007

Burduş, E. Căprărescu, Gh. Fundamentele managementului

organizaţiei. Editura Economică, Bucureşti, 1999.

Daniels, A. Managementul performanţei. Editura Polirom, Iaşi, 2007.

Dornan, J. Strategiile succesului. Editura Curtea Veche, Bucureşti,

1999.

4

Johns, G. Comportament organizaţional. Editura Economică,

Bucureşti, 1998.

Manolescu, A. Managementul resurselor umane, ediţia a III a. Editura

Economică, Bucureşti, 2003.

Mathis, R. Nica, P. (coord.) Managementul resurselor umane. Editura

Junimea, Iaşi, 2002

Mucchielli, A. Arta de a influenţa. Editura Polirom, Iaşi, 2002

Nicolescu, O. Ghidul managerului eficient. Vol. II. Editura Tehnică,

1994.

Payne, J. Payne, S. Lasă lucrurile să meargă dar nu pierde controlul.

Cum să delege şi să realizeze mai mult. Editura Alternative, Bucureşti,

1995.

Pânişoară, G. Pânişoară, I.O. Managementul resurselor umane. Editura

Polirom, Iaşi, 2004

Pânişoară, G. Pânişoară. I.O. Motivarea eficientă. Editura Polirom,

Iaşi, 2005

Preda, M. Comportament organizaţional. Teorii, exerciţii şi studii de

caz, Editura Polirom, iaşi, 2006

Stoica-Constantin, A. Conflictul interpersonal. Prevenire, rezolvare şi

diminuare a efectelor. Editura Polirom, Iaşi, 2004

Vlăsceanu, M. Organizaţii şi comportament organizaţional. Editura

Polirom, Iaşi, 2003.

Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare: tabla şi creta; suportul de

curs (tipărit); manualul; retroproiectorul şi folii transparente; filme didactice


Titular de disciplina Prof. univ. dr. Dan-Maniu DUŞE

Director departament IIM Prof. univ.dr. ing. Sever-Gabriel RACZ

1


FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Procedee speciale de deformare plastică

Codul disciplinei:

Domeniul: Inginerie industrială

Specializarea: Sisteme şi tehnologii inteligente de fabricaţie

Departamentul: Maşini şi echipamente industriale

Facultatea: INGINERIE


Anul de studiu: I Semestrul 1 Tipul de evaluare finală E


DO Numărul de credite: 4



învăţământ 42


42

Titularul disciplinei: prof. univ. dr. ing. Telea Dorin



2 - 1 - 42

Obiective:

Cunoaşterea procedeelor speciale de deformare plastică.

Cunoaşterea domeniului de aplicabilitate, cu avantajele şi dezavantaje

fiecărui procedeu.

Cunoaşterea comportării la deformare a materialelor metalice.

Cunoaşterea utilajelor specifice fiecărui procedeu.

Competenţe

specifice

disciplinei


Dezvoltarea capacităţii de înţelegere a comportării la prelucrare prin

presare la rece a materialelor în funcţie de metoda aplicată.

Cunoaşterea tehnologiilor speciale de deformare plastică şi utilajelor

specifice, precum şi a influenţei parametrilor de proces asupra

calităţii pieselor.


Dezvoltarea capacităţii de sinteză şi interpretare a informaţiilor

obţinute prin încercări de laborator şi evaluarea soluţiilor posibile.

Corelarea rezultatelor practice cu rezultatele simulărilor şi asumarea

soluţiei optime de prelucrare.

3. Instrumental – aplicative Realizarea încercărilor practice de testare a materialelor.

Reglajul parametrilor funcţionali.

Proiectarea experimentelor.

Dezvoltarea abilităţilor de cercetare aplicativă.

2

4. Atitudinale: Lucrul în echipă.

Asumarea responsabilităţilor în realizarea unui experiment.

Iniţiativă în analiza şi rezolvarea unor probleme specifice apărute.

Deprinderi practice legate de reglajul standurilor şi utilajelor.

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr. crt. Denumirea temei Nr. ore

1. Consideraţii generale privind procedeele şi sculele de

deformare plastică: avantaje, dezavantaje, stadiul actual,

tendinţe în domeniu.

2

2. Procedee speciale de tăiere: tăierea de precizie, curăţirea

pe contur, tăierea cu ajutorul cauciucului şi cu ajutorul

metalelor moi.

2

3. Procedee neconvenţionale de îndoire: profilarea pe

maşini speciale de îndoit şi îndoirea ţevilor şi a profilelor

laminate.

2

4. Procedee speciale de ambutisare: ambutisarea cu

diferenţierea temperaturii materialului şi ambutisarea cu

ajutorul plumbului şi a cauciucului.

2

5. Procedee speciale de ambutisare: ambutisarea hidraulică

şi tragerea pe calapod.

2

6. Procedee speciale de ambutisare: vibroambutisarea. 2

7. Deformarea cu viteze şi energii mari: deformarea prin

explozie cu explozivi brizanţi şi prin detonarea unui

amestec de gaze.

2

8. Deformarea cu viteze şi energii mari: deformarea

electrohidraulică.

2

9. Deformarea cu viteze şi energii mari: deformarea

electromagnetică.

2

10. Procedee speciale de deformare volumică: extrudarea

hidrostatică.

2

11. Procedee speciale de deformare volumică: deformarea

volumică orbitală.

2

12. Procedee speciale de deformare volumică: deformarea

volumică radial-rotativă.

2

13. Prelucrarea filetelor, danturilor şi canelurilor: metode de

prelucrare cu generarea formei prin rostogolire (rularea

cu două sau trei role, rularea cu bacuri plane, rularea cu

bacuri în mişcare plan-paralelă).

2

14. Prelucrarea filetelor, danturilor şi canelurilor: metode de

prelucrare cu generarea formei prin copiere (rularea cu

role în mişcare planetară).

2

TEMATICA APLICAŢIILOR

1. Instrucţiuni de protecţie a muncii. Încercarea la tracţiune

pe presa INSTRON şi testul Erichsen.

2

3

2. Determinarea comportării plastice a materialelor cu

ajutorul testului Nakazima.

2

3. Studiul deformaţiilor pieselor ambutisate cu ajutorul

programului ARGUS.

2

4. Soluţii constructive pentru realizarea ştanţelor de

precizie.

2

5. Soluţii constructive de instalaţii pentru generarea şi

introducerea vibraţiilor în sistemul de prelucrare.

2

6. Soluţii constructive pentru realizarea capetelor de

deformare radial-rotativă.

2

7. Analiza factorilor de influenţă ai forţei de deformare la

rularea pieselor canelate tubulare.

2

Metode de predare /

seminarizare

Prezentarea cursului în Power Point cu utilizarea videoproiectorului.

Discuţii tematice pe marginea subiectelor prezentate.

Stabilirea notei

finale

(procentaje)

- răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 60%

- activitatea depusă în cadrul orelor de aplicaţii 40%


……………………………………………………….. -

- TOTAL 100%

Evaluarea finală cuprinde lucrare scrisă cu test grilă.

Cerinţe minime pentru nota 5

Participarea la toate orele de aplicaţii.

Participarea la cursuri în proporţie de min 50%.

Cerinţe pentru nota 10 Participarea activă la toate orele de curs şi

aplicaţii.

Obţinerea unei evaluări maxime la

aplicaţii.

Obţinerea punctajului maxim la întrebările

testului grilă.

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 28

4

Bibliografia


Turcu, N. Deformări plastice neconvenţionale. Editura Universităţii

“Lucian Blaga”, Sibiu, 1999.

Bologa, O., Turcu, N. Deformarea volumică rotativă la rece.

Editura Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu, 2005.

Neagu, C., Vlase, A., Marinescu, N. I. Presarea volumică la rece a

pieselor cu filet şi dantură. Editura Tehnică, Bucureşti, 1994.

Iliescu, C. Tehnologia debitării, decupării şi perforării de precizie.

Editura Tehnică, Bucureşti, 1980.

Bologa, O., Şteţiu, C., Turcu, N. Ambutisarea şi vibroambutisarea

la rece, Litografia I.I.S. Sibiu, 1984.

Tăpălagă, I., ş.a. Criogenia în construcţia de maşini. Editura Dacia,

Cluj-Napoca, 1988.

Ghizdavu, V. Prelucrarea metalelor cu puteri şi viteze mari. Editura

Tehnică, Bucureşti, 1967.

Complementară:

Davis, R., Austin, E. R. Development in High Speed Metal

Forming. Industrial Press Inc., American Edition, 1970.

Wilson, F. W. High-Velocity Forming of Metals. Prentice-hall Inc.,

New York, 1964.

Alexander, J. M., Lengyel, B. Hydrostatic Extrusion. Mills and

Boon Limited, London, 1971.

Erzra, A. A. Principles and practice of Explosive Metalworking.

Vol. I. University of Denver, 1968.

Lange, K. Umformtechnik. Vol. 4.Springer Verlag, Berlin,

Heidelberg, 1993.


Suport de curs (prezentare în Power Point)

Îndrumar de laborator

Coordonator de

disciplină


Prof. univ. dr. ing. Telea Dorin

Director de

departament

Prof. univ. dr. ing. Sever-Gabriel RACZ

1/3


FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Strategii şi tehnici CAD de proiectare avansată a

produselor

Codul disciplinei:



Departamentul IMM

Facultatea: Facultatea de Inginerie


Anul de studiu: 1 Semestrul 2 Tipul de evaluare finală Examen


DI Numărul de credite: 4



învăţământ 42


42

Titularul disciplinei: Prof. dr. ing. Manolea Daniel



14 28 42

Obiective:

Parametrizarea modelelor CAD

Definirea familiilor de forme şi modele

Modelarea prin suprafeţe

Modelarea pieselor din tablă

Configurarea aplicaţiilor CAD

Metode de asamblare (bottom-up, top-down)

Competenţe

specifice

disciplinei


Cunoaşterea noţiunilor specifice domeniului CAD

Analiza procesului de proiectare, tehnici de automatizare

Tehnici de configurare


Tipuri de fişiere specifice sistemelor CAD

Mediul de lucru în aplicaţiile CAD

Etape în modelarea CAD

Capacitatea de a selecta datele relevante din schiţele iniţiale

Capacitatea de observare a detaliilor

3. Instrumental – aplicative Utilizarea unui soft din domeniul CAD (Pro/Engineer sau Solid Edge

sau Solid Works sau Inventor) în proiectarea constructivă asistată de

calculator

Operativitate şi corectitudine în utilizarea instrumentelor specifice

aplicaţiei CAD

Utilizarea corectă de a facilităţilor oferite de aplicaţiile CAD

2/3

4. Atitudinale: Capacitate de analiză şi sinteză

Identificarea şi izolarea problemelor dificile din punct de vedere al

soluţiei de proiectare CAD

Capacitatea de a găsii alternative si de a propune soluţia optimă

Capacitatea de anticipare a necesarului de soft, hard şi al restricţiilor

de timp

Capacitatea de a sesiza neconcordanţele şi erorile apărute pe

parcursul proiectării

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.


1. Noţiuni recapitualtive privind modelarea uzuală utilizând soft-

urile CAD

1

2. Parametrizarea modelelor CAD. Noţiuni de programare prin

limbaje interne soft-ului CAD

1

3. Automatizarea procesului de proiectare prin familii de forme şi

modele.

2

4. Tehnici de configurare a aplicaţiilor CAD. Definirea fişierelor

şablon.

1

5. Modelarea prin suprafeţe în mediile CAD 3

6. Modelarea pieselor din tablă. 4

7. Tehnici de asamblare – asamblare de tip top-down 1

8. Tehnici de verificare a modelelor 1

9.


1. Tehnici de modelare uzuale - recapitulare 2

2. Definirea şi utilizarea parametrilor prin intermediul

limbajului de programare intern mediului CAD

2

3. Definirea şi utilizarea familiilor de forme (UDF) şi

familiilor de modele (Family table)

4

4. Editarea fişierelor de configurare a mediului CAD.

Definirea fişierelor şablon pentru modelare, detaliere

(desenare), asamblare

2

5. Modelarea prin suprafeţe. Suprafeţe de revoluţie, libere, de

tip swept-blend. Editarea suprafeţelor: extindere, reunire,

racordare.

4

6. Modelarea pieselor din tablă. Forme plane, extrudate,

extinse, de tip swept, torsionate.

8

8. Asamblare de tip TOP-DOWN 2

9. Tehnici de verificare a modelelor 2

Metode de predare /

seminarizare

Expunerea, problematizare, studii de caz, prelegere intensificată/

laptop-videoproiector

Stabilirea notei

finale

(procentaje)



- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator

3/3

- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 15%

- teme de control


………………………………………………………..

- TOTAL 100%

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive

şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,

proiect etc)

Evaluarea finală va cuprinde rezolvarea pe calculator a subiectelor în mediul CAD studiat. Coloviul

este în totalitate practic..


- minimum 35% din punctele ce evaluează

activitatea din timpul semestrului (testare, activităţi

tematice)

- minimum 5 puncte pentru protofoliul final

Cerinţe pentru nota 10 - punctaj maxim pentru activitatea din timpul

semestrului

- punctaj maxim pentru portofoliul final

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) =

Bibliografia


. D.,Manolea, C., Manolea - Bazele proiectării constructive şi tehnologice prin

ProENGINEER. MODELARE, ISBN 973-651-816-7, Ed. Universităţii “Lucian

Blaga” din Sibiu, 2004.

D.,Manolea, C., Manolea - Bazele proiectării constructive şi tehnologice prin

ProENGINEER. DESENARE ASAMBLARE, ISBN 973-651-816-5, Ed.

Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2004.

D.,Manolea - Proiectare constructivă prin ProENGINEER. – Modelare - Aplicaţii,

ISBN 978-973-739-512-2, Ed. Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2007.

D.,Manolea - Grafică asistată în Solid Edge - Modelare, Editura "Alma Mater" din

Sibiu, ISBN 973-632-245-9, Sibiu 2005

Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare: videoproiector, laptop, reţea de

calculatoare cu soft-ul care se predă instalat

Coordonator de

Disciplină


Prof. univ. dr. ing. Daniel MANOLEA

Director departament

Prof.dr.ing. Sever – Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu


1.3 Departamentul Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială


1.6 Programul de studii/ Calificarea Sisteme şi tehnologii inteligente de fabricaţie/Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Automatizări pentru maşini-

unelte Cod: 39.05.55.A.05

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Laurean Bogdan

2.3 Titularul activităţilor de laborator




disciplinei I

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe

săptămână

4 din care 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din

Planul de învăţământ

42 din care 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 36

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 36

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 36

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -


activităţilor enumerate mai sus.

-


3.8. Total ore din planul de

învăţământ

42



4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoştinţe: senzori şi traductoare, bazele calculatoarelor-hardware,

controlere logice programabile

4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului

Studenţii nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu

telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate

convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către

studenţi a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice

personale;

Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs şi seminar/laborator

întrucât aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa procesului

educaţional;

5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun

acord cu studenţii. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe

motive altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea

2

cu întârziere a lucrărilor de seminar/laborator, lucrările vor fi

depunctate cu 1 pct./zi de întârziere.

