Gramatica Germana

Embed Size (px)

DESCRIPTION

foarte bine structurat

Citation preview

Verbele

In limba germana verbele se termina toate la infinitiv in en.

Verbele limbii germane se impart inpatru mari categorii:

1.Verbe auxiliare

2.Verbe regulate

3.Verbe neregulate

4.Verbe modale

1.Verbele auxiliaresunt: haben = a avea

sein = a fi

werden = a deveni

Verbele auxiliare sunt neregulate si ajuta la formarea timpurilor compuse.

Prezentul verbelor auxiliare:

haben = a avea sein = a fi werden = a deveni

ich-habe ich-bin ich-werde

du-hast du-bist du-wirst

er,sie,es-hat er,sie,es-ist er,sie,es-wird

wir-haben wir-sind wir-werden

ihr-habt ihr-seid ihr-werdet

sie-haben sie-sind sie-werden

CONJUGAREA VERBELOR REGULATE LA PREZENT

Pentru conjugarea oricarui verb regulat la prezent pornim de la radacina verbului la care adaugam terminatia prezentului.Radacina verbului se obtine prin inlaturarea terminatiei infinitivului (en).Ex.:machen = a face :mach = radacina verbului.

Pronumele si termuinatiile pentru prezent sunt:

1.ich e

2.du (e)st

3.er,sie,es (e)t

1.wir en

2.ihr (e)t

3.sie en

In limba germana exista verbe a caror radacina se termina in consoana si de aceea intre terminatie si radacina se adauga vocala ela persoana a 2-a si a 3-a singular si la persoana a 2-a plural.Exemplu: arbeiten = a munci

Ich arbeite = eu muncesc

Du-arbeitest = tu muncesti

Er, sie,es arbeitet = el,ea munceste

Wir arbeiten = noi muncim

Ihr arbeitet = voi munciti

Sie/sie arbeiten = dvs./ei,ele munciti/muncesc

La prezent verbele neregulate isi modifica ocala din radacina (din e in i ).Exemplu: sprechen = a vorbi

Ich spreche = eu vorbesc

Du sprichst = tu vorbesti

Er,sie,es spricht = el,ea vorbeste

Wir sprechen = noi vorbim

Ihr sprecht = voi vorbiti

Sie/sie sprechen = dvs/ei,ele vorbiti/vorbesc

Aceasta modificare seaplicanumai la persoana a 2-a si a 3-a singular.

In limba germana verbele au trei forme de baza si se invata ca atare.Cele trei forme de baza sunt:- infinitivul-sprechen

-imperfectul sprach = a vorbit

-participiul 2 gesprochen = vorbit

arbeiten arbeitete gearbeitet = a munci

Ih habe gearbeitet. = Am muncit.

h..ren ho..rte geho..rt = a auzi

sehr = foarte

Daca un verb isi schimba la imperfect vocala din radacina,atunci el este neregulat.

Singen-sang-gesungen = a canta

Ich singe = eu cant

Du singst = tu canti

Er,sie es singt = el,ea canta

Wir singen = noi cantam

Ihr singt = voi cantati

Sie/sie singen = dvs/ei,ele cantati/canta

Pentru exprimarea unei porunci sau a unui imperativ,daca este vorba de formula de politete,folosim persoana a 3-a plural punand pronumele dupa verb,care se va scrie cu majuscula.

Exemplu:Sagen Sie! = spuneti / Sprachen Sie! = vorbiti!

Pentru singular,cand ne adresam unei persoane apropiate,pornim de la persoana a 2-a prezent,inlaturand pronumele si terminatia.

Exemplu:sprich! = vorbeste!

Auf = pe,in der Zigeuner = tiganul

Pentru forma de plural a imperativului se porneste de la persoana a 2-a plural,prezent,la care se inlatura numai pronumele.

Exemplu:ihr macht = voi faceti =>macht = faceti

Verstehen = a intelege Ich verstehe. = Eu inteleg.

Ich verstehe nicht. = Nu inteleg.

Negatia nicht se foloseste numai pentru verbe!!!

Ich sage nicht. = Eu nu spun. Ich sage nichts. = Eu nu spun nimic.

Ich sage etwas. = Eu spun ceva. Ich sage besser nichts. = Mai bine nu spun nimic.

Besser = mai bine.

