Lansat la Sibiu, laConvenþia Europeanã aPeisajului � a ºasea reuniune aatelierelor de lucru cu progamul« PEISAJUL ªI PATRI-MONIUL RURAL » - 20-21septembrie 2007

Editat deCasa de Presã

ºi Editurã Tribunaºi tipãrit în condiþii grafice

deosebitede TIPOTRIB Sibiu

Acum 20 de ani, în perioada�sistematizãrii satelor�, scriamdespre fondul valoros alexperienþei cuprinse încivilizaþia popularã, prea puþinpreluatã de societatea actualã ºiîmi exprimam speranþa cã aceste valori, prea lesneabandonate, vor fi reconsiderate în viitor. Dacã din punctde vedere al abordãrilor conceptuale principiile dezvoltãriidurabile bântuie România aflatã sub presiunea aderãrii laUniunea Europeanã iar demolãrile discreþionare au fostoprite, un alt duºman mai perfid atacã patrimoniul rural,

GAZETA HÂRTIBACIULUI�ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã� Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

°

°

°

°

NumÃRUL 17, august 2007APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

PUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI �VALEA HÂRTIBACIULUI� ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

- pag. 8

Din SUMAR CU JIANA ~I @NV}RTITA@N CARNAVAL

Invitaþia de a participa la douã festivalurifolclorice în Spania, i-a bucurat pe membriiansamblului �Cununa� de la Casa de Culturã�Ilarion Cociºiu� din Agnita, mai ales cã unulavea loc în oraºul Teruel, capitala uneiprovincii unde lucreazã mulþi agniþeni.

Pentru aceastã deplasare ansamblul apregãtit o suitã combinatã de dansuri de peValea Hârtibaciului ºi din Mãrginime,ponderea fiind jocul fetelor, câþiva bãieþi fiindindisponibili în aceastã perioadã, fapt ce afãcut ca echipa sã fie formatã din 5 bãieþi ºi10 fete. Acestora li s-au alãturat Ionuþ Precup,Alieana Vecerzan ºi Paul Oancea cuacordeonul ºi orga electronicã.

(continuare în pagina 5)

ECOMUZEUL A AJUNS~I LA S{S{U~

RENOVAREA ~I DEZVOLTAREASATELOR - pag. 2

- pag. 6

Modernizarea drumului jude\eanSIBIU � Corn[\el � Al\îna-

Bîrghi`-AGNITAîn fazã de studiu de fezabilitate � aºteaptã finanþarea!

În ºedinþa Consiliului Judeþean din 30.08.07 s-aaprobat Studiul de Fezabilitate pentru proiectul�Modernizarea DJ106 Sibiu � Cornãþel � Alþîna- Bîrghiº-AGNITA, km 3+500-56+145� având urmãtorii indicatoritehnico-economici: valoarea totalã a investiþiei va fi de17.379.326 de euro, iar valoarea aferentã Construcþii-Montaj � 15.746.675 euro, durata totalã a realizãrii fiindde 24 de luni de la data emiterii ordinului de începere alucrãrii. Acest studiu fiind aprobat, urmeazã a fi depus sprea fi finanþat în cadrul Programului Operaþional Regional(P.O.R.) 2007-2013. Hot. Nr. 100 adoptatã în 30 august 2007marcheazã un prim pas spre accesul mai facil atât alhârtibãcenilor cât ºi al turiºtilor în �Valea Plângerii�. O valeîn care drumurile se cârpesc în fiecare an ºi-n care autocarelecu greu sunt vizibile.

(continuare în pagina 4)

GHIDUL DE VALORIFICAREA PATRIMONIULUI RURAL

(continuare în pagina 8)

FESTIVALUL VERZEILA MOªNA

Duminicã - 7 octombrie 2007

�economia de piaþã� în viziune autohtonã.Astãzi când tehnologia tinde sã suprime cultura, iar

prezentul sã ºteargã trecutul, grija faþã de patrimoniul ruraleste mai mult decât un semn de respect, este un act deconºtiinþã.

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2007

SPORTIVE

Ripensia (Sibiu) � Agnita 1:0 (1:0)

Un început frumos.Publicul din Agnita a asistat Duminecã 15

oct. la un interesant match de football, întreechipele Ripensia din Sibiu, ºi o combinatã a celordouã echipe din Agnita: Avântul ºi A.S.T.V.

Ambele echipe au desfãºurat un joc frumosºi cu multe faze spectaculoase

Ripensia începe un joc cu tempo rapid,cãutând sã surprindã pe adversar, însã apãrareaAgnitei, ºtie sã iasã din încurcãturi, parând cuuºurinþã intervenind prompt în toate incursiunileadversarilor.

Dupã 10 minute jocul devine egal. Neºansaînsã este de partea gazdelor ºi spre sfârºitul primeireprize Ripensia înainteazã în poarta goalã.

Repriza a doua se desfãºoarã în avantajul netal gazdelor cari preseazã. Jocul este aprig ºioaspeþii sunt dominaþi, pânã la sfârºit.

Intervin incursiuni periculoase la poartaRipensiei, însã rateazã în faþa jucãtorilorRipensiei, blocaþi pe linia de ºeisprezece, cari nucautã decât menþinerea scorului.

Matchul se terminã cu 1-0 pentru Ripensia.Ceeace remarcãm este, cã prima colaborare,

între cele douã naþii conlocuitoare Români ºi Saºi,s-a fãcut pe peren sportiv.

Cele douã echipe: Avântul (româneascã) ºiA.S.T.V. (sãseascã), dupã ce s�au rãzboit câtvatimp între ele, ºi dupã multe parlamentãri, au ajunsla o înþelegere, pentru formarea unei selecþionate.Matchul de duminecã este un început lãudabil ºiar fi de dorit, ca aºa dupã cum pe teren sportiv, adispãrut animanitãþile, diferendele ºi ºicanele,dintre cele douã naþii, sã disparã în toate ºi sã seajungã la o colaborare frãþeascã ºi bineintenþionatã.

Începutul a fost fãcut, urmeazã cimentare ºiperpetuarea acestei colaborãri.

CONSTRUIREA ªCOALELOR DE STATCele mai multe ºcoale primare de stat din jur

ARHIVA GAZETEI HÂRTIBACIULUIfuncþioneazã în localuri mici, întunecoase,neîncãpãtoare, ºi în unele locuri chiar localuri demizerie periclitând sãnãtatea copiilor ºi aînvãþãtorilor.

De admirat sunt însã localurile ºcoalelorsãseºti, clãdiri mari higienice ºi pompoase,adevãrate palate faþã de cãsuþele în care se þineînvãþãmântul statului.

Legea ºcolarã obligã comunele de a construilocaluri corespunzãtoare de ºcoli primare de stat.

Unde a fost bunãvoinþã s�a fãcut exemplu laProºtea. Unde nu este bunãvoinþã nu s�a fãcut dincauza conducãtorilor comunei, cari cu toatã ploaiade ordine ce o primesc de la superiori nu sesinchisesc de a face un pas în aceastã direcþie.

Oare Domnul Prefect are cunoºtinþã de reavoinþa cu care se lucreazã în direcþia aceasta? ªidacã nu, e rugat a cerceta ºi a lua mãsuri înconsecinþã.

Noi, ne vom ocupa serios de aceastãproblemã ºi nu vom cruþa pe nimeni, cari arîmpiedica înfãptuirea acestor aºezãminte deculturã naþionalã.

Vom reveni cu cazuri aparte.

EXPOZIÞIEÎn ziua de 8 oct. a.c. (1933 n.r.) s�a þinut în

comuna Agnita o expoziþie de vite de rasa simentalºi produse ale laptelui aranjatã de Sindicatulpentru creºterea vitelor din rasa simental. filialaAgnita.

Expoziþia a avut o bunã reuºitã.S�au distribuit diferite premii ºi medalii.D-l. Preºedinte al camerei agricole Târnava-

Mare D-l. Dr. Ilie Popa într-o scurtã cuvântare deînchidere a mulþumit atât organizatorilorexpoziþiei cât ºi crescãtorilor pentru zelul cu carelucreazã pentru creºterea vitelor,- promiþând cãîn viitor ºi în mãsura înbunãtãþirii situaþiei cameraAgricolã Tr- Mare va veni cu ajutoare ºi mai maripentru crescãtorii de vite.

Expoziþia a fost onoratã prin prezenþa D-lorDr. B. Suciu, Prefectul judeþului, Dr. D. Roman,deputat al judeþului precum ºi de autoritãþile dinloc ºi jur.

Ministerul Agriculturii ºi DzvoltãriiRurale � Agenþia de Plãþi pentru DezvoltareaRuralã ºi Pescuit sprijinã renovarea ºidezvoltarea satelor, îmbunãtãþirea servicilorde bazã pentru economia ºi populaþia ruralãºi punerea în valoare a moºtenirii rurale.România ca stat membru al U.E. este sprijinitãorganismele europene cu peste 8 miliarde deeuro pentru dezvoltarea ruralã. FondulEuropean Agricol pentru Dezvoltare Ruralã(FEADR) este un instrument de finanþarecreat de U.E. pentru a sprijini þãrile membreîn implementarea Politicii Agricole Comune.