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale Să explice şi să interpreteze componentele unui sistem inteligent de fabricaţie;

Să demonstreze capacitatea de a înţelege structura unui sistem inteligent de

fabricaţie sub aspect hardware şi software;

Să opereze cu senzori de proximitate şi controlere logice programabile;

Să configureze şi să programeze sisteme de monitorizare bazate pe PLC;

Competenţe

transversale Dezvoltarea capacităţii de comunicare;

Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii flexibile;

Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă;

Stimularea interesului pentru automatizarea proceselor;

Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor

articole şi studii de specialitate.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Să se familiarizeze cu elementele din domeniul monitorizării sistemelor inteligente de

fabricaţiei sub aspect hardware şi software.

7.2 Obiectivele

specifice

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:

să configureze un sistem de monitorizare pe bază de PC, PLC;

să realizeze programe aplicaţie pe baza platformelor Moeller si Siemens..

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Generalitati privind monitorizarea si interfatarea sistemelor de

fabricatie: Exemple de sisteme de fabricatie, parametrii si procese

fizico-chimice care insotesc sistemele inteligente de fabricaţie;

Marimi supuse monitorizarii. Exemple de sisteme inteligente de

fabricaţie şi de parametrii identificabili.

Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Senzori si sisteme senzoriale folosite in monitorizarea sistemelor

inteligente de fabricaţie: Senzori şi sisteme senzoriale destinate

moniotorizarii temperaturii; Senzori şi sisteme senzoriale destinate

moniotorizarii vibratiilor in sistemele de fabricatie; Senzori şi

sisteme senzoriale destinate moniotorizarii zgomotului emis de

sistemele de fabricatie; Senzori şi sisteme senzoriale destinate

moniotorizarii presiunilor (forţelor) şi presiunilor hidraulice;

Senzori şi sisteme senzoriale destinate moniotorizarii debitului

fluidelor în sistemele de fabricatie



explicaţia

8

Structura sistemelor de monitorizare a prelucrarilor prin aschiere:

Monitorizarea starii de uzura a zonei active a cutitelor aschietoare

prin temperatura; Monitorizarea starii de uzura a zonei active a

cutitelor aschietoare prin vibratii; Monitorizarea starii de uzura a

zonei active a cutitelor aschietoare prin emisie de zgomot;

Monitorizarea starii de uzura a zonei active a cutitelor aschietoare

prin rezistenta electrica a jonctiunii cutit-piesa; Monitorizarea starii

sistemelor de actionare prin motoarele de actionare asincrone si de

curent continuu; Monitorizarea si programarea marimilor

cinematice in sisteme de fabricatie; Monitorizarea nivelului

temperaturii in sisteme de fabricatie.



explicaţia

8

3

Metode probabilistice utilizate in monitorizare si diagnostic tehnic:

Metoda BAYES şi algoritmul Yates Prelegerea intensificată


explicaţia

2

Interfatarea elementelor componente SCADA configurat in jurul

unui controller logic programabil (PLC), Schneider Electric

Telemecanique,



explicaţia

4

Interfatarea prin placi de conditionare a semnalelor: Conversia

analog-digitala pe KIT-ul Parallax.



explicaţia

2

Software si hardware pentru configurarea instrumentatiei virtuale,

sisteme cu microcontrolere Parallax



explicaţia

2

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Instrucţiuni de protecţie a muncii. Prezentarea laboratorului şi a

temelor lucrărilor aplicative.

Studiul sistemelor senzoriale şi a senzorilor pentru monitorizarea

temperaturii. Termocuplul FeCt, NiCrNi, Semiconductore,

instrumentaţie virtuală în LabView şi Voltcraft VC960 cu software

DMM ProfiLab4.0


explicaţia 2

Monitorizarea sistemelor inteligente pe baza traductoarelor şi a

senzorilor de vibraţii. Accelerometrul KD35. Sistemul Voltcraft

VC960 cu software DMM ProfiLab


explicaţia 2

Monitorizarea sistemelor inteligente pe baza traductoarelor

incrementale pe principiul optic. Kitul cu microcontroler BASIC

Stamp şi software BASIC Stamp editor v2.3


explicaţia 2

Monitorizarea sistemelor inteligente pe baza bazate pe senzori şi

sisteme senzoriale de tip infraroşu. Kitul cu microcontroler BASIC

Stamp şi software StampPlotV3;


explicaţia 2

Monitorizarea sistemelor inteligente pe baza de traductoare

incrementale pe principiul inductiv, capacitiv, magnetic şi HALL

pe baza PLC Moeller Easy 512 DC RC şi a software Easy soft 6.0;


explicaţia 2

Studiul senzorilor de lumină de tip fotorezistenţă şi fototranzistor.

Kitul cu microcontroler BASIC Stamp şi software StampPlotV3;


explicaţia 2

Etalonarea termocuplurilor naturale pe standul de etalonare Conversaţia euristică

explicaţia 2


Bibliografie

Bogdan, L. (1994). Conducerea cu calculatorul a sistemelor flexibile de fabricaţie. Ed.

Universităţii din Sibiu;

Bogdan, L. (1996). Comanda şi acţionarea electrohidraulică a maşinilor unelte şi roboţilor

industriali. Ed. Universităţii din Sibiu;

Bogdan, L. (1997). Acţionări şi comenzi electrice, îndrumar de laborator. Ed. Universităţii din

Sibiu;

Bogdan, L., s.a. (1997). Echipamente numerice, îndrumar de laborator, Ed. Universităţii din

Sibiu;

Bogdan, L. Dorin, A. (1998). Acţionarea electrică a maşinilor unelte şi roboţilor industriali. Ed.

Bren Prod, Bucureşti;

Breaz, R., Bogdan, L.. (2002). Automatizări în industrie. Ed. Universităţii “Lucian

Blaga” Sibiu. Complementară:

Manualul de utilizare a controlerului logic programabil;

Documentaţia Basic Stamp Parallax;

LabVIEW User Manual-National Instruments.Edition. An Industrial Text Company Pulication,

4

Atlanta, Georgia, USA.

LabView User Manual-National Instruments

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

Prelegeri şi studii de caz, proiecte axate pe achiziţia de date analogice şi digitale;

Prelegeri şi studii de caz, proiecte axate pe configurarea de sisteme de achiziţie date;

Interpretarea datelor experimentale achiziţionate.

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Volumul şi corectitudinea

cunoştinţelor Lucrare scrisă 30

Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10

Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10

10.5

Seminar/laborator

Participarea la desfăşurarea

lucrărilor de laborator Verificare orală 20

10.6

Proiect

Elaborarea fazelor proiectului Verificare orală 30

10.6 Standard minim de performanţă



01.10.2016

______________ Prof. dr. ing. Laurean Bogdan


______________ ______________________

Prof.univ.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI


1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

1.2 Facultatea FACULTATEA DE INGINERIE “HERMANN OBERTH”

1.3 Departamentul INGINERIE IDUSTRIALA SI MANAGEMENT

1.4 Domeniul de studii INGINERIE INDUSTRIALA


1.6 Programul de studii/ Calificarea Sisteme şi tehnologii inteligente de fabricaţie


2.1 Denumirea disciplinei METODE ŞI MIJLOACE CAM

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ.dr.ing. Nicolae Florin COFARU

Prof. univ.dr.ing. Nicolae Florin COFARU 2.3 Titularul activităţilor de seminar




disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2

Curs

2

ore

3.3

Laborator

2

ore

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 56 3.5

Curs

28

ore

3.6

Laborator

28

ore









3.8. Total ore din planul de învăţământ 56




4.1 de curriculum Desen tehnic, Scule, Prelucrări pe MUCN

4.2 de competenţe

cunoaşterea metodelor moderne de abordare a proiectării

proceselor tehnologice pe MUCN utilizând metode şi mijloace

CAM


5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă





Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate

Participare activă


Competenţe

profesionale - vor cunoaşte strategii de fabricaţie moderne

- reingineria proceselor tehnologice

- vor cunoaşte softuri necesare simulării şi modelării prelucărilor prin aşchiere

2

- vor defini sisteme virtuale de fabricaţie

- vor putea aplica softul CATIA v5 şi Sinutrain la prelucrarea pe maşina-

unealtă cu NC EMCO-Sinumerik 840D şi centrul de prelucrare DMG 635

Competenţe

transversale Promovarea relaţiilor centrate pe valori şi principii de performanţă

Promovarea teoriilor motivaţionale privind importanţa prelucrărilor pe

MUCN prin metode CAM


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Însuşirea de către studenţi a mijloacelor şi procedeelor de proiectarea asistată de

calculator a produselor şi a proceselor tehnologice de prelucrare

7.2 Obiectivele

specifice

pregǎtirea de specialişti în domeniul programarii utilizând metode CAM;

alinierea la cerinţele unei industrii moderne, care necesitǎ dezvoltare

tehnologicǎ

cultivarea unei atitudini pozitive faţă de progresul tehnologic şi de

cerinţele lui economice.

identificarea si cunoaşterea unor softuri de generare automata a

postproceosarelor CNC;

cunoaşterea metodelor moderne de abordare a proiectării proceselor

tehnologice;

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare

Nr.

de

ore

1.Principii fundamentale de programare

MUCN utilizând software CAM.

conversaţia euristică

prelegerea intensificată

explicaţia

studiu de caz

6

2.Utilizarea SINUTRAIN ca metodă şî

mijloc CAM în programarea CNC. Funcţii

şi proceduri.


explicaţia


studiu de caz

8

Prelucrarea contururilor, a insulelor şi a

buzunarelor de formă complexă utilizînd

SINUTRAIN - SHOP MILL


explicaţia


studiu de caz

6

Funcţii de poziţionare a entităţilor utilizînd



explicaţia


studiu de caz

4

Prelucrarea reperelor complexe 3D pe

centrul de prelucrare DMG 636 CNC

utilizînd SINUTRAIN - SHOP MILL


explicaţia


4

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr.

de

ore

Realizarea reperelor de tip placa. Definirea

semifabricatului. Realizarea de deplasări,

canale frezate şi gauri utilizînd SINUTRAIN -

SHOP MILL


dezbaterea

demonstraţia

studiu de caz

6

3

Programarea CNC utilizând sistemele polare ale



dezbaterea

demonstraţia

studiu de caz

4

Realizarea insulelor, a contururilor şi a buzunarelor

de forma complexă utilizînd SINUTRAIN -

SHOP MILL.


dezbaterea

demonstraţia

studiu de caz

8

Subrutine de realizare şi poziţionare complexă a

alezajelor, buzunarelor sau insulelor utilizînd



dezbaterea

demonstraţia

studiu de caz

8

Programarea adreselor tehnologice utilizînd

SINUTRAIN - SHOP MILL.


dezbaterea

demonstraţia

studiu de caz

2



Cofaru, N., Prelucrări pe maşini unelte cu comandă numerică, Editura Universităţii “Lucian

Blaga” din Sibiu, 2002

Cofaru, N., Proiectarea asistată a tehnologiilor, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu,

2002

Cofaru, N., Breaz, R., Programarea şi exploatarea maşinilor de frezat cu comanda numerică,

Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2006

Morar, L., Programarea sistemelor numerice CNC, UTPRES, Cluj Napoca, 2006

Ivan, N. V., Totoiu, A. D., Proiectarea tehnologică asistată de calculator. Aplicaţii în construcţia de

maşini, Editura Tipocart Braşovia-Brasov,1993.

Bondrea, I., Modelarea şi simularea sistemelor de producţie, Sibiu, 1999.

Bondrea, I., Avrigean, E., Optimizarea produselor şi proceselor tehnologice de prelucrare, Ed.

Universităţii, Sibiu 2001.

Bondrea, I., Avrigean, E., Proiectarea constructivă şi tehnologică asistată de calculator, Ed.

Universităţii, Sibiu 2002.

Ivan, N., ş.a., Sisteme CAD/CAPP/CAM. Teorie şi practică, Editura Tehnică, Bucureşti, 2004.

Complementară: . www.festo.com

-www.sinutrain.com

. user guide CATIA v5, 2009

. user guide ZPrinter 310 si Zprinter 450

user guide DMG 635 CNC



elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere a operararii si programarii avansate a MUCN

utilizând metode şi mijloace CAM

proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării

competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei

elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

http://www.festo.com/

4

din nota finală

10.4 Curs


cunoştinţelor

răspunsurile la examen

(evaluare finală)

teste pe parcursul

semestrului

45



10.5 Laborator

Întocmirea şi susţinerea unei

aplicatii practice

Evaluare practica direct pe

MUCN 40

Participare activă la laborator 5



01.10.2016


______________


______________ ______________________

1

FIŞA DISCIPLINEI*




1.3 Departamentul Departamentul de Mașini și Echipamente Industriale



1.6 Programul de studii/ Calificarea Sisteme și tehnologii inteligente de fabricație/ Inginer

diplomat


2.1 Denumirea disciplinei Simularea cinematică și dinamică

a sistemelor Cod:

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ 2.3 Titularul activităţilor de seminar




disciplinei O



curs

2 din care 3.3 laborator 2

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 56 din care 3.5

curs









-






4.1 de curriculum Cunoştinţe privind desenul tehnic, organe de mașini, mecanisme,

proiectarea asistată sistemelor tehnologice.

4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator (minimal: office, browser

internet, bazele proiectării asistate de calculator).








Participare activă


Competențe

profesionale Cunoașterea metodelor și tehnicilor de proiectare asistată de calculator;

Cunoștințe și abilități privind utilizarea pachetelor software de proiectare asistată

2

de calculator, Catia v5.

Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi

paradigma incluziunii sociale.

Competențe

transversale Dezvoltarea capacității de comunicare, a asertivităţii;


Dezvoltarea abilităților de cooperare şi muncă în echipă;

Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;

Abordarea diversității ca resursă in mediul social.


7.1 Obiectivul

general al disciplinei Cunoașterea, înțelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor simulării

cinematice și dinamice a sistemelor;

7.2 Obiectivele

specifice

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenții vor fi capabili:

să utilizeze metodele și tehnicile de simulare cinematică și dinamică;

să proiecteze, asistat de calculator, sisteme de complexitate medie şi mare;

să respecte caracteristicile persoanei.

8. Conţinuturi


ore

Noţiuni de analiză structurală a mecanismelor.

Elemente cinematice. Cuple cinematice

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

2

Noţiuni de analiză structurală a mecanismelor.

Lanţuri cinematice




2

Produse software utilizate la simularea cinematică

şi dinamică a sistemelor. Modulul Catia – DMU

Kinematics




2

Crearea cuplelor cinematice prelegerea clasică, asistată de



6

Simularea funcţionării sistemelor prin comenzi în

cuple cinematice




4

Simularea funcţionării sistemelor prin legi funcţie

de timp




4

Analiza mecanismelor şi realizarea simulărilor prelegerea clasică, asistată de



4

Utilizarea senzorilor. Măsurarea distanţelor,

vitezelor şi acceleraţiilor.