In limba germana exista verbecare cer un anumit caz,fie dativul,fie acuzativul.Verbele care cer acuzativul sunt:

Finden = a gasi machen = a face haben = a avea

Singen = a canta spielen = a juca ho..ren = a auzi

Sprechen = a vorbi lesen = a citi schreiben = a scrie

Declinarea articolului hotarat are la singular trei forme,pentru fiecare cate una,iar pentru plural o singura forma pentru toate cele trei genuri.articolul nehotarat primeste in cadrul declinarii terminatiile articolului hotarat,neavand forma pentru plural.

MASCULIN FEMININ NEUTRU

N-der ein N-die eine N-das ein

G-des eines G-der einer G-des eines

D-dem einem D-der einer D-dem einem

Ac-den einen Ac-die eine Ac-das ein

Pentru plural;M,F,N:

N-die

G-der

D-den

Ac-die

Mich = ma

Dich = te

Sich = se

Uns = ne(noi ne)

Euch = va

Sich = se

Von mir = de mine

Von dir = de tine

Von ihm = de el

Von ihr = de ea

Von uns = de noi

Von euch = de voi

Von sie = de ei,de ele

VERBELE CU PARTICULA SEPARABILA

TRENNBARE VERBEN

Trennbar = separabil untrennbar = inseparabil

Verbele cu particula separabila sunt o categorie distincta de verbe germane care au inainte un prefix sau particula separabila care in timpul conjugarii se separa de verb,adaugandu-se la sfarsitul acestuia.In propozitie, particula separabila este asezata la sfarsitul propozitiei.In aceasta categorie de verbe intalnim si verbe care au particula inseparabila.

Particule neseparabile:

Be- bekommen-bekam-bekommen = a deveni

Emp- empfehlen-empfohl-empfohlen = a recomanda

Ent- entwerfen-entwarf-entworfen = a concepe,a crea

Er- erza..hlen-erza..hlte-erza..hlt = a povesti

Ge- gerieben-geriebte-geriebt = a rade

Miss- missverstehen-missverstand-missverstanden = a nu intelege

Ver- verbringen-verbrachte-verbracht = a petrece

Zer- zerbrechen-zerbrach-zerbrochen = a sparge

Ich zerbrache etwas. = Eu am spart ceva.

Exista verbe separabile care mai contin si un alt prefix si anume vor- :

Vorbereiten-bereitete vor-vorbereitet = a pregati

Ich bereitete das Essen vor. = Eu pregatesc masa.

Ich bereite mich vor. = Ma pregatesc.

Aufmachen-machte auf-aufgemacht = a deschide

Zumachen-machte zu-zugemacht = a inchide

La participiul 2 sau a 3-a forma de baza prefixul nu se mai separa de verb, darintre prefix si radacina se adauga ge.

(sich)anziehen-zog an-angezogen = a (se) imbraca

Ich ziehe das kind an. = Eu imbrac copilul.

(sich)ausziehen-zog aus-ausgezogen = a (se) dezbraca

sich anziehen = a se imbraca

Ich ziehe mich an = ma imbrac

Du ziehst dich an = te imbraci

Er zieht sich an = el se imbraca

Sie zieht sich an = ea se imbraca

Es zieht sich an = el,ea se imbraca

Wir ziehen uns an = noi ne imbracam

Ihr zieht euch an = voi va imbracati

Sie ziehen sich an = ei,ele se imbraca

DIE MODALVERBEN

VERBELE MODALE

Verbele modale sunt verbe auxiliare de mod.Verbele modale nu sunt de sine statatoare,folosindu-se cu infinitivul altor verbe.

Ex.:Ich kann lernen = eu pot sa invat:

du musst schreiben = tu trebuie sa scrii.

In propozitia dezvoltata verbul la infinitiv este asezat intotdeauna pe ultimul loc

Ex.:Ich kann Deutsch,Englisch,Italienisch lernen. = Eu pot sa invat.....

:Du musst die Lection schreiben. = Tu trebuie sa scrii lectia.

Verbele modale se refera la vorbitor si exprima pozitia sa fata de cele exprimate in propozitie.

Ex.:Du musst sehr scho..n schreiben. = Tu trebuie sa scrii foarte frumos.