Trebuie menþionat (a câta oarã?) cãprioritãþile programului sunt sintetizate în 4axe:

Axa I � Creºterea competitivitãþiisectorului agricol ºi silvic

Axa II � Îmbunãtãþirea mediului ºi azonelor rurale

Axa III � Calitatea vieþii în zonele ruraleºi diversificarea economiei rurale

Axa IV � �Leader�Mãsura 322 privind renovarea ºi

dezvoltarea satelor stipuleazã pentru ce seacordã fonduri nerambursabile. Astfel baniivor fi acordaþi pentru susþinerea proiectelorce urmãresc dezvoltarea infrastructurii rurale,a serviciilor din satele româneºti ºi restaurareaobiectivelor de patrimoniu, prin urmãtoareleinvestiþii :

- înfiinþarea de drumuri noi, extindereaºi îmbunãtãþirea reþelei de drumuri de intereslocal ce aparþin proprietãþii publice a unitãþiiadmnistrative pe teritoriu cãreia se aflã,

- înfiinþarea, extinderea ºi îmbunãtãþireareþelei de apã sau apã uzatã � captare, staþiide tratare, alimentare, canalizare, staþii deepurare � pentru localitãþile rurale având sub10.000 de locuitori ;

- înfiinþarea ºi extinderea reþelei de joasãtensiune ºi/sau a reþelei publice de iluminat

- achiziþia sau dotarea cu echipamente deproducere de energie regenerabilã în scop

public,- înfiinþarea ºi extinderea reþelei publice

locale de alimentare cu gaz cãtre altelocalitãþi rurale ce nu sunt conectate la reþea,

- înfiinþarea, extinderea ºi îmbunãtãþireaplatformelor de depozitare a deºeurilor ºidotarea cu echipamente de management aldeºeurilor,

- înfiinþarea ºi amenajarea spaþiilor derecreere pentru populaþia ruralã,

- renovarea clãdirilor publice ºiamenajãri de parcãri, pieþe, spaþii pentruorganizarea de târguri,

- investiþii noi în infrastructura socialãºi dotarea aferentã pntru centre de îngrijirecopii, bãtrâni ºi persoane cu nevoi speciale,

- achiziþionarea de microbuze care sãasigure transportul public pentru comunitatealocalã ºi amenajarea de staþii de autobuz,

- achiziþionarea de utilaje ºi echipamentepentru serviciile publice � pentru dezãpezire,întreþinere spaþii verzi, etc ;

- investiþii de renovare, modernizare ºiutilarea aferentã a aºezãmintelor culturale �biblioteci, cãmine culturale, etc,

- restaurarea, consolidarea ºi conservareaobiectivelor de patrimoniu cultural din spaþiulrural ;

- studii privind patrimoniul cultural(material ºi imaterial)

- achiziþionarea de echipamente pentruexpunerea ºi protecþia patrimoniului cultural.

Vor fi susþinute ºi costurile generalelegate de întocmirea proiectului precumcheltuielile cu arhitecþii ºi inginerii,consultanþa, studii de fezabilitate, achiziþiade patente ºi licenþe.

Pentru orice informaþie legatã deaceste prezumtive proiecte a se vedea

Programul Mãsurii 322,care este la îndemâna tuturor

celor interesaþi !!!

RENOVAREA ~IDEZVOLTAREA SATELOR

În sfârºit a venit ºi rândul comuneiAlþâna de a gãzdui o sãrbãtoare dedicatãsãtenilor, dar mai ales celor plecaþi.

În duminica de 19.08.2007 centrullocalitãþii a fost asaltat din toate pãrþile de�fii ai satului�, dornici sã-ºi regãseascãrãdãcinile pierdute. Cu aceastã ocazie,organizatorii evenimentului în frunte cuprimarul Ioan Brezae au þinut sã inaugurezenoul monument dedicat eroilor (atât românicât ºi saºi) cãzuþi în cel de-al II-lea rãzboimondial.

Dupã slujba de dimineaþã oficiatã înbiserica ortodoxã de cãtre soborul de preoþiinvitaþi de pãrintele satului Ioan Stoia, alaiula poposit în faþa monumentului unde a fostintonat un cântec deosebit de frumos desprerãzboi, cântat de femei ºi bãrbaþi îmbrãcaþi�rumâneºte�.

Pe �bina� amplasatã în faþa cãminuluicultural au luat pe rând cuvântul, primarulcomunei Alþâna, Ioan Brezae urmat deinvitaþii de onoare Nicolae Neagu, senatorPD ºi Iosif Moldovan, vicepreºedinte alConsiliului Judeþean Sibiu.

O incursiune în istoricul satului ne-auoferit-o profesoara Lucica Gaurî ºiînvãþãtoarea Rosemarie Muller care aexplicat originea denumirii localitãþii.

Nelipsit pentru un astfel de evenimenteste spectacolul folcloric care a fost savurat

�Fii satului� la Al\ânade cãtre toatã populaþia prezenta. Programulartistic a debutat cu ansamblul �CeataJunilor� care a venit însoþit de Silvia Macreaºi soliºtii de muzicã popularã Viorica Telceanºi Robert Târnãveanu. Un moment devirtuozitate artisticã l-a oferit instrumentistulAdrian Neamþu, un îndrãgit �fiu al satului�.

Populaþia sãseascã a fost reprezentatãde ansamblul de dansuri germane aForumului German din Sibiu, prezenþi înAlþâna la apelul �d-nei Rosi�, sufletulminoritãþii sãseºti din zonã.

A urmat grupul de copii conduºi deinstructoarea Livia Vulcan care a prezentato suitã de jocuri populare hârtibãcene.

Mult aºteptatul moment l-a constituitgrupul mixt care a pus în scenã �seceriºul�.Apreciate au fost porturile populare vechi,cântecele arhaice ºi jocul bãtrânesc, variat.În cadrul grupului au cântat si soliºtiiConstantin Vasilescu, Romica Baboi ºi ªtefanVaida.

Marcel Pãrãu care s-a ocupat ºi deorganizarea momentului de �seceriº� a oferitpublicului câteva piese din repertoriul sãu iarrapsodul popular Paraschiva Ganfãlean aîncheiat spectacolul cu o frumoasã doinã dejale.

Astfel a decurs prima sãrbãtoare deacest gen organizatã de comuna Alþâna.

ªtefan Vaida.

UN PROGRAM FINANÞAT DE UNIUNEA EUROPEANêI GUVERNUL ROMÂNIEI

În perioada 2007-2013 este în pregãtireun amplu program de dezvoltare ruralã,program ce include participarea în cotã partela finanþarea proiectelor. Fondul de Garantarea Creditului Rural S.A. poate garantaîmprumuturile acordate de bãnci primãriilorcomunale, persoanelor juridice ºi persoanelorfizice pentru dezvoltarea infrastructurii,pentru producãtorii agricoli ºi procesatoriide produse agroalimentare, pentru realizareaproducþiei agricole, stocarea ºi procesareaproduselor agricole ºi realizarea obiectivelorde investiþii în aceste domenii.

Cine sunt beneficiarii ?- producãtorii agricoli � persoane fizice

autorizate, sau asociaþii de fermieri- producãtorii agricoli individuali

înregistraþi în Registrul exploataþiilor agricole- societãþile comerciale sau agricole- asociaþiile agricole (cf. L. Nr. 36/1991)- asociaþiile agricole familiale, grupuri

de producãtori ºi cooperative agricole- consiliilor locale ºi asociaþii de consilii

locale- persoane fizice ºi juridice private- alte persoane fizice/ juridice beneficiare

ale Fondului European Agricol de DezvoltareRuralã, Fondului European PiscicolºiFondului European de Garantare Agricolã.

Categoriile de credite/ scrisori degaranþie bancarã ce pot fi garantate de FGCR-IFN SA sunt urmãtoarele :

A) Credite pentru realizareaproducþiei agricole sau agro-alimentare:

a) credite pe termen scurt pentrufinanþarea producþiei agricole

b) Linii de credit � facilitãþi multiprodusc) Credite globale de exploatare (capital

de lucru)d) Finanþarea stocurilor temporare

În sprijinul agriculturilor!

FONDUL DE GARANTARE A CREDITULUI RURAL S.A.necesare procesatorilor de produse agricolesau crescãtorilor de animale ºi pãsãri

B) Credite de investiþii pe termenscurt, mediu ºi lung:

- investiþii în producþia agricolã vegetalãºi animalã

- investiþii în utilaje ºi instalaþii pentrutransformarea prin diverse procedee aproduselor agricole vegetale ºi animaliere

- investiþii în domeniul serviciilor, legatede producþia agricolã vegetalã ºi animalã,

- realizarea de obiective noi ºi/saufinalizarea (modernizarea) celor existentepentru prelucrarea produselor agricole,capacitãþi noi de producþie : mori, fabrici deulei, de zahãr, de pâine ºi produse depanificaþie, de lapte ºi produse lactate, deproduse de carne, ateliere de mecanizare ºiîntreþinere, ferme zootehnice, grajduri, etc.

- procurarea de maºini ºi utilaje agricole,- procurarea de animale de reproducere- înfiinþarea de plantaþii pomicole,

viticole ºi de alte specii- realizarea de cãtre consiliile locale a

lucrãrilor de dezvoltare a infrastructuriirurale (drumuri, reþele de alimentare cu apã,canalizare, staþii de epurare a apelor uzate,etc) cofinanþate de fonduri europene.

- achiziþionarea de terenuri agricole- realizarea unor investiþii (cumpãrarea

unor clãdiri, construcþii, unitãþi de producþie)- alte obiective de investiþii legate de

specificul activitãþilor agricole,- alte obiective de investiþii cofinanþate

prin Fondul European Agricol de DezvoltareRuralã, Fondul European pentru Pisciculturãºi Fondul European de Garantare Agricolã.

