If you can't read please download the document
Upload
loredana-beuca
View
5
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
foarte bine structurat
Citation preview
Verbele
In limba germana verbele se termina toate la infinitiv in en.
Verbele limbii germane se impart inpatru mari categorii:
1.Verbe auxiliare
2.Verbe regulate
3.Verbe neregulate
4.Verbe modale
1.Verbele auxiliaresunt: haben = a avea
sein = a fi
werden = a deveni
Verbele auxiliare sunt neregulate si ajuta la formarea timpurilor compuse.
Prezentul verbelor auxiliare:
haben = a avea sein = a fi werden = a deveni
ich-habe ich-bin ich-werde
du-hast du-bist du-wirst
er,sie,es-hat er,sie,es-ist er,sie,es-wird
wir-haben wir-sind wir-werden
ihr-habt ihr-seid ihr-werdet
sie-haben sie-sind sie-werden
CONJUGAREA VERBELOR REGULATE LA PREZENT
Pentru conjugarea oricarui verb regulat la prezent pornim de la radacina verbului la care adaugam terminatia prezentului.Radacina verbului se obtine prin inlaturarea terminatiei infinitivului (en).Ex.:machen = a face :mach = radacina verbului.
Pronumele si termuinatiile pentru prezent sunt:
1.ich e
2.du (e)st
3.er,sie,es (e)t
1.wir en
2.ihr (e)t
3.sie en
In limba germana exista verbe a caror radacina se termina in consoana si de aceea intre terminatie si radacina se adauga vocala ela persoana a 2-a si a 3-a singular si la persoana a 2-a plural.Exemplu: arbeiten = a munci
Ich arbeite = eu muncesc
Du-arbeitest = tu muncesti
Er, sie,es arbeitet = el,ea munceste
Wir arbeiten = noi muncim
Ihr arbeitet = voi munciti
Sie/sie arbeiten = dvs./ei,ele munciti/muncesc
La prezent verbele neregulate isi modifica ocala din radacina (din e in i ).Exemplu: sprechen = a vorbi
Ich spreche = eu vorbesc
Du sprichst = tu vorbesti
Er,sie,es spricht = el,ea vorbeste
Wir sprechen = noi vorbim
Ihr sprecht = voi vorbiti
Sie/sie sprechen = dvs/ei,ele vorbiti/vorbesc
Aceasta modificare seaplicanumai la persoana a 2-a si a 3-a singular.
In limba germana verbele au trei forme de baza si se invata ca atare.Cele trei forme de baza sunt:- infinitivul-sprechen
-imperfectul sprach = a vorbit
-participiul 2 gesprochen = vorbit
arbeiten arbeitete gearbeitet = a munci
Ih habe gearbeitet. = Am muncit.
h..ren ho..rte geho..rt = a auzi
sehr = foarte
Daca un verb isi schimba la imperfect vocala din radacina,atunci el este neregulat.
Singen-sang-gesungen = a canta
Ich singe = eu cant
Du singst = tu canti
Er,sie es singt = el,ea canta
Wir singen = noi cantam
Ihr singt = voi cantati
Sie/sie singen = dvs/ei,ele cantati/canta
Pentru exprimarea unei porunci sau a unui imperativ,daca este vorba de formula de politete,folosim persoana a 3-a plural punand pronumele dupa verb,care se va scrie cu majuscula.
Exemplu:Sagen Sie! = spuneti / Sprachen Sie! = vorbiti!
Pentru singular,cand ne adresam unei persoane apropiate,pornim de la persoana a 2-a prezent,inlaturand pronumele si terminatia.
Exemplu:sprich! = vorbeste!
Auf = pe,in der Zigeuner = tiganul
Pentru forma de plural a imperativului se porneste de la persoana a 2-a plural,prezent,la care se inlatura numai pronumele.
Exemplu:ihr macht = voi faceti =>macht = faceti
Verstehen = a intelege Ich verstehe. = Eu inteleg.
Ich verstehe nicht. = Nu inteleg.
Negatia nicht se foloseste numai pentru verbe!!!
Ich sage nicht. = Eu nu spun. Ich sage nichts. = Eu nu spun nimic.
Ich sage etwas. = Eu spun ceva. Ich sage besser nichts. = Mai bine nu spun nimic.
Besser = mai bine.
