Upload
paul-muresan
View
48
Download
4
Embed Size (px)
Citation preview
Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Management
Disciplina: Finanţe
Referat: Analiza veniturilor bugetului local la primăria HUEDIN
Coordonator : Lector univ.dr. Constantin Cucoşel
Student: Mureşan Paul Ionuţ
1
Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Management
CUPRINS
CAP. I PREZENTAREA ORAŞULUI .................................................................. 31.1. Cadrul
natural ..................................................................................................... 31.2. Scurt istoric ......................................................................................................... 4
CAP. II PROCESUL BUGETAR LOCAL ............................................................ 52.1. Noţiuni introductive ............................................................................................. 52.2. Conţinutul şi structura bugetului .......................................................................... 6
CAP. III VENITURILE BUGETELOR LOCALE ............................................. 83.1. Reglementări privind veniturile bugetelor locale ……………………………... 83.2. Veniturile administraţiei publice locale ............................................................ 93.3. Analiza structurală şi dinamică a veniturilor bugetului local al oraşului Huedin ....................................................................................................................... 10 3.3.1. Analiza structurală şi dinamică a veniturilor totale a bugetului local al oraşului Huedin …………………………………………………………………... 10 3.3.2. Analiza structurală şi dinamică a veniturilor proprii a bugetului local al oraşului Huedin ....................................................................................................... 12 3.3.3. Analiza structurală şi dinamică a impozitelor şi taxelor de la populaţie, sursă a bugetului local a oraşului Huedin ………………………………………. 13 3.3.4. Gradul de autonomie financiară în executarea bugetului local al oraşului Huedin......................................................................................................... 14
CAP. IV CONCLUZII ŞI PROPUNERI ........................................................... 16
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................. 18
2
Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Management
CAP. I PREZENTAREA ORAŞULUI
1.1. Cadrul natural
Oraşul Huedin este situat în judeţul
Cluj, la altitudinea de 556 m , în depresiunea
Huedinului, la 50 km vest de reşedinţa de
judeţ, Cluj-Napoca. Este strãbãtut de râul
Crişul Repede, care pe suprafaţa localitãţii are
un curs domol şi debit mic, deoarece izvoarele
acestuia se aflã doar la 10 km distanţã (şi
devine cu adevãrat repede dupã ce se înfrãţeşte cu Drãganul). Râul strãbate oraşul pe
o lungime de 7 km , iar în zona centralã primeşte cel mai însemnat afluent al sãu,
Valea Domoşului. De oraş aparţine cartierul Cetatea Veche, cu case rãsfirate de-o
parte şi de alta a pârâului Dragna (dupã specificul locuitorilor satelor Tranişu şi
Vişagu, de unde au venit şi s-au aşezat în deceniile 2-3 ale sec. al XX-lea), precum şi
localitatea componentã Bicãlatu cu case apropiate între ele, situate în stânga şi-n
dreapta pârâului Fiscut.
Relieful Huedinului prezintã trei forme distincte: luncã, terase şi versant.
Din punct de vedere climatic Huedinul se încadreazã în arealul în care
predominã climatul continental - moderat. Temperatura medie anualã este de 7-8
grade Celsius, cu precipitaţii de 700- 800 mm . Dacã analizãm solul şi vegetaţia
constatãm cele trei etaje de relief: soluri aluvionare - favorabile culturilor de porumb
şi de plante furajere, solurile negre - potrivite culturilor de grâu, orz şi trifoi, şi
solurile scheletice - destinate pãşunilor, iar pe o arie întinsã solurile brune de pãdure
în diferite stadii podzolice. În funcţie de soluri şi de formele de relief, de-a lungul
istoriei, huedinenii, în marea lor majoritate cultivatori de cereale, crescãtori de
animale şi cu preocupãri pomico-viticole, foloseau o parte a terenului agricol prin
asolamente bienale şi trienale, stabilind locurile potrivite viţei-de-vie, pomilor roditori
şi fânaţ ori pãşunat. În nord-vestul oraşului a dominat pãdurea, predominând speciile
de foioase (în special fagul, carpenul şi gorunul).
3
Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Management
Acesta este în general cadrul natural în care a evoluat şi supravieţuit aşezarea
de-a lungul istoriei.