Orice informaþie suplimentarã se poateobþine de pe site : www.fgcr.ro sau prin e-mail: fgcr@b.astral.ro

GAZETA HÂRTIBACIULUI2007 3

Românii socotesc cã Noe e tatavinului ºi a viþei de vie. De aceea ºi cântã:

Tata Noe cel bãtrânFost-a fost pui de român,El a sãdit la noi viaªi ne-a lãsat veselia.

Iatã cum s-a întâmplat una ca asta:Dupã ce-a trecut potopul ºi Noe cu

ai sãi ºi cu toate animalele au ieºit dincorabie, nu prea au avut mult de umblatcã pãmântul era încã ud ºi mlãºtinos, iardin hoiturile celor înecaþi, se ridica unmiros de infectase tot aerul. Ba încãsufereau de sete, cãci deºi apã era dinbelºug, toatã era murdarã ºi tulbure. Aurãbdat, cât au rãbdat, au mai cãutat vreunizvor curat, dar negãsind s-au rugat luiDumnezeu sã-i mântuie de suferinþasetei. Lui Dumnezeu i s-a fãcut milã deei ºi a lãsat pe o coastã de deal sã creascãviþa de vie. Noe umblând de colo pânãcolo, în cãutarea vreunui izvor, vede peo coastã niºte iarbã înºiratã pe pari, ºidin iarba ceea spânzurau niºte struguricât cofele. Acea iarbã era viþa de vie. Noea mers pe coastã cu poama de vie, a ruptun strugure ºi a gustat ºi vãzându-l ºirãcoros ºi gustos, a chemat pe ai sãi, casã-ºi stâmpere ºi ei setea.

Dar ce le-a mai venit apoi în gând?Au stors strugurii în vase, ca sã aibãbãutura mai la îndemânã. La începutvinul nu fermenta cã nu avea alcool ºinici nu ameþea pe cel ce-l bea. Noe, dupãce ºi-a durat casã pentru el ºi pentru aisãi, s-a apucat sã cultive vie ºi pe lângãcasa cea nouã. Dracu, care îºi bagã coadaoriunde se lucreazã ceva, sau se începeceva nou, se face cã trece pe acolo cadin întâmplare:

- Ce faci acolo, Noe?- Ia, sãdesc niºte vie pe coasta asta,

cã nu-i bunã de altceva.- Vie? Da ce-i aceea vie?- Ia o tufã, care dã niºte struguri dulci

ca mierea ºi o bãuturã ce-þi încântã inimaºi-þi întãreºte voinþa. Ia hai, dacã veniºipânã aici, sã guºti puþin - îl pofti Noe, catot românul, bun la inimã ºi gata deospeþie.

ªi-l duse acasã ºi-l omeni. Draculuii-a plãcut grozav ºi-i propuse sã sãdeascãîmpreunã via, ca vecin ce-i era, Noe,crezându-l de cuvânt, primi. ªi s-auapucat de treabã. Dar Dracu, care mereuumbla dupã nãscociri ca ovreiul dupãafaceri, ºi care simþi cã aici e rost sã-imai facã vreun rãu lui Dumnezeu, fãcurepede un plan sã facã bãutura mai bunã,dar ºi mai tare. Stropi butaºii de vie cusânge de miel, de leu, de porc ºi demaimuþã.

ªi de atunci, de câte ori bea preamult, se face la început moale ca mielul,apoi începe sã ragã ºi sã fie bãtãios caleul, în urmã se tãvãleºte pe jos ca porciiºi, la urmã de tot, face tot felul demaimuþãrii caraghioase, de se face derâsul lumii.

ªi de atunci vinul învrãjbeºte ºi facepe om, fãptura lui Dumnezeu, neom.

Marcel OlinescuMitologia Româneascã

VI|A DEVIE

1. Dupã ce codrul a început sã-ºi schimbeverdele aprins al deplinãtãþii, dupã ceDomnul ºi Mântuitorul nostru Iisus Hristoss-a schimbat la faþã pe Muntele Taborului,înainte sfinþilor Apostoli Petru, Iacov ºi Ioan,arãtându-le lor slava Sa, pe cât li se puteaarãta, Sfânta noastrã Bisericã dreptmãritoarese îmbracã în hainã de sãrbãtoare. Râuri, râuride credincioºi, primeniþi sufleteºte, curg spreSfintele Mãnãstiri ori spre Sfintele Bisericiînchinate Maicii Domnului

2. Dupã douã sãptãmâni de post, derugãciuni, meditaþie ºi privegheri, dupã oarºiþã ce a ars arãtând puterea necruþãtoare aPãrintelui nostru ceresc, ce ameninþãtoreîndeamnã întoarcerea creaturilor în cãileSale, s-a ivit ca o oazã de luminãmângâietoare ce adapã rãcorind deºertulcãutãrilor, praznicul cel mare al creºtinilor;este Sfânta Mãrie Mare s-au Prazniculadormirii Maicii Domnului, pe care ºi noi îltrãim în taina sufletelor noastre.

Sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului,care succede simpla comemorare a adormiriieste atestatã din sec. V, iar din jurul anului600, împãratul Mauriciu (582-602) a decretatdata de 15 august ca zi de sãrbãtoareobligatorie în tot imperiul.

3. Înainte de toate trebuie sã menþionãmurmãtoarele: ,,Nodul gordian alîntregii probleme MARIA-FECIORÃ NÃSCÃTOARE DEDUMNEZEU este confruntareaîntre ceea ce este natural, firesc,priceput de mintea omeneascã ºiceea ce este supranatural,suprafiresc, misterios ºi miraculosîn actul zãmislirii ºi al naºteriiDomnului Iisus Hristos.

Astfel, atunci când arh.Gavriil vestise Fecioarei Mariaconceperea minunatã ºi naºtereasupranaturalã, aceasta avea sã-ispunã:

,,- Am vãzut atâtea femei careau nãscut dar nu cunosc nici unacare sã fi nãscut fãrã sã se fi unitcu un bãrbat!�

Iar îngerul a rãspuns:,,- Tu îmi vorbeºti de lucruri

fireºti ºi omeneºti, iar eu îþivorbesc de lucrurile preaînalte ºidumnezeeºti. Lasã lucrurile de josºi pãmânteºti, priveºte la cele desus, înãlþãtoare ºi cereºti...�

Ideea Sfântului Sofronie alIerusalimului, din care amconsemnat cele de mai sus, esteaceea cã miracolul divin ce poateproduce ºi efectua în cadrul legilornaturale, pe care Dumnezeu lesubordoneazã puterii Salecreatoare, voinþei sale suverane.De aceea, din toatã viaþa MaiciiDomnului nu vei înþelege decâtatât cât crezi. Sfântul Duhdescoperã înþelegere numai acolounde este credinþã.

4. De pe Sfânta Cruce Domnul IisusHristos avea sã spunã mamei sale: �Femeie,iatã Fiul tãu. Apoi i-a spus ucenicului (pecare-l iubea ºi era alãturi): Iatã mama ta!...Din ceasul acela, ucenicul a luat-o pe ea lacasa sa� (Ioan,XIX.26-27). De atunci MaicaDomnului avea sã vieþuiascã în casa SfântuluiIoan Cuvântãtorul de Dumnezeu, precum ºiîn Biserica creºtinilor care se lãþea uimitorîn toatã lumea. Fiinþa ei era unitã pururea cuiubitul sãu Fiu. Adeseori ieºea pe MunteleMãslinilor, unde Fiul Ei Hristos Dumnezeus-a înãlþat la ceruri. Acolo îºi fãcearugãciunile sale minunate, în duh ºi în adevãr,un rãstimp de 11 ani. În dorinþa de a merge ºia privi faþa Fiului sãu, care ºedea de-a dreaptaTatãlui, ea se ruga Domnului cu multe lacrimifierbinþi, ca sã o ia la Dânsul, din aceastã valea plângerii ºi sã o ducã în bucurie nesfârºitã

ADORMIREA MAICII DOMNULUI �Prea Sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu milueºte-ne pe noi�

a cereºtilor locaºuri.Apropiindu-se vremea trecerii din viaþa

pãmânteascã în fericirea veºnicã, pe când seMuntele Mãslinilor, a venit la DânsaArhanghelul Gavril, aducându-i cuvinteîmbucurãtore de la Domnul, vestindu-i, cãpeste trei zile se va muta de pe pãmânt la cer.Aducându-i vestea despre ceasul despãrþirii,o ruga sã nu se tulbure, ci sã primeascãaceasta cu bucurie, fiindcã trece de aici laviaþa cea fãrã de moarte, ca sã petreacã acolosus în slava cereascã, în vecii vecilor, cuÎmpãratul slavei.

Îngerul îºi arãtã cã Dânsa va sta deasupramorþii: �preasfântã Stãpânã, nãscãtoare deDumnezeu � a zis îngerul - sã ºtii Sfinþia Tacã de azi a treia zi, Te vei muta de pe pãmântla cer.�

Vestea adusã de arhanghel a fost o mareºi dulce bucurie pentru Preasfânta Maicã -Fecioarã cãci se vedea petrecând în ceruricu Fiul ºi Dumnezeul Sãu.

Apoi, fãcându-ºi rugãciunile ºimulþumirile pe Muntele Mãslinilor, MaicaFecioarã s-a întors rânduindu-ºi casa ºi toatecele necesare pentru trecerea din viaþaaceasta. Slava divinã strãlucea de-a purureacu darul lui dumnezeu, reflectând luminaDivinã în jurul sãu cu putere mare.

