GRAM AUR = 171,9141 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,5321 RON EURO = 4,3667 RON DOLAR = 3,2154 RON

Marþi, 5 februarie 2013, nr. 22 (4874), anul XXII 16 pagini 2 lei

Rusia: “Este preadevreme sã vorbim de oredresare în Europa”

Creºterea indicilor privind încre-derea în economia zonei euro ºi aUniunii Europene reprezintã unsemn pozitiv, însã este prea devremesã vorbim despre o redresare a regiu-nii, conform Ministerului Econo-miei din Rusia.

Potrivit unui raport al instituþiei dela Moscova, trendurile negative dinuniunea monetarã au încetat sã se maiînrãutãþeascã la începutul acestui an,însã nu existã deocamdatã semne aleunei îmbunãtãþiri constante.

Bãncile greceºti fac lobbypentru relaxarea condiþiilorde recapitalizare

Bãncile elene au început o campa-nie agresivã de lobby pe lângã credi-torii internaþionali ai Greciei,încercând sã obþinã relaxarea condi-þiilor care vor însoþi recapitalizareasistemului financiar al þãrii ºi sã evitenaþionalizarea, potrivit Financial Ti-mes (FT).

(Citiþi articolul integral în pag.16)

Osborne: "Bãncile artrebui sã fie responsabilecând acordã bonusuri"

Ministrul britanic al finanþelor,George Osborne, a îndemnat ieribãncile sã fie rezervate ºi responsa-bile atunci când vor stabili bonusuri-le pe anul acesta.

“Toatã lumea ar trebui sã dea do-vadã de reþinere ºi responsabilitate.Totuºi, este foarte important sã neamintim cã cei mai mulþi bancheri numai primesc bonusuri de milioane delire”, a declarat Osborne. (V.R.)

(continuare în pagina 4)

5 948491 340012 47840

În atenþia abonaþilor la ziarul “BURSA”Dacã sunteþi abonaþi la ziarul “BURSA” ºi nu aþi

primit ziarul, vã rugãm sã ne contactaþi la nr. detelefon: 021.311.22.36/37 sau la adresa de e-mail:abonamente@bursa.ro.

DEPARTAMENTUL DIFUZARE “BURSA”

n BCR ºi ING taxeazã depunerile denumerar în cont

PAGINA 15

n Bãncile greceºti fac lobby pentrurelaxarea condiþiilor derecapitalizare PAGINA 16

n Preºedintele Bãsescu trimiteParlamentului, pentru reexaminare,Statutul parlamentarilor

PAGINA 3

n BCE ºi-a dat avizul: “BNR va coordonatranzacþiile privind datoriasuveranã a României” PAGINA 5

RAPORTUL CURÞII DE CONTURI PE ANUL 2011

26 miliarde euro,“scãpaþi” din raportareaMinisterului Finanþelor

Curtea de Conturi a consta-tat cã Ministerul Finanþe-lor Publice (MFP) nu araportat valoarea totalã a

rulajelor realizate în anul 2011.Suma neraportatã se ridicã la peste26,142 miliarde euro, potrivit Ra-portului Public al Curþii pe anul res-pectiv.

Ca urmare a acestor nereguli,echipa de audit a formulat o opiniecu rezerve asupra Contului generalal datoriei publice la 31 decembrie2011, neemiþând certificatul de con-formitate pentru acesta.

Reprezentanþii Curþii de Conturiconsiderã cã, din punct de vedere alexactitãþii ºi realitãþii datelor rapor-tate în Contul general anual al dato-riei publice pe 2011, acesta nu re-flectã o imagine fidelã a tranzacþiilorefectuate, pe tipuri de instrumente.În ceea ce priveºte legalitatea utilizã-rii instrumentelor de datorie publicãraportate ºi a rambursãrii ratelor sca-dente aferente acestora, controlul

efectuat la entitãþile beneficiare, in-clusiv la unitãþile administrativ-teri-toriale, a scos la ivealã o serie de aba-teri, se aratã în raport, care mai preci-zeazã cã Finanþele au diminuat, înmod eronat, soldul contului generalal datoriei publice locale directe lasfârºitul lui 2011.

Printre valorile care nu se regã-sesc în documente se aflã nivelul an-gajamentelor noi, precum ºi cel alrambursãrilor ºi refinanþãrilor afe-rente certificatelor de trezorerie. Pri-

mul a fost calculat decãtre echipa de audit la38,324 miliarde lei(8,872 miliarde euro),iar cea de a doua la37,282 miliarde lei(8,631 miliarde euro).