Scho..n = frumos Nett = dragut(a) garstig = urat(a)(infatisare)

Schlimm = rau Ein schlimmes Kind = Un copil rau

Brav = cuminte Ein braves Kind = Un copil cuminte

Das brave Kind = copilul cuminte Das schlimme Kind = copilul rau

Daca adjectivul are in fata articolul nehotarat,el va primi terminatiile articolului hotarat dupa cum urmeaza: Masculin ein-er ex.:der Vater-ein guter Vater = un tata bun

Feminin eine-e ex.:die Mutter-eine gute Mutter = o mama buna

Neutru ein-es ex.:das Kind-ein braves Kind

Daca adjectivul este precedat de articolul hotarat,pentru toate genurile el va primi terminatia e.Masculin-der e der gute Vater

Feminin-die e die ho..fliche Mutter

Neutru-das e das unho..fliche Kind

Ho..flich = politicos

Unho..fliche = nepoliticos

Die Ho..flichkeit = amabilitatea

Gescheit = destept

Die Scho..nheit = frumusetea die Dummheit = prostia

Verbele modale se refera la o persoana sau la mai multe persoane care in majoritatea cazurilor nu sunt numite.Verbele modale sunt:

KONEN; WOLLEN; MUSSEN; DURFEN; SOLLEN; MOGEN

-ko..nen-konte-gekont = a putea

-wollen-wollte-gewolt = a vrea;a voi

-mu..ssen-mu..sste-gemu..sst = a trebui

-du..rfen-durfte-gedurft = a avea voie

-sollen-sollte-gesollt = a trebui

-mo..gen-mochte-gemocht = a dori

-ko..nen-exprima o capacitate,o posibilitate sau o presupunere

-wollen-exprima o dorinta.o cerinta sau o indoiala fata de afirmatia facuta de cineva

-mu..ssen-exprima o necesitate,o obligatie sau o presupunere.Ex.:Ich muss heute die Lection schreiben = Trebuie sa scriu astazi lectia

-du..rfen-exprima o permisiune

-sollen-exprima o necesitate,o dorinta,o indoiala sau o porunca,neavand sens propriu sau un timp de executare.Ex.:Ich soll die Lection schreiben = Trebuie sa scriu lectia

-mo..gen-exprima o posibilitate,o dorinta atenuata.

Was mo..chten Sie? = Ce doriti dumneavoastra?

Die Pra..sens = prezentul

Die Vergangenheit = trecutul

Die zukunft = viitorul

Cu ajutorul verbelor modale si un alt verb la infinitiv se pot forma o multitudine de propozitii care ne ajuta sa ne exprimam.

Verbele modale au in cadrul conjugarii cele trei forme si anume:

afirmativa-ich kann

-negativa-ich kann nicht

-interogativa-kann ich?

Nur = numai

Ansehen-sah an-angesehen = a privi

Zuru..ckbringen-brahte zuru..ck-zuru..ckgebraht = a aduce inapoi

Bekommen-bekamm-bekommen = a primi

Suchen = a cauta

Ausleichen-liech aus-ausgeliehen = a imprumuta(carti)

Die Hilfe = ajutorul

Die Zeitschrift = revista dieZeitschriften = revistele

Die Mediotek = laborator de limbi straine

Der Kassettenrecorder = casetofonul

Das Blatt = foaia,coala die Bla..tter = foile,colile

Das Arbeitsblatt = foaia de lucru

Der Ausweis = permisul die Ausweise = permisele

Mitbringen-brahte mit-mitgebraht = a aduce cu sine

Die Bedeutung = insemnatatea,importanta die Bedeutungen = insemnatatile,...

Die Notwendigkeit = necesitatea die Notwendigkeiten = necesitatile

Das Erlaubnis = invoirea;invoiala die Erlaubnise = invoirile;invoielile

Die Vorliebe = predilectia

Wie? = cum?