In limba germana exista verbecare cer un anumit caz,fie dativul,fie acuzativul.Verbele care cer acuzativul sunt:
Finden = a gasi machen = a face haben = a avea
Singen = a canta spielen = a juca ho..ren = a auzi
Sprechen = a vorbi lesen = a citi schreiben = a scrie
Declinarea articolului hotarat are la singular trei forme,pentru fiecare cate una,iar pentru plural o singura forma pentru toate cele trei genuri.articolul nehotarat primeste in cadrul declinarii terminatiile articolului hotarat,neavand forma pentru plural.
MASCULIN FEMININ NEUTRU
N-der ein N-die eine N-das ein
G-des eines G-der einer G-des eines
D-dem einem D-der einer D-dem einem
Ac-den einen Ac-die eine Ac-das ein
Pentru plural;M,F,N:
N-die
G-der
D-den
Ac-die
Mich = ma
Dich = te
Sich = se
Uns = ne(noi ne)
Euch = va
Sich = se
Von mir = de mine
Von dir = de tine
Von ihm = de el
Von ihr = de ea
Von uns = de noi
Von euch = de voi
Von sie = de ei,de ele
VERBELE CU PARTICULA SEPARABILA
TRENNBARE VERBEN
Trennbar = separabil untrennbar = inseparabil
Verbele cu particula separabila sunt o categorie distincta de verbe germane care au inainte un prefix sau particula separabila care in timpul conjugarii se separa de verb,adaugandu-se la sfarsitul acestuia.In propozitie, particula separabila este asezata la sfarsitul propozitiei.In aceasta categorie de verbe intalnim si verbe care au particula inseparabila.
Particule neseparabile:
Be- bekommen-bekam-bekommen = a deveni
Emp- empfehlen-empfohl-empfohlen = a recomanda
Ent- entwerfen-entwarf-entworfen = a concepe,a crea
Er- erza..hlen-erza..hlte-erza..hlt = a povesti
Ge- gerieben-geriebte-geriebt = a rade
Miss- missverstehen-missverstand-missverstanden = a nu intelege
Ver- verbringen-verbrachte-verbracht = a petrece
Zer- zerbrechen-zerbrach-zerbrochen = a sparge
Ich zerbrache etwas. = Eu am spart ceva.
Exista verbe separabile care mai contin si un alt prefix si anume vor- :
Vorbereiten-bereitete vor-vorbereitet = a pregati
Ich bereitete das Essen vor. = Eu pregatesc masa.
Ich bereite mich vor. = Ma pregatesc.
Aufmachen-machte auf-aufgemacht = a deschide
Zumachen-machte zu-zugemacht = a inchide
La participiul 2 sau a 3-a forma de baza prefixul nu se mai separa de verb, darintre prefix si radacina se adauga ge.
(sich)anziehen-zog an-angezogen = a (se) imbraca
Ich ziehe das kind an. = Eu imbrac copilul.
(sich)ausziehen-zog aus-ausgezogen = a (se) dezbraca
sich anziehen = a se imbraca
Ich ziehe mich an = ma imbrac
Du ziehst dich an = te imbraci
Er zieht sich an = el se imbraca
Sie zieht sich an = ea se imbraca
Es zieht sich an = el,ea se imbraca
Wir ziehen uns an = noi ne imbracam
Ihr zieht euch an = voi va imbracati
Sie ziehen sich an = ei,ele se imbraca
DIE MODALVERBEN
VERBELE MODALE
Verbele modale sunt verbe auxiliare de mod.Verbele modale nu sunt de sine statatoare,folosindu-se cu infinitivul altor verbe.
Ex.:Ich kann lernen = eu pot sa invat:
du musst schreiben = tu trebuie sa scrii.
In propozitia dezvoltata verbul la infinitiv este asezat intotdeauna pe ultimul loc
Ex.:Ich kann Deutsch,Englisch,Italienisch lernen. = Eu pot sa invat.....
:Du musst die Lection schreiben. = Tu trebuie sa scrii lectia.
Verbele modale se refera la vorbitor si exprima pozitia sa fata de cele exprimate in propozitie.
Ex.:Du musst sehr scho..n schreiben. = Tu trebuie sa scrii foarte frumos.
