15
HRISTOS, prietenul clipelor de grea încercare de Georges Barbarin Traducere: Veronica Struţeanu 1. Un prieten şi un mângâietor în clipe de grea încercare 2. Faceţi un pas spre El, un început doar 3. A trăi fără încercări înseamnă a trăi fără viaţă 4. Dacă L-am iubi pe Dumnezeu, nu ne-am mai simţi niciodată singuri şi izolaţi 5. Faceţi toate lucrurile din iubire şi toate vi se vor părea uşoare 6. Defectele altora nu sunt decât reflectarea propriilor noastre defecte 7. Cel nemulţumit cu ceea ce are este sclavul vieţii materiale 8. Nici Dumnezeu Însuşi nu vă judecă, ci faptele voastre vă judecă 9. Adevăratul om din noi nu este nici cel al acţiunii noastre, nici cel al vorbelor, ci cel al gândurilor noastre 10. Prin durere să legăm sufletele noastre şi trupurile de Hristos Cel Răstignit 11. Veţi cunoaşte atât de bine drumul spre Prietenul Adevărat, încât nu vă veţi mai putea lipsi de prezenţa şi mângâierea Lui permanentă 12. Să nu vă fie frică de moartea însăşi, ci mai degrabă de felul în care trăiţi! 13. Desăvârşirea nu se poate atinge decât cu preţul multor greşeli, nu numai în plan spiritual, ci şi fizic 14. Nimic nu se concretizează în materie înainte de a fi conceput în duh 15. Principalul nu este a face mai bine ca alţii, ci a face bine ceea ce facem, cinstit, şi să nu ne preocupe ceea ce fac alţii 1. Un prieten şi un mângâietor în clipe de grea încercare Casa acestui Prieten nu are cheie şi nici clanţă. Putem intra la El fără să batem la uşă. Drumul către El este prin propria noastră inimă. El se interesează cu atât mai mult de cel care are nevoie de El. Acolo unde este El totul este pur, totul este viaţă şi faţa Lui este dragoste. În general, în durere şi în suferinţă facem cunoştinţă cu acest Prieten Unic. Odată ce L-am cunoscut şi L-am simţit aproape, Îi rămânem credincioşi, pentru că nu ne mai putem lipsi de El. Ne obişnuim astfel să trăim viaţa Lui, şi viaţa fără El este suferinţă, ca şi cum soarele ar dispărea din viaţa omului. Nimeni nu-I cunoaşte identitatea precisă, căci cel ce ar putea s-o pătrundă ar fi el însuşi Dumnezeu. Să ne mulţumim să- L slujim. Cu cât ne vom apropia mai mult de acest Prieten, cu atât Îl vom cunoaşte mai mult şi mai bine. Şi poate veţi avea bucuria să-L întâlniţi într-o zi. Ochii fizici nu-L vor vedea, dar duhul va tresări de fericire, căci Iubirea cheamă iubire şi Duhul cheamă duh. Aţi fost umilit? Binecuvântată fie umilinţa voastră! Ea este o doctorie pentru voi. Meditaţi asupra ei. Nu sunt aleşi pentru această încercare decât cei care sunt demni de ea. Nu esenţa individualităţii profunde şi spirituale este înjosită, ci personalitatea superficială şi mentală suferă în orgoliul ei. Cu cât vom fi mai atinşi în personalitatea noastră, cu atât vom creşte mai mult în individualitatea noastră, dacă vom şti să tragem o cât de mică lecţie din umilirea trecătoare a suferinţei. Această umilire este dăunătoare celor slabi, dar este salutară celor tari. Umilirea nu se datorează decât propriei noastre comportări şi gândiri greşite. Nu păcatul ne condamnă, ci rumegarea lui şi dragostea pe care o avem pentru el. Sa facem măcar un pas în afara stadiului de gândire în care ne aflăm actualmente. Prietenul ne va sări în ajutor şi ne va conduce mai departe. Avansaţi pe drumul desăvârşirii, nimeni nu mai are vreo putere să ne umilească. Nu veţi mai cunoaşte nici un ofensator pe pământ, căci egoismul nostru va fi mort. Niciodată nu suntem părăsiţi. Ni se pare numai că suntem singuri, fără nimeni, cerem iubire numai de la oameni ca noi, din carne şi sânge. Nu ne-a trecut niciodată prin minte să cerem iubirea Divinului Prieten. Suntem abandonaţi numai când noi înşine ne abandonăm. Prietenul abia aşteaptă cererea noastră. Nu ezitaţi, bateţi la uşa conştiinţei! Dacă o ascultaţi cu atenţie, îi veţi auzi răspunsul din interior şi o lumină vă va inunda inima, iar căldura dragostei divine va pătrunde in voi. Eternul Prieten este permanent prezent, nu importă numele si esenţa Lui. Principalul este că El nu ne părăseşte niciodată. Cu cât Îi cerem dragoste mai multă, cu atât El ne oferă mai mult. “Cereţi şi vi se va da, bateţi şi vi se va deschide!” Oamenii se plictisesc să vă asculte văicărelile şi dorinţele voastre. Prietenul divin nu este însă niciodată plictisit de voi, căci ceea ce vă preocupa pe voi îl preocupa şi pe El. El este în acelaşi timp intermediarul şi distribuitorul, avocatul şi judecătorul. Ce mai aşteptaţi pentru a-L striga? Acolo unde este Prietenul, acolo este dragostea şi unirea cu toţi oamenii lumii. Îndepărtarea trupurilor apropie inimile. Cel capabil să suporte despărţirea este mult mai legat decât la reîntoarcere, de ceea ce iubeşte. Nu există decât o singură şi veritabilă solitudine-acea a iubirii. Trebuie să ştim că scăderea potenţialului omenesc, fizic şi moral, nu durează mult. În aceste clipe grele, când de multe ori slăbiciunea fizică sau boala influenţează psihicul şi invers, când durerea morală influenţează starea sănătăţii, în toate aceste momente grele, prima idee pe care trebuie s-o avem, este că aceasta nu va dura prea mult şi că nu suntem singuri. Omul, dotat cu putere spirituală intensă, îşi domină repede slăbiciunea trupului. Meditaţia şi credinţa îl ajută, în timp ce cel dezarmat moraliceşte nu opune nici o rezistenţă slăbiciunii trupeşti şi descurajarea se instalează în mod cronic în inima sa. Pentru a vă smulge din această inerţie, chemaţi Prietenul în ajutor! Un mic efort, cât de mic, o iniţiativă cât de neînsemnată, chiar la început, şi asistenţa Cerului va amplifica efortul vostru! Voinţa de a acţiona vine acţionând, după cum foamea vine mâncând. Nu lăsaţi niciodată dorinţa şi acţiunea cea bună să se răcească! Invizibilul divin este prezent, vă aşteaptă, vă asistă şi lucrează cu voi. Ce poate logica şi autosugestia atunci când vine ruina şi moartea peste voi. Şi totuşi Iov, plin de bube, în mizeria lui totală a găsit puterea să-l laude pe Dumnezeu. Iisus i-a binecuvântat pe călăii Săi. Martirii au cântat imnuri de slavă în timp ce erau arşi de vii. De unde şi-au extras aceştia toţi puterea şi rezistenţa? De la Divinul Prieten, pe care Îl vedeau cu ochii sufletului, Îl ascultau cu urechile sufletului, şi această viziune a lor era

HRISTOS, Prietenul Clipelor de Grea Încercare

Embed Size (px)

DESCRIPTION

f

Citation preview

HRISTOS, prietenul clipelor de grea ncercarede Georges BarbarinTraducere: Veronica Strueanu1. Un prieten i un mngietor n clipe de grea ncercare2. Facei un pas spre El, un nceput doar3. A tri fr ncercri nseamn a tri fr via4. Dac L-am iubi pe Dumnezeu, nu ne-am mai simi niciodat singuri i izolai5. Facei toate lucrurile din iubire i toate vi se vor prea uoare6. Defectele altora nu sunt dect reflectarea propriilor noastre defecte7. Cel nemulumit cu ceea ce are este sclavul vieii materiale8. Nici Dumnezeu nsui nu v judec, ci faptele voastre v judec9. Adevratul om din noi nu este nici cel al aciunii noastre, nici cel al vorbelor, ci cel al gndurilor noastre10. Prin durere s legm sufletele noastre i trupurile de Hristos Cel Rstignit11. Vei cunoate att de bine drumul spre Prietenul Adevrat, nct nu v vei mai putea lipsi de prezena i mngierea Lui permanent12. S nu v fie fric de moartea nsi, ci mai degrab de felul n care trii!13. Desvrirea nu se poate atinge dect cu preul multor greeli, nu numai n plan spiritual, ci i fizic14. Nimic nu se concretizeaz n materie nainte de a fi conceput n duh15. Principalul nu este a face mai bine ca alii, ci a face bine ceea ce facem, cinstit, i s nu ne preocupe ceea ce fac alii1. Un prieten i un mngietor n clipe de grea ncercareCasa acestui Prieten nu are cheie i nici clan. Putem intra la El fr s batem la u. Drumul ctre El este prin propria noastr inim. El se intereseaz cu att mai mult de cel care are nevoie de El. Acolo unde este El totul este pur, totul este via i faa Lui este dragoste. n general, n durere i n suferin facem cunotin cu acest Prieten Unic. Odat ce L-am cunoscut i L-am simit aproape, i rmnem credincioi, pentru c nu ne mai putem lipsi de El. Ne obinuim astfel s trim viaa Lui, i viaa fr El este suferin, ca i cum soarele ar disprea din viaa omului.Nimeni nu-I cunoate identitatea precis, cci cel ce ar putea s-o ptrund ar fi el nsui Dumnezeu. S ne mulumim s-L slujim. Cu ct ne vom apropia mai mult de acest Prieten, cu att l vom cunoate mai mult i mai bine.i poate vei avea bucuria s-L ntlnii ntr-o zi. Ochii fizici nu-L vor vedea, dar duhul va tresri de fericire, cci Iubirea cheam iubire i Duhul cheam duh.Ai fost umilit? Binecuvntat fie umilina voastr! Ea este o doctorie pentru voi. Meditai asupra ei. Nu sunt alei pentru aceast ncercare dect cei care sunt demni de ea. Nu esena individualitii profunde i spirituale este njosit, ci personalitatea superficial i mental sufer n orgoliul ei. Cu ct vom fi mai atini n personalitatea noastr, cu att vom crete mai mult n individualitatea noastr, dac vom ti s tragem o ct de mic lecie din umilirea trectoare a suferinei.Aceast umilire este duntoare celor slabi, dar este salutar celor tari. Umilirea nu se datoreaz dect propriei noastre comportri i gndiri greite. Nu pcatul ne condamn, ci rumegarea lui i dragostea pe care o avem pentru el. Sa facem mcar un pas n afara stadiului de gndire n care ne aflm actualmente. Prietenul ne va sri n ajutor i ne va conduce mai departe. Avansai pe drumul desvririi, nimeni nu mai are vreo putere s ne umileasc. Nu vei mai cunoate nici un ofensator pe pmnt, cci egoismul nostru va fi mort.Niciodat nu suntem prsii. Ni se pare numai c suntem singuri, fr nimeni, cerem iubire numai de la oameni ca noi, din carne i snge. Nu ne-a trecut niciodat prin minte s