2

Realizarea animaţiilor prelegerea clasică, asistată de



2

Total ore curs 28


ore

Modulul Catia DMU Kinematics: prezentare, bare

de instrumente, tipuri de fişiere. experimentul, metodele euristice 2

Crearea cuplelor cinematice. experimentul, metodele euristice 4

Analiza mecanismelor şi realizarea simulărilor. experimentul, metodele euristice 4

Simularea funcţionării unei matriţe de decupare – experimentul, metodele euristice 2

3

perforare - ambutisare

Simularea funcţionării lanţurilor cinematice ale

maşinilor unelte

experimentul, metodele euristice 6

Simularea funcţionării unui robot de tip RTT. experimentul, metodele euristice 4

Simularea funcţionării unei linii de asamblare a

contactoarelor electrice.


Total ore seminar 28

Bibliografie

1. Ghionea, I.G., Proiectarea asistată în CATIA v5. Elemente teoretice şi aplicaţii, Editura Bren,

Bucureşti, 2007.

2. Racz, G., Cojocaru, S., Proiectarea maşinilor şi utilajelor. Teoria. , Editura Universităţii „Lucian

Blaga” din Sibiu, 2003.

3. Racz, G., Proiectarea maşinilor şi utilajelor, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,

2007.

4. * * *, Catia v5r17 – documentaţie de firmă, Dassault Systemes.

Complementară: 1. Botez, E., Maşini-unelte, vol.I, Teoria, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977.

2. Botez, E.,ş.a., Maşini-unelte, vol.II, Organologia şi precizia, Editura Tehnică, 1978.

3. Moraru, V., Teoria şi proiectarea maşinilor-unelte, EDP, Bucureşti, 1985.

4. Weck, M., Werkzeugmaschinen, Band 1 – 4, VDI Verlag, Düsseldorf, 1989.

5. * * *, Catia v5 – documentaţie de firmă, Dassault Systemes.



elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere a personalităţii




10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs





10.5 Laborator

Întocmirea şi susţinerea unui

referat, a unei aplicaţii

Verificare orală

Formă alternativă de

evaluare-Fişă de

evaluare laborator

40

Participare activă la laborator Fişă de evaluare

seminar

10



* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi

gradul acestora.


01.10.2016

______________ Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ


______________ ______________________


1


FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Codul disciplinei:

Programul de studii: Master – STIF

Departamentul Inginerie industriala si management

Facultatea: Facultatea de Inginerie

Universitatea: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Anul de studiu: 2 Semestrul 3 Tipul de evaluare finală examen





învăţământ 42


42

Titularul disciplinei: prof.dr.ing. Livia Dana BEJU



28 14 42

Obiective:

Cursul are ca obiectiv principal introducerea noţiunilor specifice disciplinei

de managementul proiectului şi integrarea cunoştinţelor acumulate la

cursurile complementare de management şi marketing în contextul specific

disciplinei.

Un alt obiectiv important al cursului este formarea deprinderilor utilizării

software-ului specific acestei discipline pentru a putea integra cunoştinţele

într-un miniproiect care va constitui şi baza de apreciere a gradului de

acumulare şi de înţelegere a materiei predate.

Competenţe

specifice

disciplinei


Cunoasterea metodologiei MP

Intelegerea modului in care se realizeaza Diagram activitatilor de

lucru, Planul tip retea, Foaia de resurse Calcului costurilor, Evaluari

si urmarirea proiectelor

Intelegerea modului in care trebuie sa actioneze un manager de

proiect, tipurilor de organizari ale firmelor, modul de constituire si

de lucru al echipelor de proiect


Capacitatea de sesiza conexiunile logice intre aspecte ale planificarii

si realizarii produselor

2

3. Instrumental – aplicative Folosirea softului Microsoft Project

4. Atitudinale: Obisnuirea studentilor cu o gandire novativa cu focalizarea spre

produsul final si satisfactia clientilor

Obisnuirea studentilor in a gandi actiunile cu caracter de unicat ca si

proiecte

Obisnuirea studentilor in a gandi (planifica) o actiune de amploare si

a juca rolul de manager de proiect

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.


1. Introducere. Prezentarea obiectivelor şi structurii

cursului şi a aplicaţiilor. Scurt istoric al evoluţiei

domeniului studiat. Managementul Proiectului azi.

Definiţii. Factori care favorizează extinderea

Managementului Proiectului.

2

2. Abordarea integrativă a managementului proiectului.

Elemente de management strategic cu aplicaţie în

Managementul Proiectului. Definirea unui sistem de

priorităţi a proiectului. Modele de selectare a proiectelor.

2

3. Definirea proiectului. Definirea misiunii, definirea

priorităţilor, crearea structurii activităţilor, integrarea

structurii activităţilor cu cerinţele organizaţiei,

codificarea structurii activităţilor.

2

4. Definirea planului tip reţea. Etape de dezvoltare a reţelei,

tehnologia de structurare a reţelei, determinarea rezervei

de timp, exemple.

2

5. Planificarea şi alocarea resurselor. Tipuri de

constrângeri, metode de alocare a resurselor, metode de

optimizare a alocării resurselor.

2

6. Micşorarea duratei proiectului 2

7. Test cunostinte. Analiza riscului 2

8. Rolul organizaţiei, managerului de proiect şi al echipei

de proiect.

4

9. Măsurarea şi evaluarea progresului unui proiect.

Definirea problemei, structura de bază a unui proces de

control, diagrama cost/planificare, dezvoltarea planului

de bază, probleme care pot apare în Managementul

proiectului.

4

10. Test cunostinte Auditul şi închiderea proiectului 2

11. Proiecte multiple 2

12. Curs de sinteză. Prezentarea perspectivelor de evoluţie a

domeniului pe plan internaţional.

2


1. Analiza organizatiei prin prisma managementului strategic

si definirea unei teme de proiect in concordanta cu aceasta

2

3

2. Prezentarea platformei software pe care se vor face

aplicaţiile. Familiarizarea cu mediul de programare

Microsoft Projects (MP). Realizarea structurii

activitatilor de lucru.

2

3. Crearea legăturilor între activităţi. Constrângeri,

Realizarea planului tip retea, Graficul Gantt, Utilizarea

ferestrei cu informaţii generale, schimbarea relaţiilor de

legătură între activităţi.

2

4. Realizarea foii de resurse. Indicarea resurselor şi a

costurilor estimative. Legarea resurselor de activităţi,

crearea şi utilizarea seturilor de resurse disponibile.

2

5. Urmărirea evoluţiei proiectului. 2

6. Structurarea unei aplicaţii finale, pornind de la un posibil

proiect de la nivelul unei companii.

4

Metode de predare /

seminarizare

Prelegeri sustinute de prezentari Powerpoint si discutii pe baza

materialului prezentat

Stabilirea notei

finale

(procentaje)

- răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 40

- teste pe parcursul semestrului 10

- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator

- Realizarea unui proiect pe baza metodologiei MP 50

- teme de control


………………………………………………………..

- TOTAL 100%



proiect etc)

Examenul consta in o scrisa cu subiecte descriptive si probleme.

Proiectul este sustinut si explicat in fata colegilor si acadrului didactic


Cunostinte sumare (de sinteza) in domeniu

Proiect sumar , liniar

Cerinţe pentru nota 10 Cunostinte aprofundate in domeniu

Proiect complex


4

Bibliografia


1. Beju, Livia Introducere in managementul proiectului. Editura

Universitatii din Sibiu, 2002.

.

Complementară: 2. Anderson, E., Grude, K., Haug, T. Goal Directed Project Management.

Coopers & Lyban, 1995.

3. Bender, S. Managing Projects Well. Reed Academic Publishing, 1997.

4. Cartwright, S., Gale, A. Effective Teamworking in the Project

Management Environment. Tudor, 1996.

5. Chapman, C., Ward, S, Project Risk Management Processes.

Techniques and Insights. Wiley, 1997

6. Doucette, M. Microsoft Project 98 for Dummies. IDG Books Woldwide,

Inc., New York, 1998.

7. Elbeik, S. Thomas, M, Project Skills. Butterworth Heinemann, 1998.

8. Gray, C., Larson, E. Project Management. Irwin McGraw-Hill, Boston,

2000.

9. Young, T. Implementing projects. A Manager’s Guide. The Industrial

Society, 1995.

10. Harris, J. Sharpen Your Team’s Skills in Project Management, The Mc

Graw – Hill Companies, 1997.

11. Lock, D. The Essential of Projrct Management. Grower, 2001.

12. Mac Lachlan, L. Making Project Management Work for You. Library

Association Publishing. London, 1996.

13. Microsoft Project 2000. – User’s Guide

14. Reiss,G. Programm Management Demystified. Managing multiple

projects successfully E&FN SPON, 1996.


Prezentari Powerpoint

Coordonator de

Disciplină


Prof.dr.ing. Livia Dana Beju

Director de

departament

Prof.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ

1/4


FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Programarea avansată şi exploatarea echipamentelor CNC

Codul disciplinei:

Domeniul: Inginerie Industriala


Departamentul: Inginerie Industrială şi Management

Facultatea: De Inginerie


Anul de studiu: II Semestrul 3 Tipul de evaluare finală E





învăţământ 70


70

Titularul disciplinei: Prof. univ.dr.ing. Nicolae Florin COFARU



42 28 70

Obiective:

- pregǎtirea de specialişti în domeniul programarii CNC care va asigura

flexibilitatea masteranzilor la cerinţele, schimbǎrile şi progresele continue

inregistrate in domeniul fabricaţiei;

- alinierea la cerinţele unei industrii moderne, care necesitǎ dezvoltare

tehnologicǎ

- dezvoltarea capacităţii de exploatare şi programare a MUCN în

activitatea de realizare a produselor;

- cultivarea unei atitudini pozitive faţă de progresul tehnologic şi de

cerinţele lui economice.

- identificarea si cunoaşterea prinicipiilor, metodelor şi software necesare

programării echipamentelor CNC;

- cunoaşterea metodelor moderne de abordare a proiectării proceselor

tehnologice;

Competenţe

specifice

disciplinei

Cunoaştere şi înţelegere: - Masteranzii vor cunoaşte elementele de actionare si comanda

controlabile CNC ale MUCN.

- vor cunoaşte strategiile de programare a geometriilor pe MUCN

- vor cunoaşte modalitatile de porgramare a adreselor tehnologice

- utilizarea şi programarea MUCN utilizând ciclurile de lucru ale

maşinilor

- programarea avansata CNC

2/4


Masteranzii vor putea explica modul de abordare a prelucrărilor prin

aşchiere utilizând MUCN

Masteranzii vor putea explica elemente privind programarea MUCN

cum ar fi: sisteme de coordonate, origini, puncte de referinţa,

deplasări, interpolări, programe si subprograme CNC

Masteranzii vor putea interpreta postprocesoarele MUCN si

simulările rezultate.

3. Instrumental – aplicative

masteranzii vor putea programa o succesiune de prelucrări pe

MUCN;

vor putea acţiona comenzile manuale ale MUCN;

vor putea sa realizeze toate iniţializările si reglajele: scula, piesa,

MUCN

vor putea realiza prelucrări utilizând ciclurile de lucru ale MUCN

4. Atitudinale:

Promovarea relaţiilor centrate pe valori şi principii de performanţă

Promovarea teoriilor motivaţionale privind importanţa prelucrărilor

pe MUCN

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.


1. Principii fundamentale de programare a datelor

geometrice.

6

2. Principii de baza ale programarii NC. Informatii

referitoare la pozitie

3

3. Programarea comenzilor pentru deplasare. Moduri de

parcuregere a traiectoriilor

6

4. Cadre utilizate in programarea CNC 3

5. Comanda prin program a vitezei de avans si a turatiei arborelui 3

6. Programarea datelor referitoare la scula. Corectii 6

7. Facilitati pentru optimizarea prelucrarii prin conturare 3

8. Tehnica subprogramelor. Programarea ciclurilor fixe 6

9. Optimizarea programelor CNC. Tehnologii tipizate pe MUCN 6

TEMATICA LABORATOARELOR

1. Descrierea punctelor piesei. Pozitia originii. Pozitia

sistemelor de coordonate. Tipuri de axe.

2

2. Structura si continutul unui program NC. Programul unei

piese de proba

2

3. Programarea deplasarilor. Filete. Deplasari de nul. Aplicatii. 6

4. Generarea cadrelor. Factori de scalare. Rabaterea

programabila.

2

5. Programarea avansata a vitezei de avans si turatiei 2

6. Corectiile sculei. Compensari. 4

7. Programarea ciclurilor fixe 4

8. Functii speciale. Parametri aritmetici. 2

3/4

9. Tipizarea prelucrarilor familiilor de piese prin programe CNC 4

Metode de predare /

seminarizare

Prezentarea cursului se realizează în manieră modernă, creativă prin

prezentare la videoproiector şi discuţii (cursurile 1-14), studenţii având

posibilitatea să studieze materialul în avans de la bibliotecă sau de pe

pagina web. In timpul predării se fac exemplificări direct pe maşinile

unelte din cadrul centrului de formare pentru programarea MUCN

unde se desfăşoară atât predarea cat si aplicaţiile.

Stabilirea notei

finale

(procentaje)



- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 10

- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 5

- teme de control 15


………………………………………………………..

- TOTAL 100%

Examinarea se realizează în scris, oral si practic direct la MUCN.

Se urmăreşte evaluarea corectă a cunoştinţelor studenţilor, modul în care folosesc limbajul

tehnic, capacitatea de analiză şi sinteza a studenţilor şi nu în ultimul rând modul de susţinere al

punctului de vedere.

De asemenea, pe perioada cursului se vor face testări ale cunoştinţelor


-minimum 30 din punctele ce evaluează activitatea

din timpul semestrului (testare, activităţi tematice)

- minimum 5 puncte pentru portofoliul final


semestrului

- punctaj maxim pentru evaluarea finală

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) =70

4/4

Bibliografia


Cofaru, N., Prelucrări pe maşini unelte cu comandă numerică, Editura Universităţii

“Lucian Blaga” din Sibiu, 2002

Cofaru, N., Proiectarea asistată a tehnologiilor, Editura Universităţii “Lucian Blaga”

din Sibiu, 2002

Cofaru, N., Breaz, R., Programarea şi exploatarea maşinilor de frezat cu comanda

numerică, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2006

Morar, L., Programarea sistemelor numerice CNC, UTPRES, Cluj Napoca, 2006

Ivan, N. V., Totoiu, A. D., Proiectarea tehnologică asistată de calculator. Aplicaţii în

construcţia de maşini, Editura Tipocart Braşovia-Brasov,1993.