Adunându-se mulþime de bine-crdincioºidin Ierusalim, împreunã cu Sf Ap. ºi Ev. Ioan,cu Sf. Ap. Iacob, primul episcop alIerusalimului, aprinzând lumânãri ºi tãmâindcamera, cu toþii se rugau.

Sfinþii apostoli au fost aduºi, prin minunedumnezeiascã de la marginile lumii. Întreaceºtia se afla ºi Dionisie Areopagitul, de lacare consemnãm acestea. Preacurata Maicalui Dumnezeu, plinã de bucurieduhovniceascã, binecuvântându-i i-aîmbrãþiºat pe toþi, mângâindu-i le-a zis:Bucuraþi-vã cã eu mã duc la Fiul Meu. Dar,deºi eu mã voi muta de pe pãmânt la cer totuºisã ºtiþi cã nu mã voi despãrþi de voi, nici detoþi aceea care mã vor chema, ci eu voimijlocii la Fiul Meu pentru voi ºi mã voi rugaLui pentru toþi creºtinii.

S-au întristat cu toþii ºi au plâns, cãcivãzând-o în trup li se pãrea cã însuºi Domnul

este în mijlocul lor, ºi multã mângâiere aveau.S-au bucurat cu toþii de bucuria Maicii carese ducea la cele sfinte ºi la veselia cea fãrãvedere, dar se întristau cã rãmâneau pepãmânt sãrmani, fãrã vederea ºi blândeþea ºifãrã sfintele poveþe ºi rugãciuni preaputernice.

Luându-ºi iertare de la toþi cei de faþã ºifãcându-ºi semnul Sfintei Cruci, s-a aºezatpe pat, a închis ochii, a pus mâinile pe pieptºi ºi-a dat duhul ei cel prea sfânt în mâinileFiului ei. Multe minuni s-au fãcut toþi orbii,ologii, ºchiopii ºi bolnavii care veniserã acolodin Ierusalim ºi din împrejurimi s-au fãcutsãnãtoºi, ca prin aceasta sã înþeleagã toþi, cãnu a adormit o femeie de rând ci Maica Fiuluilui Dumnezeu.

Acestea au trezit invidia ºi rãutateaiudeilor, încât unii doreau sã arunce jos depe umerii Apostolilor patul cel prea sfânt.Unul mai îndrãzneþ pe nume Antonie, s-aapropiat sã punã mâinile pe prea sfântul eipat. Dar, o minune! Toþi cei care voiau sãdea jos patul de pe umerii Apostolilor auorbit, iar celui care a îndrãznit sã atingã patulpe care se afla trupul Maicii Domnului, i s-au tãiat deodatã amândouã mâinile, de omânã îngereascã nevãzutã, iar el cãzând joscerea iertare Maicii Sfinte. Atunci Sf. Petru

luând de pe pieptul MaiciiDomnului ramura de finic pe careo adusese arh. Gavril a pus-o peochii celor orbiþi ºi deodatã s-aufãcut sãnãtoºi. Apoi a atins cuaceeaºi ramurã ºi mâinile celuilovit de pedeapsa lui Dumnezeu ºipe loc s-a vindecat, iar toþi strigauîntr-un glas; Mare este Domnulnostru Iisus Hristos, ºi prea curatalui Maicã, Prea Sfânta FeciorãMaria!

Trupul Maicii Domnului a fostaºezat într-un mormânt nou, depiatrã, între mormintele drepþilorei pãrinþi ºi al bãtrânului Iosif,lângã satul Ghetsemani. Trei zileºi trei nopþi s-au auzit cântãriîngereºti împrejurul mormântului.

Sf. Ap. Toma a ajuns prinrânduialã d-zeiascã abia dupãînmormântarea Maicii Domnului,fiind astfel întristat ºi mâhnit cã nul-a vãzut nici pe Hristos înviat întrecei întâi, întârziind ºi acum laAdormirea Maicii D-lui. Atunci,Sf. Apostoli, fãcând mai întâi sfatde obºte, au deschis mormântulMaicii Domnului, ca ºi Toma sãsãrute picioarele Prea SfinteiMaicii a Dumnezeu, în sicriu ºi sãia astfel mângâiere ºi nãdejde tare,cã este primitã ºi Evanghelia lui decãtre Iisus Hristos.

O MINUNE! Nu au aflat acolotrupul Prea Sfintei Fecioare Maria,ci numai giulgiul singur cãci Fiullui dumnezeu ºi Fiul dupã trup al

Fecioarei Maria a luat-o cu tot cu trup peMaica Sa la ceruri ºi a aºezat-o la locul pecare El singur îl ºtie.

A treia zi dupã înmormântarea PreaSfintei Nãscãtoare de Dumnezeu, pe când Sf.Apostoli Fãceau frângerea pâinii, au auzit unglas de cântare îngereascã. Ridicându-ºi ochiiau vãzut pe Preacurata Fecioarã, ºezând înmijlocul unei mulþimi de îngeri ºi strãlucindcu negrãitã slavã, a zis cãtre dânºii: ,,bucuraþi-vã, cãci eu sunt cu voi în toatezilele!�. Apostolii s-au umplut de bucurie ºiau zis: ,,Preasfântã Nãscãtoare de Dumnezeu,ajutã-ne nouã!� Astfel, Sf. Apostoli ºiîntreaga Bisericã Creºtinã s-a încredinþat, cãPreasfânta Nãscãtore de Dumnezeu a fostînviatã a treia zi de Fiul ºi Dumnezeul ei ºi afost luatã cu trupul la cer, unde împãrãþeºtecu El în vecii vecilor.

Pr. Aurel Avram

Biserica Adormirea Maicii Domnului Sãsãuº

4 GAZETA HÂRTIBACIULUIC

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck°

° °

2007°

Ce este P.O.R. ?Obiectivul global al Programului

Operaþional Regional - sprijinirea uneidezvoltãri economice ºi sociale durabileºi echilibratã teritorial, a tuturor regiunilorRomâniei, potrivit nevoilor lor specifice,îmbunãtãþirea mediului de afaceri ºi ainfrastructurii de bazã, pentru a face dinregiunile României, în special cele maislab dezvoltate, locuri atractive pentrumuncã, viaþã ºi petrecerea timpului liber.Reabilitarea ºi modernizarea reþelei dedrumuri publice a fost ºi rãmâne oprioritate în politica economicã aRomâniei. De asemenea, trebuie luat încalcul cã proiectul se înscrie în axaprioritarã 2 � Îmbunãtãþirea infrastructuriide transport regionale ºi locale, domeniulde intervenþie 2.1 - Reabilitarea ºimodernizarea reþelei de drumuri judeþene,strãzi urbane � inclusiv construcþia/reabilitarea ºoselelor de centurã. Mai mult,acest proiect este inclus pe lista proiectelorprioritare din cadrul programului POR2007-2013, aferente regiunii Centru.Proiectul contribuie la realizareaobiectivelor specifice aferente axeiprioritare prin îmbunãtãþirea accesibilitãþiiîn regiuni, prin creºterea atractivitãþii zoneipentru investiþii ºi dezvoltarea turismuluiºi implicit a regiunii, conducând totodatãla îmbunãtãþirea calitãþii vieþii.

De asemenea, investiþia îninfrastructura de transport va facilitaîmbunãtãþirea accesului pe pieþeleregionale, creºterea eficienþei economice,crearea condiþiilor pentru dezvoltareaschimburilor comerciale ºi a investiþiilorproductive.

Investiþiile în infrastructura detransport vor facilita îmbunãtãþireaaccesului pe pieþele regionale, creºtereaeficienþei activitãþilor economice,economisirea de energie ºi timp, creândcondiþii pentru extinderea schimburilorcomerciale ºi implicit a investiþiilorproductive. Dezvoltarea reþelei detransport va facilita, de asemenea,cooperarea interregionalã ºi va contribuisemnificativ la creºterea competitivitãþiiîntreprinderilor/firmelor ºi la atragerea denoi investitori în zonã, posibilitatea dedesfãºurare de noi activitãþi economice,creºterea mobilitãþii forþei de muncã.

Proiectul asigura conexiunea regiuniila reþeaua TEN sau reþeaua naþionalã dedrumuri, facilitând accesul din ºi înspreaceasta la nivel naþional ºi internaþionalprin intermediul:

- E 60 � frontiera Borº-Cluj Napoca-Tg. Mureº-Braºov-Ploieºti-Bucureºti-Slobozia-Constanþa

- E68 frontiera Nãdlac-Arad-Deva-Sebeº-Sibiu-Braºov

- E81 frontiera Giurgiu-Bucureºti-Piteºti-Sibiu-Cluj Napoca-Sat Mare-punctfrontierã Halmeu

- coridorul IV Pan European �frontiera Nãdlac-Arad-Deva-Sibiu-Ploieºti-Bucureºti.

Prin tema de proiectare modernizareatronsonului de drum km 3+500-km56+145 a drumului judeþean 106 se are învedere:

Realizarea terasamentelorPatul drumului în cazul terasamentelor

executate din pãmânturi necoezive sau încazul terasamentelor prevãzute cu stratede formã va avea aceleaºi pante în profil

Modernizarea drumului jude\eanSIBIU � Corn[\el � Al\îna- Bîrghi`-AGNITA

în fazã de studiu de fezabilitate � aºteaptã finanþarea!

transversal, aceleaºi declivitãþi în profillongitudinal ca ale suprafeþelorîmrãcãminþilor, admiþându-se aceleaºitoleranþe ca ale acestora.