cerem iubirea Divinului Prieten. Suntem abandonai numai cnd noi nine ne abandonm. Prietenul abia ateapt cererea noastr. Nu ezitai, batei la ua contiinei! Dac o ascultai cu atenie, i vei auzi rspunsul din interior i o lumin v va inunda inima, iar cldura dragostei divine va ptrunde in voi. Eternul Prieten este permanent prezent, nu import numele si esena Lui. Principalul este c El nu ne prsete niciodat. Cu ct i cerem dragoste mai mult, cu att El ne ofer mai mult. Cerei i vi se va da, batei i vi se va deschide!Oamenii se plictisesc s v asculte vicrelile i dorinele voastre. Prietenul divin nu este ns niciodat plictisit de voi, cci ceea ce v preocupa pe voi l preocupa i pe El. El este n acelai timp intermediarul i distribuitorul, avocatul i judectorul. Ce mai ateptai pentru a-L striga? Acolo unde este Prietenul, acolo este dragostea i unirea cu toi oamenii lumii. ndeprtarea trupurilor apropie inimile. Cel capabil s suporte desprirea este mult mai legat dect la rentoarcere, de ceea ce iubete. Nu exist dect o singur i veritabil solitudine-acea a iubirii.Trebuie s tim c scderea potenialului omenesc, fizic i moral, nu dureaz mult. n aceste clipe grele, cnd de multe ori slbiciunea fizic sau boala influeneaz psihicul i invers, cnd durerea moral influeneaz starea sntii, n toate aceste momente grele, prima idee pe care trebuie s-o avem, este c aceasta nu va dura prea mult i c nu suntem singuri. Omul, dotat cu putere spiritual intens, i domin repede slbiciunea trupului. Meditaia i credina l ajut, n timp ce cel dezarmat moralicete nu opune nici o rezisten slbiciunii trupeti i descurajarea se instaleaz n mod cronic n inima sa. Pentru a v smulge din aceast inerie, chemai Prietenul n ajutor! Un mic efort, ct de mic, o iniiativ ct de nensemnat, chiar la nceput, i asistena Cerului va amplifica efortul vostru! Voina de a aciona vine acionnd, dup cum foamea vine mncnd.Nu lsai niciodat dorina i aciunea cea bun s se rceasc! Invizibilul divin este prezent, v ateapt, v asist i lucreaz cu voi. Ce poate logica i autosugestia atunci cnd vine ruina i moartea peste voi. i totui Iov, plin de bube, n mizeria lui total a gsit puterea s-l laude pe Dumnezeu. Iisus i-a binecuvntat pe clii Si. Martirii au cntat imnuri de slav n timp ce erau ari de vii. De unde i-au extras acetia toi puterea i rezistena? De la Divinul Prieten, pe care l vedeau cu ochii sufletului, l ascultau cu urechile sufletului, i aceast viziune a lor era aa de intens nct acoperea chinurile lor trupeti. Bei cu toii din acest izvor de ap vie! Prietenul este acelai care a fost i pentru martiri, i aceeai putere o are mereu. Totul este ca noi s dorim schimbarea n aceeai msur n care au dorit-o acei eroi. Biserica Lui este n inima noastr, iar preotul nu este altul dect noi nine. Oferii slbiciunea voastr Prietenului pe altarul inimii voastre! Curii-l de toate buruienile pe care le-ai lsat cu timpul s-l invadeze. Va transforma jertfa voastr, slbiciunea voastr astfel oferit, n for, n curaj, n putere, care va deveni la rndul ei pace!Tu, cltorule obosit, care nu doreti altceva dect a pune povara jos i a te culca n mijlocul drumului, dac ai cunoate ct de aproape, peste drum chiar, este un han de adpost, unde hangiul i este prieten chiar, cum te-ai npusti ntr-acolo!Ei bine, drumeule, intr chiar fr s bai! Intr n hanul vieii. Acolo fruntea i va fi rcorit i picioarele i vor fi splate. Acolo vei gsi hrana credinei i a ndejdii i vei pleca mai departe ntrit i refcut. Voi purtai n voi acest han ceresc fr s tii. La orice or din zi i din noapte v este deschis poarta, iar hangiul binevoitor v privete cu tristee cum trecei mereu prin faa lui fr s-l observai mcar. El ateapt mereu, v iubete i vrea s v vin n ajutor. De voi ns depinde totul.2. Facei un pas spre El, un nceput doarDe ce stai mereu plecai asupra colurilor negre din sufletul vostru i v rumegai mereu ideile triste, eecurile, disperrile, pierderile? Ca un materialist s fie pesimist este ceva normal, iar miracolul este c chiar unii materialiti lupt mpotriva deprimrii, dei ei nu au nici un izvor de rembogire spiritual. Aceasta dovedete c redresarea este o atitudine fireasc omului, instinctiv. Exploatai deci aceast tendin optimist, pe care Providena a pus-o n voi! A fi pesimiti, cnd credem n Inteligena Creatorului, echivalez cu ndoiala n aceast inteligen, i atunci credina noastr nu este dect pe jumtate.Imensa eroare a oamenilor const n faptul ca ei cred doar ntr-o divinitate foarte ndeprtat, ocupat doar s mite atrii, nu i s se preocupe i s se plece asupra inimilor lor. Toate evenimentele sunt un apel, un avertisment al lui Dumnezeu ctre noi.Nu i este indiferent soarta nici unui om. Doar oamenii sunt surzi i orbi, nu neleg sau mai degrab nu se strduiesc s neleag sensul evenimentelor, care nu este altceva dect vocea lui Dumnezeu.Suntei pesimiti pentru c viaa voastr nu are nici un scop precis, pentru c suntei izolai chiar n snul propriei voastre familii i pentru c ai luat obiceiul de a critica totul, de a nu vedea dect insuccese n orice. Dac dorii ins, putei schimba toat aceast stare. ncercai o sptmn s nu mai judecai pe nimeni i nimic, nici o mprejurare. Predai soarta voastr, oricare ar fi ea, n minile Prietenului Divin. Surdei i fii ngduitor cu oricine i vei dobndi de sus o for att de mare, plin de iubire i generozitate fa de oameni, nct tot pesimismul vostru se va topi ca un bulgre de zpad n soare. n durere, omul se pleac n faa lui Dumnezeu. De aceea trimite Dumnezeu suferinele peste om, n ultim instan, cnd nici un alt apel nu a influenat inima omului. Atunci abia ne gsim n situaia de a nu afla sprijin de la nimeni i atunci omul este obligat s alerge la Dumnezeu i numai atunci cnd este prsit de toi l descoper pe Prietenul Adevrat. Vocea secret pe care o auzii n strfundul inimii este manifestarea Lui. Elanul care v mpinge spre cer este apariia Lui n sufletul vostru.Orice cuvnt i gest frumos al vostru nu este dect influena Lui n inima voastr i traducerea lui n limbaj omenesc.El este totul, i bucuria i tristeea, i ntrebarea i rspunsul, i problema i soluia. Suprarea voastr i tristeea nu este dect o aparen de durere, datorat ignoranei i nenelegerii voastre. Dac ai putea privi cauza suferinei voastre cu ali ochi, v-ai mira de lipsa ei de importan, de aceea nu ncercai s rupei singuri lanurile suferinei care v apas. Nu vei reui dect s le ntrii i mai mult sau s v procurai altele i mai grele. Predai-v cu totul Prietenului i ateptai rspunsul Lui! Acest rspuns nu va fi totdeauna un act sau un fenomen brusc, exterior, ci din interior va veni schimbarea, cci nimic din afar nu poate s vindece cancerul care v roade inima.Rspunsul divin cerut cu insisten i sinceritate va fi o schimbare n sistemul vostru de gndire, o evoluie secret a inimii voastre, o lumin nou, care v va arta sensul vieii altfel dect l vedeai pn acum. ntreg felul vostru de a raiona se va schimba. Acesta va fi rspunsul de sus. Totul vi se va prea deertciune i fr importan i tot ce v-ar putea bucura va prea o himer, ceva fr valoare. Prietenul va ntoarce butonul nemuritor al contiinei voastre i vei vedea lumea cu ali ochi.Ct despre orbirea trecut, nu v temei, dei vei da socoteal pn la cel din urm bnu! Prietenul nu are alt ocupaie dect a ndrepta i a terge tot acest trecut, dac o dorii sincer. El este pacea i dragostea, nu rzbunarea i dezordinea. Noi l credem pe Dumnezeu un fel de jandarm i, de frica Lui i a socotelii pe care bnuim c ne-o va cere, nu ndrznim s ne apropiem cu inima de El. Dac cel mai mare tlhar (cum a fost cel de pe cruce) ar ti ct este de ngduitor i de ierttor Dumnezeu, n-ar exista nici o clip s vin la El. El este mngietorul dezinteresat. Disperarea nu are nici o cauz exterioar, ea i are izvorul n inima noastr ndeprtat de Hristos.V complacei de multe ori n disperarea voastr pentru a-i impresiona pe alii i pentru a v da importan. Disperarea va disprea dac vei apela la Hristos. De voi depinde, El nu vine nechemat, El nu foreaz pe nimeni, El previne numai. Nu vei fi niciodat singuri avndu-L alturi pe Prietenul tuturor. Cerei-I ca un certor plictisitor lumina, pacea, nelegerea, i nu-L slbii o clip. Cu ct vei cere mai cu insisten i cu rbdare, cu att El v va drui mai mult. Celui ce are i se va mai da. Perseverena obine surplusul. Dragostea divin se mbogete cu ct se adaug cererea fiecruia. Rnduiala Prietenului este complet contrar celei omeneti El este izvorul vieii fr de sfrit i dragostea Sa fa de oameni nu seac niciodat.Cine v mpiedic s venii s slvii aceast dragoste nepieritoare? ndoiala din voi v oprete, aceasta este arma cea mai tioas a inimii voastre. Ea sap n adncime, deschide rni vechi, construiete obstacole, aduce greuti. Ceea ce v pierde este raionamentul greit, tradiia, opinia public, tiina omeneasc, scepticismul, ezitarea. Cel mai mare geniu omenesc, cu propriile lui mijloace, va cunoate, desigur, clipe de prbuire. Omul, prad lui nsui, orict ar fi de inteligent i de talentat, este incapabil de fericire i de desvrire deplin. Inamicii notri, primejdiile i suferinele noastre sunt doar n mintea noastr bolnava, alterat. Noi singuri ni-i crem. Cultivm i dm viaa acestor fantome inexistente, elaborm singuri replicile lor i pe ale noastre, declanm un spectacol dezastruos n faa contiinei noastre.Nu credem dect n ru, n mai ru. Venic punem problema unor evenimente i mai grozave n viitor, i aceasta pentru ca ne credem capabili i prevztori. Dac vom nchide ns poarta egoismului, a inteligenei personale, pe care ne nchipuim c o avem, dac vom face un gol complet n mintea i n inima noastr, astfel nct nimic din trecut s nu mai tulbure imaginaia noastr i, astfel curii i purificai, s-L chemm pe Prietenul nostru, ce