Catrina, D., Dinu, G., Maşini-unelte cu comandă numerică, vol. I, Universitatea

“Politehnica” Bucureşti, Bucureşti, 1993

Catrina, D., ş.a., Maşini-unelte cu comandă numerică, vol. II, Universitatea

“Politehnica” Bucureşti, Bucureşti, 1993

*** Realmeca, Real-Mill Programming Guide, 2005

*** Realmeca, Real-turn Programming Guide, 2005

*** SINUMERIK 840D/810D/FM-NC Fundamente. Manual de programare

Complementară: Abrudan, I. Sisteme flexibile de fabricaţie. Concepte de proiectare şi management,

Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996;

Brândaşu D.P., ş.a. Bazele prelucrării suprafeţelor, Editura Universităţii “Lucian

Blaga” din Sibiu, 2003

Breaz, R.E., Bogdan L., Automatizări în sisteme de producţie, Editura Universităţii

“Lucian Blaga” din Sibiu, 2003

Duşe, D.M., Bologa, O.C., Tehnologii tipizate, Editura Universităţii din Sibiu, 1995

Fetche, V., Maşini unelte cu comandă numerică, Vol. II. Elemente constructive şi de

proiectare, Editura Universităţii din Sibiu, 1998

Kim, J.-H., ş.a., Development of a trajectory generation method for a five-axis NC

machine, Mechanism and Machine Theory 36, 2001, ISSN 0094-114X, 983–996

Mery, B., Machines a commande numerique, Hermes, Paris, 1997

Morar, L., Maşini-unelte cu comandă numerică, Lito IPCN, Cluj-Napoca, 1987

Seo, Y., Kim, D.-Y., Suh, S.-H., Development of a Web-based CAM System, (2005)

International Journal of Advanced Manufacturing Technologies 20, 2005, ISSN 0268-

3768, 20-30

Shaw, M. J., Information-Based Manufacturing with the Web, The International

Journal of Flexible Manufacturing Systems 12, 2000, ISSN 0920-6299 , 115–129

*** Sprut Technology, SprutCAM 4.0 Programming Manual, 2004

*** Fagor Automation, Fagor 8040-8055 User Manual, 2003.

Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare: Cursuri universitare, videoproiector, MUCN industriale, retea calculatoare

Coordonator de

Disciplină


Prof. univ.dr.ing. Nicolae Florin COFARU

Şef de catedră

Prof. univ.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI*




1.3 Departamentul Departamentul de Mașini și Echipamente Industriale



1.6 Programul de studii/ Calificarea Sisteme și tehnologii inteligente de fabricație/ Inginer

diplomat


2.1 Denumirea disciplinei Modelarea şi simularea

proceselor de deformare plastică Cod:

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ 2.3 Titularul activităţilor de seminar

2.4 Anul de studiu II 2.5



disciplinei O



curs



curs









-






4.1 de curriculum Cunoştinţe privind comportarea la deformare plastică a

materialelor metalice.

4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator (minimal: office, browser

internet, bazele proiectării asistate de calculator).








Participare activă


Competențe

profesionale Cunoașterea comportării la deformare plastică a materialelor metalice;

Cunoștințe și abilități privind metodele de determinare a deformabilităţii

2

tablelor şi a curbelor limită de deformare.

Cunoștințe și abilități privind tehnicilor de modelare şi simulare a proceselor

de deformare plastică;

Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi

paradigma incluziunii sociale.

Competențe

transversale Dezvoltarea capacității de comunicare, a asertivităţii;


Dezvoltarea abilităților de cooperare şi muncă în echipă;


Abordarea diversității ca resursă in mediul social.


7.1 Obiectivul

general al disciplinei Cunoașterea, înțelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor simulării

proceselor de deformare plastică;

7.2 Obiectivele

specifice


să utilizeze pachetele software pentru simularea proceselor de deformare

plastică, Abaqus;

să respecte caracteristicile persoanei.

8. Conţinuturi


ore

Consideraţii generale privind procesele şi sculele

de presare: avantaje, dezavantaje, stadiul actual,

tendinţe în domeniu.




2

Caracteristicile specifice deformării plastice a

tablelor: principii de deformare, stări caracteristice

de tensiuni şi deformaţii, defecte posibile etc.




2

Deformabilitatea materialelor: definire, factori de

influenţă, criterii de plasticitate, metode de

determinare, ecruisarea, anizotropia




4

Curbele limită de deformare: definire, metode de

determinare.




6

Metode optice de apreciere a deformabilităţii prelegerea clasică, asistată de



2

Metoda elementului finit: generalităţi, algoritm de

calcul, tipuri de elemente, neliniarităţi geometrice

şi de material.




4

Simularea numerică a proceselor de deformare

plastică: definirea modelului geometric, definirea

materialului, definirea condiţiilor de contact,

stabilirea cinematicii procesului şi a condiţiilor la

limită




4

Interpretarea rezultatelor simulărilor numerice prelegerea clasică, asistată de



2

Compararea rezultatelor teoretice cu cele

experimentale




2

Total ore curs 28


ore

3

Instrucţiuni de protecţie a muncii. Încercarea la

tracţiune pe presa INSTRON şi testul Erichsen experimentul, metodele euristice

2

Studiul deformaţiilor în timpul procesului de

deformare cu ajutorul sistemului ARAMIS


Studiul deformaţiilor pieselor ambutisate cu

ajutorul sistemului ARGUS


Determinarea curbelor limită de deformare cu

ajutorul testelor Nakajima şi Marciniak


Simularea numerică a procesului de deformare

pentru un reper dat: definirea modelului geometric,

definirea materialului, definirea condiţiilor de

contact


Simularea numerică a procesului de deformare

pentru un reper dat: stabilirea cinematicii

procesului şi a condiţiilor la limită, rularea analizei

şi vizualizarea rezultatelor


Compararea rezultatelor teoretice cu cele

experimentale



Bibliografie


Turcu, N. Deformări plastice neconvenţionale, Editura Universităţii „Lucian Blaga”

din Sibiu, 1999.

Teodorescu, M. Bologa, O. ş.a. Prelucrări prin deformare plastică la rece, Editura

Tehnică, Bucureşti, 1988.

Bologa, O., Turcu N. Deformarea volumică rotativă la rece, Editura Universităţii

„Lucian Blaga” din Sibiu, 2005.

Hartley, P., Pillinger, I. Numerical Modeling of Material Deformation Processes. R,D &

Applications, Springer Verlag, 1992.

Complementară:

Doege, E. Simmulationsverfahren der Produktionstechnick. Teil 2, IFUM Hannover,

Universitaet Hannover, 1994.

Wagoner, R. H., Chenot, J. L. Fundamentals of metal forming. John Wiley & Sons

Inc., New York, 1996, ISBN 0-471-57004-4.

http://www.abaqus.com

*** Metals Handbook, Ninth edition. Vol. 14, Forming and Forging. ASM

International, Metal Park, Ohio, 1989.

*** Abaqus, User Guide, 2006.



elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere a personalităţii




10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs




http://www.abaqus.com/

4


10.5 Laborator



Verificare orală

Formă alternativă de

evaluare-Fişă de

evaluare laborator

40

Participare activă la laborator Fişă de evaluare

seminar

10




gradul acestora.


15.09.2016

______________ Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ



_01.10.2016_ ______________________


1

Valabila an universitar 2016-2017

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : STRUCTURI SI ECHIPAMENTE IN SISTEME INTEGRATE DE

PRODUCTIE

Codul disciplinei:

Programul de studii: Master STIF

Departement MEI


Universitatea: ULBS

Anul de studiu: 2 Semestrul 3 Tipul de evaluare finală Ex.





învăţământ 42


42

Titularul disciplinei: Prof.dr.ing. DORIN TELEA



28 14 42

Obiective:

Viitorii specialiştii dobandesc informaţii/cunoştinţe privind:

- automatizarea flexibilă a producţiei;

- rolul SIP în producţia modernă; formele de organizare a SIP

- implementarea şi exploatarea structurilor robotizate integrate SIP;

- concepte de management privind sistemele de producţie flexibile;

-abordarea strategica aimplementarii SIP;

- eficienţa economica a introducerii SIP.

Competenţe

specifice

disciplinei


Cunostinte in domeniul:

- rolul SIP in productia moderna; concepte de management in SIP si

CIM, abordarea strategica aimplementarii SIP;

- eficienta economica a introducerii SIP si a sistemelor integrate -CIM.

identificarea – cunoasterea – aplicarea - termenilor de specialitate.


rolul SIP in productia moderna; concepte de management in SIP si

CIM, abordarea strategica aimplementarii SIP;

eficienta economica a introducerii SIP si a sistemelor integrate -

CIM.

2

3. Instrumental – aplicative Cunoasterea conceptelor de automatizare, flexibilitate, productivitate,

fiabilitate şi fabricatie integrata.

Prin tematica propusă, aplicatiile au menirea să asigure legătura

organică între aspectele teoretice şi soluţiile realizate practic. Se

urmăreşte de asemenea îndrumarea şi iniţierea masteranzilor în

activităţile de cercetare stiinţifică.

4. Atitudinale:

Adaptarea la cerinţele pieţei muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice.

Manifestarea gândirii critice/creative în tehnica şi a muncii în echipă.

Responsabilitatea pentru asigurarea calităţii produselor/serviciilor.

Manifestarea unor atitudini pozitive si responsabile fata de acest

domeniul stiintific de varf.

Conţinutul

tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr. crt. Denumirea temei Nr. ore

1. Automatizarea flexibilă a producţiei 4

2. Rolul SIP în producţia modernă; formele de organizare a

SIP;

4

3. Implementarea şi exploatarea structurilor robotizate

integrate SIP;

6

4. Concepte de flexibilitate tehnologica si sistem de

productie; concepte de management privind sistemele de

producţie flexibile;

4

5. Abordarea strategica aimplementarii SIP; 4

6. Fezabilitatea introducerii sistemelor CIM si postCIM. 4

7. Eficienţa economica a introducerii SIP. 2


1. Instrucţiuni de protecţie a muncii. Prezentarea

laboratorului si a tematicii.

2

2. Conceptul de automatizare.Echipamente specifice. 2

3. Roboţi:structura;cinematica;actionare;comanda. LabRob.

4. Implementarea RI in transferul interoperational.

Lab.Roboti

2

5. Subsisteme de transfer interoperational Celula flexibila

de fabricatie –Lab. Festo

2

6 Structura/componenta/programare asistata - centru de

prelucrare CP. Lab.CP

2

7. Sinteza activităţii de laborator si recuperari. 2

Metode de predare /

seminarizare

prelegerea clasică (expunerea sintetică, explicaţiile, demonstrarea prin

scheme, grafice) asistată de folosirea mijloacelor moderne de proiectare

a imaginilor / problematizarea, învăţarea prin descoperire, experiment şi

studiul de caz.

Stabilirea notei

finale

(procentaje)



- răspunsurile finale la lucrările de aplicatiile practice 10

3

- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc.

- teme de control 10


………………………………………………………..

- TOTAL 100%



proiect etc)

Evaluarea finală va cuprinde: lucrare scrisă - descriptiva şi/sau test grilă.


Cunostinte minime privind: - automatizarea

flexibilă a producţiei;

- rolul SIP în producţia modernă; formele de

organizare a SIP

- implementarea şi exploatarea structurilor

robotizate integrate SIP;

Cerinţe pentru nota 10 Cunostinte aprofundate privind-

automatizarea flexibilă a producţiei;

- rolul SIP în producţia modernă; formele

de organizare a SIP

- implementarea şi exploatarea structurilor

robotizate integrate SIP;

-abordarea strategica aimplementarii SIP;


Bibliografia


1. Telea, D., Masini, utilaje si strategii in SFF, Ed. Dacia -Cluj, 2001

2. Telea, D., Masini,echipamente si strategii in SFP,Ed. Univ.LBlaga, 2009

3. Telea, D., Roboti, Ed. Daci Cluj-Napoca, 2001

4. Telea D.s.a Sisteme flexibile.Aplicatii. Ed.Univ.LBlaga, Sibiu, 2006

5. Telea D.s.a Roboti Aplicatii. Ed.Univ.LBlaga, Sibiu, 2006

Complementară: 6. Zetu, D., Sisteme flexibile de fabricaţie, Ed. Junimea, Iaşi, 1999.

7. Kovacs Fr. ş.a., Fabrica viitorului, Ed. Facla, Timisoara, 1999.

Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare: suport de curs, indrumar lucrari de

laborator, materiale de sinteza, proiecte, date de pe internet.

Coordonator de

Disciplină


Prof.dr.ing. DORIN TELEA

Director de

Departament

Prof. dr. ing. Sever-Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI*



1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth

1.3 Departamentul Inginerie industriala si management 1.4 Domeniul de studii Inginerie industriala


1.6 Programul de studii/ Calificarea Sisteme si tehnologii inteligente de fabricatie.


2.1 Denumirea disciplinei Analiza şi sinteza sistemelor de acţionare hidraulice si pneumatice

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.Univ.Dr.Ing.Ioan BARSAN

2.3 Titularul activităţilor de seminar




disciplinei DI



curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

3


curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

28





Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus.








4.1 de curriculum

4.2 de competenţe








Participare activă


Competenţe

profesionale Cunoaşterea şi înţelegerea modalităţilor de utilizare a principalelor softuri

in cercetarea echipamentelor hidraulice

Cunoaşterea posibilităţilor de utilizare a tehnicii hidraulicii proportionale

2

Dobandirea orientării în instruire cu privire la obtinerea de performante in

utilizarea unor astfel de echipamente de actionare

Aprecierea performanţelor si interpretarea rezultatelor din cercetarea

echipamentelor de actionare

Competenţe

transversale Dezvoltarea capacităţii de comunicare,;

Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii flexibile;


Stimularea interesului pentru profesiunea didactică;


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

cunoaşterea elementelor principale din teoria reglajului automat.

dezvoltarea aptitudinilor de cercetare in domeniul analizei si sintezei

sistemelor de actionare

7.2 Obiectivele

specifice

identificarea şi cunoaşterea principiilor moderne de modelare

matematica a sistemelor de actionare CNC.

dezvoltarea capacităţii de analiza si sinteza privind utilizarea

echipamentelor electrice, hidraulice si pneumatice in sistemeleCNC;

familizarea cursantilor cu principalele softuri de cercetare in domeniul

analizei si sintezei sistemelor de actionare CNC.

8. Conţinuturi


ore

Notiuni generale privind sistemele automate.

Servosisteme electrice,hidraulice si pneumatice CNC:

Expunerea, conversaţia

euristică,prelegere

intensificată

2

. Modelarea matematica a sistemelor si servosistemelor

hidraulice si pneumatice CNC

Liniarizarea modelelor matematice

Rezolvarea conventionala a modelului matematic

.Modelarea pe baza analizei fenomeno1ogice

Expunerea,

conversaţia


intensificată

2

Construirea modelului mathematic al sistemelor CNC

prin intermediul functiilor

de transfer

Transformata directa si inversa Laplace

Transformata Laplace a unor functii uzuale

Expunerea,

conversaţia


intensificată

2

Analiza servosistemelor CNC cu ajutorul caracteristicilor

indiciale.

Determinarea functiei indiciale a functiei de

transfer cu inerfie de ordinul I.

Analiza parametrilor pe baza caracteristicilor

indiciale

Analiza perfomlanfelor pe baza caracteristicilor

indiciale.

Expunerea,

conversaţia


intensificată

2

3

Analiza servosistemelor cu ajutorul functiilor de transfer

Analiza comportarii dinamice cu ajutorul functiilor

de transfer.

