1
GRAM AUR = 171,9141 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,5321 RON EURO = 4,3667 RON DOLAR = 3,2154 RON Marþi, 5 februarie 2013, nr. 22 (4874), anul XXII 16 pagini 2 lei Rusia: “Este prea devreme sã vorbim de o redresare în Europa” Creºterea indicilor privind încre- derea în economia zonei euro ºi a Uniunii Europene reprezintã un semn pozitiv, însã este prea devreme sã vorbim despre o redresare a regiu- nii, conform Ministerului Econo- miei din Rusia. Potrivit unui raport al instituþiei de la Moscova, trendurile negative din uniunea monetarã au încetat sã se mai înrãutãþeascã la începutul acestui an, însã nu existã deocamdatã semne ale unei îmbunãtãþiri constante. Bãncile greceºti fac lobby pentru relaxarea condiþiilor de recapitalizare Bãncile elene au început o campa- nie agresivã de lobby pe lângã credi- torii internaþionali ai Greciei, încercând sã obþinã relaxarea condi- þiilor care vor însoþi recapitalizarea sistemului financiar al þãrii ºi sã evite naþionalizarea, potrivit Financial Ti- mes (FT). (Citiþi articolul integral în pag.16) Osborne: "Bãncile ar trebui sã fie responsabile când acordã bonusuri" Ministrul britanic al finanþelor, George Osborne, a îndemnat ieri bãncile sã fie rezervate ºi responsa- bile atunci când vor stabili bonusuri- le pe anul acesta. “Toatã lumea ar trebui sã dea do- vadã de reþinere ºi responsabilitate. Totuºi, este foarte important sã ne amintim cã cei mai mulþi bancheri nu mai primesc bonusuri de milioane de lire”, a declarat Osborne. (V.R.) (continuare în pagina 4) 5 948491 340012 4 7 8 4 0 În atenþia abonaþilor la ziarul “BURSA” Dacã sunteþi abonaþi la ziarul “BURSA” ºi nu aþi primit ziarul, vã rugãm sã ne contactaþi la nr. de telefon: 021.311.22.36/37 sau la adresa de e-mail: [email protected]. DEPARTAMENTUL DIFUZARE “BURSA” n BCR ºi ING taxeazã depunerile de numerar în cont PAGINA 15 n Bãncile greceºti fac lobby pentru relaxarea condiþiilor de recapitalizare PAGINA 16 n Preºedintele Bãsescu trimite Parlamentului, pentru reexaminare, Statutul parlamentarilor PAGINA 3 n BCE ºi-a dat avizul: “BNR va coordona tranzacþiile privind datoria suveranã a României” PAGINA 5 RAPORTUL CURÞII DE CONTURI PE ANUL 2011 26 miliarde euro, “scãpaþi” din raportarea Ministerului Finanþelor C urtea de Conturi a consta- tat cã Ministerul Finanþe- lor Publice (MFP) nu a raportat valoarea totalã a rulajelor realizate în anul 2011. Suma neraportatã se ridicã la peste 26,142 miliarde euro, potrivit Ra- portului Public al Curþii pe anul res- pectiv. Ca urmare a acestor nereguli, echipa de audit a formulat o opinie cu rezerve asupra Contului general al datoriei publice la 31 decembrie 2011, neemiþând certificatul de con- formitate pentru acesta. Reprezentanþii Curþii de Conturi considerã cã, din punct de vedere al exactitãþii ºi realitãþii datelor rapor- tate în Contul general anual al dato- riei publice pe 2011, acesta nu re- flectã o imagine fidelã a tranzacþiilor efectuate, pe tipuri de instrumente. În ceea ce priveºte legalitatea utilizã- rii instrumentelor de datorie publicã raportate ºi a rambursãrii ratelor sca- dente aferente acestora, controlul efectuat la entitãþile beneficiare, in- clusiv la unitãþile administrativ-teri- toriale, a scos la ivealã o serie de aba- teri, se aratã în raport, care mai preci- zeazã cã Finanþele au diminuat, în mod eronat, soldul contului general al datoriei publice locale directe la sfârºitul lui 2011. Printre valorile care nu se regã- sesc în documente se aflã nivelul an- gajamentelor noi, precum ºi cel al rambursãrilor ºi refinanþãrilor afe- rente certificatelor de trezorerie. Pri- mul a fost calculat de cãtre echipa de audit la 38,324 miliarde lei (8,872 miliarde euro), iar cea de a doua la 37,282 miliarde lei (8,631 miliarde euro). De asemenea, nici angajamentele noi ºi nici refinanþãrile sau rambursãrile pentru obligaþiunile de stat emise fie pe piaþa inter- nã, fie pe pieþele exter- ne, nu