Patul drumului judeþean în cazulterasamentelor executate din pãmânturicoezive, fãrã strat de formã vor avea opantã de minim 4 � 5% în profiltransversal.

În profil longitudinal vor avea aceleaºideclivitãþi ca cele ale suprafeþeiîmbrãcãminþilor, admiþându-se aceleaºitoleranþe ca ale acestora.

Realizarea pãrþii carosabileRealizarea capacitãþii portante a

drumului precum ºi optimizarea curbelorse va face conform standardelor învigoare. Drumul judeþean 106 are untraseu care urmãreºte formele de relieffavorabile dezvoltãrii unui drum de munte.Traseul studiat prezintã un numãr de 268curbe cu raze cuprinse între 14m ºi 200mun numãr de 5 curbe au raze mai micidecât raza minimã admisã pentrudrumurile de categoria IV.

Rezolvarea scurgerii apelor ºiconsolidãrilor de teren.

Principala problemã a drumului estegeneratã de scurgerea necontrolatã aapelor pluviale cãtre emisar generatã delipsa rigolelor, ºanþurilor, podeþelor ºi aconsolidãrilor etc. Lucrãrile de amenajareau în vedere ºi o rezolvare privindscurgerea ºi evacuarea apelor pluviale cudescãrcarea lor în zone lipsite de interessau spre receptorii pluviali din zonã.Realizarea sistemului de colectare a apelorpluviale se va realiza prin ºanþuri dinpãmânt ºi betonate, apoi vor fi dirijate spreemisar prin podeþele existente carenecesitã reparaþii ºi lucrãri de întreþinere.Au fost proiectate ºi vor fi amplasate unnumãr de 388 de podeþe tubulare învederea rezolvãrii problemei scurgeriiapelor.

Realizarea drumurilor lateraleAvând în vedere traficul rutier existent

ºi în perspectivã se impune amenajarea acelor 32 de drumuri laterale existente ºi acelor 6 intersecþii cu structurã rutierã decirca 30 ml cu structuri asfaltice aplicateca ºi pe drumul reabilitat. Se va avea învederea semnalizarea rutierã verticalã ºiorizontalã conform normelor în vigoareprivind siguranþa circulaþiei rutiere.

Siguranþa ºi amenajarea circulaþieiSe vor executa:- 40 de indicatoare rutiere

- 2000 ml parapeþi proiectaþi- 8212 ml parapeþi existenþi - se vor

repara, îndrepta ºi revopsi parapeþiideterioraþi

- Realizarea marcajelor atât pietonalecât ºi auto

Amenajare parcãriPe DJ 106, datoritã existenþei

obiectivelor turistice ºi monumenteloristorice din zonã este necesarã amplasareaa douã parcãri. Parcãrile vor fi amplasatedupã cum urmeazã:

- parcarea 1- lângã mãnãstireaÞichindeal, loc de pelerinaj ºi obiectivturistic. Parcarea are ca scop evitareaproblemelor de trafic ºi în acelaºi timpconduce la îmbunãtãþirea circulaþiei dinzonã prin evitarea strangulãrii circulaþiei,având o suprafaþã de 1500 m2.

- parcarea 2 � lângã comuna

Bârghiº, loc în care DJ 106 seintersecteazã cu DJ 141 (Bârghiº �Mediaº), totodatã reprezentând legãturadintre DJ 106 ºi DN 14. Suprafaþa parcãriiva fi de 300 m2)

Amenajarea staþii autobusAvând în vedere traficul rutier existent

ºi în perspectivã, cât ºi dezvoltarea zoneidin punct de vedere social, economic,turistic ºi cultural se impune reevaluareastaþiilor de autobus care în momentul defaþã sunt degradate fizic ºi moral.

Pe traseul DJ 106 între KM 3+500 �

56+145 sunt un numãr de 15 staþii deautobus în localitãþile : Daia, Caºolþ,Cornãþel, Hosman, Fofeldea, Marpod,Tichindeal, Nocrich, Alþâna, Beneºti,Vecerd, Ighiºu Vechi, Bârghiº, Coves,Agnita. Staþiile de autobus vor fi prevãzutecu alveole delimitate cu borduri ºicopertine cãlãtori.

Lucrãri de reabilitare la 15 poduriaflate pe DJ 106

În cadrul acestei activitãþi vor fireabilitate 15 poduri de pe tronsonul careva fi reablilitat prin acest proiect, poduricare necesitã reabilitãri substanþiale dincauza stãrii degradate în care se aflã lamomentul actual.

Cele 15 poduri vor necesita în generalurmãtoarele lucrãri:

- demolarea trotuarelor, a bordurilordalei, prapeþilor ºi desfacerea straturilorcãii pânã la partea superioarã a structuriide rezistenþã

- realizarea unei plãci de suprabetonarecare sã permitã realizarea pãrþii carosabileºi a trotuarelor

- reafacerea tuturor straturilor cãii(hidroizolaþie, protecþie hodroizolaþie,beton asfaltic pentru poduri)

- continuizarea cãii pe pod- refacerea protecþiei podurilor- reparaþii la betoanelor degradate din

elevaþie ºi banchetele infrastructurilor- refacerea la sferturile de con ºi

realizarea de scãri ºi casiuri- realizarea unor orificii la partea

inferioarã a fâºiilor cu goluri pentru aerisireºi evacuarea apelor infiltrate

- prevederea de parapet pietonal- calibrarea ºi curãþarea albiei- lucrãri de apãrarea în albie pe ambele

maluri, în amonte ºi aval- refacerea structurii rutiere pe rampe- completarea fundaþiei la anumite

poduri

- refacerea aripilor din betonLucrãrile menþionate mai sus au un

caracter general, luând în considerarestarea de degradare diferitã a fiecãrui pod.

Sã sperãm cã în curând � estimarea estede, minim trei ani - acest drum principalde acces, paralel cu valea Hârtibaciului, vafi un drum european ºi va asigura un traficcivilizat, plin de facilitãþi ºi lipsit denelipsitele gropi !

Sintezã prezentatã cu sprijinul C.J.Sibiu

Marius Halmaghi

(continuare din pagina 1)

GAZETA HÂRTIBACIULUI°

°

°

°

2007 5

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

(continuare din pagina 1)Obiºnuiþi cu festivalurile din

România, programul a fost pregãtitpentru prezentarea unor spectacole pescenã, în compania altor ansambluristrãine. Dar spaniolii le-au oferit osurprizã. La ei festivalurile nu suntspectacole de week-end, ci o serie demanifestãri culturale elaborate, ce þincâte o sãptãmânã.

Aºa se face cã la Almeria, � osplendidã staþiune în sudul Spaniei �informaþi cã vor participa la o paradã aporturilor populare, s-au trezit implicaþiîntr-o paradã de carnaval, cu clovni, carealegorice, muzicã zgomotoasã, culocuitorii oraºului înºiraþi de-a lungul a5 km de strãzi, dispuºi sã aplaude ºi sãse bucure de marele spectacol, ce aînceput vinerea ºi urma sã se încheieduminica urmãtoare, timp în care aulucrat numai cei din serviciul public,restul fiind liberi. Carele alegoricereprezentau animale marine, peºti,balene, cãluþi de mare etc, ºi erau plinecu copii între 5 ºi 15 ani, îmbrãcaþi încostume spaniole ºi dotaþi cu multeconfetii ºi panglici multicolore pe carele aruncau spre spectatori. În jurulcarelor alegorice, pãrinþii copiilor îiaprovizionau permanent cu material dearuncat. Între carele alegoriceansamblurile folclorice din Chile,România, Turcia, Serbia, Finlanda,Republica Buriatia ( un stat din Siberiacu locuitori de origine mongolã) ºiSpania.

CU JIANA ~I @NV}RTITA @N CARNAVALDupã o numeroasã fanfarã spaniolã,

30 de chilieni în costume viu colorate,cu pene pe cap, dansau drãceºte în stilincaº, pe o muzicã formatã din 10suflãtori ºi 5 toboºari cu instrumente dediferite dimensiuni ce accentuau ritmul.Urmau agniþenii în costume alb- negru,fãcând paºi de jianã acompaniaþi deacordeon. În urma agniþenilor, ansambulturcesc colorat ºi el, dotat cu clarinete ºi

tobe, din care una uriaºã pe care, cel careo bãtea cu mare duºmãnie, a reuºit s-ospargã înainte de sfârºitul paradei. Puþineºanse pentru agniþeni de a atrage atenþia.

Dar a venit ºi rândul spectacolelorprezentate pe scenã ori pe terase, ºi aicifrumuseþea costumului ºi a jocurilorprezentate a atras aplauzele spectatorilorºi atenþia edililor, care au considerat cãacestea sunt cele mai potrivite, pentru arealiza cadrul necesar deschideriioficiale a unui târg de ceramicã. Aºa cãechipa din România a fost invitatã sãparticipe la acest eveniment, la care dupãun scurt spectacol, fete frumoaseîmbrãcate în alb-negru, au þinut panglicaºi au oferit foarfeca primarului ºioficialilor locali pentru a inaugura târgulolarilor, în versiune spaniolã.(Versiuneasibianã e mai spectaculoasã ºi maifrumos coloratã.) În ziarul localfotografia ansamblului agniþean a apãrutîn trei numere.

