Ghidul Månåstirii

Dervent

istorie

patrimoniu

surse de tåmåduire

Peis

aj

do

bro

gean

Peis

aj

do

bro

gean

Dobrogea ¿i Apostolul Andrei

În Dobrogea, cre¿tinismul a påtruns încå din primele veacuri ale ereicre¿tine. Dobrogea, pe care romanii o numeau Scythia Minor, estestråvechi påmânt geto-dacic cuprins între Dunåre ¿i Marea Neagrå ¿iprima provincie a vechii Dacii care a intrat în legåturå directå cu cul-tura greco-romanå ¿i cu cre¿tinismul.Dupå tradi¡ie, cre¿tinismul a fost propovåduit aici încå din vremeaapostolilor, prin Sfântul Apostol Andrei - fratele Sfântului Petru -, celdintâi chemat de Iisus la apostolie. Nu numai Sfânta Tradi¡ie råmasåde la scriitorii biserice¿ti, dar ¿i memoria locurilor ¿i con¿tiin¡a oame-nilor depun mårturie despre trecerea Sfântului Andrei prinDobrogea.Este posibil ca Sfântul Apostol, înso¡it de ucenici sci¡i, så fi trecut ¿iprin cetatea Derventului, la fel cum se spune cå s-ar fi adåpostit ovreme în pe¿tera de la Ioan Corvin (Cuzgun) care îi poartå de 2000de ani numele. În prezent, la „Pe¿tera Sfântul Andrei“ - aflatå la 37de kilometri de Dervent - se ridicå o frumoaså månåstire, spre slavalui Dumnezeu ¿i a Sfântului Apostol.Propovåduirea apostolicå a dat aici asemenea roade încât, în nici oaltå parte a Imperiului Roman, din Lucitania pânå la Eufrat ¿i de laDunåre pânå la Nil, nu exista o densitate mai mare de episcopi ca înDobrogea.

4

Anco

ra d

in c

urtea

mån

åstir

ii

Ghidul Månåstirii Dervent

5

Ves

tigii

ale

cre¿

tinis

mulu

i pe

mel

eagu

ri d

obro

gene

Com

ple

xul m

ånås

tires

c -

veder

e de

ansa

mblu

Com

ple

xul m

ånås

tires

c -

veder

e de

ansa

mblu

Cetatea Derventului

La începuturile vie¡uirii cre¿tine, exista aici o a¿ezare romanå carepurta numele Dervent. Istoricul Vasile Pârvan men¡ioneazå cetateaDerventului în harta pe care a alcåtuit-o pentru Dobrogea ImperiuluiRoman, alåturi de alte vechi cetå¡i romane ca Silistra, Bugeac, Ostrov,care figureazå ca cetå¡i strategice împotriva nåvålitorilor barbari dinnordul Dunårii.Numele de Dervent („lagår“) poate fi pus în legåturå cu faptul cåvechea a¿ezare romanå cuprindea în interiorul ei ¿i un lagår. În anul1998, a fost regåsit un vechi document al månåstirii (un hrisov pusla temelia sfântului låca¿ ce se ridicå la Dervent), în care numeleDervent face trimitere la vechiul lagår roman. O altå ipotezå cu privire la numele Dervent este legatå de prezen¡aslavilor în aceste locuri, în secolul al VI-lea. Ace¿tia, împin¿i de cåtreavari din stepele Rusiei ¿i ajun¿i la nord de Dunåre, ar fi dat ¿inumele a¿ezårii, care însemna în slavonå „vad de trecere“. Derventul a cunoscut o dezvoltare deosebitå în a doua jumåtate asecolului al X-lea ¿i la începutul secolului al XI-lea când este atestatåconstruirea de fortifica¡ii. Dupå ce supravie¡uise invaziei avarilor ¿islavilor, cetatea bizantinå va fi distruså la 1036, împreunå cu altedouå a¿ezåri importante, Capidava ¿i Dinogetia, de cåtre pecenegi, oaltå popula¡ie migratoare.

8