au fost raportate. Noile trageri ºi angaja- mente erau cifrate la 25,631 miliarde lei (5,934 miliarde euro), în timp ce rambursãrile ºi refinanþã- rile se ridicau la 3,152 miliarde lei (729,8 milioane euro). MFP nu a anunþat nici valoarea to- talã a împrumuturilor noi contractate de la instituþii financiare autohtone ºi strãine, precum ºi de la guverne ºi agenþii guvernamentale strãine, insti- tuþii financiare internaþionale sau alte organisme financiare internaþionale. ALEXANDRU SÂRBU (continuare în pagina 5) “Flaros”, pedalând în trena lui Ikea l Compania vrea sã transforme o fostã halã de producþie pantofi în birouri, mizând pe dezvoltarea zonei Timpuri Noi, dupã finalizarea proiectului imobiliar al grupului Ikea F abrica “Flaros” Bucureºti (simbol FLAO) a trecut de la producþie la imobiliare încã din 2009, iar, anul acesta, are în plan investiþii pentru transformarea unei foste hale de încãlþãminte în birouri ºi spaþii de depozitare. Pentru ocuparea clãdirii, compa- nia se va adresa firmelor mici ºi me- dii, mizând pe dezvoltarea zonei, dupã finalizarea proiectului Ikea, aflat în derulare în apropiere (fosta platformã Timpuri Noi), reiese din declaraþiile directorului general al “Flaros”, Liviu Ungureanu. Deþinutã în proporþie de 77% de SIF5 Oltenia, “Flaros” Bucureºti este situatã în apropiere de Timpuri Noi ºi Piaþa Unirii. Adicã, la o aruncãturã de bãþ de platforma Timpuri Noi din Capitalã, achizi- þionatã, în 2010, de divizia de inve- stiþii imobiliare a grupului IKEA, Vastint Holding B.V., care ºi-a pro- pus sã dezvolte acolo spaþii cu des- tinaþii mixte: rezidenþiale, de birou ºi de retail. În total, “Flaros” deþine o supra- faþã închiriabilã de 25.413 metri pã- traþi, însã gradul de ocupare este de numai 63%, din cauzã cã spaþiile nu au fost modernizate. Cu toate acestea, Liviu Ungurea- nu ne-a spus cã, în 2012, investiþiile pentru sporirea gradului de confort al clienþilor au totalizat 780.000 de lei, iar pentru 2013 directorul gene- ral doreºte ca proiectele în acest sens sã continue. Domnia sa mizeazã pe sprijinul acþionarului majoritar SIF5 Oltenia, despre care spune cã regândeºte acti- vitatea companiilor la care deþine pa- chetul majoritar, reorientându-le spre business. “Practic, prin acest demers, SIF Oltenia finanþeazã eco- nomia realã”, ne-a spus Liviu Ungureanu. ADINA ARDELEANU (continuare în pagina 13) GRUIA STOICA, GRAMPET GROUP: “Suntem interesaþi de privatizarea CFR Marfã, dar nu în orice condiþii” l Statul vrea circa 60 milioane euro pe CFR Marfã, cu o garanþie de participare de 10 milioane euro G rup Feroviar Român (GFR) este interesat de privatizarea CFR Marfã, dupã cum ne-a declarat omul de afaceri Gruia Stoica, pro- prietarul Grampet Group, din care face parte GFR. Domnia sa ne-a precizat, însã, cã implicarea GFR în procesul de priva- tizare depinde ºi de evoluþiile acestui demers, subliniind: “Suntem intere- saþi de privatizarea CFR Marfã, dar nu în orice condiþii. Este greu de cre- zut cã statul român va ºterge datoriile CFR Marfã. Implicarea grupului de companii Grampet - Grup Feroviar Român la procesul de privatizare de- pinde ºi de evoluþiile acestui demers”. Gruia Stoica considerã cã misiu- nea Ministerului Transporturilor este stabilirea unei strategii integrate pentru toate sectoarele de transport. Omul de afaceri ne-a spus: “Cu toate cã înþelegem cã atenþia va fi aþintitã asupra privatizãrii CFR Mar- fã, noi credem cã misiunea Ministe- rului Transporturilor ºi a celor din conducerea acestui minister este de a stabili o strategie integratã pentru toa- te sectoarele de transport, de pe urma cãreia sã aibã de câºtigat întreaga so- cietate ºi bugetul þãrii. Opinia noas- trã este cã este necesarã o strategie naþionalã a transporturilor, cu impli- caþii la nivel naþional, regional ºi eu- ropean. Aceasta este misiunea celor aflaþi în fruntea ministerului, nu sã stea sã urmãreascã fiecare companie în parte”. EMILIA OLESCU (continuare