1.2. Scurt istoric
Situat în depresiune şi la intersecţia drumurilor comerciale, cel ce leagã
Oradea de Cluj şi cel ce coboarã din “Ţara Moţilor” spre vãile Crişului Repede şi
Almaşului, de-a lungul istoriei a jucat un important rol comercial, loc de schimb al
produselor de lemn şi al celor animaliere, cu cele cerealiere şi meşteşugãreşti, încât
Huedinul a fost şi a rãmas un vestit “loc de târg”.
În perioada romanã (106-271), drumurile de legãturã de la castrul Bologa spre
castrele Gilãu şi Bucium treceau pe aici.
Huedinul medieval era un sat mai mare din punct de vedere al numãrului de
familii şi gospodãrii. Prima menţiune documentarã cunoscutã pânã în prezent dateazã
de la 1332, când este înscris cu denumirea “Hunad” şi “Hunok”. prin anul 1391
Târgul Huedin era legat de Cluj prin douã drumuri: unul care trecea prin Cãlata –
Vãleni – Mãnãstireni, altul prin Şaula – Ordoman – Nadãşul Român.
Dacã încercãm o reconstituire a Planului urbanistic al Huedinului medieval,
constatãm cã era radial – concentric, cu Biserica de rit Catolic la mijloc. De la acest
centru plecau cele cinci artere principale întretãiate de strãzi relativ circulare.
Huedinul medieval n-a fost înconjurat cu ziduri, dar în momentele de ameninţare
marii proprietari se refugiau în biserica din care, printr-un tunel, se putea ieşi spre
nord la câţiva zeci de metri, într-o adânciturã bine mascatã, sau, cei mai de seamã se
refugiau în cetatea Bologa sau cetatea Huedin.
În timpul revoluţiei de la 1848-1849 Huedinul a cunoscut neliniştea,
frãmântãrile iobagilor de pe domeniul lui Banffy, prezenţa trupelor nobiliare a lui Paul
Vasvary conducãtorul armatelor ungare, a armatelor austriece şi în mai multe rânduri
a lui Avram Iancu. Între anii 1867-1918 locuitorii Huedinului au cunoscut regimul dur
austro-ungar. Ca reacţie la politica de deznaţionalizare, românii în 1899, au înfiinţat
“Despãrţãmântul Hida-Huedin al Astrei”. Huedinul interbelic a rãmas comuna înspre
care gravitau satele din zonã, cu târgurile rãmase vestite.
4
Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Management
Economia Huedinului a avut un pronunţat caracter agrar şi într-o bunã mãsurã
şi comercial. Localitatea fiind vestitã ca loc de târg, avea şi zeci de ateliere
meşteşugãreşti, mãcelãrii, crâşme şi mici restaurante.
Între anii 1940-1944 în timpul stãpânirii horthyste s-a instalat administraţia
ungarã, cu organe de conducere, administrare, jandarmerie ale acesteia. Anii 1945-
1948 au fost ani de grea povarã pentru huedineni – instalarea regimului comunist de
tip stalinist. În anul 1949 s-a aplicat şi aici legea naţionalizãrii principalelor mijloace
de producţie, apoi a urmat colectivizarea agriculturii.
Dupã 1989 revenind la economia de piaţã, la proprietatea particularã, s-au
constituit firme şi societãţi cu rãspundere limitatã, societãţi pe acţiuni şi asociaţii
familiale. În fruntea listei firmelor producãtoare figureazã “S.C. Vlãdeasa Huedin
S.A.”, ca întreprindere mijlocie cu profil de prelucrare a lemnului, urmatã de “U.V.
Furniture S.A.”, “Connections Holding S.R.L.”, Fabrica de mobilã “Sãlãjeana”,
Fabrica de produse lactate “Napolact” S.A., ş.a.
CAP. II PROCESUL BUGETAR LOCAL
2.1. Noţiuni introductive
Procesul bugetar local reprezintă ansamblul acţiunilor şi măsurilor întreprinse de
autorităţile locale în scopul concretizării politicii financiare aplicate de autoritatea
guvernamentală.
Procesul bugetar presupune existenţa unor resurse financiare, precum şi alocarea lor
în scopul furnizării către cetăţeni a bunurilor şi serviciilor publice.
Instrumentul în care îşi găseşte reflectarea toate resursele financiare şi cheltuielile
publice ale unităţii administrativ teritoriale îl constituie bugetul local.
Bugetul este un document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an
veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de
finanţare a instituţiei bugetare respective.