Der Beruf = meseria die Berufe = meseriile

Der Spass = placerea die Spasse = placerile

Besonders = deosebit

Durch = prin

Die Leute = oamenii---nu are singular

Oft = adesea;des

Der Mensch = omul die Menschen = oamenii

Die Hausaufgabe = tema de acasa die Hausaufgaben = temele de acasa

Die Klassaufgabe = tema din clasa die Klassaufgaben = temele din clasa

Die Aufgabe = tema die Aufgaben = temele

Anschauen-schaute an-angeschaut = a viziona

Aussehen-sah aus-ausgesehen = a arata

Lerntipps = mod de invatare

Testaufgaben = teme de test

DERIVAREA SAU FORMAREA SUBSTANTIVELOR

COMPUNEREA SUBSTANTIVELOR

Substantivele noi pot fi formate prin derivare si compunere din substantive sau alte parti de vorbire.Derivarea se poate face cu ajutorul prefixelor si sufixelor.Cel mai frecvent procedeu este derivarea cu ajutorul sufixelor.Cele mai des folosite sufixe sunt:

a) -er; -ler; -ner pentru masculin

-erin; lerin; nerin pentru feminin.

Substantivele formate astfel indica de obicei persoane care exercita o activitate,o meserie.Ex.:arbeiten der Arbeiter = muncitorul

-die Arbeiterin = muncitoarea

die Kunst = arta der Ku..nstler = artistul

die Ku..nstlerin = artista.

Substantivele care au in radacina lor vocalele a, o, u,prin derivare primesc ..(umlaut).

b) -e care indica substantive feminine si totodata se formeaza multe substantive abstracte.Ex.:gross = mare die Gro..sse = marimea

Mit wem? = cu cine?

Lieben = a iubi die Liebe = iubirea;dragostea

Die Allerliebste = cea mai iubita dre Allerliebste = cel mai iubit

Substantivele formate cu sufixul -elsunt masculine si indica o unealta.

Ex.:der Schlu..ssel = cheia; der Lo..ffel = lingura.

Substantivele formate cu sufixul -eisunt feminine si indica o activitate exercitata intr-un atelier sau cu un sens periorativ.

Ex.:die Schneiderei = croitoria; die Bu..cherei = die Bibliotek = biblioteca; die Spielerei = joaca.

Substantivele formate cu ajutorul sufixului -ling sunt masculine si indica ceva tanar sau un sens periorativ(un mod de a face misto).

Ex.:der Jungling = tanarul; der Lehrling = ucenicul(lehren = a invata pe cineva); der Feigling = lasul(feige = las).

Substantivele formate cu sufixul -ung sunt intotdeauna feminine si indica o actiune sau rezultatul unei actiuni.

Ex.:die Rechnung = socoteala(rechnen = a socoti); die Erfindung = descoperirea(erfinden = a descoperi); die Ordnung = ordinea(ordnen = a ordona).

Cu ajutorul sufixului -heit se formeaza substantive feminine care indica o colectivitate,un substantiv abstract.Daca substantivul se termina in -r; -ch; -ig, punem keit.

Ex.:die Menschkeit = omenirea; die Kindheit = copilaria;die Herzlichkeit = marinimia(herzlich = inimos).

Cu ajutorul sufixului -schaft formam substantive feminine care indica o colectivitate,un raport intre doua sau mai multe persoane.

Ex.:der Bu..rgerschaft = toti cetatenii;cetatenia(der Bu..rger = cetateanul); die Freundschaft = prietenia.

Substantivele formate cu sufixul -tum sunt neutre si arata o colectivitate,o stare, o ideie.

Ex.:das Burgertum = burghezia; das Heldentum = eroismul(der Held = eroul).

Cu ajutorul sufixelor -chen si -lein se formeaza toate diminutivele din limba germana, care sunt intotdeauna de gen neutru.

Ex.:das Ha..uschen = casuta; das Vo..gelchen = pasarica;das Bu..chlein = carticica; das Junglein = baietelul; das Ma..dschen = fetita; das Tishlein = masuta.

Der Tishleifer = mileul

Das Leben = viata mein Leben = viata mea

Versuchen-versuchte-versucht = a incerca

Derivarea se poate face si cu ajutorul prefixelor,iar dintre cele mai folosite sunt:

ge-; ur-; un-.

Cu prefixul ge- se formeaza substantivele colective.

Ex.: der Berg = muntele das Gebirge = muntii in totalitate.Ich gehe ins Gebirge. = Eu merg la munte.;der Busch = tufa das Gebu..sch = tufisul.

Prefixul ur- are sensul de foarte vechi si imprima acest sens substantivului nou format.

Ex.:der Wald = padurea der Urwald = padurea virgina;die Zeit = timpul die Urzeit = preistoria;die Urmenschen = oameni preistorici;die Sache = lucrul die Ursache = cauza.