în pagina 13) Spania ºi Italia readuc temerile în zona euro l Scad obligaþiunile celor douã þãri l Moneda unicã revine pe curs descendent Î n zona euro au reapãrut turbu- lenþe politice care au reaprins te- merile legate de situaþia regiunii afectate de criza datoriilor. Problemele pri- vesc Spania ºi Ita- lia, a patra, respec- tiv a treia economie din uniunea mone- tarã. Premierul spa- niol Mariano Rajoy este îndemnat de opoziþie ºi de mii de cetãþeni care au ieºit în stradã sã demi- sioneze, dupã ce, sãptãmâna trecutã, au apãrut informaþii potrivit cãrora ofi- cialul de la Madrid a acceptat salarii la negru de câte 25.000 de euro pe an. Rajoy susþine, însã, cã afirmaþiile în acest sens, publicate de cel mai mare cotidian spaniol, El Pais, sunt niºte acuzaþii nefondate. În Italia, un sondaj de opinie aratã cã fostul premier Silvio Berlusconi este preferat de electorat înaintea alegerilor care vor avea loc în þarã luna aceasta. Deºi are probleme cu justiþia, Berlusconi este preferat pentru cã a promis reduce- rea taxelor. În condiþiile date, randamentul obligaþiunilor spa- niole cu maturita- tea la zece ani a ur- cat cu 22 de puncte de bazã (0,22 pun- cte procentuale), la 5,42%. Nivelul este cel mai ridicat din 18 decembrie 2012 pânã în prezent. Randamen- tul titlurilor italiene cu scadenþa la zece ani a crescut cu 7 puncte de bazã, la 4,40%. ALINA VASIESCU (continuare în pagina 3) Banca Centralã Europeanã (BCE) va decide sãptãmâna aceasta dacã menþine dobânda de referinþã la ni- velul actual de 0,75% (minim re- cord). Analiºtii estimeazã cã BCE nu va modifica dobânda cheie. Raportãri absente sau eronate privind datoria publicã. Soluþii pentru scãderea costurilor cu energia “verde” M inistrul Energiei, Con- stantin Niþã, analizeazã mai multe posibilitãþi de a reduce impactul electricitãþii obþi- nute din surse regenerabile asupra facturilor plãtite de consumatori. Scenariile pe care domnia sa le-ar lua în considerare ar fi, potrivit unor surse guvernamentale, reducerea numãrului de certificate verzi înain- te de 2014, reducerea preþului ma- xim al unui certificat verde de la 55 la 30-35 de euro, sau exceptarea ma- rilor consumatori de la obligativita- tea achiziþiei certificatelor verzi. Potrivit surselor noastre, ministrul Niþã a promis investitorilor în pro- ducþia de energie regenerabilã cã dacã va promova o iniþiativã de mo- dificare a legislaþiei actuale, perioa- da de consultare cu actorii pieþei va fi una rezonabilã. Reducerea numãru- lui de certificate depinde, însã, de fi- nalizarea, de cãtre ANRE (regle- mentatorul pieþei), a raportului de monitorizare pe anul 2012. Cum ra- portul va fi gata undeva în mar- tie-aprilie, micºorarea numãrului de certificate tot abia în 2014 va fi apli- catã (este necesarã o perioadã de dezbateri ºi consultare), dar numai pentru energia fotovoltaicã ºi micro- hidrocentrale, tehnologii care se confruntã cu supracompensarea. Þara noastrã beneficiazã, însã, de foarte multe parcuri eoliene, cu o pu- tere instalatã cât cele douã reactoare nucleare de la Cernavodã. ALINA TOMA VEREHA (continuare în pagina 4) Producãtorii de energie “verde” (din surse regenerabile, respectiv vânt, soare, apã, biomasã) primesc certificate verzi pentru fiecare MWh livrat cãtre consumatori. Fur- nizorii de electricitate sunt obligaþi sã cumpere aceste certificate ºi îºi recupereazã costurile de la consumatori. Cum schema suport a producþiei de energie “verde” aplicatã în þara noas- trã este generoasã, poate cea mai generoasã din Europa, trãim un ade- vãrat “boom” al investiþiilor în parcuri solare ºi fotovolta- ice în special. ªi aºa facturile populaþiei ºi agenþilor eco- nomici au început sã creascã vertiginos. De exemplu, în acest an, plãtim cu 70% mai mult decât anul trecut pen- tru energia “verde”. Dacã pentru populaþie ºi micii con- sumatori factura energiei curate este, deocamdatã, suportabilã, pen- tru industrie „decontul” este unul usturãtor.