Studiul cu ajutorul metodei locului ridicinilor

Expunerea,

conversaţia


intensificată

2

Analiza cu ajutorul caracteristicilor de frecventa

Analiza cu ajutorullocului de transfer

(caracteristica Nyquist)

Analiza performantelor cu ajutorul caracteristicii

reale de frecventi.

Analiza performantelor cu ajutorul caracteristicilor

Bode.

Expunerea,

conversaţia


intensificată

2

Analiza comportarii dinamice in spatiul starilor

Expunerea,

conversaţia


intensificată

2

..Stabilitatea servosistemelor CNC Expunerea,

conversaţia


intensificată

2

. Modelele functiilor de transfer elementare ,

Expunerea,

conversaţia


intensificată

2

Ana\ogia caracteristicilor indiciale cu caracteristicile de

frecventi

Expunerea,

conversaţia


intensificată

2

Regulatoare

.Criterii de alegere a regu1atoarelor

Expunerea,

conversaţia


intensificată

2

Corectia servosistemelor CNC

Expunerea,

conversaţia


intensificată

2

Proiectarea echipamentelor CNC pe baza metodei

excesului poli-zerouri

Expunerea,

conversaţia


intensificată

2

Servoactionarea electrohidraulica..

.Clasificarea servosistemelor;

1. .Comparatie constructiv-functionala a

servosistemelor .

Expunerea,

conversaţia


intensificată

2

Total ore curs 28

8.2. Aplicatii (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Analiza practica a comportarii dinamice a sistemelor

hidraulice si pneumatice in deformari plastice

studii de caz

problematizare

2

4

Analiza comportarii dinamice a motorului

penumatic liniarutilizat in sistemele CNC

Cercetarea asistata a motoarelor hidraulice rotative.

Explicatia

Experimentari

Metodologia de analiza prin simulare.(prezentarea

produsului soft MATLAB-Simulink

studii de caz

problematizare

Explicatia

Experimentari

2

Optimizarea modulului de rotatie de la baza

robotilor

industria1i utilizati in sisteme CNC.

studii de caz

problematizare

Explicatia

Experimentari

4

Cercetiri privind influenta comportirii dinamice

asupra parametrilor

constructivi ai 1antului cinematic de avans din

structuri CNC

studii de caz

problematizare

Explicatia

Experimentari

4

Cercetarea unui robot didactic de tip brat articulat

actionat cu servosisteme electrohidraulice utilizat in

sisteme CNC

studii de caz

problematizare

Explicatia

Experimentari

4

Cercetarea comportirii dinamice a servovalvelor cu

doui etaje

de amplificare utilizate in sistemele CNC

studii de caz

problematizare

Explicatia

Experimentari

4

Cercetarea servosistemelor electrohidraulice cu

variatie incrementala rezistiva.

studii de caz

problematizare

Explicatia

Experimentari

4

Aplicatii realizate cu produsul soft.Automation Studio

studii de caz

problematizare

Explicatia

Experimentari

4


Bibliografie:



elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere disciplinei



elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a procesului de invatare -evaluare

5

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs


cunoştinţelor Lucrare scrisa 30%

Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisa 10%

Organizarea conţinutului Lucrare scrisa 10%

10.5

Seminar/laborator



răspunsurile finale la

lucrările practice

intocmite

50%

Participare activă la seminarii




gradul acestora.

Data completării

01.09.2016 Semnătura titularului de curs/seminar

______________


______________ Prof. Univ.Dr.Danut DUMITRASCU

1

FIȘA DISCIPLINEI*



1.2 Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul Mașini și Echipamente Industriale



1.6 Programul de studii/ Calificarea Sisteme și tehnologii inteligente de fabricație, opțiunea b /

Inginer diplomat


2.1 Denumirea disciplinei Mașini cu comandă numerică în

sisteme integrate de mașini Cod:

2.2 Titularul activităților de curs Prof. univ. dr. ing. Radu-Eugen BREAZ

2.3 Titularul activităților de seminar



evaluare EC 2.7 Regimul

disciplinei O



curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

4


curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

28








-






4.1 de curriculum Cunoștințe de mașini și sisteme de prelucrare

Cunoștințe de tehnologii și scule pentru prelucrare prin așchiere

4.2 de competențe


5.1 de desfășurare a cursului Participare activă






Participare activă


Competențe

profesionale Cunoașterea principalelor aspecte teoretice și practice privind structura și programarea

mașinilor cu comandă numerică;

2

Cunoașterea principalelor aspecte teoretice și practice privind integrarea mașinilor-

unelte cu comandă numerică în sistemele integrate de mașini;

Capacitatea de a înțelege și opera cu terminologia specifică mașinilor-unelte cu

comandă numerică.

Competențe


Deprinderea lucrului în echipe mixte, interdisciplinare;

Dezvoltarea încrederii în cunoștințele și competențele proprii;

Capacitatea de a asambla și conduce echipe interdisciplinare;

Capacitatea de a aborda și rezolva singur sau în echipă probleme complexe.


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Pregătirea unui specialist capabil să exploateze în mod optim mașinile unelte CNC,

prin cunoașterea și aplicarea tehnicilor de programare și integrare a acestora în

sistemele integrate de mașini.

7.2 Obiectivele

specifice


să definească conceptele de bază din domeniul mașinilor-unelte cu comandă

numerică integrate în sistemele integrate de mașini

să fie capabili să programeze și să exploateze mașinile-unelte cu comandă

numerică integrate în sistemele integrate de mașini

8. Conținuturi

8.1. Curs (unități de învățare) Metode de predare Nr. de

ore

Mașini-unelte cu comandă numerică pentru prelucrat prin

așchiere. Centre de prelucrare prin frezare. Structură generală,

posibilități tehnologice, particularități privind operarea și

exploatarea. Funcționarea în sisteme integrate de mașini.

conversația euristică

explicația

studiu de caz

2


așchiere. Centre de prelucrare prin strunjire. Structură generală,

posibilități tehnologice, particularități privind operarea și

exploatarea. Funcționarea în sisteme integrate de mașini.

- “ - 2

Mașini-unelte cu comandă numerică pentru prelucrat cu fascicul

energetic. Mașini de debitat flacără oxi-acetilenică. Mașini de

debitat cu plasmă. Mașini de debitat cu laser. Mașini de debitat

cu jet de apă. Structură generală, posibilități tehnologice,

particularități privind operarea și exploatarea. Funcționarea în

sisteme integrate de mașini.

- “ -

2


ștanțare. Structură generală, posibilități tehnologice,

particularități privind operarea și exploatarea. Funcționarea în

sisteme integrate de mașini.

- “ - 2

Structura de principiu hardware și software a unui echipament

CNC tipic. Blocuri funcționale. - “ - 2

Sisteme specifice de acționare și automatizare din structura

echipamentelor CNC. - “ - 4

Axe și mișcări în domeniul mașinilor-unelte cu comandă

numerică. Prelucrări de conturare 2D. Prelucrări 3D. Prelucrări

indexate 3+1 și 3+2. Prelucrări continue în 4 și 5 axe.

- “ - 4

Tehnici de programare a mașinilor-unelte cu comandă numerică

din sistemele integrate de prelucrare. Limbajele ISO și TNC.

Strategii CAM. Post-procesoare.

- “ - 6

Performanțele mașinilor-unelte cu comandă numerică. Precizia

de poziționare. Precizia de conturare. Mijloace de îmbunătățire

a preciziei.

- “ - 4

Total ore curs 28

3

8.2. Laborator (unități de învățare) Metode de predare Nr. de

ore

Centrul de prelucrare prin frezare Haas Minimill. demonstrația

experimentul 8

Strungul cu comandă numerică SPRY 25 NC - “ - 2

Centru de prelucrare prin frezare REALMECA C2 - “ - 2

Centru de prelucrare prin strunjire REALMECA T2 - “ - 2

Centrul de prelucrare cu 5 axe GN-5 - “ - 8

Sistemul de măsurarea a erorilor mașinilor unelte CNC

Renishaw QC 10 6


Bibliografie


Morar, L., Breaz, R., Câmpean, E., Programarea manuală și asistată de calculator a echipamentelor

numerice, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2014

Cofaru, N., Breaz R.E., Programarea și exploatarea mașinilor unelte cu comandă numerică, Editura

Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2006

Complementară:

***, Manual de utilizare al centrului de prelucrare prin frezare Haas Mini Mill, Haas Automation Inc.

***, Manuale de utilizare a echipamentelor REALMECA T2, C2, REALMECA





10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs


cunoștințelor Lucrare scrisă 40

Rigoarea științifică a limbajului și

cunoașterea terminologiei specifice Lucrare scrisă 10

Organizarea conținutului Lucrare scrisă 10

10.5

Seminar/laborator

Întocmirea și susținerea unui

referat, a unei aplicații Verificare orală 30

Participare activă la laboratoare Fișă de evaluare

laborator

10



cunoașterea structurii și posibilităților tehnologice ale mașinilor-unelte cu comandă numerică

studiate;

cunoștiințe minimale de programare, exploatare și integrare ale mașinilor-unelte cu comandă

numerică studiate.

* Fișa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilități, în funcție de tipul și gradul

acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/laborator

15.09.2016 Prof. univ. dr. ing. Radu-Eugen BREAZ


01.10.2016 Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

1

Valabilă an universitar: 2016 – 2017

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : MANAGEMENTUL LANTULUI LOGISTIC

Codul disciplinei:


Departamentul: Inginerie Industrială şi Management


Universitatea: Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Anul de studiu: 2 Semestrul 1 Tipul de evaluare finală E





învăţământ 3


42

Titularul disciplinei: Prof.dr.ing. Achim Muntean



14 - 28 - 42

Obiective:

1. Însuşirea principalelor concepte, principii şi metode ale SCM –

Managementului lantului logistic

2. Introducere in modulul „Logistics” al SAP

Competenţe

specifice

disciplinei


Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice logisticii globale

Cunoaşterea relaţiilor dintre compartimentele funcţionale ale

intreprinderii

Înţelegerea importanţei managementului intregului lant logistic- SCM

Efectuarea unor studii de caz folosind softuri specifice (STORM,

WinQSB, OPT, Prelude production)

Introducere in SAP


Caracterizarea evoluţiei noţiunii de logistică globală

Cartografierea relaţiilor din mediul real şi transpunerea în SAP

Efectuarea unor simulări de previzionare şi aprovizionare

3. Instrumental – aplicative Formarea unor aptitudini specifice lanţului logistic (SCM)

Logarea şi navigarea în SAP

Exersarea unor previzionări in WinQSB

Completarea unor liste de materiale (Material master -BOM)

Folosirea sistemului informatic pentru planificarea materialelor (MRP)

Planificarea proiectelor, metoda PERT in WinQSB si STORM

2

4. Atitudinale: Promovarea tehnicilor informatice în ERP

Promovarea comportamentului corporativ în economia de piaţă

Promovarea disciplinei şi corectitudinii în folosirea sistemelor

informatice

Conţinutul

tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.

Denumirea temei Nr.

o.re

1. Introducere, evoluţia conceptului de logistică. Lanţul logistic global

(SCM). 3

2. Previzionare .Previzionare cantitativă, Metode bazate pe serii temporale.

Metoda nivelarii exponentiale. Previzionare in SAP 3

3. Managementul aprovizionarii- concept, continut, organizare 3

4. Logistica de productie (industriala) – etape principale, nivele 3

5. Localizarea facilitatilor de productie, pragul de rentabilitate 3

6. Planificare agregată. Nivele de planificare. Strategii globale.Modele de

planificare liniară. Modulul PP al SAP. 6

7. Planificarea producţiei şi planificarea materialelor.Programul principal de

producţie, MRP in modulul MM al SAP. 6

8. Planificarea proiectelor, PERT/CPM probabilistic in Win QSB si STORM 3

9. Programarea operaţiilor. Modele de programare pe flux şi modele pentru

ateliere universale. Prelude production (MRP2). 3

10. Teoria stocurilor. Dimensionarea statică şi dinamică a stocurilor. Modele

stohastice. 3

11. Planificarea atelierelor folosind teoria constrangerilor (OPT) 3

12. Simularea atelierelor prin modulul “Plant simulation al Siemens” 3

TEMATICA LABORATOARELOR

1. Previzionare cantitativă, metoda nivelării exponenţiale folosind Win QSB

si SAP R/3, serii temporale 4

2. Planificarea producţiei strategii generale, reguli de prioritate 4

3. Planificarea materialelor. MRP evoluţie şi exerciţii folosind STORM,

PRELUDE, SAP 6

4. Plant simulation şi simulatorul OPT 4

5. Programarea atelierelor (Shop Floor Control) 2

6. Panificarea proiectelor, PERT probabilistic (Storm) 2

7. Managementul materialelor, ordine de cumpărare, ordine de vanzare 6

TEMATICA PROIECTULUI

1. Previzionarea unui plan de productie pe baza vanzărilor anterioare 2

2. Rezolvarea unui PERT pentru omologarea produsului 2

3. Programarea producţiei pentru planul estimat la punctul 1 4

4. Elaborarea listei de materiale (Bill of Materials) 2

5. Efectuarea unui MRP pentru producţia planificată 4

3

Metode de

predare /

seminarizare

- Expunerea, conversaţia euristică, exemple filmate pe suport multimedia,

prelegere intensificată/ suport videoproiector

Stabilirea notei

finale

(procentaje)



- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 25%

- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. -

- teme de control -


……………………………………………………….. -

- TOTAL 100%



proiect etc).

Evaluarea finală va cuprinde un protofoliu prin care cursanţii vor trebui să probeze însuşirea

cunoştinţelor, prin aplicarea lor în studii de caz noi, respectiv în situaţii de învăţare noi.


- minimum 35% din punctele ce evaluează activitatea

din timpul semestrului (testare, activităţi tematice)



semestrului


TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 96 ore

Bibliografia

Minimală obligatorie: 1. Adam, E . , Ebert R. Managementul productiei si operatiilor (trad. Din lb. Engleza),

Bucuresti, Ed. Teora, 2001

2. Lee, T.S. şi Satterfield R. Production &operations management. Instructor manual.

ENGLEWOOD Cliffs, N.J., Prentice Hall, 1992

3. Sistemul SAP R/3

Complementară:

4. Nahmias, Production and Operations Analysis, 3rd ed., McGraw Hill,

1997

5. T. Curran and A. Ladd, SAP R/3 Business Blueprint, Prentice-Hall, 2000

6. N. Bancroft and H. S. Ladd, Implementing SAP R/3, Prentice-Hall, 1998

Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare: laptop, smartboard, curs (tipărit);

manualul; videoproiectorul, suport electronic curs PDF; filme didactice, modele, simulări, reţea

de calculatoare, SAP R/3.