vom pierde?n taina odiei noastre s-L chemm pe Dumnezeu, nu n faa oamenilor, ca s ne vad evlavia-s ne vad ipocrizia, n fond. Cci ne rugm n biserici, dar n inim ne ndoim. Prietenul Divin v ateapt oriunde, oricnd, i ntreaga furtun din inima voastr o va linitii, prin ncrederea cu care l vei chema. Abia atunci va vei odihni cu adevrat pe perna credinei voastre. Atunci cnd ncrederea va crete n voi, cnd orice ndoial se va risipi i cnd ochii votri se vor deschide cu adevrat, atunci v vei ntreba cum de ai putut s v pierdei timpul i s v risipii forele n cutarea i mplinirea unor visuri dearte, cnd realitatea era att de aproape de voi? Credina voastr va fi de netgduit atunci cnd ea va fi adevrat, cci mecanismul credinei este greu de explicat. n aceasta const toat neputina inteligenei i a logicii omeneti.Cel care crede nu poate dovedi altuia cauza precis pentru care crede. Este rspunsul la chemarea lui ctre Dumnezeu. Numai cine l cheam i l caut pe Dumnezeu primete credina. Ea este un fluid. un curent, o for, o energie ce nu se poate explica unui neexperimentat, pentru c el nu o va pricepe niciodat. Trebuie s o simt ca s o poat discuta. Ea este tiina vieii i Dumnezeu o trimite acelora care o caut. O dorii i voi? Cerei-o sincer i cutai-o, sigur o vei gsi!3. A tri fr ncercri nseamn a tri fr viaViaa este, n fond, o nencetat adaptare i o evoluie spre perfeciune, n urma luptei ntre bine i ru. Toate ncercrile sunt elemente ajuttoare n aceast evoluie spre desvrire. Niciodat s nu v plngei de ncercri, ci descifrai-le, disecai-le, cutai s nelegei sensul lor. Acest studiu fcut cinstit i cu atenie v va aduce un mare progres n conduita voastr. ncercrile nu vin niciodat la ntmplare, ele sunt precise, matematice, proporionate dup forele i posibilitile fiecruia. Dac ceva vi se pare prea greu de suportat pentru fiina voastr delicat, cerei imediat ajutorul i sprijinul Prietenului i El v va purta sarcina. Cine cere acest ajutor mai des l obine din plin. Curaj deci! n orice ncercare strigai-L pe Prietenul Divin!Dac ai greit, nu v nelinitii! Nu tri dup voi, ca o piatr grea legat de gt, greeala voastr. Mrturisii greeala din contiina voastr i ndeprtai-o. Ea este o experien ce nu mai trebuie repetat, iar nicidecum un balast care s v ngreuneze micarea n viitor. Ea este chiar o bogie pentru instruirea omului. Fr greeli, evoluia spre desvrire nu este posibil.Greelile sunt deci necesare, inevitabile. Principalul este s tragem concluzii din fiecare eroare. Busola invizibil este Hristos. Este biroul adevrului. Acolo vom gsi orice explicaie, orice instruciune. ntrebai mereu la acest birou: Ce este viaa mea? Unde este calea ei? Am czut, ce voi face acum?Rspunsul va veni la fel ca bunului samaritean care a pansat rnile celui czut ntre tlhari.V plngei de singurtate, de exil, de lipsa de prieteni, de lipsa de pace i de familie? Aceasta pentru c v mrginii la aerul pe care l respirai i la pmntul pe care l clcai sub picioare. Aceast limitare n spaiu i n timp a uneia din cele mai nobile aspiraii omeneti este aproape singura cauz a tuturor suferinelor i nostalgiilor omului.4. Dac L-am iubi pe Dumnezeu, nu ne-am mai simi niciodat singuri i izolaiNoi nine e ne izolm, i dorul acela de ceva nelmurit, acel inexplicabil omenesc este tocmai deprtarea omului de Dumnezeu. Numai El poate completa inima noastr. Fr El nimeni i nimic pe lume nu ne poate satisface pe deplin.Cine L-a gsit pe Dumnezeu i triete cu El n unire permanent, acela nu mai este singur nicieri, n cea mai neagr nchisoare i n cel mai ndeprtat col de lume n care ar fi forat s triasc. Patria lui, familia lui, va fi acolo unde va fi Prietenul Dumnezeiesc, n Duh, nu n spaiu i n timp.n orice clip a vieii suntem stpnii soartei i ai destinului nostru. Acea fatalitate a scepticilor este o ignoran a celor lenei. Nimic nu este determinat, n afara liberului nostru arbitru. Din comoditate, acuzm destinul de erorile comise de noi nine. A te supune orbete fatalitii echivaleaz cu o sinucidere a sufletului. nseamn o renunare la lupt, la via deci, la progres. nseamn o stagnare, chiar un regres. Fatalitii sunt cei slabi, cei fr voin, incapabili de iniiative, de efort spiritual. Cei tari i remprospteaz mereu puterile din izvorul de via, de ap vie al lui Hristos, acel izvor nesecat de desvrire. Avei puin bunvoin la nceput i ea va veni mai mult, va crete n voi, va deveni o for creatoare. Cerei, ndjduii, i certitudinea v va fi dat.Rceala altora nu este dect reflectarea propriei noastre rceli, a propriei noastre indiferene. Alturi de un foc aprins nu poate exista rceal, cum nu poate exista cldur alturi de un aisberg. Dup msura dragostei voastre, voi degajai cldur sau frig, iar cei care v nconjoar suport cldura sau rceala voastr. Se prea poate ca n drumul vostru s ntlnii fiine reci, rigide i indiferente, dar dac ele rmn tot aa n contact cu voi, nseamn c dragostea voastr nu este veritabil. Iubirea mare, sincer, nclzete tot ce ntlnete, i nimeni i nimic nu poate rezista acestui foc dumnezeiesc. Astfel c voi, cei care v credei singuri, lipsii de iubirea aproapelui vostru, verificai mai nti msura iubirii voastre pentru ceilali, i reaprindei aceast iubire. Atunci i vei atrage n jurul vostru pe toi. Vor veni sa se nclzeasc la focul iubirii voastre. Deci de voi depinde dragostea aproapelui. Ceea ce dorii s v fac vou oamenii, facei-le voi lor mai nti!Atunci cnd constatai c v este lezat orgoliul, cnd simii o indignare care vi se urc n gt, un val de ntristare, avei grij s nu cedai acestui sentiment niciodat! El se va ntri pe msur ce-i cedai. Nu lsai s v scape nici o silab, cci pentru a-i pedepsi pe alii pentru un afront ce vi se pare c vi s-a fcut, voi v pedepsii n primul rnd pe voi, v otrvii inima, v alimentai mndria, care ncepe s creasc. i mai ales nu rumegai ntristarea voastr, chiar dac ai reuit s pstrai tcerea. Prezentai-v n faa celor din jur cu o fa zmbitoare, senin, deschis, fr ascunziuri; vei face minuni. Orice bucat de ghea se va topi n faa sursului vostru.Niciodat s nu dai ordine pe un ton brusc i aspru. S nu credei c aceasta inspir autoritate celor prezeni. Omul brutal este ntotdeauna un slbnog n fond, lipsit de voin; el se camufleaz prin tonul ridicat. Fii calmi i vei culege linitea. ntotdeauna o voce binevoitoare atrage serviciile tuturor.Dac voi suntei cei bruscai, gndii-va c, rmnnd calmi, suntei cu mult superiori interlocutorilor votri. Totui, chiar suntei ntotdeauna strini de brutalitatea altora? Oare nu tot voi ai provocat-o, cu un cuvnt neptor, cu un gest ostentativ? Dac contiina nu v reproeaz nimic, a rspunde pe acelai ton pentru a v apra nseamn s complicai inutil discuia i s v nveninai inima. Iar dac totui v simii vinovai, tcerea este i mai eficace. O victorie interioar, secret, nseamn mult mai mult dect o victorie n gesturi i n cuvinte stridente.Mnia ns este o adevrat beie. Omul furios devine incontient de faptele sale. Milioane de celule nervoase sunt mobilizate i distruse. ntr-un acces de furie, omul nu mai este dect o caricatur a lui nsui. Un demon se instaleaz n inima lui. Furia este contagioas, ea atrage furia altora; un minut este suficient pentru a drma ceea ce a fost zidit ani de zile. Furia este un exploziv periculos. Efectele ei sunt totdeauna dezastruoase i de lung durat.5. Facei toate lucrurile din iubire i toate vi se vor prea uoarencercai zi de zi s nlturai micile voastre nemulumiri, pentru a preveni astfel un acces de mnie violent. Stpnii-v permanent nerbdarea. Acolo unde este iubire, mnia nu mai are loc. Sorbii iubirea din izvorul divin, iar cnd v vei umple inimile cu ea, vei deveni inaccesibili furiei altora, pe lng voi poate trece orice uragan de furie. Voi suntei n adpostul inimii voastre. Nefiind cu nimic alimentat-cu nici o replic, ci din contr, cu dragoste-mnia va pieri.Ura nu exist acolo unde este iubire, precum nu este ntuneric acolo unde exist lumin. Ura nu triete dect acolo unde este lips de iubire. Scoatei orice strop de ur din inima voastr i nu o vei mai vedea nici la ceilali!Umplei-v de Iubirea Dumnezeiasc! Vei deveni ca un magnet al iubirii, vei atrage toate inimile i ura nu va mai exista niciodat n jurul vostru. Nimeni nu va mai avea vreun motiv s v urasc. Intolerana voastr fa de ceilali este cauza tuturor nenelegerilor, a certurilor, a revoluiilor, a rzboaielor.ngduina este o imens virtute individual i social. Prin intoleran nchidem orice poart a nelegerii freti, iar prin toleran deschidem toate porile iubirii. Ordinea social nu este dect un perpetuu schimb ntre oameni, o cerere i o ofert permanent. Cine nu ofer nu primete, oprete evoluia i progresul societii. Omul nu a fost creat pentru a tri singur, ci n colectivitate, iar progresul lui spiritual nu poate avea loc dac nu exist armonie colectiv. Chiar n singurtate, omul se gndete permanent la semenii si, la relaiile sale sociale cu ei.Ca s nlturm ciocnirile neplcute cu unii dintre ei, trebuie s-i considerm ca pe nite ziduri, de care ne vom izbi cu att mai dureros cu ct ne vom arunca cu puteri mai mari asupra lor. Depinde de viteza, de ncpnarea i de violena cu care ne izbim de zid, dac vom suferi sau nu. Zidul nu riposteaz dect dup felul n care l tratm. n loc s folosim inteligena i nelegerea i s ne facem un sprijin din zid, o aprare, noi l transformm n clu.Fiecare trebuie s se preocupe numai de el nsui. Dac fiecare ar atepta s fac binele numai dac semenul lui l face nti, nu ar mai exista nici un progres n omenire. i noi suntem nite ziduri pentru alii, si din efortul continuu al fiecruia se nate nelegerea comun.Noi n general suntem amabili i binevoitori cu strinii, n timp ce cu cei apropiai din familia noastr suntem duri i lipsii de maniere, egoiti i