Bugetul local este un instrument de planificare şi de conducere a activităţii
financiare şi reflectă fluxurile formării veniturilor şi efectuării cheltuielilor, modalitatea de
5
Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Management
finanţare a cheltuielilor pe destinaţii şi de acoperire a deficitelor respectiv gradul de
autonomie a administraţiei locale respectiv faţă de administraţia centrală.
Pentru ca bugetul local să devină operaţional este necesară elaborarea politicii
financiare a guvernului pentru o anumită perioadă, existenţa cadrului juridic care să
reglementeze categoriile şi nivelele impozitelor, taxelor şi contribuţiilor percepute de la
persoane fizice şi juridice, precum şi destinaţiile spre care pot fi orientate alocaţiile
bugetare în vederea furnizării de bunuri şi servicii publice.
Având la bază un anumit cadru legislativ ce trebuie să se afle în concordanţă cu
obiectivele programului de guvernare, consiliul local poate declanşa procesul bugetar local.
Proiectul de buget se elaborează de către ordonatorul principal de credite având în
vedere următoarele: prognozele principalilor indicatori macroeconomici, pentru anul
bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget precum şi pentru următorii 3 ani;
politicile fiscale şi bugetare naţionale şi locale; politicile şi strategiile locale precum şi
priorităţile stabilite în formularea propunerilor de buget; propunerile de cheltuieli detaliate
ale ordonatorilor de credite din subordine; programele de dezvoltare economico-socială în
perspectivă ale unităţii administrativ-teritoriale în concordanţă cu politicile de dezvoltare la
nivel local; programele întocmite de ordonatorul principal de credite în scopul finanţării
unor acţiuni sau ansambluri de acţiuni, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori
de rezultate şi de eficienţă – programele sunt însoţite de estimarea auală a performanţelor
fiecărui program care trebuie să precizeze acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite,
rezultatele estimate şi obţinute pentru anii următori măsurate prin indicatori precişi a căror
alegere este justificată.
2.2. Conţinutul şi structura bugetului
Veniturile şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare aprobate
de Ministerul Finanţelor Publice.
Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile sunt structurate
pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, aliniate.
Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au o destinaţie precisă şi limitată.
6
Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Management
Numărul de salariaţi permanenţi şi temporari şi fondul salariilor de bază se aprobă
distinct prin anexă la buget. Este de menţionat faptul că numărul de salariaţi aprobat pentru
primărie nu poate fi depăşit.
Cheltuielile de capital cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele
de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor.
Programele se aprobă ca anexă la buget.
De asemenea şi listele de investiţii sunt anexe ale bugetului.
Veniturile bugetului local precum şi cheltuielile acestuia de asemenea sunt
prevăzute în anexe.
În privinţa cheltuielilor bugetare este necesar ca alocarea pe destinaţii a resurselor să
fie conscventă cu obiectivele de politică economică şi să producă maximum de efecte.
Câteva repere pentru realizarea acestor obiective ar fi: utilizarea bugetului pe programe,
bazat pe fundamentarea cheltuielilor publice cu ajutorul analizei cost-beneficii, reducerea
cheltuielilor de personal prin reducerea sectorului public supradimensionat, realizarea unui
control eficient asupra cheltuielilor publice.
Procesul bugetar se caracterizează prin câteva trăsături specifice; este un proces:
decizional, predominant politic, complex, ciclic, strict reglementat, de larg impact politic.
Datorită faptului că procesul bugetar este un proces de lungă durată, parcurge câteva
etape consecutive, care se referă la:
- Elaborarea proiectului de buget şi aprobarea bugetului local
- Execuţia bugetului local
- Încheierea execuţiei bugetului local
- Controlul execuţiei bugetului local
- Aprobarea execuţiei bugetului local
7
Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Management
CAP. III Studiu de caz privind analiza veniturilor la primaria orasului HUEDIN
3.1. Reglementări privind veniturile bugetelor locale
Veniturile bugetare, în cadrul oricărui mecanism bugetar şi implicit în cadrul
bugetului local, îşi păstrează însemnătatea de “resurse financiare” necesare pentru
efectuarea sau acoperirea cheltuielilor acestor bugete.
Teoretic, considerăm că veniturile bugetare sunt mijloacele necesare formării
fondurilor băneşti din care se efectuează cheltuieli bugetare.