De asemenea, niciangajamentele noi ºinici refinanþãrile saurambursãrile pentruobligaþiunile de statemise fie pe piaþa inter-nã, fie pe pieþele exter-ne, nu au fost raportate.Noile trageri ºi angaja-mente erau cifrate la25,631 miliarde lei(5,934 miliarde euro),

în timp ce rambursãrile ºi refinanþã-rile se ridicau la 3,152 miliarde lei(729,8 milioane euro).

MFP nu a anunþat nici valoarea to-talã a împrumuturilor noi contractatede la instituþii financiare autohtone ºistrãine, precum ºi de la guverne ºiagenþii guvernamentale strãine, insti-tuþii financiare internaþionale sau alteorganisme financiare internaþionale.

ALEXANDRU SÂRBU

(continuare în pagina 5)

“Flaros”, pedalând în trena lui Ikeal Compania vrea sã transforme o fostã halã de producþie pantofi în birouri, mizând pe dezvoltarea zonei Timpuri Noi, dupãfinalizarea proiectului imobiliar al grupului Ikea

Fabrica “Flaros” Bucureºti(simbol FLAO) a trecut de laproducþie la imobiliare încãdin 2009, iar, anul acesta, are în planinvestiþii pentru transformarea uneifoste hale de încãlþãminte în birouriºi spaþii de depozitare.

Pentru ocuparea clãdirii, compa-nia se va adresa firmelor mici ºi me-dii, mizând pe dezvoltarea zonei,dupã finalizarea proiectului Ikea,aflat în derulare în apropiere (fostaplatformã Timpuri Noi), reiese dindeclaraþiile directorului general al“Flaros”, Liviu Ungureanu.

Deþinutã în proporþie de 77% deSIF5 Oltenia, “Flaros” Bucureºtieste situatã în apropiere de TimpuriNoi ºi Piaþa Unirii. Adicã, la oaruncãturã de bãþ de platformaTimpuri Noi din Capitalã, achizi-þionatã, în 2010, de divizia de inve-stiþii imobiliare a grupului IKEA,Vastint Holding B.V., care ºi-a pro-pus sã dezvolte acolo spaþii cu des-tinaþii mixte: rezidenþiale, de birouºi de retail.

În total, “Flaros” deþine o supra-faþã închiriabilã de 25.413 metri pã-traþi, însã gradul de ocupare este de

numai 63%, din cauzã cã spaþiile nuau fost modernizate.

Cu toate acestea, Liviu Ungurea-

nu ne-a spus cã, în 2012, investiþiilepentru sporirea gradului de confortal clienþilor au totalizat 780.000 de

lei, iar pentru 2013 directorul gene-ral doreºte ca proiectele în acest senssã continue.

Domnia sa mizeazã pe sprijinulacþionarului majoritar SIF5 Oltenia,despre care spune cã regândeºte acti-vitatea companiilor la care deþine pa-chetul majoritar, reorientându-lespre business. “Practic, prin acestdemers, SIF Oltenia finanþeazã eco-nomia realã”, ne-a spus LiviuUngureanu.

ADINA ARDELEANU

(continuare în pagina 13)

GRUIA STOICA, GRAMPET GROUP:

“Suntem interesaþi deprivatizarea CFR Marfã,dar nu în orice condiþii”l Statul vrea circa 60 milioane euro pe CFR Marfã, cu o garanþie departicipare de 10 milioane euro

Grup Feroviar Român(GFR) este interesat deprivatizarea CFR Marfã,dupã cum ne-a declarat

omul de afaceri Gruia Stoica, pro-prietarul Grampet Group, din careface parte GFR.

Domnia sa ne-a precizat, însã, cãimplicarea GFR în procesul de priva-tizare depinde ºi de evoluþiile acestuidemers, subliniind: “Suntem intere-saþi de privatizarea CFR Marfã, darnu în orice condiþii. Este greu de cre-zut cã statul român va ºterge datoriileCFR Marfã. Implicarea grupului decompanii Grampet - Grup FeroviarRomân la procesul de privatizare de-pinde ºi de evoluþiile acestui demers”.

Gruia Stoica considerã cã misiu-nea Ministerului Transporturiloreste stabilirea unei strategii integratepentru toate sectoarele de transport.

Omul de afaceri ne-a spus: “Cutoate cã înþelegem cã atenþia va fiaþintitã asupra privatizãrii CFR Mar-fã, noi credem cã misiunea Ministe-rului Transporturilor ºi a celor dinconducerea acestui minister este de a

stabili o strategie integratã pentru toa-te sectoarele de transport, de pe urmacãreia sã aibã de câºtigat întreaga so-cietate ºi bugetul þãrii. Opinia noas-trã este cã este necesarã o strategienaþionalã a transporturilor, cu impli-caþii la nivel naþional, regional ºi eu-

ropean. Aceasta este misiunea celoraflaþi în fruntea ministerului, nu sãstea sã urmãreascã fiecare companieîn parte”.