tirani. Vrem s fim menajai i s nu ni se atrag atenia asupra nici unui defect. Dac ns ai ncerca, de dimineaa pn seara, o gimnastic a iubirii i a voinei, a tactului i a inteligenei, ai deveni cu timpul o for creia nimeni nu-i va mai putea rezista. De unde s ctigai puterea i rezistena? Mndria este cea care v oprete s o facei numai din iubire. n fond, acesta este singurul secret de a reui, iubirea; o singur formul de izbnd, iubirea; o singur prghie a vieii, iubirea. Facei toate lucrurile din iubire i toate vi se vor prea uoare. Tratai toi oamenii cu dragoste i toi v vor deveni prieteni.Abordai toate evenimentele cu iubire. Deschidei ochii plini de dragoste asupra universului i universul va privi cu aceiai ochi. Mergei deci ctre Prietenul Dumnezeiesc, care nu este altceva dect Iubirea Universal n adncul inimii voastre. Identificai-v cu aceast iubire! Facei din respiraia voastr zilnic i atitudinea fiinelor i lucrurilor din jurul vostru se va schimba radical.Cnd v aflai prad unei adversiti, nu acuzai nici destinul, nici providena, ci cercetai unde anume ai greit. Atta timp ct nu vei renuna la greelile voastre, viaa vi se va prea greu de suportat i adversarii de nenvins.Atunci cnd suntei enervai-prob a slbiciunii voastre-cnd un gest, un zgomot, un obstacol oarecare v calc pe nervi, respirai adnc i foarte ncet, apoi relaxai-v muchii, fr s vorbii. Punei o barier ntre voi i obstacol, forai-v s nu mai pricepei nimic, fixai-v atenia n alt parte, i cea mai sigur linitire estecrucea lui Hristos. Retrii mental toat agonia Lui, i enervarea voastr va pieri.Convieuirea oamenilor ar fi mult mai simpl i mai armonioas dac mndria ar fi lsat la o parte, dac fiecare s-ar sili n interesul celorlali, precum furnicile. Oamenii ns, n tot ceea ce fac, vor s-i manifeste superioritatea; aceasta este singura lor grij n toate aciunile ntreprinse. Dar, n fond, dac ei s-ar gndi care este avantajul pe care realmente l dobndesc din aceast atitudine, ar constata c pentru o satisfacie de o clip a mndriei i a vanitii i provoac mii de rni secrete. Cel care are o mndrie exagerat, acut, este venic ca un jupuit de viu, ntr-o venic disput cu oricine, nemulumit de orice, iar inima lui este o ran permanent.6. Defectele altora nu sunt dect reflectarea propriilor noastre defecteMndria este un microb periculos i extrem de contagios. Pentru a scpa de el este nevoie de o practic i o perseveren ndelungat. A pune frn n fiecare zi oricrei nerbdri, enervri, neliniti, a substitui amorul spiritual amorului propriu, aceasta este metoda sigur de vindecare i distrugere a acestui microb. Ateptarea, rbdarea, reprezint piatra de ncercare a sufletelor mari, n lupta lor cu mndria.n loc de a reprezenta un motiv de enervare, ateptare s devin o gimnastic spiritual. O ateptare febril este destructiv, n timp ce una cald i ncreztoare este constructiv. A atepta este egal cu a spera, deci o ateptare este un act de credin. Nu exist moment mai indicat i mai prielnic de a face loc n inima i mintea noastr lui Dumnezeu, dect clipele n care suntem nevoii s ateptm. n timpul preocuprilor noastre nu ne putem concentra asupra lui Dumnezeu. Cnd ateptm ns, nici un alt raionament nu ne mpac cu ateptarea noastr, numai Dumnezeu singur ne linitete.Oricare ar fi tipul de ateptare pe care l suportm, trebuie s ne convingem pe deplin i s avem certitudinea c ceea ce urmeaz s se ntmple nu se va ntmpla dect la ceasul cuvenit i c orice s-ar ntmpla nu poate fi dect spre binele nostru, chiar dac aparent se prezint sub o form neplcut. Toate evenimentele sunt pregtite de Dumnezeu spre binele nostru spiritual, spre progresul i desvrirea noastr. Mai ales durerile i suferinele noastre nu fac dect s curee inima de egoism i de ambiii.n loc de a constitui timp pierdut, clipele de ateptare pot deveni cele mai nsemnate clipe, pline de bogie spiritual. Omul poate s extrag din tot ceea ce-l nconjoar utilul i vtmtorul, binele i rul, adevrul i falsitatea, dup inima lui. Atitudinea exterioar a omului i afecteaz sufletul, iar ceea ce afecteaz sufletul afecteaz i materia. Acestea se influeneaz reciproc n ce privete strile omului, trupeti sau sufleteti. Dac ambele merg n acelai sens, puterea omului este mare. Fiecare om i are greutile lui personale. Crucea lsat de Dumnezeu este potrivit pentru puterile fiecruia. Cele mai grele sunt cele secrete. Ceea ce ni se pare c este o sarcina grea pentru noi este tocmai ceea ce ne ajut sufletul i ne oblig la efort, ne face s nelegem rolul nostru, ne sunt necesare.Magia vie a dragostei este puterea miraculoas ce schimb calculele complicate n soluii simple, care lumineaz lucrurile obscure i face ca totul s devin clar i uor de mplinit. Luai jugul Meu, el este uor! Binecuvntai controversele cu ceilali, ocazii care v permit s v exersai tolerana. Cei care v contrazic sunt adversarii amorului vostru propriu, deci auxiliarii i ajuttorii dragostei dumnezeieti. Ei v aduc un mare serviciu, dei i fac lor nii un mare ru, cci i cultiv amorul lor propriu. Din contraziceri iese ntotdeauna ceva bun de nvat. Profitai de cei care v contrazic pentru a v transforma ideile nvechite. Defectele constituie un element de perfeciune i de progres, un motiv de lupt permanent, o ocazie de a ne perfeciona continuu.Defectele altora nu sunt dect reflectarea propriilor noastre defecte. Tot ce vedem ru la alii nu este dect imaginea noastr proprie. Ar ajunge s eliminm greelile noastre pentru a nu mai vedea greelile celorlali. n aceasta const secretul relaiilor cu semenii notri.Cu ct un om are mai multe neputine, cu att el gsete mai multe la ceilali i i judec continuu. Cel ce i le nfrneaz pe-ale sale, nu le mai vede pe-ale celorlali.Refugiai-v din ce n ce mai mult n templul sufletului vostru i vei iei din lumea neputinelor! De cte ori v nlai sufletul spre Hristos, acesta se purific de patimi. Dac v schimbai radical atitudinea interioar, modul vostru de gndire, suprimai n acelai timp orice cauz a conflictului cu aproapele. Este de-ajuns ca unul din parteneri s cedeze pentru ca orice discordie s nceteze. Adaptai-v deci oricui, pentru a nu v certa cu nimeni! Nu trii n dezordine i n plictis! Munca ordonat i constructiv este cea a gndurilor bune, pline de ncredere n unicul aprtor. Dezbinarea cu o singur creatur a lui Dumnezeu constituie un obstacol n calea unirii cu Dumnezeu.Scopul omenirii este unitatea n desvrire. Niciodat nu trebuie s atentm la unitatea colectiv, strnind vreun conflict cu fraii notri. Orice dezbinare oprete elanul spre desvrire. n viaa material, ca i n cea spiritual, unirea este totul. Atracia, gravitatea sunt legi ale unirii i conduc la armonia sferelor. Existena noastr ntreag este o datorie moral cu care, recunoscnd-o, ne mbogim.Eecurile sunt o binecuvntare pentru noi. Viaa este fcut din aciune i reaciune, acestea completndu-se una pe alta i neputnd exista separat, una fr alta. Pozitivul i negativul formeaz ritmul micrii i al energiei vieii. Aadar eecul nu trebuie deplns, ci considerat ca inevitabil i necesar. Datoria noastr este s fructificm i eecul i succesul. ns succesul nu-l putem fructifica att de bine ca eecul. Succesul este o for gata oricnd s fac s izbucneasc mndria noastr, n timp ce eecul constituie ntotdeauna o nvtur de minte. Analizai-v deci eecurile! Adresai-v Marelui Contabil, chemai-L cu voce tare, cu toat contiina!Cei mbuntii i consider eecurile materiale ca pe nite succese spirituale, iar succesele materiale ca pe nite eecuri spirituale. Acetia au dobndit adevrata inteligen. Noi ne provocm singuri ncurcturile, pentru c trim fr a-L lua n calcul pe Dumnezeu. Acolo unde ea funcioneaz se restabilete echilibrul.Alturi de Prietenul Dumnezeiesc nu este cu putina s ne mai fie fric, i cel ce nu mai are frica, nu mai are obstacole. Lucrurile care pentru un om obinuit constituie obstacole, pentru un om mbuntit nu reprezint altceva dect trepte spre cer.Tot ceea ce exist n natura material, a fost creat pentru un anumit echilibru. Nu abuzai de nimic, triai totul! Analizai tot ceea ce facei! Echilibrul nu se va distruge i pacea va domni n voi. Excesele de orice fel stric echilibrul. Nu evenimentele i constrngerile din afar ne oprim, ci propriile noastre obiceiuri. Chiar i obiceiurile bune sfresc prin a fi nocive atunci cnd ajung s stopeze iniiativa i facultatea de a decide.7. Cel nemulumit cu ceea ce are este sclavul vieii materialen orice clip trebuie s fim stpni pe obiceiurile noastre, gata de a le schimba, dac alte gnduri noi i nobile ne ndeamn. Omul nu este o main care se regleaz odat pentru totdeauna, ci un organism viu, care se adapteaz evenimentelor. Fa de obiceiurile rele trebuie s fim stpni pe noi nine.Accidentele nu sunt dect efectele unor stri de lucru defectuoase. Este foarte posibil s le evitm, modificnd atitudinea noastr interioar. Nu este Dumnezeu Cel care se rzbun pe noi, ci noi nine facem aceasta. Exist un fel de a coopera cu legile naturale. n prima clip a accidentului, s ne ntrebm ntotdeauna: ce am fcut ru i incorect?Cel nemulumit cu ceea ce are, care venic dorete altceva, este sclavul vieii materiale. Cel care se mulumete ns cu puin, cu ceea ce are, rmne stpn pe existena lui, cci este stpn pe trupul lui. n fond, nevoia cea mai mare a oamenilor este nesaul dup surplus. ndat ce renunm la artificii, totul devine ndestultor, cci nevoia este mai mult o chestiune de imaginaie dect de realitate. Nevoia este incompatibil cu credina. Cel ce crede cu adevrat niciodat nu-i face griji pentru nevoile lui viitoare. El tie c Dumnezeu se ngrijete de soarta lui dac, la rndu-i, muncete cinstit i triete dup voia i legile lui Dumnezeu. Nu v ngrijii de ceea ce vei bea, vei mnca, v vei mbrca! Cutai mpria lui Dumnezeu i toate