GRAM AUR = 171,9141 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,5321 RON … · GRAM AUR = 171,9141 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,5321 RON EURO = 4,3667 RON DOLAR = 3,2154 RON Marþi, 5 februarie 2013, nr

  • Upload
    others

  • View
    31

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

  • GRAM AUR = 171,9141 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,5321 RON EURO = 4,3667 RON DOLAR = 3,2154 RON

    Marþi, 5 februarie 2013, nr. 22 (4874), anul XXII 16 pagini 2 lei

    Rusia: “Este preadevreme sã vorbim de oredresare în Europa”

    Creºterea indicilor privind încre-derea în economia zonei euro ºi aUniunii Europene reprezintã unsemn pozitiv, însã este prea devremesã vorbim despre o redresare a regiu-nii, conform Ministerului Econo-miei din Rusia.

    Potrivit unui raport al instituþiei dela Moscova, trendurile negative dinuniunea monetarã au încetat sã se maiînrãutãþeascã la începutul acestui an,însã nu existã deocamdatã semne aleunei îmbunãtãþiri constante.

    Bãncile greceºti fac lobbypentru relaxarea condiþiilorde recapitalizare

    Bãncile elene au început o campa-nie agresivã de lobby pe lângã credi-torii internaþionali ai Greciei,încercând sã obþinã relaxarea condi-þiilor care vor însoþi recapitalizareasistemului financiar al þãrii ºi sã evitenaþionalizarea, potrivit Financial Ti-mes (FT).

    (Citiþi articolul integral în pag.16)

    Osborne: "Bãncile artrebui sã fie responsabilecând acordã bonusuri"

    Ministrul britanic al finanþelor,George Osborne, a îndemnat ieribãncile sã fie rezervate ºi responsa-bile atunci când vor stabili bonusuri-le pe anul acesta.

    “Toatã lumea ar trebui sã dea do-vadã de reþinere ºi responsabilitate.Totuºi, este foarte important sã neamintim cã cei mai mulþi bancheri numai primesc bonusuri de milioane delire”, a declarat Osborne. (V.R.)

    (continuare în pagina 4)

    5 948491 340012 47840

    În atenþia abonaþilor la ziarul “BURSA”Dacã sunteþi abonaþi la ziarul “BURSA” ºi nu aþi

    primit ziarul, vã rugãm sã ne contactaþi la nr. detelefon: 021.311.22.36/37 sau la adresa de e-mail:[email protected].