Scho..n = frumos Nett = dragut(a) garstig = urat(a)(infatisare)
Schlimm = rau Ein schlimmes Kind = Un copil rau
Brav = cuminte Ein braves Kind = Un copil cuminte
Das brave Kind = copilul cuminte Das schlimme Kind = copilul rau
Daca adjectivul are in fata articolul nehotarat,el va primi terminatiile articolului hotarat dupa cum urmeaza: Masculin ein-er ex.:der Vater-ein guter Vater = un tata bun
Feminin eine-e ex.:die Mutter-eine gute Mutter = o mama buna
Neutru ein-es ex.:das Kind-ein braves Kind
Daca adjectivul este precedat de articolul hotarat,pentru toate genurile el va primi terminatia e.Masculin-der e der gute Vater
Feminin-die e die ho..fliche Mutter
Neutru-das e das unho..fliche Kind
Ho..flich = politicos
Unho..fliche = nepoliticos
Die Ho..flichkeit = amabilitatea
Gescheit = destept
Die Scho..nheit = frumusetea die Dummheit = prostia
Verbele modale se refera la o persoana sau la mai multe persoane care in majoritatea cazurilor nu sunt numite.Verbele modale sunt:
KONEN; WOLLEN; MUSSEN; DURFEN; SOLLEN; MOGEN
-ko..nen-konte-gekont = a putea
-wollen-wollte-gewolt = a vrea;a voi
-mu..ssen-mu..sste-gemu..sst = a trebui
-du..rfen-durfte-gedurft = a avea voie
-sollen-sollte-gesollt = a trebui
-mo..gen-mochte-gemocht = a dori
-ko..nen-exprima o capacitate,o posibilitate sau o presupunere
-wollen-exprima o dorinta.o cerinta sau o indoiala fata de afirmatia facuta de cineva
-mu..ssen-exprima o necesitate,o obligatie sau o presupunere.Ex.:Ich muss heute die Lection schreiben = Trebuie sa scriu astazi lectia
-du..rfen-exprima o permisiune
-sollen-exprima o necesitate,o dorinta,o indoiala sau o porunca,neavand sens propriu sau un timp de executare.Ex.:Ich soll die Lection schreiben = Trebuie sa scriu lectia
-mo..gen-exprima o posibilitate,o dorinta atenuata.
Was mo..chten Sie? = Ce doriti dumneavoastra?
Die Pra..sens = prezentul
Die Vergangenheit = trecutul
Die zukunft = viitorul
Cu ajutorul verbelor modale si un alt verb la infinitiv se pot forma o multitudine de propozitii care ne ajuta sa ne exprimam.
Verbele modale au in cadrul conjugarii cele trei forme si anume:
afirmativa-ich kann
-negativa-ich kann nicht
-interogativa-kann ich?
Nur = numai
Ansehen-sah an-angesehen = a privi
Zuru..ckbringen-brahte zuru..ck-zuru..ckgebraht = a aduce inapoi
Bekommen-bekamm-bekommen = a primi
Suchen = a cauta
Ausleichen-liech aus-ausgeliehen = a imprumuta(carti)
Die Hilfe = ajutorul
Die Zeitschrift = revista dieZeitschriften = revistele
Die Mediotek = laborator de limbi straine
Der Kassettenrecorder = casetofonul
Das Blatt = foaia,coala die Bla..tter = foile,colile
Das Arbeitsblatt = foaia de lucru
Der Ausweis = permisul die Ausweise = permisele
Mitbringen-brahte mit-mitgebraht = a aduce cu sine
Die Bedeutung = insemnatatea,importanta die Bedeutungen = insemnatatile,...
Die Notwendigkeit = necesitatea die Notwendigkeiten = necesitatile
Das Erlaubnis = invoirea;invoiala die Erlaubnise = invoirile;invoielile
Die Vorliebe = predilectia
Wie? = cum?