Coordonator de

Disciplină


Prof.dr.ing. Achim MUNTEAN

Director de

Departament

Prof.dr.ing.Sever-Gabriel RACZ

MB_STIF_2_21_Proiectarea_echipamentelor_dedicate_MUCN_Badescu_Mircea.doc 1/4


FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Proiectarea echipamentelor dedicate MUCN

Codul disciplinei:



Departamentul: Inginerie industrială şi management

Facultatea: Inginerie “Hermann Oberth”


Anul de studiu: 2 Semestrul 2 Tipul de evaluare finală E4


DO Numărul de credite 10



învăţământ 70 Total ore pe semestru 70

Titularul disciplinei: Prof. Dr. Ing. Mircea BĂDESCU



42 - - 28 70

Obiective:

cunoaşterea rolului şi a modului de utilizare a echipamentelor dedicate

MUCN pentru prinderea semifabricatelor şi a sculelor

cunoaşterea principiilor de proiectare a echipamentelor modulare

cunoaşterea aspectelor tehnice şi economice ale utilizării

echipamentelor dedicate;

valorificarea cunoştinţelor acumulate de studenţi la alte discipline de

specialitate şi corelarea acestora cu noile cunoştinţe specifice

disciplinei;

utilizarea sistemelor de prereglare a sculelor.

Competenţe

specifice

disciplinei


Studenţii vor cunoaşte principiile de orientare şi fixare a sculelor şi

semifabricatelor în vederea prelucrării pe MUCN

Vor înţelege modul în care se realizează prelucrarea semifabricatelor

pe MUCN

Vor cunoaşte utilizarea unor principii de orientare şi fixare utilizând

elemente modulate

Vor cunoaşte şi înţelege modul de determinare a erorilor şi importanţa lor

în procesul de prelucrare

Vor cunoaşte probleme legate de gestiunea sistemelor de scule, regimuri

de aşchiere şi durabilităţi ale sculelor folosite pe MUCN.



Studenţii vor explica rolul elementelor componente ale dispozitivelor

de orientare, fixare şi control;

Vor explica realizarea orientării şi fixări semfabricatelor şi sculelor

pe MUCN;

Studenţii vor putea interpreta funcţionarea dispozitivelor ca parte

integrantă a sistemului tehnologic;

Vor putea interpreta modalitatea de optimizare a construcţiei diverselor

dispozitive pentru operaţii specifice de prelucrare.

Vor putea să explice importanţa sistemelor de scule şi dispozitive în

precizia de prelucrare.

3. Instrumental – aplicative Studenţii vor şti să folosească şi să modifice sistemele modulate de

dispozitive

vor şti să realizeze proiecte de orientare şi fixare a semifabricatelor în

vederea prelucrării

vor şti să realizeze proiecte de ansamblu a dispozitivelor de prelucrare

pe MUCN.

vor putea să folosească sisteme de prereglare a sculelor;

vor şti să utilizeze sisteme de gestiune a sculelor.

4. Atitudinale: Studenţii vor învăţa să gândească şi să acţioneze creativ, analizând şi

rezolvând problemele de orientare specifice prelucrării pe MUCN.

Vor şti cum trebuie să interpreteze datele şi cum să acţioneze în

laboratoare şi în unităţi productive dotate cu MUCN.

Vor gândi producţia şi calitate acesteia într-un sistem integrat om-

maşină, într-un mediu economic complex şi în continuă schimbare.

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.


1. Noţiuni introductive. Structura şi cinematica MUCN,

sisteme de referinţă, informaţii geometrice, poziţia

punctelor de referinţă.

3

2. Orientarea. Condiţii necesare poziţionării unui semifabricat,

interpretarea desenului produsului finit; orientarea pe suprafeţe

plane, cilindrice şi conice.

3

3. Erori de orientare la prinderea pe MUCN

3

4. Determinarea cotelor funcţionale la echipamentele MUCN 3

5. Echipamente de comada numerică. Echipamente de poziţionare

a organelor mobile, echipamente de prelucrare pe direcţii

paralele cu axele, echipamente de conturare.

3

6. Sisteme de scule pentru MUCN. 3

7. Sisteme de scule pentru strunguri cu comandă numerică. 3

8. Sisteme de scule pentru maşini de găurit şi alezat cu comandă

numerică.

3

9. Sisteme de scule pentru maşini de frezat cu cu CN. 3

10. Sisteme de scule pentru centre de prelucrare şi pentru sisteme

flexibile de fabricaţie.

3


11. Prereglarea sculelor pentru maşinile cu CN. 3

12. Regimuri de aşchiere şi durabilitatea sculelor folosite pe

MUCN.

3

13. Conceptia modulară a dispozitivelor. Structura sistemelor

modulare. Elemente modulare tipizate, principii de utilizare a

dispozitivelor modulate, structura sistemelor modulare

3

14. Echipamente de verificare şi control a preciziei macro/micro

geometrice a prelucrării pe MUCN

3


1. Stabilirea datelor iniţiale necesare proiectării

dispozitivului modular

2

2. Stabilirea schemei de orientare a semifabricatului în

vederea prelucrării pe MUCN

2

3 Codificarea sculelor si particularităţi ale sculelor folosite pe

MUCN

2

4 Proiectarea schemei de fixare (strângere) a

semifabricatului

2

5. Alegerea sistemelor de module si asamblarea sistemului

modular

4

6. Magazii de scule folosite pe MUCN si sisteme de scule

Sandvick utilizate pe MUCN

4

7 Proiectarea dispozitivului modular adaptabil pe MUCN si a

sistemului de gestiune a sculelor utilizate pe MUCN

6

8. Elaborarea desenului de ansamblu al echipamentului dedicat

MUCN

6

Metode de predare /

seminarizare

Prezentarea cursului se realizează în parte în manieră clasică, la tablă,

astfel încât studenţii să înţeleagă modul de abordare a concepţiei

echipamentelor utilizate la prelucrarea pe MUCN, dar mai ales în manieră

modernă, creativă, prin prezentare cu ajutorul videoproiectorului şi

retroproiectorului şi prin discuţii concomitente cu studenţii. Se va face în

mod curent referire la surse suplimentare de documentare, mai ales

utilizând Internetul. De comun acord cu studenţii, unele prelegeri se pot

desfăşura sub formă de dezbatere interactivă a unor tematici anterior

anunţate.

Stabilirea notei

finale

(procentaje)

- răspunsurile la examen/colocviu (evaluare finală) 50%

- 2 teste pe parcursul semestrului 20%

- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -

- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 30%

- teme de control -

- alte activităti (precizaţi)……………………………… -

- TOTAL 100%

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V (de exemplu: lucrare scrisă (descriptive


proiect etc)

Evaluarea finală va cuprinde un test practic şi unul teoretic. Testul practic, eliminatoriu, constă

în elaborare pe parcusul semestrului a unui proiect de dispozitiv şi al unui sistem de prereglare a


sculelor. În cazul în care studentul obţine nota mai mica decât 5 la proiect, nu mai este admis la

proba teoretică. Testul teoretic constă din discuţia liberă a 3 subiecte din materia parcursă.

Studentul va extrage un bilet care conţine 3 subiecte din materia predată. Fiecare punct primeşte

o notă care trebuie să fie peste 5. Este eliminatoriu dacă la un subiect nu se obţine minim nota 5.

Se face apoi media tuturor notelor, se ia în considerare nota de la proiect şi activitatea din timpul

semestrului şi se stabileşte nota finală. Evaluarea o va face cadrul didactic.


- Trebuie executat un proiect şi rezolvat fiecare

punct de pe biletul in proportie de 50%

Cerinţe pentru nota 10 Prezenţă la ore 90% (inclusiv la orele

de curs)

Execuţia unui proiect de dispozitiv şi

de prereglare a sculelor şi susţinerea

acestuia (minim nota 9)

Răspunsurile la întrebările din biletul

de examen să fie de media 9.


Bibliografia


Şteţiu, M. Dispozitive de prelucrare şi control. Construcţie şi exploatare.

Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică R.A., 1998

Vasii-Roşculeţ, Sanda, ş.a. Proiectarea dispozitivelor. Bucureşti, Editura

Didactică şi Pedagogică, 1982.

Duşa, P. Proiectarea tehnologiilor pe sisteme flexibile. Ed. Tehnica-Info,

Chişinău, 2001.

Ganea, M. Maşini şi echipamente de prelucrare în 4 şi 5 axe. Ed. Univ.

din Oradea, 2004.

Morar, L. Programarea sistemelor numerice CNC. Ed. UTPRES, 2006.

Morar, L. Bazele programării numerice. Ed. UTPRES, 2006.

Complementară:

Stănescu, I., Tache, V. Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare,

construcţie, ediţia a doua. Bucureşti, Editura Tehnică, 1979.

Sturzu, A. Bazele proiectării dispozitivelor de control al formei şi poziţiei

relative a suprafeţelor în construcţia de maşini. Bucureşti, Editura Tehnică,

1977.

Morar, L., ş.a. Sisteme integrate de prelucrare. Bazele sistemelor

integrate de prelucrare. Ed. Dacia, 1998.

Tăbăcaru, V. Sisteme flexibile de fabricaţie. Ed. Evrika, Brăila, 2002.


videoproiector, retroproiector, laptop, cataloage de maşini unelte şi dispozitive modulare,

cataloage de scule si sisteme de scule

Coordonator de

Disciplină


Prof. Dr. Ing. Mircea BĂDESCU

Director de

departament

Prof. Dr. Ing. Sever-Gabriel RACZ

1

Valabilă an universitar 2016 - 2017

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Tehnici si metode de îmbunătăţire a calităţii proceselor

de producţie

Codul disciplinei:

Programul de studii: Sisteme şi tehnologii inteligente de fabricaţie

Departamentul MEI


Universitatea: Lucian Blaga din Sibiu

Anul de studiu: II Semestrul IV Tipul de evaluare finală E


DI Numărul de credite:



învăţământ 56


56

Titularul disciplinei: Prof. Univ. Dr. Kifor Claudiu



28 28 56

Obiective:

Însuşirea principalelor concepte privind tehnicile si metodele de

îmbunătăţire a calităţii proceselor de producţie

Formarea unei imagini corecte şi precise referitoare la rolul tehnicilor

si metodelor de îmbunătăţire a calităţii proceselor de producţie

Competenţe

specifice

disciplinei


Cunoşterea importanţei calităţii pentru clienţii organizaţiei

Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice calităţii şi

îmbunătăţirii calităţii

Înţelegerea modului de aplicare în practică a tehnicilor si metodelor de


Înţelegerea modului de corelare a cerinţelor standardelor ISO 9000 / ISO

14001 / OHSAS 18001 / ISO TS 16949 cu tehnicile si metodele de


Cunoaşterea posibilităţilor de îmbunătăţire continuă a eficacităţii

organizaţiei


Calitatea şi clientul

Metodologii moderne de îmbunătăţire – şase sigma

Aprecierea eficacităţii şi eficienţei organizaţiei

Modul în care îmbunătăţirea afectează procesele din organizaţie

2

3. Instrumental – aplicative Formarea unor aptitudini orientate spre client, organizare,

managementul calităţii şi îmbunătăţirea calităţii

Formarea aptitudinilor de aplicare a tehnicilor si metodelor de


Formarea capacităţii de analiză a eficacităţii şi eficienţei

4. Atitudinale: Promovarea relaţiilor centrate pe valori şi principii democratice

Promovarea respectului faţă de client şi cerinţele sale

Promovarea teoriilor de calitate şi îmbunătăţire

Promovarea echităţii şi disciplinei în muncă

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.


1. Tehnici şi metode de îmbunătăţirea calităţii proceselor de producţie –

concepte generale

2

2. Planificarea avansata a calităţii produselor APQP 2

3. Procesul de aprobare a specificaţiilor de producţie PPAP 2

4. Evaluarea furnizorilor şi îmbunătăţirea colaborării cu

furnizorii

2

5. Tehnici şi metode de diagnoză a proceselor de producţie 2

6. Tehnici şi metode de îmbunătăţire a organizării locului de muncă 2

7. Tehnici şi metode pentru modelarea şi managementul

proceselor

4

8. Procesul de îmbunătăţire şase sigma 4

9. Tehnici şi metode de îmbunătăţire a securităţii şi sănătăţii

ocupaţionale

4

10. Aplicarea tehnicilor şi metodelor de îmbunătăţirea calităţii

proceselor de producţie în sistemele calităţii ISO 9000 / ISO

14001 / OHSAS 18001 / ISO TS 16949

4

Total 28


1 APQP - aplicaţii 4

2 PPAP - aplicaţii 4

3 Dezvoltarea funcţiilor calităţii 4

4 Analiza modurilor potenţiale de defectare, a efectelor şi

criticităţilor lor (AMDEC) 2

5 5 S 2

6 Îmbunătăţirea şase sigma 4

7 Poka Yoke 2

8 Tehnici de evaluare a nivelului de risc de accidentare şi boli

profesionale 2

9 Studii de caz privind aplicarea tehnicilor şi metodelor de

îmbunătăţirea calităţii proceselor de producţie în sistemele

calităţii ISO 9000 / ISO 14001 / OHSAS 18001 / ISO TS

16949

4

Total 28

3

Metode de predare /

seminarizare

- Expunere cu videoproiector, prezentare documente specifice utilizării

tehnicilor şi instrumentelor calităţii din diverse organizaţii, aplicaţii utilizând

software-uri specifice (Qualica QFD, IGRAFx, Pareto, Fishbone, IDEF0,

Minitab).

Stabilirea notei

finale (procentaje)

-răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 40%

-răspunsurile finale la lucrările practice de laborator

-testarea periodică prin lucrări de control

-testarea continuă pe parcursul semestrului 35%

-activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 25%

-alte activităti(precizaţi)………………………………

………………………………………………………..

- TOTAL 100%

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive şi/sau test

grilă şi/sau probleme etc.),examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc)

Pentru evaluarea finală studenţii vor întocmi un proiect prin care cursanţii vor trebui să probeze

însuşirea cunoştinţelor, prin aplicarea lor în studii de caz noi, respectiv în situaţii de învăţare noi.


- minimum 35% din punctele ce evaluează activitatea din

timpul semestrului (testare, activităţi tematice)



semestrului



4

Bibliografia


1. Oprean, C., Kifor, C., Suciu, O., Alexe, C., Managementul integrat al calităţii

(ediţia a 2 – a), Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2010.

2. Oprean, C., Kifor C. V., Quality Management, Callidus Publishing House,

Germany, 2008.

3. Oprean, C., Kifor, C., Suciu, O., Managementul integrat al calităţii, Editura

Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2005.

4. Kifor, C. V. Oprean, C., Ingineria Calităţii. Îmbunătăţirea şase sigma, Sibiu,

Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2006, ISBN (10) 973 – 739 – 035 – 0,

ISBN (13) 978 – 973 – 739 – 035 - 6.

5. Kifor, C. V. Oprean, C., Ingineria Calităţii, Sibiu, Editura Universităţii Lucian

Blaga din Sibiu, 2002, ISBN 973 – 651 - 4.

Complementară: 1. Creveling, C. M., Six sigma for technical processes. Prentice Hall, 2007

2. Evans, J. R. and Lindsay, W. M. The management and control of quality, West

publishing, 2005.