În prezent, în condiţiile în care statul nostru a aderat la Carta europeană de
autonomie locală, pentru reglementarea juridică, şi pentru stabilirea veniturilor
bugetelor locale au însemnătate orientativă, chiar oficială, concepţiile referitoare la
resursele colectivităţilor locale cuprinse în această Cartă şi reluate fidel în Carta
europeană “exerciţiul autonom al puterii locale”.
Aceste “Carte europene”, şi în mod expres articolul intitulat “Resursele
financiare ale colectivităţilor locale”, relevă următoarele principii referitoare la
veniturile bugetelor locale:
- dreptul colectivităţilor locale la resursele proprii suficiente, de care să poată
dispune liber, în exercitarea atribuţiilor lor, suficienţa fiind considerată ca
proporţionalitate faţă de atribuţiile legale, şi într-o evoluţie reală cu preţurile sau
costurile din economia naţională;
- cel puţin o parte din resursele financiare ale colectivităţilor locale să poată
proveni din redevenţe şi impozite locale, ale căror procente să fie stabilite de ele, în
limitele admise de lege;
- consultarea colectivităţilor locale asupra procedurilor de redistribuire a unor
resurse; redistribuiri care să protejeze colectivităţile locale mai slabe din punct de
vedere financiar, promovând o ajustare financiară care să corecteze efectul inegalităţii
surselor potenţiale de finanţare, fără a reduce libertatea de opţiune legală a
colectivităţii (cf. art. 9 punctele 1-6 din Carta europeană de autonomie locală).
8
Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Management
Concepţiile de mai sus sunt cuprinse în Cartele europene privind autonomia
locală şi exerciţiul autonom al puterii locale se regăsesc mai mult sau mai puţin în
actele normative privind veniturile bugetelor locale ce au fost adoptate şi aplicate în
ultimii ani în statul nostru, îndeosebi după apariţia Legilor Finanţelor Publice.
3.2. Veniturile administraţiei publice locale
Administraţia locală obţine sursele de finanţare din impozite şi taxe pe care
populaţia şi agenţii economici trebuie să le plătească şi din alte venituri cum ar fi :
venituri din concesiuni şi închirieri, venituri din capital, venituri cu destinaţie
specială.
Prezentarea veniturilor
Veniturile proprii se definesc ca fiind :
- curente (fiscale şi nefiscale);
- din capital;
- cu destinaţie specială.
Veniturile curente fiscale din impozite şi taxe locale au suferit, sub aspectul
modului de fundamentare, următoarele schimbări:
- taxele şi impozitele locale au fost actualizate în funcţie de inflaţia ultimilor ani;
- se permite autorităţilor locale să actualizeze permanent, în raport cu inflaţia
anuală, impozitele şi taxele în sumă fixă. Această actualizare se realizează pe
baza ultimilor 12 indici lunari ai inflaţiei cunoscuţi.
- Se permite realizarea politicii fiscale pe plan local prin posibilitatea pe care o
au autorităţile locale de a stabili unele impozite locale între anumite limite şi
de a creşte impozitele şi taxele locale cu 20 % faţă de prevederile legii.
Veniturile cu o pondere foarte mare, trebuie monitorizate permanent, iar
fundamentarea lor este deosebit de importantă, acestea sunt:
- impozitul pe clădiri de la persoane fizice;
- impozitul pe terenuri de la persoane fizice;
- taxe mijloace transport de la persoane fizice;
- taxe mijloace transport de la persoane juridice;
- taxa de autorizare pentru construcţii;
9
Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Management
- vărsăminte de la instituţiile publice ;
- impozitul pe profit al regiilor autonome de interes local şi al Societăţilor
comerciale înfiinţate de Consiliul local;
- vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de interes local;
- venituri din închiriere şi concesiuni.
Pentru unele venituri proprii curente nu se poate face o politică fiscală proprie
autorităţii locale, stabilirea lor bazându-se în general pe rezultatele anilor precedenţi
(impozitul pe venit, vărsămintele unor instituţii publice, impozitul pe profit şi
vărsămintele din profitul net al regiilor locale, etc.)
3.4. Analiza structurală şi dinamică a veniturilor bugetului local al oraşului
Huedin
Pentru analiza veniturilor bugetului oraşului Huedin vom porni de la situaţia
de ansamblu a veniturilor în perioada 2009-2012, iar apoi vom efectua o analiză a
structurii veniturilor bugetului local, a componentelor, a dinamicii acestora, a cauzelor
care au determinat evoluţia respectivă.