Der Beruf = meseria die Berufe = meseriile
Der Spass = placerea die Spasse = placerile
Besonders = deosebit
Durch = prin
Die Leute = oamenii---nu are singular
Oft = adesea;des
Der Mensch = omul die Menschen = oamenii
Die Hausaufgabe = tema de acasa die Hausaufgaben = temele de acasa
Die Klassaufgabe = tema din clasa die Klassaufgaben = temele din clasa
Die Aufgabe = tema die Aufgaben = temele
Anschauen-schaute an-angeschaut = a viziona
Aussehen-sah aus-ausgesehen = a arata
Lerntipps = mod de invatare
Testaufgaben = teme de test
DERIVAREA SAU FORMAREA SUBSTANTIVELOR
COMPUNEREA SUBSTANTIVELOR
Substantivele noi pot fi formate prin derivare si compunere din substantive sau alte parti de vorbire.Derivarea se poate face cu ajutorul prefixelor si sufixelor.Cel mai frecvent procedeu este derivarea cu ajutorul sufixelor.Cele mai des folosite sufixe sunt:
a) -er; -ler; -ner pentru masculin
-erin; lerin; nerin pentru feminin.
Substantivele formate astfel indica de obicei persoane care exercita o activitate,o meserie.Ex.:arbeiten der Arbeiter = muncitorul
-die Arbeiterin = muncitoarea
die Kunst = arta der Ku..nstler = artistul
die Ku..nstlerin = artista.
Substantivele care au in radacina lor vocalele a, o, u,prin derivare primesc ..(umlaut).
b) -e care indica substantive feminine si totodata se formeaza multe substantive abstracte.Ex.:gross = mare die Gro..sse = marimea
Mit wem? = cu cine?
Lieben = a iubi die Liebe = iubirea;dragostea
Die Allerliebste = cea mai iubita dre Allerliebste = cel mai iubit
Substantivele formate cu sufixul -elsunt masculine si indica o unealta.
Ex.:der Schlu..ssel = cheia; der Lo..ffel = lingura.
Substantivele formate cu sufixul -eisunt feminine si indica o activitate exercitata intr-un atelier sau cu un sens periorativ.
Ex.:die Schneiderei = croitoria; die Bu..cherei = die Bibliotek = biblioteca; die Spielerei = joaca.
Substantivele formate cu ajutorul sufixului -ling sunt masculine si indica ceva tanar sau un sens periorativ(un mod de a face misto).
Ex.:der Jungling = tanarul; der Lehrling = ucenicul(lehren = a invata pe cineva); der Feigling = lasul(feige = las).
Substantivele formate cu sufixul -ung sunt intotdeauna feminine si indica o actiune sau rezultatul unei actiuni.
Ex.:die Rechnung = socoteala(rechnen = a socoti); die Erfindung = descoperirea(erfinden = a descoperi); die Ordnung = ordinea(ordnen = a ordona).
Cu ajutorul sufixului -heit se formeaza substantive feminine care indica o colectivitate,un substantiv abstract.Daca substantivul se termina in -r; -ch; -ig, punem keit.
Ex.:die Menschkeit = omenirea; die Kindheit = copilaria;die Herzlichkeit = marinimia(herzlich = inimos).
Cu ajutorul sufixului -schaft formam substantive feminine care indica o colectivitate,un raport intre doua sau mai multe persoane.
Ex.:der Bu..rgerschaft = toti cetatenii;cetatenia(der Bu..rger = cetateanul); die Freundschaft = prietenia.
Substantivele formate cu sufixul -tum sunt neutre si arata o colectivitate,o stare, o ideie.
Ex.:das Burgertum = burghezia; das Heldentum = eroismul(der Held = eroul).
Cu ajutorul sufixelor -chen si -lein se formeaza toate diminutivele din limba germana, care sunt intotdeauna de gen neutru.
Ex.:das Ha..uschen = casuta; das Vo..gelchen = pasarica;das Bu..chlein = carticica; das Junglein = baietelul; das Ma..dschen = fetita; das Tishlein = masuta.
Der Tishleifer = mileul
Das Leben = viata mein Leben = viata mea
Versuchen-versuchte-versucht = a incerca
Derivarea se poate face si cu ajutorul prefixelor,iar dintre cele mai folosite sunt:
ge-; ur-; un-.
Cu prefixul ge- se formeaza substantivele colective.
Ex.: der Berg = muntele das Gebirge = muntii in totalitate.Ich gehe ins Gebirge. = Eu merg la munte.;der Busch = tufa das Gebu..sch = tufisul.
Prefixul ur- are sensul de foarte vechi si imprima acest sens substantivului nou format.
Ex.:der Wald = padurea der Urwald = padurea virgina;die Zeit = timpul die Urzeit = preistoria;die Urmenschen = oameni preistorici;die Sache = lucrul die Ursache = cauza.