Dupã o sãptãmânã de spectacolefestivalul internaþional de folclor � FeriaAlmeria 2007� s-a încheiat tot cu oparadã de care alegorice, cu eroi din

lumea copilãriei (Albã ca zãpada,Mickei-mouse, prinþi ºi zâne etc.) plinede prichindei mai mici ori mai mari, cearuncau confetii, panglici ºi flori, cuaceleaºi ansambluri dansând printremulþimea venitã sã se distreze. De dataaceasta parada a fost deschisã deansamblul spaniol, dansând în ritmuri debolero, tango, alegrias ºi malagvenia,urmaþi de agniþeni cu ritmuri de jianã,învârtitã ºi haþeganã, iar dupã eifinlandezii cu polcã ºi valsuri. Gãlãgioºiºi coloraþi turcii ºi chilieni au fost lãsaþisã încheie spectaculoasa paradã.

Dupã Almeria a urmat oraºul Teruel,aflat în zona central esticã a Spaniei. Aicice-a de-a 21 ediþie a FestivaluluiInternaþional de Folclor �Muestra deTeruel� s-a desfãºurat sub umbrainiþiatorului sãu, folcloristul RamonCalve Visa care a decedat cu treisãptãmâni înainte de festival. În memorialui, în parcul unde s-au þinut principalelespectacole a fost plantat un palmier ºi afost descoperitã o placã comemorativã,eveniment la care au luat partereprezentanþii participanþilor la festival.

La acest festival au fost invitateansambluri profesioniste din Brazilia,China, Finlanda, Italia, Mexic, Serbia,Ucraina ºi de amatori din România,Grecia ºi Spania. Dacã paradele dinTeruel nu au mai avut aspectul

spectaculos, de carnaval ca cel dinAlmeria, în schimb au fost realizate douãgrandioase spectacole tematice,concepute ºi realizate de trei coregrafidin Spania, Italia ºi Rusia.

Primul a avut ca temã unitateaspiritualã reprezentatã prin diversitateadansurilor. Dupã ce fiecare ansamblu aavut la dispoziþie 15 minute pentruprezentarea unui scurt spectacol, pe unfond muzical sugerând pacea mondialã,fiecare ansamblu a intrat în scenã cu unmoment folcloric reprezentativ ºirãmânând acolo au încadrat, în miºcãride dans ansamblul italian care aprezentat, prin costume ºi dansurisugestive, momente istorice, începând cuEgiptul antic ºi pânã la crearea Spanieimoderne, totul fiind însoþit de proiecþiipe fundalul scenei. Spectacolul a fostîncheiat cu cântece ºi dansuri din mexic,cu mare prizã la spanioli care seconsiderã pãrinþii spirituali aimexicanilor.

Al doilea mare spectacol unitar aavut ca fond muzical dansul grecescSyrtaki, pe muzica lui Mikis Teodorakis,ºi a fost dedicat imigranþilor din Africa,fiind evocate dramele ºi sacrificiileacestora, în aventura de a strãbateMediterana pentru a-ºi gãsi un traidecent.

Între cele douã mari spectacoleansamblurile au prezentat momentefolclorice pe scena din Teruel ºi în sateledin împrejurimi. La acestea agniþenii aufost îndelung aplaudaþi, mai ales despectatorii români, veniþi din toatãprovincia sã asculte cântecele ºi sãrevadã jocurile româneºti. ªi agniþeniiau cântat ºi au jucat pentru românii cepoartã cu ei dorul de casã.

ªi pentru cã în cadrul festivaluluitimpul acordat nu a permis un spectacolmai amplu, ansamblul Cununa a fostinvitat de agniþenii din zonã, sã prezinteun spectacol complet în localitateaDaroca. Aici au fost primiþi cu dragosteºi bucurie, cu mici grãtare, bere, vin ºipâine ca acasã de cei pe care dorinþa dea trãi omeneºte i-a dus pe meleaguristrãine. ªi agniþenii le-au dãruit unmoment de trãire româneascã de jocuriºi cântece de acasã.

Pe scena amplasatã în mijloculsatului spaniol, s-a jucat ca pe Hârtibaciºi în Mãrginime, iar Ionuþ Precup ºi

Alieana Vecerzan, acompaniaþi la orgãde Paul Oancea i-au încântat pe româniºi i-au uimit pe spaniolii obiºnuiþi sã-ivadã pe aceºtia numai muncind.

Dupã spectacol a urmat o petrecereîn stil tradiþional încheiatã cu îmbrãþiºãriºi pupãturi între cei ce plecau ACASúi cei ce rãmâneau sã se bucure decâºtigul muncii lor în locuri strãine.

Deºi obosiþi, membrii ansambluluinu au putut refuza invitaþia francezilordin St. Heand, unde cu o lunã în urmã acântat corul Sf. Nicolae din Agnita, ºifãcând un ocol le-au prezentat ºi acestoraun spectacol de autentic folclortransilvan.

Lungul ºi obositorul turneu a fost unprilej pentru membrii ansambluluiagniþean de a simþii cã ºi ei reprezintã oparte din tezaurul spiritual românesc cãpot dãrui bucurie ºi frumuseþe alãturi dealte ansambluri din lume. A fost un prilejde mândrie de a reprezenta Româniajucând sub lumina tricolorului.

I Bârsan

6 GAZETA HÂRTIBACIULUI 2007

Sintezã dupã �Cereale ºi Plantetehnice� nr. 7/ 2007 AGRIS � RedacþiaRevistelor Agricole � pag. 2

Exploataþiile agricole comerciale � de tipeuropean � sunt forme complexe deorganizare a proprietãþii ce pun în valoarepãmântul, animalele ºi celelalte mijloace deproducþie (aparþinând unuia sau mai multorproprietari). Limitele minime pentru acesteasunt urmãtoarele:

- în sectorul vegetal:- cereale, plante tehnice ºi medicinale �

în zona de câmpie 110 ha, iar în zona demunte pe pajiºti naturale cultivate ºi/sauculturi furajere � 25 ha

- pentru legume � 2 ha- plantaþii de pomi ºi pepiniere � 5 ha- cãpºunerii, arbuºti fructiferi � 1 ha- plantaþii de vii nobile, de pepiniere ºi

de hamei � 5 ha- sere ºi solarii � 05 ha- ciupercãrii � 0,2 ha- în sectorul animalier, prin exploataþie

agricolã se înþelege:- vaci de lapte sau bubaline � 15 capete- taurine la îngrãºat � 50 capete- oi sau capre � 300 de capete

Sursa: revista �Zootehnie ºi MedicinãVeterinarã� � nr. 8/2007 AGRIS � redacþiarevistelor agricole, pag. 8

Cele mai mari efective de bubaline suntîn judeþele:

- Sãlaj � 14.527 capete- Cluj � 9.602 capete- Maramureº � 6.493 capete- Bihor � 7.340 capete- Braºov � 5.343 capete- Satu Mare (5.016 capete)În sudul þãrii bubalinele mai

supravieþuiesc în judeþele Teleorman (812capete), Giurgiu (450 capete), Olt (223

capete). Dacã în judeþele Sibiu (efectivul laSibiu nu este menþionat), Braºov ºi Cluj,bivoliþele se cresc pentru producþia de lapte� în judeþele Sãlaj ºi Bihor exploatareabubalinelor se face pentru carne ºi lapte.

Numãrul total al fermelor de creºtere abubalinelor � cuprinse în Controlul Oficialal Producþiei este de 78.

Producþia de lapte a bubalinelor este �în medie � de 1.700 litri pe lactaþie, cu 132kg grãsime purã (un procent de 7,49 %) � cudiferenþe între zonele de creºtere din þarã.

La laptele de bivoliþã nu existã cotemaxime de producþie, U.E. încurajând astfelcreºterea ºi exploatarea acestora!

Cre`terea bivoli\elor � o speran\[pentru agricultorii români!

Oportunitãþile pentru prelucrarea laptelui debivoliþã sunt foarte mari putându-se lansa pepiaþã o serie foarte variatã de produse,inclusiv în amestec cu laptele de vacã.

Cele mai apreciate preparate, din laptelede bivoliþã, sunt brânzeturile cu conþinut marede grãsime, smântâna, untul ºi gheea,respectiv preparatele dietetice acide (iaurtulºi chefirul) La noi, sortimentele fabricate încantitãþi mari sunt brânza telemea ºi brânzaFeta - ambele conservate în saramurã; încantitãþi mici sunt sortimentele fermentate(Vlãdeasa ºi Braºoveana). Toate acesteproduse sunt adevãrate oportunitãþi la export,fiind puternic solicitate de cãtre clienþii

avizaþi ºi firme exportatoare!Ca sursã alimentarã deosebitã cu o

valoare biologicã ridicatã � laptele în stareproapãtã sau sub forma produselor derivatelactate este o resursã cu un mare potenþial dedezvoltare.

Dacã, în prezent, mai este posibil sãbatem la poarta unui þãran � crescãtor debivoliþe � ºi sã ne dea prisosul de lapteexistent, în curând vom putea constata cãmici/ mari firme producãtoare de brânzeturivor ºti sã exploateze golul de producþieexistent ºi - cu o bazã tehnicãcorespunzãtoare vor da lovitura!

Oportunitãþile existã � ºtim sã profitãm?

PENTRU O AGRICULTUR{ ECOLOGIC{!

Exploata\ia agricol[ de tip european!

