Departamentul de JurnalismAnul I

Lector univ.dr. Luminiţa Ciocan

Bunurile produse în urma unei activități economice se valorizează prin intermediul pieței.

În urma acestei valorizări, se obține un venit care se repartizează între toți factorii de producție.

REPARTIȚIA = procesul prin care valoarea adăugată din activitatea economică internă și din exterior sau venitul național se împarte între posesorii factorilor de producție și, în cele din urmă, între toți indivizii.

Repartiția secundară (redistribuirea veniturilor) completează procesul de ansamblu al repartiției prin noi forme de venituri, ca urmare a intervenției administrațiilor publice.

Administrațiile publice percep:

PRELEVĂRI – sume preluate din veniturile primare, în scopul redistribuirii lor în funcție de nevoile existente în diferite domenii, nevoi care sunt depistate, evaluate și recunoscute oficial că trebuie satisfăcute.

TRANSFERURI – orice plată a unui venit care nu corespunde unor sarcini economice efectiv realizate de beneficiar, care nu constituie contrapartida unei prestații productive (din partea beneficiarului).

PRELEVĂRILE pot avea loc: - asupra valorii adăugate înainte de a fi fost distribuită

(impozite pe cheltuieli);- asupra veniturilor primare propriu-zile (impozit prin venituri)

Clasificarea impozitelora. Impozite asupra cheltuielilor sau asupra producției

(TVA); impozite asupra importurilor (taxe vamale)b. Impozite directe asupra veniturilor, care se aplică pe

veniturile persoanelor și pe beneficiile societăților comerciale;

c. Impozite asupra capitalului, care privesc donațiile, succesiunile, titlurile, imobilele.

d. Contribuțiile cu caracter social (cotizații sociale) sunt plătite sub formă de contribuții pentru asigurările sociale, șomaj etc.

TRANSFERURILE, după destinație, sunt:

Publice – cheltuieli pe care le fac instituțiile publice abilitate sub forma pensiilor, subvențiilor pentru întreprinderi și dobânzilor la datoria publică

Sociale – toate cheltuielile de care beneficiază din partea statului, organismelor de securitate socială de orice natură: indemnizațiile de șomaj, asistență medicală, ajutoare sociale, alocații pentru copii, dobânzi preferențiale pentru anumite categorii sociale cu situație precară.

Între societățile comerciale – dividendele primite de anumite societăți de la altele;

Dezinteresate – donațiile primite de instituții caritabile, făcute de diferite organisme științifice și artistice.

Pentru cine primește, salariul reprezintă retribuirea muncii depuse.

Pentru angajator, el este un cost.

Categorii de salariu:Salariul direct – venitul primar provenit din

participarea celui ce-l primește la activitatea economică. El poate fi plătit: pe unitatea de timp; în acord (cu bucata); salariu mix (cu prime progresive).

Salariul indirect (social) – este independent de activitatea lucrătorului (alocații pentru copii, alocații pentru anumite situații; asigurarea pentru sănătate, prime de concediu etc.)

Factori care influențează mărimea salariului:a. Influența sindicatelor și a patronatelor;b. Reglementarea munciic. Existența unor mecanisme foarte diferite de stabilire a

mărimii salariilor.d. Existența salariului minim pe economie.e. Nivelul de calificaref. Gradul de calificare g. Mobilitatea scăzută de la o activitate la alta și de la o

regiune la alta;h. Rigiditatea salariilor (ex.: în perioade de recesiune,

nivelul salariilor, în general, nu se modifică)i. Rata ridicată a șomajului

Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar, zilnic sau lunar pe care legea țării respective permite angajatorilor să-l acorde unui salariat.

Primele țări în care s-a stabilit prin lege un salariu minim au fost Australia și Noua Zeelandă, la sfîrșitul secolului al XIX-lea.

În prezent salariul minim pe economie este fixat în peste 90% din țările lumii.