Prefixul un- arata contrariul sau intareste sensul.

Ex.:der Dank = multumirea der Undank = nemultumirea; das Glu..ck = fericirea das Unglu..ck = nefericirea; der Unmensch = neomul; die Menge = multimea = die Unmenge = (tot)multimea(forma intarita).

Un alt procedeu prin care putem obtine substantive este procedeul compunerii.Cu ajutorul compunerii noi putem sa formam din doua cuvinte unul singur,printr-o litera de legatura.Primul cuvant se numeste determinativsi este si cel pe care cade accentul,iar ultimul cuvant, determinant,este intotdeauna un substantiv care da si genul substantivului compus.Cuvantul determinativ poate sa fie si o alta parte de vorbire decat substantiv,si anume:adjectiv gross + der Vater = der Grossvater = bunicul

-hoch + das Haus = das Hochhaus = blocul

-hoch + das Parter = das Hochparter = parter inalt(mezanin)

verb schlafen + das Zimmer = das Schlaufzimmer = dormitorul

wohnen + das Zimmer = das Wohnzimmer = camera de locuit,de zi

prepozitie vor + das Mittag = das Vormittag

nach + das Mittag = das Nachmittag

Cand cele doua cuvinte sunt substantive,pentru a se forma substantivul compus,se intercaleaza o consoana de legatura si anume:

s-daca ambele substantive au consoana la sfarsit,respectiv la inceput

n-daca primul substantiv se termina in vocala.

Exemple:-die Einkaufstasche = sacosa de cumparaturi:der Einkauf = cumpara + die Tasche = geanta,buzunarul

-das Haus = casa + die Aufgabe = tema die Hausaufgabe = tema de acasa

-die Klasse = clasa + der Leiter = conducator der Klassenleiter = dirigintele

Daca ambele substantive au unul la sfarsit vocala,iar cel de-al doi-lea tot vocala,vocala de la primul cuvant cade,se inlatura.Ex.:die Klasse + die Aufgabe = die Klassaufgabe.

DER POSSESSIVPRONOMEN

PRONUMELE POSESIV

Pronumele posesiv se acorda in gen,numar si caz cu substantivul inaintea caruia sta. Pronumele posesiv are urmatoarele forme:

-de singular mein = al meu Ex.:mein Heft = caietul meu

- meine = a mea meine Tasche = geanta mea

- dein = al tau dein Buch = cartea ta

- deine = a ta deine Klasse = clasa ta

- sein = al sau sein Vater = tatal sau

- seine = a sa seine Mutter = mama sa

- unser = al nostru unser Haus = casa noastra

- unsere = a noastra unsere Katze = pisica noastra

- euer = al vostru euer Hund = cainele vostru

- euere = a voastra euere Schule = scoala voastra

- ihr = al lor ihr Kind = copilul lor

- ihre = a lor ihre Hausaufgabe = tema lor

Pentru formele de plural,la formele singularului se adauga un e.Exemplu:

-meine = ale mele

-deine = ale tale

-seine = ale sale

-unsere = ale noastre

-euere = ale voastre

-ihre = ale lor

Daca folosim pronumele posesiv nu se mai pune articolul hotarat.

Das ist meine Klasse. = Aceasta este clasa mea.

Mein Haus ist gross. = Casa mea este mare.

Pronumele posesive nu sunt de sine statatoare,ci trebuie sa aiba dupa ele neaparat un substantiv.Doar cand este vorba de o intrebare,raspunsul poate fi dat numai prin pronume. Pentru a putea pune intrebari referitoare la cazuri,avem pronumele: wer? = cine?; was? = ce?

N wer?;was?

G wessen? = al,a,ai,ale cui?,carui?,carei?

D wem? = cui?

Ac wen? = pe cine?,ce?

Wessen Hefte sind hier? = Ale cui caiete sunt aici?

R: Meine. = Ale mele./ Meine Hefte. = Caietele mele.

Niemand = nimeni

Was ist hier? R: Hier ist eine Klasse.

Mehr = mai mult

mehrere = mai multe

Cand in propozitie avem deja o negatie sau un cuvant negativ,negatia nicht care sta langa verb nu se mai pune

.Ex.:Niemand spricht. = Nimeni nu vorbeste.

Niemand spricht nichts. = Nimeni nu vorbeste nimic.