3.4.1. Analiza structurală şi dinamică a veniturilor totale a bugetului local
al oraşului Huedin
Evoluţia veniturilor totale ale bugetului local al oraşului Huedin este redată în
tabelul nr. 3.4.1.
Tabelul nr. 3.4.1
Evoluţia veniturilor totale ale bugetului oraşului Huedin şi a ratei inflaţiei în perioada 2008-2012.
Indicatorul2008 2009 2010 2011 2012
Venituri totale
533,3 712 1077,5 2918,9 3744,1
Rata inflaţiei
40,6% 54,8% 40,7% 30,3% 17,8%
Valorile nominale, ale veniturilor bugetare au o evoluţie crescătoare de la an la
an, de la 533,3 mii lei, în anul 2008 la 3744,1 mii lei în anul 2012. Creşterea
veniturilor este determinată în mare parte de evoluţia inflaţiei şi de cotele defalcate
10
Mii lei
Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Managementdin TVA destinate finanţării cheltuielilor de personal din învăţământ şi agricultură.
Acest fapt este evident dacă ne uităm la valorile reale ale veniturilor din această
perioadă. Pentru evidenţierea variaţiei de la un an la altul a veniturilor totale, am
considerat necesară reprezentarea grafică a ritmurilor de creştere ale acestor
venituri.În tabelul nr.3.4.2. sunt reprezentate aceste ritmuri.
Tabel nr. 3.4.2.
Ritmuri de creştere a veniturilor totale
Ritm de creştere
Anii(%)
2008 2009 2010 2011 2012Ritm faţă de
20080 33,51 102,04 447,33 602,07
Ritm faţă de anul
precedent0 32,5 50,91 170,89 28,27
Figura nr. 3.4.2. Ritmurile de creştere a veniturilor raportat la anul 2008
În figura nr.3.4.2 s-a reprezentat ritmul de creştere a veniturilor totale raportat la anul
de referinţă 2008, iar în figura nr. 3.4.3. s-a reprezentat ritmul de creştere a acestor
venituri cu raportarea faţă de anul precedent.Din figura nr. 3.4.2. reiese clar că ritmul
de creştere a veniturilor, raportat la anul de referinţă 2008, a prezentat o creştere
constantă de la un an la altul.Din figura nr. 3.4.3. se poate observa că Figura nr. 3.4.2.
Ritmurile de creştere a veniturilor raportat la anul 2008
ritmurile de creştere a veniturilor raportate la anii precedenţi au prezentat
fluctuaţii, astfel în primul an (2009) de la preluarea de la Administraţia Finanţelor de
stat la administraţia locală a avut loc o creştere de 33,5% faţă de anul 2008.
11
Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Management
3.4.2. Analiza structurală şi dinamică a veniturilor proprii a bugetului local al oraşului Huedin
Pentru a face analiza veniturilor cu o pondere semnificativă reprezentăm în tabelul nr. 3.4.3. cele mai importante venituri. Tabelul nr. 3.4.3.
Veniturile cu pondere semnificativă
Indicatorul
2008 2009 2010 2011 2012
Veniturile totale 712 1077,5 2918,9 3744,1 4733,2Venituri proprii 295,3 376,7 410,1 628,7 1190,6Venituri curente 274,9 280,2 403,9 626,02 973,3Veniturile fiscale 218,2 220,4 330,8 511,6 833,4Veniturile nefiscale 30,2 38,6 73,2 114,3 139,8Imp. şi tx. de la popul. 47,6 66,3 118,3 246,4 340,3
Prelevări din bugetul de stat
Cote imp. venit 419,6 649,5 1091,01 1070,8 1308,5
Cote din TVA - - 1177,3 1442,5 1730,9
Figura nr. 3.4.3. Evoluţia veniturilor proprii
După cum se poate observa veniturile proprii prezintă o evoluţie crescătoare în
decursul anilor, atingând un maxim în anul 2012,.Acest salt a veniturilor proprii din
anul 2008 se datorează faptului că în acest an clasificaţia bugetară a suferit anumite
12
Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Managementmodificări şi anume în cadrul veniturilor proprii s-au cuprins şi sumele defalcate din
TVA, sume care în restul anilor nu a fost cuprins la veniturile proprii.
.