În România, salariu minim pe economie a crescut de la 1 ianuarie 2014 de la 800 lei brut pe lună, la suma de 850 de lei, conform prevederilor HG nr. 871/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 703 din 15 noiembrie 2013.

Conform aceleiaşi hotărâri, de la 1 iulie 2014, salariul minim va creşte la suma de 900 de lei brut pe lună.

Din salariul net, angajatorul are obligația să plătească 10,5% – contribuția la asigurări sociale (CAS),5,5% – contribuția la asigurări sociale de sănătate (CASS), 0,5% – contribuția la fondul de șomaj (CFS), 16% – impozit pe venit.

Profitul = denumire generică dată diferenței pozitive dintre sumele obținute de întreprindere din vânzarea unui bun economic și cheltuielile generate de fabricarea / vânzarea sa.

Categorii de profit:

1. după calea pe care a fost obţinut:

a. profit legitim, contabil - obţinut în condiţiile respectării prevederilor legale privind calculul şi impozitarea

b. profit nelegitim, nelegal - obţinut fără muncă, prin încălcarea legiiDin punct de vedere contabil, profitul este brut și net (rămas după deducerea impozitului);

2. după mărimea acestuia: a. profit normal, ordinar sau obişnuit - reprezintă

suma minimă pe care un întreprinzător trebuie să o obţină pentru a fi stimulat / motivat să-şi continue activitatea.

b. supraprofitul (profit de monopol sau profit economic) - reprezintă un câştig suplimentar, peste cel normal, pe care îl obţin numai anumite firme ce dispun de unele avantaje faţă de concurenţi (avantaje de cost, de preţ, calitate). Este considerat mai stimulativ pentru agentul economic.

3. după conţinutul profitului: profit brut (Prb) - obţinut prin diferenţa dintre

încasări (CA-cifra de afaceri) şi costurile totale (CT)

Prb = CA - CT

profitul net ( Prn) - suma ce rămâne întreprinzătorului după plata impozitului pe profit (Ipr)

Prn = Prb – Ipr

Masa profitului (Pr) este diferenţa dintre cifra de afaceri (CA) şi costurile de producție

Pr = CA – CT

Rata profitului (Rpr) - exprimată prin raportarea masei profitului la cifra de afaceri, la capital sau la costurile totale de producţie

Pr Rpr = x 100 CA

Pr Rpr = x 100 K

Pr Rpr = x 100 (se mai numeşte şi rata rentabilităţii) CT

Masa profitului (relaţie direct proporţională) Nivelul productivităţii muncii (relaţie direct

proporţională) Preţul de vânzare (relaţie direct proporţională) Costul de producţie (relaţie invers proporţională) Volumul producţiei (relaţie direct proporţională) Structura producţiei Calitatea producţiei (relaţie direct proporţională) Viteza de rotaţie a capitalului (înţeleasă ca nr. de rotaţii şi

ca interval de timp)

La nivel de firmă, profitul are funcţia de:- a reflecta raţionalitatea activităţilor economice (încasările

sunt mai mari decât costurile);- a motiva în dezvoltarea, menţinerea sau restrângerea unei

activităţi;- a se constitui în sursă de autofinanţare. La nivel individual, profitul are funcţia de:- a stimula iniţiativa şi creşterea eficienţei;- a stimula acceptarea riscului în activitatea economică. La nivel macroeconomic, profitul are funcţia de:- a stimula concurenţa;- a influenţa dezvoltarea economică şi progresul social;- a orienta alocarea resurselor;- a cultiva spiritul de economisire.

Este un venit pentru proprietarul capitalului (financiar) antrenat într-o activitate economică sub forma unui excedent în raport cu capitalul avansat.

In sens restrâns, dobânda este suma de bani care revine creditorului pentru folosirea împrumutului de către debitor o anumită perioadă de timp.