3. Bendell, T., What is six sigma? Quality World, 2004.

4. Chen, C., Roth H., The big book of six sigma. McGraw – Hill, 2005.

5. TQM & Business Excellence, Colecţie reviste 2007 – 2010.

Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare: Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:


reţea de 14 calculatoare Pentium IV, retea wireless ;

licenta IGRAFx ;

licenta IDEF0 ;

licenta Minitab 14;

licenta SPSS 14

Licenta Qualica - QFD

Licenta Rektron FMEA

instrumente informatice Fishbone si Pareto.

Coordonator de

Disciplină


Prof. Univ. Dr. ing. Kifor Claudiu

Director departament Prof. Univ. Dr. Ing. Sever Gabriel RACZ

1

FIȘA DISCIPLINEI*




1.3 Departamentul Mașini și Echipamente Industriale



1.6 Programul de studii/ Calificarea Sisteme și tehnologii inteligente de fabricație, opțiunea A /

Inginer diplomat


2.1 Denumirea disciplinei Operarea și interfațarea

echipamentelor CNC Cod:

2.2 Titularul activităților de curs Prof. univ. dr. ing. Radu-Eugen BREAZ

2.3 Titularul activităților de seminar



evaluare EC 2.7 Regimul

disciplinei O



curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

3


curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

42








-






4.1 de curriculum

Cunoștințe de mașini și sisteme de prelucrare

Cunoștințe de mașini-unelte cu comandă numerică

Cunoștințe de tehnologii și scule pentru prelucrare prin așchiere

4.2 de competențe


5.1 de desfășurare a cursului Participare activă






Participare activă


Competențe Cunoașterea principalelor aspecte teoretice legate de operarea și interfațarea

2

profesionale echipamentele CNC;

Înțelegerea influenței pe care o au operarea și interfațarea asupra posibilităților

tehnologice ale echipamentelor CNC;

Capacitatea de a înțelege, explica și interpreta metodele de operare și interfațare ale

echipamentelor CNC;

Capacitatea de a înțelege și opera cu terminologia echipamentelor CNC;

Însușirea tehnicilor de operare și interfațare a echipamentelor CNC.

Competențe


Deprinderea lucrului în echipe mixte, interdisciplinare;

Dezvoltarea încrederii în cunoștințele și competențele proprii;

Capacitatea de a asambla și conduce echipe interdisciplinare;

Capacitatea de a aborda și rezolva singur sau în echipă probleme complexe.


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Pregătirea unui specialist capabil să exploateze în mod optim mașinile unelte CNC,

prin cunoașterea și aplicarea tehnicilor de operare și interfațare a acestora.

7.2 Obiectivele

specifice


să definească conceptele de bază din domeniul operării și interfațării

echipamentelor tehnologice CNC

să fie capabili să opereze și să interfațeze echipamente tehnologice CNC

8. Conținuturi

8.1. Curs (unități de învățare) Metode de predare Nr. de

ore

Generalități privind mașinile unelte cu CNC. Structură,

comandă programare. Posibilități tehnologice. Număr de axe

comandate numeric. Mașini cu 2, 3, 4, 5 axe.

conversația euristică

explicația

studiu de caz

2

Influența sistemelor de acționare asupra performanțelor

mașinilor unelte CNC. Acționarea lanțului cinematic principal,

acționarea lanurilor cinematice de avans.

- “ - 2

Influența sistemelor de măsură a pozițiilor și deplasărilor asupra

performanțelor mașinilor unelte CNC.

- “ - 2

Generalități privind sistemele de operare utilizate pentru

echipamentele CNC. Sisteme de operare în timp real. - “ - 2

Principii generale privind operarea echipamentelor CNC.

Panoul operator, structură și organizare. Principalele funcții ale

mașinii unelte CNC care pot fi controlate prin panoul operator.

- “ - 2

Stabilirea originii piesei. Introducerea datelor legate de originea

piesei în memoria echipamentului CNC. Lucrul cu mai multe

sisteme de coordonate.

- “ - 2

Măsurarea sculelor. Introducerea corecțiilor de lungime, rază și

uzură în memoria echipamentului CNC. Avantajele și

dezavantajele utilizării corecției de rază în program.

- “ - 2

Particularități în interpretarea corecțiilor de lungime și rază ale

sculei pentru diferite tipuri de echipamente CNC. Influența

acestora asupra modului de operare.

- “ - 2

Măsurarea automată a lungimii și razei sculelor. Introducerea

automată a corecțiilor în memoria echipamentului CNC. - “ - 2

Simularea execuției programului utilizând panoul operator.

Particularități și limitări ale simulării. - “ - 2

Programarea interactivă de la panoul operator. Posibilități

tehnologice și limitări. - “ - 2

Introducerea programului în memoria echipamentului CNC.

Tipuri de interfațare. Parametrii comunicației seriale. Pachete - “ - 2

3

software utilizate pentru transferul programelor în memoria

echipamentului CNC.

Îmbunătățirea performanțelor mașinilor unelte CNC prin

modificarea parametrilor accesibili de la panoul operator.

Compensarea erorilor de poziționare. Compensarea jocului la

întoarcere (backlash).

- “ - 2

Semnificația principalilor parametri ai servosistemelor de avans

ale mașinilor unelte CNC accesibili de la panoul operator.

Influența acestora asupra performanțelor mașinii.

- “ - 2

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unități de învățare) Metode de predare Nr. de

ore

Simulatorul de tip panou-operator Haas. Operarea mașinilor de

frezat CNC.

demonstrația

experimentul 6

Simulatorul de tip panou-operator Haas. Operarea strungurilor

CNC. - “ - 6

Operarea și interfațarea centrului de prelucrare prin frezare

Haas Minimill. - “ - 6

Operarea și interfațarea echipamentului de comandă numerică

pentru mașini de frezat CNC, Fagor 8055M. - “ - 6

Operarea și interfațarea echipamentului de comandă numerică

pentru strunguri CNC, Fagor 8055T. - “ - 6

Operarea și interfațarea echipamentelor de comandă numerică

Sinumerik și Fanuc. - “ - 6

Pachete software utilizate pentru transferul programelor în

memoria echipamentelor CNC. 6

Sistemul de măsurarea a erorilor mașinilor unelte CNC

Renishaw QC 10 6


Bibliografie


Morar, L., Breaz, R., Câmpean, E., Programarea manuală și asistată de calculator a echipamentelor

numerice, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2014

Cofaru, N., Breaz R.E., Programarea și exploatarea mașinilor unelte cu comandă numerică, Editura

Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2006

***, Manual de utilizare al centrului de prelucrare prin frezare Haas Mini Mill, Haas Automation Inc.

***, Manual de utilizare al simulatorului educațional Haas, Haas Automation Inc.

***, Manuale de utilizare a echipamentelor Fagor 8055M și 8055 T, Fagor Automation

***, Manuale de utilizare a echipamentelor Fanuc 18, Fanuc 21 și Fanuc 0M, General Electric Fanuc

Inc.

***, Manuale de utilizare a echipamentelor Sinumerik 810D, 840D, Siemens A.G.

Complementară:

Telea, D., Popp, I.O., Breaz, R.E., Masini, echipamente si strategii in sisteme flexibile de productie,

Editura Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 598 pag., 2009





10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs


cunoștințelor Lucrare scrisă 40

Rigoarea științifică a limbajului și Lucrare scrisă 10

4

cunoașterea terminologiei specifice

Organizarea conținutului Lucrare scrisă 10

10.5

Seminar/laborator

Întocmirea și susținerea unui

referat, a unei aplicații Verificare orală 30

Participare activă la laboratoare Fișă de evaluare

laborator

10



cunoașterea principalelor funcții ale panoului operator al echipamentelor CNC;

cunoașterea modului de stabilire manuală a originii piesei;

cunoașterea modului de introducerea manuală a corecțiilor de lungime, rază și uzură ale sculei;

cunoștiințe minimale de operare și interfațare a echipamentelor CNC Haas, Fagor, Sinumerik,

Fanuc

* Fișa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilități, în funcție de tipul și gradul

acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/laborator

15.09.2016 Prof. univ. dr. ing. Radu-Eugen BREAZ


01.10.2016 Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

1

Valabil an universitar: 2016-2017

FIȘA DISCIPLINEI


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea ”Lucian Blaga” Sibiu


1.3 Departamentul Inginerie Industriala si Management (IIM)


1.5 Ciclul de studii Master Bologna

1.6 Programul de studii/Calificarea Sisteme şi tehnologii inteligente de fabricaţie

(modul B)/ diplomat inginer


2.1 Denumirea disciplinei Diagnoza şi mentenanţa

sistemelor de producţie

Cod:

2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.dr.ing. Popp Ilie

2.3 Titularul activităţilor de seminar Conf.dr.ing. Popp Ilie

2.4 Anul de

studiu

II 2.5

Semestrul

4 2.6 Tipul de

evaluare

ES 2.7 Regimul

disciplinei

Ob


3.1 Număr de ore pe

săptămână

4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2

3.4 Total ore din planul de

învăţământ

48 din care: 3.2 curs 24 3.3 seminar/laborator 24





Tutoriat

Examinări

Alte activităţi ..................................

3.7 Total ore studiu individual 52

3.8 Total ore din planul de învăţământ 48




4.1 de curriculum ● Masini, echipamente si strategii in sisteme integrate de

productie; Supravegherea si monitorizarea sistemelor

4.2 de competenţe ● mecanic/inginer pentru întreţinere şi reparaţii;

competenţe de operare pe calculator

2


5.1. de desfăşurare a

cursului

● Participare activă; sa respecte modul si durata de desfasurare

a cursului; nu vor fi tolerate discutiile intre masteranzi si

convorbirile telefonice in timpul cursului

5.2. de desfăşurare a


● Participare activă; Elaborarea şi susţinerea lucrărilor

planificate; să respecte modul şi durata de desfasurare a

laboratorului; sa predea referatele de laborator si studiul de caz

la termenele stabilite.

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pet

ențe

pro

fesi

on

ale

Cunoaşterea ansamblului de activitati si a suportului informatic care permite gestionarea

tuturor acelor categorii de informatii tehnice si economice de care este nevoie pentru

desfasurarea in conditii optime a activitatii de mentenanta. Cunoaşterea conceptelor de

fiabilitate, mentenabilitate, disponibilitate şi mentenanţă, sub aspect teoretic şi practic.

Asimilarea noutăţilor în domeniul mentenanţei asistate de calculator.

Utilizarea la capacitate maxima a posibilitatilor de prelucrare si reglare a sistemelor

tehnologice integrate de fabricatie, impreuna cu permanenta monitorizare a lor;

Dignosticarea, intretinerea si repararea eficienta a sistemelor tehnologice integrate de

fabricatie.

Cunosterea si utilizarea adecvata a notiunilor specifice disciplinei; Cunoasterea metodelor

statistice de evaluare a fiabilitatii;

Com

pet

ențe

tran

sver

sale

Conştientizarea importanţeidiagnozei si mentenanţei în domeniul ingineriei industriale;

Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii critice şi flexibile în domeniul tehnic;



Adaptarea la cerinţele pieţei muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice.


7.1 Obiectivul general al disciplinei ● Obiectivul general al cursului este de a pregăti specialişti în

diagnoza si mentenanţa sistemelor tehnologice de productie.

Cursul se adreseaza absolventilor cu licenta tip Bologna care

continua studiile la master si doresc să se specializeze pe

această direcţie.

Cunoasterea metodelor si tehnicilor de diagnosticare si

supraveghere continuă a principalilor parametrii de functionare

ai echipamentelor. Aceasta activitate conduce, atunci când este

corect implementată şi utilizată, la identificarea precoce a

tendinţei de defectare, la selectarea şi izolarea rapidă a

componentelor defecte, prevenind astfel o cădere a întregului

echipament sau, mai grav, a unui intreg sistem de productie.

7.2 Obiectivele specifice ● Identificarea constructiei, cinematicii, reglarii si programarii

echipamentelor de productie cu CNC, a sistemelor de acţionare

si automatizare.

Abilitatea de a efectua diagnoze tehnice asupra sistemelor

integrate de fabricatie (SFF si MUCN) şi de a realiza

repararea şi repunerea lor în funcţiune.

Cunostintele predate ajuta viitorul specialist la optimizarea

3

activitatii si strategiei de mentenanta a sistemelor inteligente

de productie.

8. Conţinuturi

8.1 Curs (unităţi de învăţare Metode de predare Nr. de ore

Diagnosticul tehnic al echipamentelor si sistemelor integrate de

productie - componenta de baza a mentenantei predictive si proactive;

metode si algoritmi.

Prelegere:

problematizarea,

expunerea sintetică,

explicaţiile,

demonstrarea prin

scheme, grafice, etc.

Metoda: învăţarea

prin descoperire şi

studiul de caz.

1 prelegere

2 ore

Senzori, traductoare si echipamente de masura si control destinate

diagnosticarii diversilor parametrii de functionare ai echipamentelor;

Achizitii de date si instrumentatie virtuala.

- “” - 1 prelegere

2 ore

Instrumentele mentenantei conditionale: studiul vibratiilor,

monitorizarea rulmentilor, tehnici de analiza a uleiurilor si

lubrifiantilor, termometrie-termografie.

- “” - 2 prelegeri

4 ore

Fiabilitatea şi mentenabilitatea sistemelor de productie (indicatori de

fiabilitate; modele de fiabilitate; incercări şi calcule de fiabilitate).

- “” - 2 prelegeri

4 ore

Metode moderne aplicate in organizarea, planificarea si optimizarea

mentenantei preventive: teoria uzurii aleatoare a echipamentelor; teoria

matematica a fenomenelor de asteptare; grafele de activitati.


2 ore

Mentenanta bazata pe fiabilitate: Metoda participativa: descompunerea

topo-functionala a sistemelor tehnice complexe; utilizarea fiselor MBF

in vederea prezentarii rezultatelor; utilizarea unei logigrame de decizie;

implementarea unei bucle de feed-back..


2 ore

Mentenanţa productivă totală; optimizarea programelor pe baza de

algoritm complex


2 ore

Metode de management al activităţilor de mentenanţă - “” - 2 prelegeri

4 ore

Informatica aplicata - suport pentru managementul de calitate al

mentenantei.


2 ore

Total ore curs 24

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Nr. de ore

Proiectarea unui sistem de mentenanta proactiva specifica sistemelor

de productie inteligente: intocmirea unui program de mentenanta

predictiva (analiza vibratiilor si monitorizarea rulmentilor; termografie;

analiza lubrifiantilor, mentenanta SDV-urilor si activitati aditionale in

Studiu individual al

lucrarii urmat de

incercari practice pe

standuri si

2 laboratoare

4 ore

http://www.cyber.uhp-nancy.fr/demos/ROMA-001/chap_cinq/vibrat.html



4

timpul mentenantei; indicatorii cheie de performanta pentru masurarea

si imbunatatirea starii de functionare a sistemelor tehnice.

echipamente de

laborator; se

foloseste

experimentul ca

metodă.

Aplicatie privind realizarea unui modul de mentenanta specific;

implementarea instrumentelor mentenantei conditionale.