EMILIA OLESCU

(continuare în pagina 13)

Spania ºi Italia reaductemerile în zona eurol Scad obligaþiunile celor douã þãrilMoneda unicã revine pe curs descendent

În zona euro au reapãrut turbu-lenþe politice care au reaprins te-merile legate de situaþia regiuniiafectate de criza datoriilor.

Problemele pri-vesc Spania ºi Ita-lia, a patra, respec-tiv a treia economiedin uniunea mone-tarã. Premierul spa-niol Mariano Rajoyeste îndemnat deopoziþie ºi de mii decetãþeni care au ieºitîn stradã sã demi-sioneze, dupã ce,sãptãmâna trecutã,au apãrut informaþiipotrivit cãrora ofi-cialul de la Madrid a acceptat salariila negru de câte 25.000 de euro pean. Rajoy susþine, însã, cã afirmaþiileîn acest sens, publicate de cel maimare cotidian spaniol, El Pais, suntniºte acuzaþii nefondate.

În Italia, un sondaj de opinie aratã

cã fostul premier Silvio Berlusconieste preferat de electorat înainteaalegerilor care vor avea loc în þarãluna aceasta. Deºi are probleme cu

justiþia, Berlusconieste preferat pentrucã a promis reduce-rea taxelor.

În condiþ i i ledate, randamentulobligaþiunilor spa-niole cu maturita-tea la zece ani a ur-cat cu 22 de punctede bazã (0,22 pun-cte procentuale), la5,42%. Niveluleste cel mai ridicatdin 18 decembrie

2012 pânã în prezent. Randamen-tul titlurilor italiene cu scadenþa lazece ani a crescut cu 7 puncte debazã, la 4,40%.

ALINA VASIESCU

(continuare în pagina 3)

Banca Centralã Europeanã (BCE)

va decide sãptãmâna aceasta dacã

menþine dobânda de referinþã la ni-

velul actual de 0,75% (minim re-

cord). Analiºtii estimeazã cã BCE

nu va modifica dobânda cheie.

Raportãri absente saueronate privind datoriapublicã.

Soluþii pentru scãdereacosturilor cu energia “verde”

Ministrul Energiei, Con-stantin Niþã, analizeazãmai multe posibilitãþi de areduce impactul electricitãþii obþi-nute din surse regenerabile asuprafacturilor plãtite de consumatori.Scenariile pe care domnia sa le-arlua în considerare ar fi, potrivit unorsurse guvernamentale, reducereanumãrului de certificate verzi înain-te de 2014, reducerea preþului ma-xim al unui certificat verde de la 55la 30-35 de euro, sau exceptarea ma-rilor consumatori de la obligativita-tea achiziþiei certificatelor verzi.

Potrivit surselor noastre, ministrulNiþã a promis investitorilor în pro-

ducþia de energie regenerabilã cãdacã va promova o iniþiativã de mo-dificare a legislaþiei actuale, perioa-da de consultare cu actorii pieþei va fiuna rezonabilã. Reducerea numãru-lui de certificate depinde, însã, de fi-nalizarea, de cãtre ANRE (regle-

mentatorul pieþei), a raportului demonitorizare pe anul 2012. Cum ra-portul va fi gata undeva în mar-tie-aprilie, micºorarea numãrului decertificate tot abia în 2014 va fi apli-catã (este necesarã o perioadã dedezbateri ºi consultare), dar numaipentru energia fotovoltaicã ºi micro-hidrocentrale, tehnologii care seconfruntã cu supracompensarea.

Þara noastrã beneficiazã, însã, defoarte multe parcuri eoliene, cu o pu-tere instalatã cât cele douã reactoarenucleare de la Cernavodã.

ALINA TOMA VEREHA

(continuare în pagina 4)

Producãtorii de energie “verde” (din surse regenerabile,

respectiv vânt, soare, apã, biomasã) primesc certificate

verzi pentru fiecare MWh livrat cãtre consumatori. Fur-

nizorii de electricitate sunt obligaþi sã cumpere aceste

certificate ºi îºi recupereazã costurile

de la consumatori.

Cum schema suport a producþiei de

energie “verde” aplicatã în þara noas-

trã este generoasã, poate cea mai

generoasã din Europa, trãim un ade-

vãrat “boom” al investiþiilor în parcuri solare ºi fotovolta-

ice în special. ªi aºa facturile populaþiei ºi agenþilor eco-

nomici au început sã creascã vertiginos. De exemplu, în

acest an, plãtim cu 70% mai mult decât anul trecut pen-

tru energia “verde”.

Dacã pentru populaþie ºi micii con-

sumatori factura energiei curate

este, deocamdatã, suportabilã, pen-

tru industrie „decontul” este unul

usturãtor.