celelalte se vor aduga vou! S cutm mpria pentru ca s ni se dea belugul vieii ar fi un egoism i un calcul interesat, iar credina ar fi o ipocrizie.Nu v ngrijii de ceea ce va fi mine! Inevitabil trebuie s cutm mpria lui Dumnezeu, s o zidim n inima noastr, si atunci sigur va veni belugul peste noi, n sensul c vom fi mulumii cu ceea ce avem.Dumnezeu este Acela care stabilete mersul evenimentelor, al fenomenelor naturii, al marilor cataclisme naturale i al tuturor calamitilor.n aceste clipe grele, sprijinul i ndejdea noastr vor fi numai la Hristos, credinciosul nostru Prieten. Dac avem obiceiul s ne ghemuim la pieptul Lui in clipele de mari ncercri, ne vom simi aprai de El. Ajutorul Lui va consta n curajul pe care-l vom avea de a privi in fa, fr fric, orice pericol. De ce s cutm salvarea acolo unde ea nu mai poate fi? De ce s neglijm adevrata salvare a sufletului nostru?Rugai-v nencetat! Planurile lui Dumnezeu sunt ascunse i tot rul aparent este spre curirea i desvrirea minilor omeneti. Nenorocirile se afl n noi nine, nu n afara noastr.V plngei de o fire i de un caracter sensibil, de un temperament pesimist, pe care natural le avei. Mai bine spunei c v complacei n acest fel de a fi i acuzai natura. Orice temperament se poate schimba prin voin, prin lupt, prin munc zilnic. Nu mai persistai deci n atitudinea voastr destructiv, n a v menine caracterul vostru mohort, care va face s nu nceteze nenorocirile.Cnd suntei lovit n demnitate, n afeciune i n sntatea voastr, plecai-v n faa lui Dumnezeu i strigai ctre El: Tat iubit, care m-ai creat i nu doreti pieirea mea, a lucrrii minilor Tale; ntoarce-mi ochii i mintea de la durerea mea! Acoper-mi privirea, ridic-m, nclzete-m, mprtie-mi suferina din inim!8. Nici Dumnezeu nsui nu v judec, ci faptele voastre v judecTrebuie s iertm calomnia. Toi sunt mai mult sau mai puin purttori de calomnii, difuzori de tiri necontrolate, purttori ai brfelor, ai zvonurilor rele. Cel ce pleac urechea i primete acuzaiile ce se aduc aproapelui su, este el nsui un calomniator. Trebuie ntotdeauna s contrazicem calomniile. Tcerea i indiferena reprezint complicitate la calomnie. Calomnia este o ncercare i nobleea omului se vdete n felul n care primete calomnia. Iisus nsui a fost calomniat. Printr-o via curat ns, alungm calomnia. Rutatea oamenilor o privim numai dintr-o latur, totdeauna considerndu-ne pe noi victime. n realitate, rutatea altora nu este dect reflectarea propriei noastre ruti. Atitudinea celor rutcioi ne servete drept oglind. Punei-v ntotdeauna n locul celor aa-zii ri i ncercai s raionai n felul lor. Dragostea celorlali vizavi de voi este i ea tot oglinda dragostei voastre.ncepei prin a suprima rutatea voastr personal, egoismul vostru, i ele vor disprea din restul universului.Care este acela care n-a judecat niciodat pe nimeni?V supr cnd despre voi se spune tot ceea ce spunei voi despre alii. Nu vrei s fii judecai, dar voi de ce judecai pe alii? i ce v pas, n fond, de judecata oamenilor? Nici Dumnezeu nsui nu v judec, ci faptele voastre v judec. V irit judecata altora? Este returul pe care l ncasai la judecile voastre asupra altora. Vorbirea voastr s fie da, da i nu, nu! Restul vine de la cel ru.Minciuna nu exist dect n imaginaia voastr. Totul depinde de interpretarea pe care o dai voi universului, de traducerea pe care o facei n contiina voastr i n limbajul vostru omenesc.De cte ori suntei tulburai, nelinitii i nenorocii, nfricoai i descurajai, v aflai pe terenul minciunii, iar de cte ori suntei calmi, linitii, ncreztori, atunci suntei pe terenul adevrului. Chemai Prietenul, acest ocean dumnezeiesc! Nu exist pe lume dect un singur dispre pe care trebuie s-l avei: acela pentru voi niv. Ct privete dispreul ce vine de la alii, s zmbii i s uitai, i n nici un caz s nu replicai.A dispreui pe cineva, oricare ar fi gradul de evoluie al unei fiine, nseamn a-L dispreui pe nsui Creatorul, autorul acestei fiine.Visele urte sunt o reflectare a contiinei. Cnd sufletul se retrage din corp, viaa lui spiritual devine intens, el simte cu o for accentuat binele i rul. n aceasta const cu adevrat fericirea celor alei i condamnarea celor ri, cci sentimentele dobndesc n afara materiei o amploare neobinuit, care ncnt sufletul pn la extaz sau l cufund n oroare.Acolo unde este Dumnezeu nu exist comaruri, nu exist false viziuni, ci adevrata pace!Blestemul decurge din pcate. Acestea sunt responsabile de dezordinile morale ale vieii. Ideea de blestem, ca i cea de rzbunare, sunt nedemne de Dumnezeu. Numai omul este capabil de aa ceva. Rolul lui Dumnezeu nu este acela de rzbuntor redutabil, ci de a fi un conductor al unei creaii imperfecte, corupte, spre perfeciunea venic, printr-un permanent progres. Tot ce contrariaz aceast evoluie, acest torent spre desvrire este zdrobit n cale, tocmai pentru ncercarea lui de a se opune. Nimeni nu este blestemat dect de el nsui i fiecare adun ceea ce a semnat. Fiecare aciune a noastr provoac automat o consecin, un efect, o reacie. Tot ce v atinge vine tot de la voi. Voi suntei i emitorii i receptorii propriilor voastre unde. Druii iubire, primii iubire-i invers. Suntei rspunztori de tot ce vi se ntmpl. Fericirea sau nenorocirea ni le pricinuim singuri. Desigur, este mai comod s acuzm pe alii de rutate i pe Dumnezeu de nedreptate. Dac am considera altfel lucrurile, ne-am da seama c ceea ce am socotit drept o pedeaps sau o rzbunare a lui Dumnezeu nu este de fapt dect un avertisment.9. Adevratul om din noi nu este nici cel al aciunii noastre, nici cel al vorbelor, ci cel al gndurilor noastreAbuzul de orice fel este duntor omului. Nici chiar dorinele sexuale nu sunt condamnabile n sine, cci ele au un impuls natural al organismului, lsat de Dumnezeu. Dar ele trebuie controlate, dirijate, ndreptate spre eluri mai nobile, i toat energia disponibil trebuie folosit ntr-o munc constructiv, transformnd impulsul sexual n art, n creaie, chiar n eroism. Cine caut s suprime cu fora aceste porniri nu face dect s comprime un exploziv puternic, care oricnd se poate declana n mod periculos. Iar cine crede c rezolvarea const n satisfacerea pn la saturaie a acestor instincte, nu reuete dect s-i moleeasc voina i s-i pngreasc sufletul.Prietenul Dumnezeiesc cunoate nevoile i slbiciunile noastre. El ne mprumut imensa Lui virtute, cunotina Lui exact, nelegerea Lui total. El este un fel de ru tainic, n care sufletul omului se scufund i se remprospteaz. Nu v mai luptai singuri cu voi niv deci, ci fii alturi de Puritatea nsi.Nu v speriai de fantomele imaginaiei voastre, nu alungai cu fora gndurile obsedante, pentru c nu vor pieri, ci chemai-L pe Dumnezeu chiar fr s v concentrai prea tare. Chemai-L ns mereu, ca un leitmotiv, mecanic-Dumnezeule, Hristoase Dumnezeule, Hristoase Dumnezeule-pn ce obsesia va disprea.Stpnul vine totdeauna la apelul vostru disperat. El umple ncet mintea voastr i nici o obsesie nu mai rezist. Adevratul om din noi nu este nici cel al aciunii noastre, nici cel al vorbelor, ci cel al gndurilor noastre. Omul este ceea ce gndete, nu ceea ce arat. Gndirea este un dar dumnezeiesc. Este puterea universului. Omul creat dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu este druit cu darul gndirii, ca i Dumnezeu. El gndete asemenea lui Dumnezeu, cunoate binele i rul. Dintre toate creaturile, doar omul a fost nzestrat cu cea mai minunat zestre, iar noi o neglijm, o risipim, o folosim la ntmplare, ba chiar o lsm ntr-un col, neutilizat. Orice energie poate fi folosit, fie pentru a construi, fie pentru a distruge. Fora gndirii poate fi pus n slujba virtuii sau a viciului, a rului sau a binelui. Puterea gndirii este superioar oricrei puteri naturale, cci ea este cauza celorlalte. Tot ceea ce exist n universul vizibil este nscut prin miracolul gndirii, care a conceput totul n universul invizibil mai nti. Ideea este tatl i mama oricrei apariii, oricrei forme. Ideile nu ne aparin dect un moment, apoi ele sunt mprtiate n lume. Bune sau rele, avem puterea s le acceptm sau nu. Dac le-am aprobat, ele ne devin legitime i cresc nemsurat de mult, dup ardoarea noastr. Fug n afara noastr, iradiaz din noi cu o vitez de milioane de ori mai mare dect viteza luminii. Aceste idei migreaz, dar nu cum dorim noi, ci n toate direciile, ca nite sgei ce ptrund n alte creiere omeneti, i acolo se amplific i mai mult, fie n bine fie n ru. Responsabilitatea pentru ideile care pornesc de la noi este enorm. Culpabilitatea noastr este limitat n domeniul cuvintelor, dar este nesfrit n domeniul gndirii; acolo este universal i continu. Cnd o idee rea v vine n gnd, ndeprtai-o fr duritate, ncet, nlocuind-o cu o alta mai bun, i concentrai-v asupra acesteia. Nimeni nu scap de gnduri rele, apstoare, ruinoase, care dau trcoale minii omeneti nencetat. Acesta este rzboiul nevzut. Nu suntem vinovai de ideile urte care ne vin, dar ne facem vinovai pentru acceptarea i rumegarea lor.Hristos ne spune c omul pctuiete cu gndul; poftim la ceea ce nu este al nostru i pcatul este ca i fptuit. Ideile urte nu staioneaz dect n inima celui gol de iubirea dumnezeiasc. Acolo unde este vid, gndurile negre se instaleaz; acolo unde este plin de iubire i lumin, gndurile urte nu mai au loc. Nu facei din creierul vostru un azil al gndurilor urte care trec prin el.Trupul omenesc este necesar sufletului. Nu trebuie s-l lsm s decad, s se ofileasc. Laitatea moral, scepticismul degradeaz trupul, i suntem responsabili de aceast decdere. Ceea ce ne lipsete este interesul n aciune, energia i ardoarea de a tri.S ne imaginam c viaa nu se va sfri niciodat, c nu vom muri niciodat. Trupul nostru este ca o hain care, pentru copilul care crete, se lrgete pe msura lui, devine perfect