- “” - 2 laboratoare

4 ore

Analiza fiabilitatii unui sistem de productie integrat; propuneri

de optimizare a mentenantei bazate pe fiabilitate

- “” - 1 laboratoar

2 ore

Aplicatie privind Mentenanta Bazata pe Fiabilitate (MBF):

prezentare a metodologiei MBF, fise-tip gata de a fi utilizate;

Metoda participativa: descompunerea topo-functionala a

sistemelor tehnice complexe; uilizarea fiselor MBF in vederea

prezentarii rezultatelor; utilizarea unei logigrame de decizie;

implementarea unei bucle de feed-back; exemple industriale.


4 ore

Aplicatie privind efectuarea unei analize de cost a ciclului de viata a

unui sistem integrat de productie.

- “” - 1 laboratoar

2 ore

Aplicatie privind optimizarea asistata a activitatii de management al

mentenantei – soft CWorks CMMC


4 ore

Studiu de caz privind realizarea mentenantei sistemelor inteligente de

productie in companii (realizarea unui plan optimizat si o noua

organizare a mentenantei pentru compania respectiva).


4 ore

Total ore 24

Bibliografie

1. Fleser T. - Mentenanta utilajelor tehnologice, Ed. OID. ICM, Bucuresti, 1998.

2. Fleser T. - Mentenanta utilajelor tehnologice: Repararea - intretinerea - reconditionarea Curs pentru

uul studentilor, 1994.

3. Popp, I. – Exploatarea, reglarea şi întreţinerea mşinilor unelte, Ed. ULB, Sibiu, 2003.

4. Popp, I. – Mentenanta sistemelor tehnice – note de curs.

5. Popp I. – Indrumar de lucrari de laborator de mentenanta – fascicole.

6. Deneş, C. - Fiabilitatea şi mentenabilitatea sistemelor tehnice. Sibiu, Editura „Alma Mater”, 2003

7. Bărbulescu, C., Ene, C., - Cartea mecanicului şef din unităţile ind., Ed. Tehnică, Bucureşti, 1986.

8. Marc, Gabriel - Managementul activitatii de mentenanta, Ed. Facla, Timisoara, 1999.

9. Teodorescu N., Mentenanta generala in domeniul ingineriei mecanice, Ed. Agir, Bucuresti, 2008.

10. Baron, T, s.a., - Calitate si fiabilitate, vol. I si II, Ed. Tehnica Bucuresti, 1988

11. Deliu, M.: Fiabilitatea maşinilor-unelte, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2002

12. Martinescu, I., Popescu, I.: Analiza fiabilităţii şi securităţii sistemelor, Editura Universităţii

Transilvania din Braşov, 2002

13. Mărăscu-Klein, V., Toma, V.: Managementul mentenanţei, Editura Universităţii Transilvania din

Braşov, 2007.


asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

● În vederea elaborarii conținutului disciplinei, alegerii metodelor de predare/învățare s-au organizat o

serie de întâlniri cu reprezentanti ai unor agenţi economici, companii industriale din zona Sibiului şi din

imediata proximitate, potenţiali angajatori, precum și cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în alte

instituții de învățământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor și așteptărilor angajatorilor din

domeniu și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituții de învățământ superior.

10. Evaluare

5

Tip activitate 10.1 Criterii de

evaluare

10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs Însuşirea problematicii

tratate la curs;

-răspunsurile la

examen/colocviu

(evaluare finală)

examen scris/oral de sinteza 50%

- teste pe parcursul

semestrului;

- activitaţi gen

teme/referate/proiecte

sustinerea studiului de caz

(referat)

30%

10.5 Seminar/laborator Efectuarea lucrarilor si

modul de desfasurarea

a experimentelor;

prezentarea referatelor de

laborator cu datele aferente

20%

răspunsurile finale la

lucrările practice de

laborator

10.6 Standard minim de performanţă: 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform

pct.10.3.

● Cunoaşterea terminologiei specifice si a conceptelor fundamentale; capacitatea de utilizare adecvată a

noţiunilor; minim nota 6 la sustinerea referatului studiului de caz (cunostinte de baza privind fiabilitatea,

diagnoza si mentenanta sistemelor integrate de productie)

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

01.10.2016 Conf.dr.ing. Ilie POPP

Conf.dr.ing. Ilie POPP


15.10.2016 Prof.dr.ing. Danut DUMITRASCU

........................

1

Valabilă an universitar 2016 - 2017

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Linii automate flexibile de producţie în deformarea

plastică

Codul disciplinei:

Domeniul: Inginerie Industrială


Departamentul: Maşini şi Echipamente Industriale

Facultatea: de Inginerie


Anul de studiu: 2 Semestrul 2 Tipul de evaluare finală Examen





învăţământ 70


70

Titularul disciplinei: Prof.univ.dr.ing. Octavian Bologa


Total ore/semestru C S L P Total

28 - 42 - 70

Obiective:

Disciplina are ca scop însuşirea de către studenţii masteranzi a cunoştinţelor

legate de elaborarea unor procedee flexibile de presare la rece independente

de forma sculelor de deformare, realizarea unor utilaje inteligente de

deformare, care să permită utilizarea numeroaselor posibilităţi pe care le

oferă conducerea numerică cu ajutorul calculatorului , creşterea gradului de

automatizare flexibilă a unor utilaje clasice, de uz general, toate prin prisma

integrării lor în structura unor sisteme flexibile cât mai performante.

Competenţe

specifice

disciplinei


a progresului, la nivel mondial, realizat în legătură cu configurarea

unor sisteme automate flexibile de deformare plastică.


a soluţionării principalelor probleme legate de automatizarea

flexibilă a fabricaţiei prin presare la rece determinate de

retehnologizarea întreprinderilor româneşti, de creştere a

performanţelor tehnice şi economice la un nivel care să asigure

competitivitatea sectoarelor de producţie prin deformare plastică .

2

3. Instrumental – aplicative în cazul prelucrărilor prin deformare plastică cât mai eficiente a

semifabricatelor metalice, percepute ca un proces ce constă în

planificarea, realizarea şi controlul fluxului şi stocării eficiente şi

eficace a materiilor prime, produselor în curs de prelucrare,

produselor finite şi informaţiilor conexe, de la punctul de origine la

cel de stocare.

4. Atitudinale: Privind dorinţa de autoperfecţionare, de percepere şi înţelegere a

progresului în domeniul liniilor automate flexibile de deformare

plastică la rece.

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.


1. Consideraţii generale privind sistemele flexibile de

fabricaţie. Automatizarea flexibilă a fabricaţiei.

Conceptul de flexibilitate. Sistemul flexibil de fabricaţie.

2

2. Direcţii de automatizare în domeniul presării la rece.

Consideraţii generale. Alimentarea cu semifabricate.

Evacuarea pieselor şi deşeurilor. Aşezarea pieselor şi

deşeurilor. Transferul interposturi a semifabricatelor.

Schimbarea rapidă a sculelor pe masa presei.

Automatizarea comenzii şi controlului.

4

3. Maşini automate pentru prelucrări prin deformare

plastică. Utilizare, mod de lucru, clasificare. Maşini

automate de prelucrare prin deformare plastică cu

comandă numerică. Dispozitive de apucare şi strângere.

Mecanisme auxiliare ale liniilor automate. Aspecte

teoretice privind sistemele flexibile de prelucrare prin

deformare plastică la rece. Sisteme flexibile de

prelucrare prin deformare plastică. Celulă flexibilă de

prelucrare prin deformare plastică la rece. Utilizarea

manipulatoarelor şi a roboţilor industriali în cadrul

sistemelor flexibile de prelucrare prin presare. Eficienţa

economică şi socială a folosirii manipulatoarelor în

producţia de piese ştanţate sau matriţate.

6

4. Automatizarea încărcării preselor cu semifabricate

individuale. Alimentatoare pentru semifabricate

individuale. Magazine jgheab. Dispozitive automate de

depozitare, apucare şi orientare.

4

5. Roboţi industriali în sistemele de deformare plastică a

metalelor . Utilizarea roboţilor industriali în forjare şi

matriţare. Utilizarea roboţilor industriali în forjarea

tablelor la rece. Complexe tehnologice robotizate

unificate pentru ştanţarea la rece a pieselor din tablă.

Robocare.

4

3

6. Sisteme automate de transport şi depozitare. Depozite

automatizate. Utilajele depozitelor automatizate.

Compunerea depozitelor automatizate. Compunerea

celulelor de intrare ieşire. Transportul automatizat.

4

7. Celule flexibile complexe robotizate şi linii

tehnologice robotizate de presare-matriţare.

Automatizarea maşinilor de presare-matriţare. Scheme

de compunere ale complexelor robotizate în producţia de

presare-matriţare. Complexe robotizate pentru ştanţarea

pieselor din tablă.

4


1. Norme de protecţia muncii la operaţiile de deformare plastică la

rece. Abordări introductive în legătură cu configurarea

unei linii automate flexibile de deformare plastică la rece.

3

2. Flexibilitatea în cazul prelucrărilor prin deformare

plastică la rece (posibilităţi şi limite ale flexibilităţii

prelucrărilor prin presare la rece, scule de presare,

utilaje de presare). Studii de caz.

3

3. Sisteme flexibile de fabricaţie prin presare la rece. Studii

de caz (celule flexibile, linii flexibile, ateliere flexibile).

Studii de caz.

3

4. Linii automate flexibile construite pe prese de uz general

(aspecte privind realizarea liniilor, consideraţii

generale privind liniile automate liniile automate

flexibile de presare la rece, linii automate care

prelucrează semifabricate continuu). Studii de caz.

3


(metodologia de concepţie a unei linii automate flexibile

de ştanţare matriţare - probleme ce se cer a fi identificate

şi rezolvate: capacitatea productivă a celulei de bază,

semifabricatul utilizat în cadrul liniei, stabilirea

procesului tehnologic pe linie, scule de presare,

dispozitive de avans, acumulatoare de semifabricat).

Studii de caz.

3



de ştanţare matriţare – algoritm de concepţie a liniei,

măsuri privind îmbunătăţirea operaţiei de reglare a

liniei). Studii de caz.

3



de ştanţare matriţare – pilotarea unei linii automate

flexibile: aspecte privind modul de funcţionare a liniei

/ modul de funcţionare a presei de comandă, modul

de funcţioare a celorlalte prese din cadrul liniei,

sensurile comenzilor şi natura regimurilor de

funcţionare posibile). Studii de caz.

6

4

8. Linii automate flexibile construite pe prese de uz

general (metodologia de concepţie a unei linii automate

flexibile de ştanţare matriţare – pilotarea unei linii

automate flexibile: modelarea funcţionării părţii de

comandă a liniei / consideraţii generale privind

modelarea sistemelor automatizate, noţiuni de bază

GRAFCET, elaborarea Grafcet-ului de nivel 1,

elaborarea grafcet-ului de nivel 2). Studii de caz.

6




flexibile: realizarea părţii de comandă Studii de caz.

6

10 Linii automate flexibile construite pe prese de uz general



flexibile: aspecte privind consumul energetic aferent

prelucrării unui produs pe linie. Studii de caz.

6

Metode de predare /

seminarizare

Procedura urmată în predarea cursului este prelegerea clasică, asistată

de folosirea mijloacelor moderne de proiectare a imaginilor, iar dintre

metodele utilizate sunt de amintit problematizarea, învăţarea prin

descoperire şi studiul de caz. În ceea ce priveşte tehnicile folosite pe

parcursul activităţilor de predare, acestea sunt: expunerea sintetică,

explicaţiile, demonstrarea prin scheme, grafice, etc.

La orele de aplicaţii, dezvoltarea se face cu ajutorul studiilor de caz.

Stabilirea notei

finale

(procentaje)


- teste pe parcursul semestrului -

- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -

- activităţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 10%

- teme de control 10%

- alte activităţi(precizaţi)………………………………

……………………………………………………….. -

- TOTAL 100%



proiect etc)

Evaluarea finală se face sub formă orală, pe baza de bilete, conţinând câte două întrebări

fiecare, din materia predată de-a lungul semestrului.


La fiecare dintre cele două întrebări de pe bilete să

răspundă de nota 5 şi să fi participat, pe parcursul

semestrului, la 70% din activităţile aplicative şi

50% din activităţile de predare.

Cerinţe pentru nota 10 La fiecare dintre cele două întrebări de pe

biletele de examinare să răspundă de nota

maximă, să fi participat la activităţile

organizate pe parcursul semestrului

(referate, teme de control) şi la care să fi

obţinut calificative maxime; de asemenea,

la toate activităţile aplicative.


5

Bibliografia


1. Bologa, O., Linii automate flexibile de producţie în deformarea plastică,

suport de curs

2. Velicu, Ş., ş.a. Sisteme flexibile de presare, Bucureşti, Editura PRINTECH,

2008

3. Tulcan, A.,Sisteme flexibile de fabricaţie prin presare la rece, Timişoara,

Editura POLITEHNICA, 2002.

Complementară:

1. Chelu, G., Bendic, V., Tehnologii neconvenţionale de matriţare şi forjare,

Bucureşti, Editura Tehnică, 1996.

2. Drăgan I., Iancu, C., Deformarea plastică cu viteză mare, Bucureşti, Editura

Tehnică, 1984.

3. Iliescu, C., Tehnologia presării la rece, Bucureşti, Editura Didactică şi

Pedagogică, 1984.

4. Lange, K., Umformtechnik, Vol 1,2,3,4, Berlin, Heidelberg, New York,

London, Paris, Tokio, Springer Verlag, 1988, 1989, 1993.

5. Neagu, C., Vlase, A., Marinescu, N.I., Presarea volumică la rece a pieselor

cu filet şi dantură, Bucureşti, Editura Tehnică, 1994.

6. Pridvornic, M., Tehnologii moderne de forjare a metalelor, Bucureşti,

Editura Tehnică, 1984.,

7. Rosinger, Ş., Iclănzan, T., Tehnologia presării la rece, Timişoara, Editura

Universităţii „Politehnica”, 1990.

8. Stoian, C., Deformarea plastică la rece cu matriţă oscilantă, Bucureşti,

Editura „Cartea Universitară”, 2004.

9. Tabără, V., Catrina, D., Ganea, V., Calculul şi construcţia preselor,

Bucureşti, Editura Tehnică, 1978.

10. Tureac, I., Sisteme şi tehnologii de prelucrare prin deformare, Braşov,

Editura Universităţii „Transilvania”, 2001.


1. Bologa, O., Linii automate flexibile de producţie în deformarea plastică, suport de curs.

2. Velicu, Ş., ş.a. Sisteme flexibile de presare, Bucureşti, Editura PRINTECH, 2008.

3. Tulcan, A.,Sisteme flexibile de fabricaţie prin presare la rece, Timişoara, Editura

POLITEHNICA, 2002.

Coordonator de

Disciplină


Prof. univ. dr. ing. Octavian Bologa

Director de

Departament

Prof. univ. dr. ing. Sever-Gabriel RACZ

Documents

FIŞA DISCIPLINEIinginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Sisteme... · 2017-05-23 · Pregatirea fabricatiei. Proiectarea proceselor tehnologice si simularea fabricatiei