Creditorul este cel care acordă un împrumut•Debitor, beneficiarul împrumutului, este cel care

se angajează să plătească la o dată ulterioară (scadenţă) suma corespunzătoare plus o dobândă

Mărimea dobânzii poate fi pusă în evidenţă: - absolut - prin masa dobânzii (D)- suma de bani plătită în plus

faţă de credit (pentru debitor este un cost, pentru creditor un venit);

- relativ- prin rata dobânzii (d`)- preţul plătit de debitor creditorului pentru dreptul de a dispune timp de un an de 100 de unităţi monetare.

rata dobânzii (d`) pe o perioadă de până la un an (inclusiv) se calculează după formula:

D= S0 x d` x n,

D= masa dobânzii (dobânda în expresie valorică)S0 = suma împrumutată inițial

d` = rata dobânzii; n= durata creditului (exprimată în nr. de luni din 12, în cazul unui

credit sub un an).

rata dobânzii (d`) pe o perioadă de peste un an (rambursate la sfârșitul perioadei) se calculează după formula:

D= Sn-S0

Sn = S0 (1+ d`)n

D= masa dobânzii (dobânda în expresie valorică)d` = rata dobânzii;

n= durata creditului (nr. de ani) Se mai numește și dobândă compusă.

Rata dobânzii realeDobânda nominală (de piață) = dobânda reală + rata

inflației

Rata dobânzii nete =rata dobânzii după plata impozitului

Pământul este un factor de producție care poate fi utilizat de proprietarul său sau poate fi închiriat (arendat) unei alte persoane.

Renta funciară este venitul obținut de proprietarul pământului pentru pentru contribuția pe care factorul de producție natural o are la desfășurarea activității economice.

Vă mulţumesc pentru

atenţie!

Sindicatele sunt organizaţii constituite voluntar de către angajaţi, în scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor lor profesionale, economice, şi sociale în relaţia cu angajatorul.

(vezi Legea dialogului social nr. 62/2011)

Investeste în oameni!

Principii

Dreptul la asociereLibertatea sindicalaPluralism sindicalIndependenta sindicatelor

Constituţia Romaniei:„cetăţenii se pot asocia liber în partide politice,

în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere” (art. 40).

Investește în oameni!

Pentru formarea unui sindicat, legea specifică un număr minim de 15 persoane

angajate din aceeași unitate. O persoana poate face parte, în același timp, numai

dintr-o singură organizație sindicală la același angajator. Constituirea, funcţionarea

şi dizolvarea unui sindicat se reglementează prin statutul adoptat de către membrii

săi, cu respectarea Constituţiei şi a dispoziţiilor legale.

Orice sindicat are dreptul să-şi elaboreze reglementările proprii, să-şi aleagă

reprezentanţii în mod liber, să-şi organizeze gestiunea şi activitatea proprie, să-şi

construiască şi să aplice programe proprii de acţiune, să se asocieze în federaţii

profesionale şi/sau confederaţii. Atât timp cât activitatea unei organizaţii sindicale

nu contravine legii, nici o autoritate publică sau administrativă nu are dreptul să

intervină pentru a o limita sau a o întrerupe.

Investește în oameni!

Sindicatele legal constituite se pot asocia după criteriul sectoarelor de

activitate.

Două sau mai multe sindicate constituite in cadrul aceluiași sector de

activitate se pot asocia in vederea constituirii unei federații sindicale.

Două sau mai multe federații sindicale din sectoare de activitate diferite se

pot asocia în vederea constituirii unei confederații sindicale.

Federațiile sau confederațiile sindicale pot constitui din sindicatele

componente uniuni sindicale teritoriale

Totodată, legea prevede dreptul organizaţiilor sindicale de a se afilia la

alte organizaţii interne și internaţionale, conform statutului acestora.

Investește în oameni!