Prefixul un- arata contrariul sau intareste sensul.
Ex.:der Dank = multumirea der Undank = nemultumirea; das Glu..ck = fericirea das Unglu..ck = nefericirea; der Unmensch = neomul; die Menge = multimea = die Unmenge = (tot)multimea(forma intarita).
Un alt procedeu prin care putem obtine substantive este procedeul compunerii.Cu ajutorul compunerii noi putem sa formam din doua cuvinte unul singur,printr-o litera de legatura.Primul cuvant se numeste determinativsi este si cel pe care cade accentul,iar ultimul cuvant, determinant,este intotdeauna un substantiv care da si genul substantivului compus.Cuvantul determinativ poate sa fie si o alta parte de vorbire decat substantiv,si anume:adjectiv gross + der Vater = der Grossvater = bunicul
-hoch + das Haus = das Hochhaus = blocul
-hoch + das Parter = das Hochparter = parter inalt(mezanin)
verb schlafen + das Zimmer = das Schlaufzimmer = dormitorul
wohnen + das Zimmer = das Wohnzimmer = camera de locuit,de zi
prepozitie vor + das Mittag = das Vormittag
nach + das Mittag = das Nachmittag
Cand cele doua cuvinte sunt substantive,pentru a se forma substantivul compus,se intercaleaza o consoana de legatura si anume:
s-daca ambele substantive au consoana la sfarsit,respectiv la inceput
n-daca primul substantiv se termina in vocala.
Exemple:-die Einkaufstasche = sacosa de cumparaturi:der Einkauf = cumpara + die Tasche = geanta,buzunarul
-das Haus = casa + die Aufgabe = tema die Hausaufgabe = tema de acasa
-die Klasse = clasa + der Leiter = conducator der Klassenleiter = dirigintele
Daca ambele substantive au unul la sfarsit vocala,iar cel de-al doi-lea tot vocala,vocala de la primul cuvant cade,se inlatura.Ex.:die Klasse + die Aufgabe = die Klassaufgabe.
DER POSSESSIVPRONOMEN
PRONUMELE POSESIV
Pronumele posesiv se acorda in gen,numar si caz cu substantivul inaintea caruia sta. Pronumele posesiv are urmatoarele forme:
-de singular mein = al meu Ex.:mein Heft = caietul meu
- meine = a mea meine Tasche = geanta mea
- dein = al tau dein Buch = cartea ta
- deine = a ta deine Klasse = clasa ta
- sein = al sau sein Vater = tatal sau
- seine = a sa seine Mutter = mama sa
- unser = al nostru unser Haus = casa noastra
- unsere = a noastra unsere Katze = pisica noastra
- euer = al vostru euer Hund = cainele vostru
- euere = a voastra euere Schule = scoala voastra
- ihr = al lor ihr Kind = copilul lor
- ihre = a lor ihre Hausaufgabe = tema lor
Pentru formele de plural,la formele singularului se adauga un e.Exemplu:
-meine = ale mele
-deine = ale tale
-seine = ale sale
-unsere = ale noastre
-euere = ale voastre
-ihre = ale lor
Daca folosim pronumele posesiv nu se mai pune articolul hotarat.
Das ist meine Klasse. = Aceasta este clasa mea.
Mein Haus ist gross. = Casa mea este mare.
Pronumele posesive nu sunt de sine statatoare,ci trebuie sa aiba dupa ele neaparat un substantiv.Doar cand este vorba de o intrebare,raspunsul poate fi dat numai prin pronume. Pentru a putea pune intrebari referitoare la cazuri,avem pronumele: wer? = cine?; was? = ce?
N wer?;was?
G wessen? = al,a,ai,ale cui?,carui?,carei?
D wem? = cui?
Ac wen? = pe cine?,ce?
Wessen Hefte sind hier? = Ale cui caiete sunt aici?
R: Meine. = Ale mele./ Meine Hefte. = Caietele mele.
Niemand = nimeni
Was ist hier? R: Hier ist eine Klasse.
Mehr = mai mult
mehrere = mai multe
Cand in propozitie avem deja o negatie sau un cuvant negativ,negatia nicht care sta langa verb nu se mai pune
.Ex.:Niemand spricht. = Nimeni nu vorbeste.
Niemand spricht nichts. = Nimeni nu vorbeste nimic.