    DEPARTAMENTUL DIFUZARE “BURSA”

    n BCR ºi ING taxeazã depunerile denumerar în cont

    PAGINA 15

    n Bãncile greceºti fac lobby pentrurelaxarea condiþiilor derecapitalizare PAGINA 16

    n Preºedintele Bãsescu trimiteParlamentului, pentru reexaminare,Statutul parlamentarilor

    PAGINA 3

    n BCE ºi-a dat avizul: “BNR va coordonatranzacþiile privind datoriasuveranã a României” PAGINA 5

    RAPORTUL CURÞII DE CONTURI PE ANUL 2011

    26 miliarde euro,“scãpaþi” din raportareaMinisterului Finanþelor

    Curtea de Conturi a consta-tat cã Ministerul Finanþe-lor Publice (MFP) nu araportat valoarea totalã a

    rulajelor realizate în anul 2011.Suma neraportatã se ridicã la peste26,142 miliarde euro, potrivit Ra-portului Public al Curþii pe anul res-pectiv.

    Ca urmare a acestor nereguli,echipa de audit a formulat o opiniecu rezerve asupra Contului generalal datoriei publice la 31 decembrie2011, neemiþând certificatul de con-formitate pentru acesta.

    Reprezentanþii Curþii de Conturiconsiderã cã, din punct de vedere alexactitãþii ºi realitãþii datelor rapor-tate în Contul general anual al dato-riei publice pe 2011, acesta nu re-flectã o imagine fidelã a tranzacþiilorefectuate, pe tipuri de instrumente.În ceea ce priveºte legalitatea utilizã-rii instrumentelor de datorie publicãraportate ºi a rambursãrii ratelor sca-dente aferente acestora, controlul

    efectuat la entitãþile beneficiare, in-clusiv la unitãþile administrativ-teri-toriale, a scos la ivealã o serie de aba-teri, se aratã în raport, care mai preci-zeazã cã Finanþele au diminuat, înmod eronat, soldul contului generalal datoriei publice locale directe lasfârºitul lui 2011.

    Printre valorile care nu se regã-sesc în documente se aflã nivelul an-gajamentelor noi, precum ºi cel alrambursãrilor ºi refinanþãrilor afe-rente certificatelor de trezorerie. Pri-

    mul a fost calculat decãtre echipa de audit la38,324 miliarde lei(8,872 miliarde euro),iar cea de a doua la37,282 miliarde lei(8,631 miliarde euro).

    De asemenea, niciangajamentele noi ºinici refinanþãrile saurambursãrile pentruobligaþiunile de statemise fie pe piaþa inter-nã, fie pe pieþele exter-ne, nu au fost raportate.Noile trageri ºi angaja-mente erau cifrate la25,631 miliarde lei(5,934 miliarde euro),

    în timp ce rambursãrile ºi refinanþã-rile se ridicau la 3,152 miliarde lei(729,8 milioane euro).

    MFP nu a anunþat nici valoarea to-talã a împrumuturilor noi contractatede la instituþii financiare autohtone ºistrãine, precum ºi de la guverne ºiagenþii guvernamentale strãine, insti-tuþii financiare internaþionale sau alteorganisme financiare internaþionale.

    ALEXANDRU SÂRBU

    (continuare în pagina 5)

    “Flaros”, pedalând în trena lui Ikeal Compania vrea sã transforme o fostã halã de producþie pantofi în birouri, mizând pe dezvoltarea zonei Timpuri Noi, dupãfinalizarea proiectului imobiliar al grupului Ikea

    Fabrica “Flaros” Bucureºti(simbol FLAO) a trecut de laproducþie la imobiliare încãdin 2009, iar, anul acesta, are în planinvestiþii pentru transformarea uneifoste hale de încãlþãminte în birouriºi spaþii de depozitare.

    Pentru ocuparea clãdirii, compa-nia se va adresa firmelor mici ºi me-dii, mizând pe dezvoltarea zonei,dupã finalizarea proiectului Ikea,aflat în derulare în apropiere (fostaplatformã Timpuri Noi), reiese dindeclaraþiile directorului general al“Flaros”, Liviu Ungureanu.