Alle schweigen. = Toti tac.

Schweigen-schweigte-seschweigt = a tacea

Schweigen-schweig-geschweigen = a tacea

Denken-dachte-gedacht = a gandi;a crede

Versuchen-versuchte-versucht = a incerca

Brauchen-brauchte-gebraucht = a avea nevoie

DECLINAREA ARTICOLULUI

In limba germana ,articolul hotarat,asezat intotdeauna inaintea substantivelor,se declina astfel:

M F N

N der die das

G des der des

D dem der dem

Ac den die das

Pentru plural exista o singura forma pentru toate cele trei genuri:

M F N

N die

G der

D den

Ac die

Articolul nehotarat, care este asezat tot inaintea substantivului,nu are decat forme pentru singular.

M F N

N ein eine ein

G eines einer eines

D einem einer einem

Ac einen eine ein

Articolul nehotarat negat are atat forme de singular precum si o singura forma de plural,primind terminatiile articolului hotarat dupa cum urmeaza:

SINGULAR PLURAL

M F N

N kein keine kein keine

G keines keiner keines keiner

D keinem keiner keinem keinen

Ac keinen keine kein keine

In limba germana exista situatii cand articolul hotarat se poate contopi cu prepozitii pentru prescurtarea exprimarii:

An = la an + das = ans = la

Ich gehe an das Fenster. = Ich gehe ans Fenster. = Eu merg la fereastra.

Auf = pe auf + das = aufs = pe

Ich sitze auf das Bett. = Ich sitze aufs Bett. = Eu stau pe pat.

Fu..r = pentru fu..r + das = fu..rs = pentru

Ich arbeite fu..r das Leben. = Ich arbeite fu..rs Leben. = Eu muncesc pentru viata

In = in in + das = ins = in

Komm in das Haus. = Komm ins Haus. = Vino in casa.

Um = pentru um + das = ums = pentru

Um das Leben. = Ums Leben. = Pentru viata.

Vor = in fata vor + das = vors = in fata

Vor das Leben habe ich Angst. = Vors Leben habe ich Angst. = De viata mi-e frica.(In fata vietii mi-e frica.)

U..ber = peste u..ber + das = u..bers = peste

U..ber das Land ist Nebel. = U..bers Land ist Nebel. = Peste tara este ceata.

Durch = prin durch + das = durchs = prin

Durch das Land weght der Wind. = Durchs Land weght der Wind. = Peste tara bate vantul.

Aceste contopiri se folosesc cu substantive aflate in cazul acuzativ.Exista alte prepozitii care se contopesc cu articolul numai la dativ.

An = la an + dem = am = la

Ich bin an dem Fenster. = Ich bin am Fenster. = Eu sunt la fereastra.

Bei = la (persoane) bei + dem = beim = la (persoane)

Ich bin bei dem Arzt. = Ich bin beim Arzt. = Eu sunt la doctor.

In = in in + dem = im = in

Die Kinder spielen in dem Hof. = Die Kinder spielen im Hof. = Copiii se joaca in curte.

Von = de la von + dem = vom = de la

Von dem Vater habe ich das Heft. = Vom vater habe ich das Heft. = De la tata am caietul.

Ich komme vom der Freundin. = Vin de la prietena.

Ich komme vom meiner Freundin. = Vin de la prietena mea.

Zu = la;spre zu + dem = zum = la;spre

Zu dem Theater wollen alle gehen. = Zum Theater wollen alle gehen. = Toti vor sa mearga la teatru.

Zu = la;spre zu + der = zur = la;spre

Zu der Post ist ein langer Weg. = Zur Post ist ein langer Weg. = La posta este o cale lunga.

La verbele care indica directia miscarii sau arata modul de deplasare,prepozitiile vor fi folosite cu cazul acuzativ.Pentru acuzativ intrebarea este wohin?(unde?;incotro?).La verbele care arata stare pe loc sau miscare statica,prepozitiile se vor folosi cu cazul dativ.Intrebarea la care raspunde este wo?(unde?).

Ich gehe in der Park. = Merg in parc.(wohin?) (Ac)

Ich bin im Park. = Sunt in parc.(wo?) (D)

Ich bin im Zimmer.

Ich bin in der Klasse.

Contopirea articolului cu prepozitia se intampla numai la genul masculin si neutru.