3.4.3. Analiza structurală şi dinamică a impozitelor şi taxelor de la populaţie,
sursă a bugetului local a oraşului Huedin
Impozitele şi taxele de la populaţie au ca şi componente principale, impozitul
pe clădiri şi terenuri, taxe pe mijloacele de transport proprietate a persoanelor fizice.
Din 1 ianuarie 2010, impozitul pe venitul meseriaşilor şi liber - profesioniştilor, mai
alimentează bugetul local doar cu sumele restante la 31.12.2009, de asemenea şi
impozitul pe veniturile persoanelor nesalariate aflate în evidenţa Administraţiei
Financiare Huedin.
Impozite şi taxe de la populaţie2009 2010 2011 2012
Impozitul pe venitul liber - profesioniştilor
13, 18 3, 97 3, 72 0, 32
Impozitul pe clădiri – persoane fizice 51, 40 60, 57 58, 65 58, 69Taxa asupra mijloacelor de transport – persoane fizice
9, 60 11, 28 10, 78 12, 05
Impozit pe terenuri persoane fizice 8, 46 12, 56 16, 53 17, 52Impozit pe venitul persoane nesalariale 11, 14 1, 11 0 0Impozit pe venitul din închirieri 2, 89 0, 37 0, 22 0, 07Alte impozite şi taxe de la populaţie 3, 33 10, 14 10, 01 11, 35TOTAL 100% 100% 100% 100%
Din tabelul nr. 3.4.6. şi figura 3.4.6. se observă că ponderea mare în cadrul
impozitelor şi taxelor de la populaţie o deţine impozitul pe clădiri de la persoane
fizice, pondere care variază între 50,4 % şi 60,57%. Valoarea maximă se atinge în
anul 2000.Ponderea impozitului pe teren prezintă o evoluţie crescătoare până în anul
2003, când prezintă un maxim de 22,75% şi apoi urmează o descreştere până în anul
2006.În cazul taxei asupra mijloacelor de transport putem afirma că ponderea acestui
venit prezintă o evoluţie constantă, iar în anul 2005 atinge un maxim de 14,40%.La
capitolul alte impozite şi taxe se poate observa o creştere treptată a ponderii cu un
maxim în anul 2006 de 18,11%.
Tabelul nr. 3.4.4. Structura impozitelor şi taxelor de la populaţie şi ponderea acestora
13
Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Management
Figura nr. 3.4.4. Structura impozitelor şi taxelor de la populaţie
În perioada 2009 - 2012, impozitele şi taxele de la populaţie au crescut de la
un an la altul datorită următorilor factori :
- Impozitele şi taxele de la populaţie au crescut pe seama actualizării la
inflaţie în anul 2009, potrivit Legii nr. 105/26.noi.1998, care actualiza impozitele şi
taxele reglementate prin Legea nr. 27/1994 începând cu 01.ian.2010, prin aplicarea
cotei de 200,5 % asupra bazei de impunere existente în evidenţa organelor fiscale, şi a
unui grad de colectare ridicat, fapt ce rezultă din contul de debite încasări. Gradul
ridicat de colectare se datorează în principal faptului că până în luna iunie 1999,
execuţia de casă a veniturile proprii ale bugetului local a fost realizată de
Circumscripţia Financiară Huedin.
3.4.5. Gradul de autonomie financiară în executarea bugetului local al oraşului
Huedin
Autonomia financiară a bugetului local se exprimă prin ponderea veniturilor
proprii, a sumelor defalcate din impozitul pe salariu, precum şi a cotelor defalcate din
impozitul pe venit în totalul veniturilor din perioada analizată.În tabelul nr. 3.4.7. şi
figura nr. 3.4.8. se prezintă ponderea veniturilor proprii, a cotelor din impozitul pe
venit şi a cotelor din TVA raportate la venitul total.
14
Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Management
Tabelul nr. 3.4.5.Ponderea veniturilor proprii şi a prelevărilor din bugetul de stat în totalul veniturilor bugetului
local
Indicatori
Anii
Suma
Total venituri
Venituri proprii
Prelevări din bugetul de stat
PondereaCote din imp.
venitCote din TVA
2009Mii lei 712 295,3 419,6 0
% 100 41,49 58,9 0
2010Mii lei 1077,5 376,7 649,5 0
% 100 34,21 60,27 0
2011Mii lei 2918,9 410,1 1091,01 1177,3
% 100 14,11 37,37 40,33
2012Mii lei 3744,1 628,7 1070,8 1442,5
% 100 16,79 28,6 38,52
Figura nr. 3.4.5. Evoluţia autonomiei financiare
În perioada 2009 - 2012, autonomia financiară a fluctuat de la 41,49% în anul
2009 la 14,11% în anul 2011, ca apoi să crească din nou până la 16,79% în anul 2012.