Alle schweigen. = Toti tac.
Schweigen-schweigte-seschweigt = a tacea
Schweigen-schweig-geschweigen = a tacea
Denken-dachte-gedacht = a gandi;a crede
Versuchen-versuchte-versucht = a incerca
Brauchen-brauchte-gebraucht = a avea nevoie
DECLINAREA ARTICOLULUI
In limba germana ,articolul hotarat,asezat intotdeauna inaintea substantivelor,se declina astfel:
M F N
N der die das
G des der des
D dem der dem
Ac den die das
Pentru plural exista o singura forma pentru toate cele trei genuri:
M F N
N die
G der
D den
Ac die
Articolul nehotarat, care este asezat tot inaintea substantivului,nu are decat forme pentru singular.
M F N
N ein eine ein
G eines einer eines
D einem einer einem
Ac einen eine ein
Articolul nehotarat negat are atat forme de singular precum si o singura forma de plural,primind terminatiile articolului hotarat dupa cum urmeaza:
SINGULAR PLURAL
M F N
N kein keine kein keine
G keines keiner keines keiner
D keinem keiner keinem keinen
Ac keinen keine kein keine
In limba germana exista situatii cand articolul hotarat se poate contopi cu prepozitii pentru prescurtarea exprimarii:
An = la an + das = ans = la
Ich gehe an das Fenster. = Ich gehe ans Fenster. = Eu merg la fereastra.
Auf = pe auf + das = aufs = pe
Ich sitze auf das Bett. = Ich sitze aufs Bett. = Eu stau pe pat.
Fu..r = pentru fu..r + das = fu..rs = pentru
Ich arbeite fu..r das Leben. = Ich arbeite fu..rs Leben. = Eu muncesc pentru viata
In = in in + das = ins = in
Komm in das Haus. = Komm ins Haus. = Vino in casa.
Um = pentru um + das = ums = pentru
Um das Leben. = Ums Leben. = Pentru viata.
Vor = in fata vor + das = vors = in fata
Vor das Leben habe ich Angst. = Vors Leben habe ich Angst. = De viata mi-e frica.(In fata vietii mi-e frica.)
U..ber = peste u..ber + das = u..bers = peste
U..ber das Land ist Nebel. = U..bers Land ist Nebel. = Peste tara este ceata.
Durch = prin durch + das = durchs = prin
Durch das Land weght der Wind. = Durchs Land weght der Wind. = Peste tara bate vantul.
Aceste contopiri se folosesc cu substantive aflate in cazul acuzativ.Exista alte prepozitii care se contopesc cu articolul numai la dativ.
An = la an + dem = am = la
Ich bin an dem Fenster. = Ich bin am Fenster. = Eu sunt la fereastra.
Bei = la (persoane) bei + dem = beim = la (persoane)
Ich bin bei dem Arzt. = Ich bin beim Arzt. = Eu sunt la doctor.
In = in in + dem = im = in
Die Kinder spielen in dem Hof. = Die Kinder spielen im Hof. = Copiii se joaca in curte.
Von = de la von + dem = vom = de la
Von dem Vater habe ich das Heft. = Vom vater habe ich das Heft. = De la tata am caietul.
Ich komme vom der Freundin. = Vin de la prietena.
Ich komme vom meiner Freundin. = Vin de la prietena mea.
Zu = la;spre zu + dem = zum = la;spre
Zu dem Theater wollen alle gehen. = Zum Theater wollen alle gehen. = Toti vor sa mearga la teatru.
Zu = la;spre zu + der = zur = la;spre
Zu der Post ist ein langer Weg. = Zur Post ist ein langer Weg. = La posta este o cale lunga.
La verbele care indica directia miscarii sau arata modul de deplasare,prepozitiile vor fi folosite cu cazul acuzativ.Pentru acuzativ intrebarea este wohin?(unde?;incotro?).La verbele care arata stare pe loc sau miscare statica,prepozitiile se vor folosi cu cazul dativ.Intrebarea la care raspunde este wo?(unde?).
Ich gehe in der Park. = Merg in parc.(wohin?) (Ac)
Ich bin im Park. = Sunt in parc.(wo?) (D)
Ich bin im Zimmer.
Ich bin in der Klasse.
Contopirea articolului cu prepozitia se intampla numai la genul masculin si neutru.