pe aduli i se uzeaz pe cel btrn. Or, n clipa n care o hain s-a uzat, ea ne face mult mai multe servicii-nu ne mai jeneaz, nu ne mai temem c o murdrim sau c rupem i orice munc grea o putem face cu ea, cu mult uurin.Exist o art a vieii, pe care de obicei nu ne-o nsuim dect n clipa n care trebuie s prsim viaa. ns cei care tiu s o practice nc din tinereea lor, extrag din ea efecte miraculoase. Nimic nu-l mai tulbur pe omul nelept n nserarea vieii sale. El prsete vechea lui hain uzat fr nici un regret, deoarece i-a adus multe servicii, i adoarme fericit n noaptea pmnteasc, pentru a se trezi n aurora dumnezeiasc, unde nu mai este acoperit dect de duh.Ceea ce noi numim degradare fizic este tocmai pregtirea unei noi viei. n clipa n care ni se pare c vom pierde totul, de fapt suntem pe cale de a cuceri totul. Cnd ni se pare c vom uita totul, suntem aproape de cunoaterea total, de aflarea adevrului unic.10. Prin durere s legm sufletele noastre i trupurile de Hristos Cel rstignitVoi, care v necjii pentru micile voastre defecte fizice, de ce nu cutai n voi i darurile lui Dumnezeu? Cci El a compensat totul. Acolo unde a druit lipsuri trupeti, a druit n schimb daruri duhovniceti, i invers. Voi suferii pentru c trii o via pur material, superficial, n neglijena voastr profund, care totui vibreaz n voi. Tot ceea ce vedem cu ochii i simim cu simurile este iluzoriu i lipsit de realitate, n ntregime pieritor. Viaa adevrat este cea spiritual, ea este nemuritoare. Nu ntotdeauna se poate reface o frumusee fizic, dar oricnd se poate reface o frumusee spiritual-singura pe care timpul nu poate s-o mbtrneasc i s-o uzeze, singura adevrat. Toate infirmitile nu sunt dect n aparen, dar logica omeneasc bazat numai i numai pe interese materiale le consider astfel.Dumnezeu a lsat un echilibru n creaia Sa, orice micorare a trupului omenesc aduce cu sine o cretere corespunztoare a sufletului.Durerea fizic mrete sensibilitatea spiritual, neputina trupului rafineaz sufletul i l pregtete pentru lucruri nalte, dar cu o condiie: s nu se revolte mpotriva infirmitii sale, s nu se ntristeze, s nu pun deci pre pe aparen, pe plcerile trupeti, pe care ar fi putut s i le mplineasc fiind normal, ci din contr, s accepte, s primeasc ca pe un ajutor, ca pe un dar, orice handicap.Cine tie s-i exploateze infirmitile poate face din ele cele mai mari instrumente de via. Pentru ca un om sa ajung la adevrata nelegere a intereselor lui spirituale i s intre pe poarta vieii, are nevoie de o lung experien n general, bazat pe o serie de suferine i eecuri.Voi, infirmii din natere, v gsii de la nceputul vieii voastre n starea unei maturiti spirituale, pe care muli oameni normali sunt incapabili s o ajung, sau o ating doar dup foarte mult experien. Dac ai putea nelege cu ct suntei voi mai bogai dect alii i mai aproape de inima dumnezeiescului Prieten!Boala nu este un fapt precis, ci o stare trectoare. Aceasta nseamn c nu exist boal, ci numai bolnavi, adic cei ce-i creeaz singuri boala, fie prin autosugestie, fie prin eroare. Boala este o ncercare sau o prevenire, o corecie. Orice gest defectuos, orice idee greit, tulbur sufletul. Vibraiile sufletului rup echilibrul fluidic-care, astfel, fiind n stare de dezordine, afecteaz trupul.Trupul nostru este o main perfect organizat, ns noi o administrm prost, nu o folosim dup sfaturile creatorului ei i de aceea se stric. Din fericire, aceast main genial construit se adapteaz la orice, ba chiar se repar singur. Doar printr-o nendemnare persistent i printr-o ncpnare incurabil reuim s-o distrugem.S deschidem ochii i s nelegem c acest trup omenesc e fcut pentru a tri dup legile Creatorului, ale lui Hristos deci, iar nu dup capriciile noastre. Nici o main nu poate fi folosit cu o alt destinaie dect cea pentru care a fost creat. Greelile de ntreinere i de utilizare se fac simite, mai devreme sau mai trziu, sub form de boli.Orice motor revizuit i reparat poate funciona n bune condiii mai departe. Voi ai revizuit contiina voastr? Ai verificat comportarea voastr, sentimentele voastre? Nimeni nu este obligat s sufere n zadar. Toate suferinele vin ca nite avertismente, nu ca nite blesteme. S nu acceptai nici o durere fr a trage nvminte din ea, fr a o exploata, fr a nva ceva nou din ea. Orice durere trebuie s v mreasc zestrea spiritual. Nimic nu se ntmpl fr motiv. Totul are o explicaie. Majoritatea bolnavilor habar nu au s trag vreun folos spiritual din durerea lor, ba nc pierd i ceea ce au avut. Cnd nu mai putei suporta suferina, strigai-L pe Prietenul Durerii, ncredinai-I Lui chinul vostru i avei ndejde numai n El. Boala cronic este un drum sigur i direct ctre Tatl. Gndii i acionai cum trebuie i boala i durerea v vor fi cruate.Din durere se nate fericirea, cu condiia ca durerea s fie acceptat ca o cheie a nelegerii adevrului. Prin durere ne legm inimile i trupurile de Hristos Cel Rstignit, desvrirea nsi jertfit.Un om puternic nu se dezgust niciodat de nimic. Totul este via, nimic nu trebuie s ne inspire dezgust. ie, care eti un fiu duhovnicesc al lui Hristos Cel Rstignit, s nu-i fie sil de spini i de scuipturi. Nu ceea ce suportm conteaz, ci felul n care suportm.Nedreptatea ce vi se face supunei-o lui Hristos. El v va da rspunsul la dreptatea pe care dorii s vi se fac. Protestul vostru s fie interior. Lsai mndria ce-i revendic drepturile s se depun ca o zgur sau ca un ml la fundul vinului nou.Puritatea inimii voastre va fi complet cnd vei fi nlturat noroiul din sufletul vostru. Rzbunarea este dreptatea pe care vrei s vi-o facei singuri. Ea atrage dup sine alt rzbunare. Nu exist oprire. Singurul antidot care pune capt urii este dragostea. Iart-ne nou, precum i noi iertm! Dar oare iertm noi n inimile noastre?11. Vei cunoate att de bine drumul spre Prietenul Adevrat, nct nu v vei mai putea lipsi de prezena i mngierea Lui permanentNu v legai de ceea ce este pieritor-averi, bunuri, via trupeasc; legai-v de ceea ce este nemuritor, de comoara voastr spiritual, care nu are de ce s se team. Cine poate s se refugieze n Iisus Hristos, pe care bineneles L-a iubit toat viaa, acela nu mai vede i nu mai aude panica lumii din jur, el se sustrage lumii vzute i triete cu Dumnezeu. Acesta are pace n inim, chiar i n mijlocul unei atmosfere de rzboi. El este slujitorul i colaboratorul Prietenului.Dispoziia bun sau rea a omului este ca un peisaj al naturii nsorit sau furtunos. Sursul este soarele omului, cel care nclzete totul n jurul lui. Buna dispoziie, iniiativa spre bucurie trebuie s fie ntotdeauna cu noi, pentru a recolta bucuria i buna dispoziie de la alii. i ei ateapt de la noi. Cine este cel mai dornic de pace i bucurie, acela s nceap primul. Un om surztor este nconjurat de oglinzi i din toate prile i se ntoarce zmbetul, el declaneaz bucuria tuturor.Distrugei aadar mndria voastr, cci ea este mama proastei voastre dispoziii. Iisus a demonstrat n grdina mslinilor c mndria poate fi nlturat. Dac Hristos ar fi avut mndrie, s-ar fi scrbit de mulimea greelilor noastre i nu ar mai fi avut atta mil i buntate pentru noi i mai ales atta rbdare. El ignor suprarea, ntristarea, ranchiuna. Acesta este secretul forei Sale dumnezeieti.Fii asemenea Lui i vei face ca El! Vei face lucruri mai mari dect acestea! Folosii-v deci de cei plictisitori i inoportuni, pentru a v ntri. rbdarea, ngduina, pentru a v elibera de mndrie. Folosii-v de acetia, considerai-i ca pe nite instrumente pentru urcuul vostru duhovnicesc!Neprevzutul nu exist dect pentru noi, cei ignorani n materie de armonie a evenimentelor, a fiinelor i a lucrurilor. Totul ni se pare fr motiv, survenit din ntmplare. n realitate, totul are un sens, un scop bine determinat. Dumnezeu a echilibrat totul i ceea ce savanii lumii pun pe seama naturii sau a ntmplrii, pentru c aparatele lor nu pot nregistra i explica, are totui un sens i un scop determinat n univers.Nu v temei! Prietenul invizibil a prevzut totul i nimic nu v poate atinge sufletul, dac suntei de acord cu El.Cine crede n El nu se mir de nimic. Consider toate lucrurile, fie plcute, fie neplcute, spre binele lui.V plngei de nedreptatea altora? Dar voi ai fost totdeauna drepi cu ceilali? Nedreptile pe care le-ai svrit se ntorc mpotriva voastr, tocmai cnd vi se pare c nu meritai. Nu apelai niciodat la dreptatea oamenilor, la tribunalul lor corupt! Nu gemei, ci chemai-L pe Judectorul suprem! Ceea ce va hotr El va fi spre binele i desvrirea voastr.Nelinitea e dezastruoas. Nu deschidei inima voastr nici unui gnd tulburtor. Nu prsii contactul cu Dumnezeiescul Prieten niciodat. Linitea inimii voastre nu o putei gsi dect la Cel ce nu cunoate teama i ngrijorarea. Lsai-v n braele Prietenului, ele sunt fermecate. Obinuii-v astfel, chiar fr motiv.Vei cunoate att de bine drumul spre El nct nu v vei mai putea lipsi de prezena i mngierea Lui permanent. Vizita voastr va ajunge cu timpul, de la fiecare zi la fiecare clip, apoi la o permanent legtur cu El. Cu El vei tri i pacea va fi venic n voi. Nu mai triesc eu, ci Iisus triete n mine.12. S nu v fie fric de moartea nsi, ci mai degrab de felul n care trii!Frica este marea boal universal. Noi ne temem continuu, sub diferite forme. Orice fel de fric (de srcie, de ntuneric, de pcat, de greeal, de nedreptate, de opinia public, de insulte, de lovituri, de fiare, de diavol, de infern, de moarte, de gelozie, de nelciune, de viaa de dincolo, de necunoscut, de supranatural, de calamiti, de boli, de accidente, de foame i de sete, de rzboi i de revoluii, de fenomene ale naturii, de fantome, de neplceri, de suferine, de hoi, de singurtate etc., etc.) zace n inima noastr, toat gndirea noastr se altereaz i dezordinea se instaleaz n noi.Pentru a fi un om