Cele mai importante cauze a scăderii autonomiei financiare au fost:
- Actualizarea impozitelor directe nu a fost la nivelul inflaţiei;
- Falimentul şi lichidarea judiciară a unităţilor economice cu pondere, din
oraşul Huedin şi-a pus puternic amprenta asupra veniturilor bugetului local.
În general administraţia locală îşi raportează încasările la nivelul programat şi
nu la debite. Acest lucru este înşelător pentru că nu relevă aspecte importante ca:
- Capacitatea de a se colecta impozitele şi taxele locale;
15
Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Management
- Capacitatea populaţiei şi agenţilor economici de a plăti impozitele stabilite;
- Rezervele de care dispune administraţia locală.
CAP. IV CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Din analiza efectuată asupra bugetului oraşului Huedin, se poate observa că
principala problemă actuală a domeniului bugetar este întărirea autonomiei
funcţionale şi financiare a unităţii administrativ-teritoriale Huedin şi respectiv a
bugetului acestuia. Autonomia funcţională bazată pe o reală autonomie financiară,
presupune finanţarea acţiunilor numai pe seama veniturilor proprii.
Cu toate că au fost elaborate legi necesare funcţionării sistemului bugetar pe
principiul autonomiei locale, în Huedin nu putem vorbi totuşi despre existenţa unei
autonomii locale reale deoarece veniturile proprii ale bugetelor locale nu sunt în
măsură să acopere cheltuielile. Astfel, veniturile proprii ale oraşului Huedin nu au
depăşit în nici unul din anii perioadei analizate 40% din cheltuielile bugetului local,
excepţie face doar anul 2009 (41,49% din cheltuieli), când au avut loc majorări
considerabile a impozitelor şi taxelor locale (impozitul pe clădiri a fost majorat de
circa 20 de ori, alte impozite şi taxe de circa 10 ori, taxa asupra mijloacelor de
transport de 4-6 ori).
Făcând o analiză a veniturilor proprii ale bugetului local al oraşului Huedin,
observăm că marea majoritate sunt venituri curente, iar în cadrul acestora, după cum
era de aşteptat, cea mai mare parte a veniturilor fiscale ar duce la nerealizarea
veniturilor proprii. Cum ponderea cea mai mare în cadrul veniturilor fiscale o au, aşa
cum am arătat anterior, impozitele directe, impozitele ce se adaptează mai greu
modificărilor din economie, veniturile proprii sunt afectate de creşterea inflaţiei,
fenomen ce caracterizează economia românească.
Orice comunitate locală confruntată cu apariţia a numeroase cheltuieli legate de
asigurarea bunăstării propriilor cetăţeni este pusă în situaţia de a-şi analiza politica de
venituri pe care o duce, astfel încât impozitele locale (care constituie sursa principală)
să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:
să genereze un venit semnificativ;
16
Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Management
să fie social acceptabile;
să fie concepute astfel încât costurile totale de colectare să fie cât mai scăzute;
să respecte principiul echităţii;
să nu distorsioneze activitatea economică;
să respecte principiile aplicabile economiei private şi anume beneficiile să
acopere costurile;
să fie corelate cu capacitatea de plată a contribuabilului.
În acest scop autorităţile locale trebuie să culeagă periodic informaţii privind
veniturile şi utilizarea lor, veniturile obţinute de alte administraţii locale, să
stabilească un program specializat şi agresiv de recuperare a sumelor datorate şi să
efectueze o analiză atentă a taxelor şi tarifelor pentru a determina gradul în care
costurile totale ale fiecărui serviciu sunt acoperite din venituri.
17
Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Management
BIBLIOGRAFIE
1. www.primariahuedin.ro
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Buget
3. Conturile de executie bugetara a primariei orasului Huedin
4. Legea Finantelor Publice nr.72 din 12 iulie 1996
5. Cucosel Constantin, Finante Publice, Editura Risoprint, Cluj Napoca 2004.
18