Este organizația patronilor, autonomă, fără caracter politic, înființată în baza principiului liberei asocieri, ca persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, constituită în scopul apărării și promovării drepturilor și intereselor comune ale membrilor săi, prevăzute de dispozițiile legale in vigoare, pactele, tratatele și convențiile internaționale la care România este parte, precum și de statutele proprii.

Organizațiile patronale sunt independente fata de autoritățile publice, de partidele politice si de sindicate.

Organizatiile patronale se constituie prin asociere libera, pe sectoare de activitate, teritorial sau la nivel national, dupa cum urmeaza:

a) patronii se pot asocia pentru constituirea unei organizatii patronale;

b) doua sau mai multe organizatii patronale pot constitui o federatie patronala;

c) doua sau mai multe federatii patronale pot constitui o confederatie patronala

Organizatiile patronale isi pot constitui structuri organizatorice teritoriale proprii, cu sau fara personalitate juridica. Structurile organizatorice teritoriale fara personalitate juridica isi desfasoara activitatea in baza statutului organizatiilor patronale din care fac parte.

Federatiile si confederatiile patronale pot constitui din organizatiile afiliate uniuni patronale teritoriale.

Investește în oameni!

Conform actualei legislații, pot fi încheiate contrate colective de muncă la

nivelul a 29 de sectoare de activitate.

1. Agricultura, acvacultura şi pescuitul. Silvicultura şi economia vânatului.

2. Industria extractivă

3. Energie, petrol și gaze și minerit energetic

4. Industria alimentară, a băuturilor și a tutunului

5. Industria textilă, produse textile, îmbrăcăminte. Pielărie și încălțăminte

6. Exploatarea și prelucrarea primară a lemnului. Fabricarea hârtiei și a

produselor din hârtie

7. Industria chimică și petrochimică și activități conexe

Investește în oameni!

8. Industria sticlei și a ceramicii fine. Industria materialelor de

construcții - fabricarea altor produse din minerale nemetalice

9. Industria metalurgică

10. Industria construcțiilor de mașini și construcții metalice

11. Industria echipamentelor electrice, electronice și mecanică

fină. Alte activități industriale

12. Industria mobilei. Alte activități industriale

13. Servicii comunitare și utilități publice. Gestionarea

deșeurilor

14. Construcții civile și industriale

15. Comerț

16. Transporturi terestre și servicii conexe

Investește în oameni!

17. Transporturi pe apă și servicii conexe. Transporturi aeriene și servicii conexe

18. Poștă și curierat

19. Turism, hoteluri și restaurante

20. Cultură și mass-media

21. Tehnologia informație și telecomunicații

22. Activități financiare, bancare și de asigurări

23. Servicii de asistență, consultanță, suport. Alte activități de servicii

24. Administrație publică. Activități ale organizațiilor și organismelor extrateritoriale

25. Învățământ preuniversitar

26. Învățământ superior și cercetare

27. Sănătate. Activități sanitar - veterinare

28. Asistență socială

29. Activități sportive, jocuri de noroc și pariuri. Alte activități asociative

Investește în oameni!

În prezent, în România sunt peste 140 de federaţii sindicale şi mai mult de 15 confederaţii. Dintre ultimele, reprezentative sunt numai cinci: Blocul Naţional Sindical, Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa”, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – Frăţia, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România şi Confederaţia Sindicală „Meridian”

Organizațiile patronale reprezentative sunt: Patronatul Naţional Român; Confederaţia Patronală din Industrie, Servicii şi Comerţ; Confederaţia Naţională a Patronatului Român; Consiliul National al Patronilor din România; Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România; Uniunea Generală a Industriaşilor din România; Uniunea Generală a Industriaşilor din România 1903.

O societate comerciala obtine un cursul anului incasari totale in valoare de 5000 u.m si efectueaza costuri totale de 4000 u.m. Capitalul folosit are o valoare de 1000 u.m. Determinati:

a. masa profitului b. rata profitului in functie de cifra de afaceri,

costuri totale si capital.