liber, trebuie s fi scpat complet de orice fel de fric. Toate aceste goluri s le umplem cu prezena divin! Nu v temei de Dumnezeu! El este dragoste i buntate nesfrit, universal. Iubii-L i din iubire ascultai-L, nu din fric! Nu v temei de moarte! Ea nu comport nici o durere fizic. Ea este o trecere foarte dulce, simpl i uoar. Toi centrii nervoi se inhib i aparena de agonie dureroas este doar pentru spectatori. Chiar cnd corpul se zbate, muribundul este incontient de aceast lupt, el nu simte nici o durere fizic. El moare ca i cnd ar adormi. Nu exist excepie de la aceasta. Prin orice tip de moarte ar pieri omul-accident, boal sau uzur-lucrurile se petrec la fel. Moartea este deci o trecere, iar nu o stare de a fi. Ea ne apropie de Dumnezeu, prin abandonarea hainei trupului nostru. Moartea ne red tinereea i libertatea. Omul care moare renate la alt via, i schimb haina uzat. Duhul lui se remprospteaz.S nu v fie fric de moarte, ci mai degrab de felul n care trii! Moartea v scap de toate ispitele i neputinele voastre. Moartea este o nou natere, iar dincolo, unde ne natem din nou, este ara Prietenului pe care L-am iubit n prima noastr via. Acelai etern Dumnezeu este peste tot, i de o parte i de alta a barierei morii. Noi trecem aceast barier dintr-o ar n alta, mn n mn cu iubitul nostru Prieten. Toi avem aceleai drepturi la protecia Prietenului Dumnezeiesc.Raiul i cerul sunt deja n inima voastr pe acest pmnt. Ele sunt stri care exist n noi, iar nu locuri anumite unde ne vom duce. Noi singuri suntem creatorii raiului sau iadului, prin propria noastr vieuire. Nu exist un iad colectiv, ci unul particular fiecrui om. Acele multe locauri sunt tocmai acele stri speciale fiecruia, dup felul fiecruia. Prin gndurile noastre i prin faptele noastre, ne construim noi singuri n noi nine paradisul sau infernul. mpria lui Dumnezeu este n voi!Aceste mprii ale iadului i ale raiului pe care singuri le-am creat n noi, sunt de natur spiritual i nu ne prsesc la moartea trupului, ci dimpotriv, se amplific, ne urmeaz dincolo de bariera morii i devin mult mai evidente prin faptul c vom fi mult mai contieni de ele. n realitate, raiul este viaa cu Hristos, plin de fericire, de plintate, iar iadul este lipsa Lui, care ne va pricinui regretul i remucarea venic, acel plnset i acea scrnire a dinilor, unde viermele ciudei i focul invidiei nu se vor stinge niciodat.Nu v temei de diavol! El fiind personificarea rului, adic expresia negativ a gndurilor noastre, oricnd poate fi nimicit de gndurile bune inspirate de Iisus Hristos. Rul nu este dect totalitatea gndurilor noastre, a instinctelor i a viciilor noastre.Ucidei viclenia din voi i vei ucide diavolul din voi! Iubindu-L pe Prietenul Dumnezeiesc, nu-l mai putem iubi pe vrjmaul Acestuia, pe acel ce ne inspir gndurile rele. Nu putei sluji la doi domni! Ori Hristos, ori antihrist.Nu v temei de fantome! Iisus Hristos, Prietenul Dumnezeiesc, spulber orice viziune, iar teama de vraj i farmece denot nencredere n puterea Prietenului nostru. Ochiul ru nu este acela care v privete, ci acela cu care voi privii universul. Fericirea sau nenorocirea depind de felul n care le concepem noi nine. ns de ndat ce ne-am predat cheile inimii Prietenului nostru, El o va inunda de lumin i toat frica va pieri.Toate fenomenele naturii cu aparene ostile pentru noi ne sunt, n fond aliate. Ce pot face cataclismele, trsnetele, cutremurul, inundaiile i toate nenorocirile mpotriva omului care s-a aliat cu Dumnezeu-sau altfel spus, aliat cu natura ascuns, cu cauza fenomenelor?! El devine astfel superior naturii vizibile, pe care o percepe cu simurile sale. Credincioilor Prietenului nu le pas niciodat de ce se va ntmpla cu trupul lor. Ei tiu c protectorul lor i urmrete pas cu pas.Teama de viitor v otrvete prezentul. Atta vreme ct nu avei ncredere n viitor, v vei scufunda ca Petru n marea i valurile vieii. Ce v intereseaz ziua de mine? Mine este rezultatul zilei voastre de azi. Mine este consecina a tot ceea ce ai fcut i ai gndit azi. Prezentul i numai prezentul are valoare. El cucerete viitorul i terge trecutul. Ajunge zilei rutatea ei. Prezentul se afl n puterea voastr. Nu v preocupai de viitor, fii concentrai asupra clipei de fa. Fii blnzi, ngduitori, curajoi, avei credin, fii veseli cu speranele voastre, avei pace, ncredere, aceasta este datoria voastr. Ziua de astzi se va ngriji singur de viitor.Viitorul nu ne intereseaz, el este al Domnului, i El ne interzice s ne ocupm de mersul evenimentelor. Adevratul prieten al Prietenului trebuie s triasc ntr-o nepsare activ. Nu v temei de oameni! Din cauza acestei temeri s-au nscut ipocrizia, nencrederea, intolerana, nenelegerea ntre oameni. Fiecare om ar trebui s se bucure de prezena celuilalt om, doar sunt egali n faa Creatorului prin trupul lor de hum i prin sufletul insuflat de Dumnezeu peste ei. Orice om se ndreapt spre moarte, ca i noi; atunci de ce s ne fie fric de un om care nu este dect propria noastr oglind, cu viciile i defectele noastre?Ne este fric de alii pentru c ne este fric de noi nine, i judecm dup cum ne cunoatem pe noi nine. Trebuie s avem ncredere n oameni, pentru ca i ei s aib ncredere n noi. ndoiala fa de oameni dovedete ndoial fa de Dumnezeu. Orice om are acelai Prieten. Oare ai ndrzni s v ndoii de prietenii Prietenului? Ar nsemna s v ndoii de nsui Prietenul. Iubii-v unii pe alii, n numele Tatlui vostru, care este n ceruri!Teama de fiare nu ar exista n voi dac fiarele nu s-ar teme de voi. Frica pe care v-o inspir unele din ele se datoreaz cruzimii cu care v purtai voi cu altele. Prin neascultare, omul s-a deprtat de natur, i astfel a fost lipsit de afeciunea animalelor. Avem deci puterea s subjugm animalele prin dragoste, n loc s le form i s le chinuim. Nu fii violeni cu animalele, ci artai-le nencetat simpatia voastr. Ele v vor mulumi n felul lor.Muli sfini au trit n mare familiaritate cu fiarele i psrile datorit sufletelor lor redevenite curate.Frica de injurii o au cei care nu l au pe Prietenul Divin. De cine v mai pas cnd l avei prieten pe Dumnezeu? De ce v mai tulbur insultele altora?! Privii lumea cu fruntea sus, plini de ncredere, surztori.Nu v temei de ntuneric, doar avei lumina prin Hristos! Sufletul v lumineaz calea pe care mergei ziua i noaptea.Nu v temei de opinia oamenilor. De ce nu avei ncredere doar n opinia lui Dumnezeu? El este bun i indulgent, iar oamenii dac-i bat joc de voi o fac pentru c i voi v batei joc de ei. Cei nelepi nu-i fac nici o prere despre fraii lor i i iubesc pur i simplu, ca fii ai aceluiai Dumnezeu, pe care l ador. Cei nedesvrii sunt acei care i exprim prerea despre alii. Orgoliul este cel care i judec pe ceilali. n concluzie, alungai teama, pentru c ea nu este numai o for negativ pasiv, ci declaneaz o mare for distructiv pozitiv. De ceea ce i-e fric nu scapi. V este team? De ce nu cerei mna i ajutorul i aprarea Tatlui Ceresc?! Invocai-L n orice loc, n orice clip; El va fi prezent i va risipi frica voastr.Impunei-v tcere n clipele de mare tulburare, n special inteligenei voastre, care nu v mai poate fi de nici un folos. Izolai-v, dac este posibil, lungii-v i golii-v contiina de tot. Nu pierdei timpul pentru a tria ideile, ci repetai nencetat: Prietenul meu este aici, nimic nu exist pentru mine n afara Lui! Dac o alt idee v vine, alungai-o fr discuie, spunndu-v: Nu mai gndesc nimic, nu mai exist, m abandonez lui Hristos, sunt lucrul Lui, fie voia Lui!Respirai profund, suspinnd i pstrai n minte numai ideile referitoare la Prietenul vostru iubit. Ascultai rspunsul Lui. Va fi ntotdeauna un rspuns de pace, de curaj, de speran. Nu decidei nimic singuri. Rspunsul v va veni ceva mai trziu, noaptea, n timpul unei insomnii.Insulta pe care o ignorm rmne inert, dispare, iar cea pe care o binecuvntm se rentoarce asupra autorului ei. Cea pe care ns o sesizm i i replicm nate o alt insult. Este o onoare s supori ocrile i injuriile. Hristos a suferit attea pentru noi, iar noi, pentru mntuirea noastr proprie, nu suntem capabili s ndurm nimic?Un insulttor binecuvntat este dezarmat. Observai-l n zilele urmtoare i vei fi impresionat de schimbarea lui. Dragostea voastr i va ajunge n inim din plin. Sentimente ignorate pn atunci se vor trezi n sufletul lui.Suferii de insomnie? Profitai de acest lucru! Golii-v mintea de orice gnd care se refer la voi i la interesele voastre i nu ateptai altfel somnul, cci el nu va veni! Umplei tot ce ai golit cu fiina Dumnezeiescului Prieten. El va absorbi totul, va curi totul. Insomniile sunt ocazii unice de a v izola mpreun cu Prietenul, de a v confunda cu El, de a cuta s-L nelegi, de a v uni cu El.Gelozia este un coroziv, o otrav puternic. De ce suntei geloi? Pentru c suntei egoiti i plini de mndrie i considerai c trebuie s v aparin tot ceea ce v place. Totui, voi nu suntei nite posesori venici i ntr-o zi va trebui s prsii totul, de voie, de nevoie. Nu avei nici mcar temporar vreun drept asupra cuiva, cci fiecare i are liberul su arbitru i toi sunt egali, ca i voi, n a dori ceea ce le place.Pasiunile v fac geloi, fcndu-v s confundai dragostea cu egoismul. Fii geloi pe cei care au devenit mai buni, mai ngduitori, mai nelegtori. Gndii i acionai mai bine, sacrificai-v orgoliul. Cine renun la lupt renun la via, cci viaa este micare, efort, urcu necontenit. De ce ne-am nscut cu trup i cu suflet? Pentru a lupta din prima pn n ultima noastr zi. Cine nceteaz lupta nu mai poate tri, cine se oprete din mers cade, echilibrul se rupe.13. Desvrirea nu se poate atinge dect cu preul multor greeli, nu numai n plan spiritual, ci i fizicViaa este fcut din cderi i ridicri. Cine se oprete este dat peste cap fr s vrea, avalana trece peste el. Lupta ncepe