Hazarde climatice - Seceta

I. Definitie Hazardele climatice cuprind o gama variata de fenomene si procese atmosferice care genereaza pierderi de vieti omenesti, mari pagube si distrugeri ale mediului inconjurator. Seceta este un hazard climatic cu o perioada lunga de instalare si este caracterizata prin scaderea precipitatiilor sub nivelul mediu, prin micsorarea debitului raurilor si a rezervelor subterane de apa care determina un deficit mare de umezeala in aer si in sol cu efecte directe asupra mediului si in primul rand supra culturilor agricole.

II. Cauze

In ultimii ani se vorbeste din ce in ce mai mult despre fenomenul incalzirii globale, despre scaderea stratului de ozon, despre efectul de sera, despre seceta si depsre urmarile catastrofale pe care aceste perturbatii le au asupra naturii si asupra omului. Schimbarile climatice provocate de om devin din ce in ce mai evidente, iar cercetatorii sunt de acord ca principala cauza a acestui fenomen este arderea combustibililor fosili. Cauzele care au dus la aparitia secetei sunt legate de clima-seceta prelungita din ultimii ani cat si interventiile umane. Specialistii apreciaza ca secetele si fenomenele generate de acestea sunt cauzate atat de modificari in circulatia generala a atmosferei, determinate de manifestarea efectului de sera cat si de anumite cauze antropice, datorate utilizarii nerationale, defrisarilor sau modificarilor de peisaj cu efecte negative asupra bilantului apei. Seceta se produce datorita discontinuitatilor survenite in functionarea normala a sistemului de curenti atmosferici.

III. Urmari

In ultimii ani auzim in permanenta despre seceta, recolte compromise, importuri masive de grau, fiind folosita o sintagma care suna alarmant “desertificarea Romaniei”. Nu trebuie sa ne inchipuim ca Romania va arata precum Sahara, advertismentul se refera la o seceta prelungita, intr-o anumita zona, care duce in cele din urma la modificarea solului si a intregului ecosistem. In conditiile lipsei precipitatiilor, pentru un anumit

interval de timp, se instaleaza seceta atmosferica. Lipsa indelungata a precipitatiilor determina uscarea profunda a solului si instalarea secetei pedologice. Asocierea celor doua tipuri de seceta si diminuarea resurselor subterane de apa determina aparitia secetei agricole care duce la reducerea sau pierderea totala a culturilor agricole. Pe viitor ne asteapta mai multe secete. Odata cu incalzirea globala cresc si temperaturile. Romania ar putea avea probleme in sectorul energetic din cauza debitelor mici pe Dunare. Daca toata iarna va fi seceta, atunci cele doua hidrocentrale de la Portile de Fier si centrala de la Cernavoda ar putea avea un deficit de productie. Rezultatele secetei pot fi micsorarea lanurilor, a calitatii si existentei apei de baut, precum si a rezervelor de hrana. Astfel, cand populatia e in continua crestere si cererea de hrana si apa e mare, implicatiile secetei devin din ce in ce mai serioase. De asemenea, vegetatia moare datorita secetei, riscul inundatiilor creste, amenintand locuinte, lanuri si vieti. Lipsa de apa din sol a ajuns la o cota care nu a mai fost atinsa din 1983, conform specialistilor din domeniu. Daca seceta va continua, culturile vor fi afectate nu doar cantitativ ci si calitativ. La nivel local seceta afecteaza: Sanatatea populatiei Confortul uman acasa, la munca si in spatiul urban Degradarea starii mediului inconjurator Integritatea cladirilor Suprasolicitarea infrastructurii de apa potabila si canalizare Seceta are atat efecte directe cat si indirecte asupra sanatatii.Efecte directe: Cei varstnici, copiii si cei suferinzi de tulburari respiratorii si

cardiovasculare sunt si vor fi afectati de extremele climatice Cei mai afectati vor fi tot cei din zonele urbane datorite “insulelor de

caldura” creeate de aglomerarea de cladiri, betoane si sosele Temperaturile ridicate faciliteaza concentrarea ozonului la nivelul solului

sporind astfel problemele poluarii aerului.Efecte indirecte Deterioarerea mediului inconjurator Resursele restranse sau degradate de apa si de hrana vor avea efecte

negative asupra alimentatiei umane datorita pierderii de terenuri agricole sau a altor consecinte

Influenta organismelor biologice si a proceselor legate de proliferarea bolilor infectioase transmise de cele daunatoare

Cresterea nivelului oceanelor si a marilor va conduce la erodarea si distrugerea unor importante ecosisteme, precum mlastini si recifi coralieri

Schimbarile climatice pot spori nivelul de poluare al aerului, prin accelerarea reactiilor chimice ce produc oxidanti fotochimici

IV. Masuri de prevenire

Agricultura romaneasca sufera de nestiinta, de o lipsa accentuata de informatie profesionala, bazata pe rezultatele obtinute de cercetare stiintifica si de fermele agricole bine organizate. Astfel, atat temperaturile mai scazute din timpul iernii cat si perioadele de seceta mai indelungata ar fi avut o influenta mai scazuta asupra culturilor agricole, daca s-ar fi aplicat in totalitate verigile de baza ale tehnologiilor de cultivare, cum ar fi: Stabilirea unei structuri de cultura specifice zonei pedoclimatice Alegerea unor soiuri rezistente la conditiile nefavorabile adaptate la

temperaturi mai scazute in timpul iernii sau mai ridicate in timpul perioadei de vegetatie si cu durata diferita de maturizare

Semanatul in limitele optime stabilite pentru fiecare cultura Realizarea conditiilor optime de crestere si dezvoltare a plantelor prin

fertilizare, irigare Combaterea buruienilor ai agentilor patogeni

Subventionarea cumpararii de echipamente si instalatii pentru irigat la nivelul producatorului sau a asociatiilor utilizatorilor de apa nu s-a dovedit a fi o masura eficienta. Daca Romania nu va aplica toate masurile necesare pentru a diminua dependenta agriculturii de actiunea negativa a factorilor naturali, consecintele pot fi dezastroase si de lunga durata.

V. Areale

Seceta din vara anului 2000, considerata cea mai puternica din ultimii 100 de ani in tara noastra a afectat 2,6 milioane hectare si a produs pagube evaluate la 6500 miliarde de lei. In tara noastra, secetele se pot inregistra pe parcursul intregului an, cele mai numeroase fiind la sfarsitul verii si inceputul toamnei. Cele mai puternice efecte se inregistreaza in partea de sud-est:Dobrogea, Baragan si sudul Podisului Moldovei. In aceste zone, a caror uscaciune intr-adevar s-a cronicizat, motivele sunt lipsa irigatiilor, lipsa unor anumite culturi, despaduririle facute cu inconstienta. Seceta de anul trecut a afectat cel mai mult zonele de campie din sudul tarii, unde se cultiva peste 50% din suprafata totala a cerealelor paioase, in conditiile in care aproape intreaga suprafata este amenajata pentru irigat. Seceta s-a mentinut la nivelul ”foarte secetos-excesiv de secetos” in ocoalele silvice Slobozia, Simian, Orsova si in cateva ocoale silvice din Subcarpatii

Vestici(Sudrigiu, Vascau, Savarsind). De asemenea si Moldova se confrunta cu o seceta fara precedent in ultimul secol: mii de hectare de culturi de grau, orz si rapita ar putea fi definitiv compromise. Cel mai afectat judet este Botosaniul, care ar putea fi declarat zona calamitata. La Suceava, peste 600 de hectare de grau au putine sanse sa mai rasara. Chiar si agricultura Iasului sufera din lipsa precipitatiilor.

VI. Imagini