- cai de rasã � 15 capete- cai la îngrãºat � 50 de capete- porci � 100 capete- alte specii de animale � 100 de capete- gãini ouãtoare -2000 de capete- pãsãri pentru carne � 5000 capete- staþii de incubaþie � 200.000 de capete- alte specii de pãsãri � 1000 capete- apiculturã � 50 de familii- struþi � 15 capete- iepuri � 500 capete- animale de blanã � 100 capete- în sectorul piscicol, exploataþiile sunt

definite astfel:- bazine amenajate pentru producerea

puietului de peºte � 10 ha- bazine amenajate pentru producerea

peºtelui de consum sau pãstrãvãrii � 20 ha

Exploataþiile pot fi ºi mixte ºi vor fiformate din cote-pãrþi ale dimensiunilor carevor da un întreg, prin cumul de activitate.Suprafeþele exploataþiilor agricole dinsectorul vegetal pot fi formate din max. 4trupuri. Exploataþiile agricole cu dimensiunisub limitele stipulate sunt considerateexploataþii agricole familiale.

- prima ediþie �organizat de Consiliul Local � Primãria comunei Moºna ºi

Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu

FESTIVALUL VERZEI LAMO~NA � MESCHEN

Duminicã - 7 octombrie 2007

Din programul manifestãrii:ora 10,00 � primirea invitaþilor la Primãria comunei Moºnaora 10,15 � Sesiunea de Comunicãri ºtiinþifice: �Agricultura tradiþionalã încotro?�ora 12,00 � Deschiderea oficialã a manifestãrilor în centrul localitãþii

Program folcloric cu expoziþii cu vânzare a produselor agroalimentare.Organizatorii pregãtesc o manifestare cu multe surprize - unicã în judeþul

Sibiu � atât prin spaþiul neconvenþional ce valorificã patrimoniul local cât ºi prindelicatesele culinare asigurate de gospodarii din Moºna.

Veniþi la Moºna - în prima duminicã a lunii octombrie � sã petreceþi o zi îngospodãrii tradiþionale ºi sã savuraþi produsele ecologice locale.

GAZETA HÂRTIBACIULUI2007 7

Portul popular sãsesc pe valea Hârtibaciului

@N LUNA OCTOMBRIEESTE ZIUA LOR

Folclor cules de Mircea Dr[gan

Mai apleacã-te în jos;Sã mã urc în vârfu�tãu,Sã mã uit în satu� meu.Sã vãd ºura ºi casa,Pe mama ºi pe tata.Rãu îi, doamne, prin strãini,Ca desculþ prin mãrãcini.Mãrãcinii rãu te-nþapã,Strãinu� rãu te-apasã..Am auzit din bãtrâniCã-i rea viaþa în strãini.Am auzit, n-am crezut,Soarta m-o dus de-am vãzut.

Curceanu Emilia (n.Sbârcea-Retiº), 41 de ani, Agnita, 5V

1988

Marcu Ana Agnita 4 oct. 81 de aniBotoº Ana Alþâna 5 oct 81 de aniDragoman Ana Þichindeal 6 oct 96 de aniMicloº Rozalia Alþâna 8 oct 84 de aniHuciu Zenovia Alþâna 10 oct 80 de aniBrezae Eufimia Alþâna 13 oct 82 de aniBasarabã Livia Beneºti 16 oct 86 de aniLenghel Paraschiva Alþâna 19 oct 83 de aniIrod Anica Alþâna 23 oct 82 de aniVulcan Ana Alþâna 24 oct 83 de aniIenciu Maria Þichindeal 25 oct 99 de aniRãu Ana Alþâna 25 oct 88 de aniTatu Amalia Alþâna 28 oct 84 de aniBârsan Elena Alþâna 28 oct 81 de ani

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã, dragoste ºi bucurii dinpartea urmaºilorNotã: Rugãm preoþii sã reactualizeze listele celor vârstnici ºi necerem scuze dacã în listele care le avem, au apãrut modificãri pecare nu le cunoaºtem.

RÃSPÂNDIRE

Cuvântul �dor� stã risipit peste totCa ºi cum ar fi cel mai ieftin la preþ,El umblã sau zboarã, ne petrece înotPrin bazarul ciudat, însolit ºi mãreþ.

Pe uliþe lungi, cu tarabe mizereCu negustori deochiaþi ºi cu falºi precupeþiUnde se cheltuiesc vise, utopii ºi himereÎn viaþã se dã pe nimic- dacã vreþi-Întâlnim expresia �dor� întotdeauna sub preþ.

Aflând cuvântul �dor� aerul e deja mai subþireCãci plãmânii se fac niºte spaþii de vid.Înãuntrul lor, sângele cel contaminat de iubireÎncearcã sã vindece rãni ce nu se închid

Gãsim cuvântul �dor� din belºug în tristul bazarAlãturat durerii ºi adãugat dorinþeiTradus doar prin lacrimi cu sensul amarCuvântul �dor� ne lãmureºte adâncul fiinþeiUnde speranþa cea vie ucide cuvântul �zadar�.

ARHITECTURA LUI

La baza lui sunt visele care se împletescJur- împrejurul coloanei bine definite a ursiteiE ca o dantelã urzitã din fir nepãmântescSubþire la zbaterea inimii- chinuitei.

Sunt visele întâi ºi-ntâi la temelieªi ochiul nedormit al memoriei le tot naºte,Le creºte prin oglinda amintirilor, cea vieDând sufletului supliciul de a se cunoaºteªi cep remuºcãrii târzii ce are sã-i vie!

Tot la baza lui e durerea, cãrãmidã arzândã de tinã,O apã ºi-un lut zidãria, multã apã ºi lut!Chiar ºi ochiul meu cel atât de flãmând de luminãAfarã de lacrimi, doar din þãrânã-i fãcutCa ºi chipul meu cel întotdeauna de vinãDe luminã anume, de neprefãcut!

Construcþia �dor� o închipuim mai departeAtât de înaltã încât despicând suferinþaPãtrunde târziu în zona speranþei deºarteUltima care se mai poat vedea cu fiinþaªi cea mai mare înfrângere în afarã de moarte!

ªi-o sã vedem altã datã pe o altã filã de carteDin bazarul cel trist negustoritã �credinþa�

DIN BAZARULCUVINTELOR VII- DORUL

Maria Drãgan - Agniþeancã originarã din Sãsãuº

STRIGÃTURI DIN MOVILE

Mînã caii, pogãnici,Cã-þi dau fuior sã-þi faci bici.Ca sã mîni caii mai tare,S-ajungeþi în sat cu soare,Sã vã vadã oameniiPentru ce-ai bãtut caii.Pentru-o rugã înfloritã,Pentru o fatã vestitã.Cã nu-i cu haine cumpãrate,Cã-s de mîna ei lucrate.

O, drãguþã de mireasã,Ca garoafa din fereastrã.Tînãrã ºi frumuºea,Parc-ar fi o viorea.

Vai de mine ce de om,Pare c-a-nflorit un pom.Da nu-i pom cu frunzã deasã,Cã-i nunta noastrã aleasã.ªi nu-i pom cu multe flori,Cã sînt fete ºi feciori.

Mîndruliþã, draga mea,Tot aºa þi-a zis lumeaCã nu te mãriþi de rea;Dar þi-ai pus pe cap cununãªi te-ai mãritat de bunã.

Poþi sã fii, mire-mpãcatCe mireasã þi-ai luat.ªtie þese, ºtie coaseªi poartã haine frumoase.Meºterã la cusãturãªi la vorbele din gurã.ªtie pâinea s-o frãmînteªi pe om cum sã-l invite.ªtie pâinea cum se coaceªi o hainã cum s-ombrace,De, la cine-o vede-i place.

Floricica fragilor,Uitaþi-vã, dragelor,ªi pretine, ºi duºmane,La caru� nostru cu haine.Tot cu haine îndoite,Neveste-frumos gãtite.Uitaþi-vã, dragelor,La alesul vãrgilor.Care vreþi s-aveþi la fel,Haideþi sã vã dãm model.

Foicicã de pe ºes,Ai ales, fatã, ales.Dintr-un buchet plin de flori,Dintr-o frunte de feciori.Ai ales ºi ai luat

Ce þi-a fost þie mai drag.Ai luat fir de siminic,Fecior frumos ºi voinic.Ai luat fir de busuioc,Fie-þi, fatã, cu noroc.Soacrã micã, fii voioasã,C-ai crescut fatã frumoasã.Frunoasã ºi aºezatã,De tot satul lãudatã.

Aºa zice mirele:Þine-mi, Doamne, zilele;ªi mie, ºi mîndruþii,Sã putem bine trãi.

Frumoasã-i mireasa noastrãCa o floare din fereastrã.Are faþã roºioarãCa o floare de vioarã.

Bãdiþã, vrîstã cu flori,Te-am dorit de-atîtea ori.

Nu degeaba te-am dorit,Cã tu mi-ai fost rînduit.La casa cu grãdiniþãªi-a gãsit badea mîndruþã.Grãdiniþa are flori,Mîndra-frumoºi ochiºori.Grãdiniþa are fragi,Mîndra are ochii dragi.

Vã uitaþi, dragilor, bineOri la haine, ori la mine.Cari nu ºtiþi sã numãraþi,Staþi numai ºi ascultaþi,Cã vã spunem pe de rostCu toatele cîte-am fost.Trei în vargã, trei în iþe,Trei de lînã, trei pestriþe.Trei de tort, trei de bumbac,Trei cusute dupã ac,Patru de pus pe strijac.Ladã, þol, douã strijace,Spuneþi la car� nu vã place.