    Deþinutã în proporþie de 77% deSIF5 Oltenia, “Flaros” Bucureºtieste situatã în apropiere de TimpuriNoi ºi Piaþa Unirii. Adicã, la oaruncãturã de bãþ de platformaTimpuri Noi din Capitalã, achizi-þionatã, în 2010, de divizia de inve-stiþii imobiliare a grupului IKEA,Vastint Holding B.V., care ºi-a pro-pus sã dezvolte acolo spaþii cu des-tinaþii mixte: rezidenþiale, de birouºi de retail.

    În total, “Flaros” deþine o supra-faþã închiriabilã de 25.413 metri pã-traþi, însã gradul de ocupare este de

    numai 63%, din cauzã cã spaþiile nuau fost modernizate.

    Cu toate acestea, Liviu Ungurea-

    nu ne-a spus cã, în 2012, investiþiilepentru sporirea gradului de confortal clienþilor au totalizat 780.000 de

    lei, iar pentru 2013 directorul gene-ral doreºte ca proiectele în acest senssã continue.

    Domnia sa mizeazã pe sprijinulacþionarului majoritar SIF5 Oltenia,despre care spune cã regândeºte acti-vitatea companiilor la care deþine pa-chetul majoritar, reorientându-lespre business. “Practic, prin acestdemers, SIF Oltenia finanþeazã eco-nomia realã”, ne-a spus LiviuUngureanu.

    ADINA ARDELEANU

    (continuare în pagina 13)

    GRUIA STOICA, GRAMPET GROUP:

    “Suntem interesaþi deprivatizarea CFR Marfã,dar nu în orice condiþii”l Statul vrea circa 60 milioane euro pe CFR Marfã, cu o garanþie departicipare de 10 milioane euro

    Grup Feroviar Român(GFR) este interesat deprivatizarea CFR Marfã,dupã cum ne-a declarat

    omul de afaceri Gruia Stoica, pro-prietarul Grampet Group, din careface parte GFR.

    Domnia sa ne-a precizat, însã, cãimplicarea GFR în procesul de priva-tizare depinde ºi de evoluþiile acestuidemers, subliniind: “Suntem intere-saþi de privatizarea CFR Marfã, darnu în orice condiþii. Este greu de cre-zut cã statul român va ºterge datoriileCFR Marfã. Implicarea grupului decompanii Grampet - Grup FeroviarRomân la procesul de privatizare de-pinde ºi de evoluþiile acestui demers”.

    Gruia Stoica considerã cã misiu-nea Ministerului Transporturiloreste stabilirea unei strategii integratepentru toate sectoarele de transport.

    Omul de afaceri ne-a spus: “Cutoate cã înþelegem cã atenþia va fiaþintitã asupra privatizãrii CFR Mar-fã, noi credem cã misiunea Ministe-rului Transporturilor ºi a celor dinconducerea acestui minister este de a

    stabili o strategie integratã pentru toa-te sectoarele de transport, de pe urmacãreia sã aibã de câºtigat întreaga so-cietate ºi bugetul þãrii. Opinia noas-trã este cã este necesarã o strategienaþionalã a transporturilor, cu impli-caþii la nivel naþional, regional ºi eu-

    ropean. Aceasta este misiunea celoraflaþi în fruntea ministerului, nu sãstea sã urmãreascã fiecare companieîn parte”.

    EMILIA OLESCU

    (continuare în pagina 13)

    Spania ºi Italia reaductemerile în zona eurol Scad obligaþiunile celor douã þãrilMoneda unicã revine pe curs descendent

    În zona euro au reapãrut turbu-lenþe politice care au reaprins te-merile legate de situaþia regiuniiafectate de criza datoriilor.

    Problemele pri-vesc Spania ºi Ita-lia, a patra, respec-tiv a treia economiedin uniunea mone-tarã. Premierul spa-niol Mariano Rajoyeste îndemnat deopoziþie ºi de mii decetãþeni care au ieºitîn stradã sã demi-sioneze, dupã ce,sãptãmâna trecutã,au apãrut informaþiipotrivit cãrora ofi-cialul de la Madrid a acceptat salariila negru de câte 25.000 de euro pean. Rajoy susþine, însã, cã afirmaþiileîn acest sens, publicate de cel maimare cotidian spaniol, El Pais, suntniºte acuzaþii nefondate.

    În Italia, un sondaj de opinie aratã

    cã fostul premier Silvio Berlusconieste preferat de electorat înainteaalegerilor care vor avea loc în þarãluna aceasta. Deºi are probleme cu

    justiþia, Berlusconieste preferat pentrucã a promis reduce-rea taxelor.

    În condiþ i i ledate, randamentulobligaþiunilor spa-niole cu maturita-tea la zece ani a ur-cat cu 22 de punctede bazã (0,22 pun-cte procentuale), la5,42%. Niveluleste cel mai ridicatdin 18 decembrie

    2012 pânã în prezent. Randamen-tul titlurilor italiene cu scadenþa lazece ani a crescut cu 7 puncte debazã, la 4,40%.

    ALINA VASIESCU

    (continuare în pagina 3)

    Banca Centralã Europeanã (BCE)

    va decide sãptãmâna aceasta dacã

    menþine dobânda de referinþã la ni-

    velul actual de 0,75% (minim re-

    cord). Analiºtii estimeazã cã BCE

    nu va modifica dobânda cheie.

    Raportãri absente saueronate privind datoriapublicã.

    Soluþii pentru scãdereacosturilor cu energia “verde”

    Ministrul Energiei, Con-stantin Niþã, analizeazãmai multe posibilitãþi de areduce impactul electricitãþii obþi-nute din surse regenerabile asuprafacturilor plãtite de consumatori.Scenariile pe care domnia sa le-arlua în considerare ar fi, potrivit unorsurse guvernamentale, reducereanumãrului de certificate verzi înain-te de 2014, reducerea preþului ma-xim al unui certificat verde de la 55la 30-35 de euro, sau exceptarea ma-rilor consumatori de la obligativita-tea achiziþiei certificatelor verzi.

    Potrivit surselor noastre, ministrulNiþã a promis investitorilor în pro-

    ducþia de energie regenerabilã cãdacã va promova o iniþiativã de mo-dificare a legislaþiei actuale, perioa-da de consultare cu actorii pieþei va fiuna rezonabilã. Reducerea numãru-lui de certificate depinde, însã, de fi-nalizarea, de cãtre ANRE (regle-

    mentatorul pieþei), a raportului demonitorizare pe anul 2012. Cum ra-portul va fi gata undeva în mar-tie-aprilie, micºorarea numãrului decertificate tot abia în 2014 va fi apli-catã (este necesarã o perioadã dedezbateri ºi consultare), dar numaipentru energia fotovoltaicã ºi micro-hidrocentrale, tehnologii care seconfruntã cu supracompensarea.

    Þara noastrã beneficiazã, însã, defoarte multe parcuri eoliene, cu o pu-tere instalatã cât cele douã reactoarenucleare de la Cernavodã.

    ALINA TOMA VEREHA

    (continuare în pagina 4)

    Producãtorii de energie “verde” (din surse regenerabile,

    respectiv vânt, soare, apã, biomasã) primesc certificate

    verzi pentru fiecare MWh livrat cãtre consumatori. Fur-

    nizorii de electricitate sunt obligaþi sã cumpere aceste

    certificate ºi îºi recupereazã costurile

    de la consumatori.

    Cum schema suport a producþiei de

    energie “verde” aplicatã în þara noas-

    trã este generoasã, poate cea mai

    generoasã din Europa, trãim un ade-

    vãrat “boom” al investiþiilor în parcuri solare ºi fotovolta-

    ice în special. ªi aºa facturile populaþiei ºi agenþilor eco-

    nomici au început sã creascã vertiginos. De exemplu, în

    acest an, plãtim cu 70% mai mult decât anul trecut pen-

    tru energia “verde”.

    Dacã pentru populaþie ºi micii con-

    sumatori factura energiei curate

    este, deocamdatã, suportabilã, pen-

    tru industrie „decontul” este unul

    usturãtor.