MUNTE,MUNTE,

BRADFRUMOS,

Nicu Ganea

Mai avem vreo zece mese,Vreo ºase perini alese.Trei pui mici sã nu uitãm,Staþi numai cã numãrãm.Uite una, uite douã,Haideþi sã vã dãm ºi vouã.Uite douã, uite trei,Toate-s ,dragã, ale ei.Uite trei ºi uite patru,Nu-s aduse de la altu�.Uite patru, uite cinci,Toate-s numai cu arnici.Uite cinci ºi uite ºase,Tot cu plesne de mãtase.Uite ºase, uite ºapte,Tot cu mîna ei lucrate.Uite ºapte, uite opt,Numãraþi cã nu mai pot.Foaie verde ca iarba,Da de-om deschide lada,Noi alte v-om arãta.Cã-i plinã cu haine multe,De n-or încãpea prin curte.Îs frumoase ºi brodate,Tot de mireasã lucrate.

Fetele cele-mbrãcateToate stau nemãritate.Iarã noi, care n-avem,Le facem cum le putemªi toate ne mãritãm.Le facem pe rînd, pe rîndªi ne mãritãm curînd.

STRIGÃTURI DIN SÃSÃUªI

Tu mireasã, draga mea,Nu hi cu inima rea,Cã ce te duci de-aicea.Curtea-i bunã, la loc bun,Mirele-i ca un pãun.Curtea-i bunã, la loc larg,ªi mirele-i ca un steag.

Uitã-te, mireasã, roatã,C-aici o vint lumea toatã.ª-o vint ºi duºmanii tãiªi sã uitã cu ochi rãi.Uitã-se pân-or plezni,Unde eºti tu, ei n-or hi.Uitã-se pân-or crepa,Unde stai tu, ei n-or sta.

Mirele nost� -ca un miel,Multe-ar hi vint dupã el.Asta o fost mai aproape,Le-o fãcut ciudã la toate.

Foaie verde trei smicele,Noi vrem perini ºi perdele,C-aþi avut vreme de ele.

Sã dea Dumnezeu norocDac-am vint atâta loc.Sã dea Dumnezeu trai bunDac-am vint atâta drum!

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Lucia Letiþia Rodina, Marius Halmaghi,

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

FIRMA AUTORIZATÃ ISCIR PENTRUMONTARE/INSTALARE

CENTRALE TERMICE PE LEMNEªI COMBUSTIBIL GAZOS

AGNITA STR. 1 DECEMBRIE NR. 30TEL./FAX: 0269-513396

TEL. MOBIL: 0788-601031

OFERIM O GAMÃ VARIATÃ DEPRODUSE

ELECTRONICE ªI ELECTROCASNICELA PREÞURI ATRACTIVE

POSIBILITATE DE PLATÃ ªI ÎN RATE

8

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

°

°

°

°

2007

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112

orele 800 - 1500

Nu-þi lãsa goalãCutia poºtalã!

Pentru informaþii zilniceAbonaþi-vã la cotidianul

Tribuna

S.C. MODEST IMPEX SRL

Vrei sã-þi repari, sã-þi modifici ori sã-þi faci o casã? O problemãdestul de simplu de rezolvat, dacã te adresezi firmei S.C MODESTIMPEX SRL din Agnita. Aceasta oferã tot ce este necesar, de labalastru pentru fundaþie pânã la materiale de finisaj.

Ai nevoie de constructori ? Firma S.C. MODEST IMPEX SRL,are o echipã de construcþii cu personal specializat ºi autorizat,care oferã garanþie pentru lucrãrile executate.

Vrei aparaturã electro-casnicã, obiecte de uz gospodãresc orimateriale utilizabile de calitate garantatã ºi la preþuri fãrãconcurenþã ? La S.C. MODEX IMPEX SRL, gãseºti cea maivariatã gamã cu aceste produse.

Ai nevoie de o anumitã culoare de vopsea ? LA S. C. MODESTIMPEX SRL, dureazã mult pânã te hotãrãºti ce alegi din cele 3000de nuanþe din culorile curcubeului. Pe urmã cu ajutorulcalculatorului, în cinci minute primeºti vopseaua de culorea aleasã.

Nu-þi ajung banii ? De la S.C MODEST IMPEX SRL , poþicumpãra orice cu credit bancar.

S.C. MODEST IMPEX SRL, este unicul furnizor din zonãpentru produse ROMSTAL.

S.C. MODEST IMPEX SRL, asigurã transportul gratuit alproduselor, în Agnita, Ruja ºi Coveº ºi cu preþuri mici în altelocalitãþi.

DACÃ NU CREDEÞI TOATE ASTEA, PUTEÞI VERIFICA.Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX SRL, amabil ºi bine

calificat, din unitãþile de pe Aleea Castanilor ºi str. Mihai Viteazu,va confirma, dându-vã ºi detaliile necesare.

Firma SC MODEST IMPEXSRL, furnizor de produse ºiservicii de cea mai bunã calitatele ureazã beneficiarilor ºicolaboratorilor ca în 2007 sã sebucure de împliniri ºi succese. Levom fi alãturi celor care au nevoiede noi. LA MULÞI ANI!

Obiºnuita liniºte duminicalãa sãsãujenilor a fost întreruptãduminicã 23 sept. de un numãrmare de oaspeþi, veniþi sã-lviziteze cu ocazia includeriiacestui sat în cadrul EcomuzeuluiRegional Sibiu, alãturi de Sãliºte,Gura Râului, Biertan, Moºna ºiValea Viilor. Reprezentanþi aiMuzeului Astra, DirecþieiJudeþene de Culturã, PrimãrieiSibiu, Primãriei Agnita,Inspectoratului ªcolar JudeþeanSibiu, reprezentanþi ai fundaþieifranceze �Gaia Heritage�,arhitecþi ºi alte personalitãþi deculturã din judeþ au þinut sã iaparte la acest eveniment prin carevalorile spirituale ale uneicomunitãþi urmeazã sã fie puse învaloare ºi incluse în patrimoniulcultural.

Preºedintele asociaþiei�Ecomuzeul Regional Sibiu�Marius Halmaghi ºi-a luat rolulde ghid, prezentându-levizitatorilor valorile depatrimoniu din Sãsãuº, caretrebuie pãstrate, ocrotite ºivalorificate, fiind reprezentativepentru cultura din zona vãiiHârtibaciului.

Vizita a început în casaMariei Drãgan, care a realizat ointeresantã expoziþie de þesãturiºi costume populare, ºi una depãpuºi, reprezentând o nuntãþãrãneascã cu miri, nuni, stegarºi nuntaºi, în care costumeletradiþionale locale suntreprezentate cu toate detaliile. Aufost vizitate apoi ºi altegospodãrii ºi case, în carespecificul arhitectonic ºietnografic este bine conservat ºipãstrat. În micuþa bisericã greco-catolicã, adusã din Vurpãr în1927, a fost organizatã oexpoziþie cu obiecte de cult,

ECOMUZEULA AJUNS ~I LA S{S{U~

fotografii, þesãturi ºi obiecte deartã popularã.

Obiectivul cel mai importantal vizitei a fost biserica ortodoxãridicatã în 1780, a cãrui picturã afost realizatã de renumiþii pictoriGrecu, veniþi din ÞaraFãgãraºului ºi stabiliþi în Sãsãuº.Din pãcate atât construcþia cât ºipicturile de mare valoarepatrimonialã sunt într-un avansatproces de degradare ºirestaurarea lor necesitã fondurimari, pe care deocamdatã nimeninu le asigurã.

Vizita s-a finalizat la ºcoalaconstruitã în 1927 cu banii donaþide cei plecaþi în America. Peatunci cei care plecau sã facã baniprin alte pãrþi contribuiau la

ridicarea unor lãcaºuri în satelelor.

Locuitorii Sãsãuºului s-auarãtat bucuroºi de oaspeþi,mulþumiþi cã la ei sunt case ºigospodãrii vechi tradiþionale carese folosesc încã ºi se pãstreazã,ºi vor sã gestioneze acestpatrimoniu pentru o dezvoltaredurabilã a satului lor.

Sãsãuºul aparþine de comunaChirpãr dar din pãcate nici unreprezentant al Primãriei ori al alConsiliului Local nu au fostprezenþi la acest importanteveniment al comunei.Singurelepersoane oficiale locale au fostpreoþii din Chirpãr ºi Sãsãuº careþin sã se implice în viaþaeconomicã a localitãþii.

I. Bârsan

De aceea trebuie sã neîntrebãm din când în când �ce sepierde atunci când ceva se câºtigã�.ªi dacã am câºtigat confortulautostrãzilor, al supermarketurilorºi al birourilor high-tech (necesarede altfel) sã avem grijã sã nupierdem priveliºtea unui lan degrâu, mireasma unei livezi saufoºnetul unui basm ºi savoareatârgului sãtesc sau fascinaþia slujbeide înviere într-o bisericuþã de þarã.

Am speranþa cã acest ghid,pornit din iniþiativa ConsiliuluiEuropei ºi susþinut de MinisterulTransporturilor, Construcþiilor ºiTurismului, va reorienta lumearuralã. Prinsã într-un efort disperatpentru a-ºi construi viitorul, aceastatrebuie sã-ºi facã timp sãrecupereze trecutul ºi sã-ºiregãseascã sufletul.

Gheorghe PãtraºcuDirector General

M.T.C.T. � Direcþia GeneralãAmenajarea Teritoriului

Urbanism, Politica Locuirii(din prefaþa lucrãrii)

GHIDUL DEVALORIFICARE A

PATRIMONIULUI RURAL(continuare din pagina 1)