chiar n pragul naterii noastre, pentru a ne conduce spre rostul existenei noastre. Dac inem pasul cu ea, viaa noastr se desfoar bine, nu ne pierdem. Vrem-nu vrem, trebuie s o urmm, nu suntem liberi s o abandonm. Cooperm deci cu viaa, ne ndeplinim rostul, iar sprijinul i izvorul de energie nu poete fi altul dect Cel ce ne-a hrzit scopul i sensul vieii.S cerem sprijinul Celui de Sus, Celui ce ne-a creat pentru acest scop. Iisus ne-a dat lupta. El este cu noi deci, nu suntem singuri. Greeala, eroarea sunt pai spre desvrire-bineneles, dac ne dm seama de ele. Desvrirea nu se atinge dect cu preul multor greeli, nu numai n plan spiritual, ci i fizic. Gndirea voastr defectuoas se amplific, adugndu-se la celelalte gnduri greite ale oamenilor, de-a lungul secolelor, i aceasta constituie rul. Fr mintea corupt a oamenilor, rul n-ar exista. ncetai deci s mai gndii ru i vei vedea cum ar trebui s se comporte omenirea cu adevrat. Umplei universul de dragoste, nu de ur! nlocuii ndoiala cu credina, descurajarea cu sperana, amrciunea cu optimismul, ineria cu munca!n nici un caz s nu considerai c suntei singuri n efortul vostru de a schimba lumea; n-ar fi posibil. O pictur de colorant ajunge pentru a colora o anumit cantitate de ap. O singur idee a gndirii adevrate fecundeaz ntreg universul. Ea atrage i nate milioane de idei frumoase. Receptorii sunt foarte muli, ns puin sunt cei care emit. Nu credei n puterea rului! Rul nu nvinge dect n msura n care voi credei n el. Voi credei c nu suntei rufctori fiindc nu omori, nu furai i nu nelai. Ei bine, suntei totui nite rufctori. Facei permanent ru prin mndria voastr, prin orgoliul i egoismul vostru; suntei nedrepi cu alii, nerbdtori, geloi, nervoi, pofticioi, meschini i zgrcii, invidioi. Toate acestea fac parte din mpria rului. Cnd i ironizai pe alii, cnd v exprimai ndoiala sau judecai, cnd v este team, facei ru zilnic i v credei totui nevinovai.Prietenul Divin nu v consider n nici un caz un binefctor. Binefctorul emite ruri de ap vie n jurul lui, un fluid de dragoste ctre toi cei care l nconjoar. Binefctorii nu se eschiveze i nu fug de rufctori, ci din contr, acetia din urm fug de cei buni. Iisus nsui a spus: Nu pentru cei sntoi am venit, ci pentru cei bolnavi, i nu doresc moartea pctosului, ci s se ntoarc i s fie viu!Astfel procedeaz toi prietenii lui Hristos cu pctoii: nu-i evit, i iubesc i caut ca prin dragoste s-i ntoarc pe calea cea bun. Dac ntlnii necinstea n jurul vostru nu trebuie s-o observai, s-i dai importan. Pentru un om cinstit nu exist necinste-sau, n orice caz, este o eroare trectoare.Suntei un singuratic? De ce? Pentru c nu ai lsat dragostea s rodeasc. Ateptai de la ceilali primul pas? De ce? Din orgoliu nu vrei s-l facei voi. Nu vrei s oferii ceea ce nu vi se cere. Dai i vi se va da!-spune Hristos. Cutai prietenia Prietenului Adevrat i vei avea prietenia tuturor oamenilor. Prietenia oamenilor este rareori gratuit. Prietenul Divin nu are ns nici un interes personal, El Se druiete numai interesului nostru.Ne plngem de lipsa relaiilor. Ce relaie mai eficace i mai avantajoas putem gsi dect aceea cu Hristos? Iubindu-L pe El i fiind iubii de El, vei atrage toat afeciunea lumii, i atta timp ct o vei dori n mod sincer, vei fi n comunicare intim cu ntreg universul. n loc s dorii s cutai o prietenie omeneasc, pe care timpul, egoismul i moartea o vor distruge, cultivai mai bine dragostea i bucuria Celui pentru care timpul nu exist, Cel care este stpnul vieii i al morii.Nimeni nu este prsit n aceast lume atta timp ct va alerga s se refugieze la snul Prietenului, al Stpnului pmntului i al cerului, care s-i fie protectorul, mntuitorul i sftuitorul.V plngei de mediocritate? Tocmai aceast stare de anonimat v ajut s scpai de multe pericole. Mediocritatea constituie una din formulele fericirii i ale adevratei bogii. Bogia nu nseamn abunden, ci starea care te satisface, care te mulumete. Poi avea de toate i totui s nu fii fericit. Mediocritatea se pstreaz fr prea mult efort; omul triete neobservat, neinvidiat, el nsui nepoftind la bunul aproapelui. Aceasta pentru c el este bogat n duh.Nu v temei de ameninrile nimnui! Odat ce suntei sub protecia Prietenului, n-avei team! Ameninarea nu-l paralizeaz dect pe omul fr sprijin moral. A se refugia la pieptul Prietenului Adevrat este la ndemna oricui, oricnd. Nimeni s nu se sperie.Nu facei pe mizantropul retrgndu-v din lume! Trii cu epoca voastr, fr ns a mprti greelile ei; la aceasta nimeni nu v oblig. Diamantul nu poate fi lefuit dect tot cu diamant. Omul nu poate fi perfecionat dect tot prin contactul cu oamenii. Este mult mai uor s te faci pustnic, dar este mult mai util s fii misionar printre oameni. De altfel, de ce ai simit dezgust fa de ceilali oameni i ai dori s scpai de ei, nemaiputndu-le suporta prezena? Nu suntei oare cu toii alctuii din aceeai rn? V indispune prezena lor? De ce? Pentru c nu mprtii dragoste, ci egoism, interese personale. Izolarea, aadar, poate fi o form a mndriei i dispreului la adresa celorlali.Prsii atitudinea voastr steril i dai un scop vieii voastre prin colaborarea cu ceilali oameni. Prietenul Divin nu este numai al vostru, ci al tuturor oamenilor, i toi oamenii sunt destinai a fi una cu El. Exist o art de a trece peste momentele grele. Secretul ei este sigurana c aceste momente vor trece. Ateptarea calm, abandonndu-ne cu totul n braele Prietenului, aceasta este pacea noastr.Ocrile sunt mijloace prin care v putei controla progresul duhovnicesc. Cel ce nu poate tolera i uita jignirile i ocrile este un om slab. Cel care ns rezist setei de a replica merge spre desvrire.Adevrata libertate a omului nu este dect pe plan spiritual, acolo unde nici o for fizic nu poate interveni. Un trup nlnuit poate avea un suflet liber i fericit. Cel ce se crede liber atunci cnd poate face orice poftete se neal amarnic. El este rob poftelor. Este sclavul trupului, care l ndeamn i-i poruncete noi pofte, dei sufletul nu le aprob. Cel care tie s-i struneasc trupul, acela este stpn, eliberat de orice porniri.Sufletul nu poate fi fcut prizonier. El poate evada de oriunde ar fi nchis. Ajutorul mpotriva tiraniei i opresiunii se afl n propria noastr contiin. Binecuvntai-i pe persecutorii votri i vi se vor deschide ochii spre lumin!Cel care se plnge de srcie, se plnge n realitate de lipsa lui de credin. Cci cel ce crede n Mntuitorul Hristos i-L iubete, este mulumit i fericit cu ceea ce are. Cel ce se jeluiete ntoarce spatele Providenei i oprete mila s se coboare asupra lui.Viaa cere o ucenicie permanent. ncetai s mai luai aerul trist, de om decepionat de via. Voi suntei singurii autori ai decepiilor voastre. Cptai ncredere n Dumnezeu i scuturai-v lenea i cerei, cci vi se va da. Rolul lui Dumnezeu este de a drui i cel al omului de a cere.Srcia acceptat cu bucurie ne aduce aproape de Hristos. Ea este un privilegiu pe care trebuie s-l meritm. Muli sunt nedemni de srcia lor, creia i ignor bogia spiritual, n timp ce muli oameni bogai sau plini de glorie sunt nefericii, cu toate bunurile lor. Sfntul Francisc de Assisi spunea: Sfnta srcie este cea mai nobil doamn, demn de a fi iubit!Iisuse, umple golul sufletului meu, cci sunt nsetat de adevr!Pcatul a produs n lume cea mai mare decdere. Contientizarea existenei pcatului a nceput cu strmoii notri Adam i Eva-care, mncnd din pomul cunotinei binelui i rului, au neles c erau goi i s-au ruinat, nu pentru goliciunea lor, ci pentru c noiunea de ru, de neascultare, le-a ptruns n contiin.Dumnezeu ne-a creat i ne-a lsat ntr-o condiie de fragilitate, de sensibilitate i nesiguran, numai pentru a ne permite nou nine privilegiul de a nainta singuri, de a merita viaa venic.Remucrile, cina ne duc spre desvrire. Aceasta a dorit Dumnezeu de la noi. Ne-a lsat slabi. dar ne-a artat calea, ba chiar mai mult, ne-a trimis i modelul omului perfect-pe Iisus Hristos ntrupat. Pe Acesta s-L ascultai!14. Nimic nu se concretizeaz n materie nainte de a fi conceput n duhCel care s-a legat de Dumnezeu nu mai are team de pericol. Acesta este dispus s accepte orice din mna invizibilului su Prieten, care nu-i dorete dect binele adevrat-nu cel trupesc, ci cel sufletesc. De aceea el nu se teme de ceea ce se va ntmpla cu trupul lui. Ce mai poate face doctorul cnd moartea a venit? Ce mai poate face ghidul cnd avalana a pornit? Ce mai poate face geologul cnd vine cutremurul? Ce mai poate face inginerul cnd digul se rupe din cauza inundaiilor? Numai atunci cei slabi i lai l strig pe Dumnezeu n ajutor, dar odat pericolul trecut, l uit numaidect.V indignai de ceva? Este inutil, nu vei putea schimba mersul evenimentelor. Trebuie s v adaptai la orice. Avei puterea de a schimba vederile voastre personale, ns nu i evenimentele. Nimic nu se concretizeaz n materie nainte de a fi conceput n duh. Cutnd s acionm numai asupra materiei, nu vom obine dect rezultate instabile, fiindc vrem s schimbm doar efectele, lsnd aceeai cauz s acioneze n continuare. Cauza prim trebuie modificat, i cum fora spiritual este cauza fenomenelor materiale, pe aceasta trebuie s-o modificm.Care este deci mecanismul care declaneaz mersul evenimentelor? i cu ce pre vom afla aceasta? Sursa de energie ideal este credina, pe care o vom gsi n noi nine. Cantitatea de credin pe care fiecare o are, fr s tie, n sufletul lui va crete nencetat. Cu ct credina noastr se va revrsa mai tumultos, cu att ea va izvor mai mult. Avei deci credin n voi, nu v ndoii nici o clip! Vei obine astfel ceea ce cerei!Alungai orice fric, orice ndoial i orice pesimism! Nu v luai dup scepticismul vecinilor i al anturajului vostru! Nici mcar nu-i mai inei la curent pe ceilali cu noua voastr atitudine! Toate gndurile noi, faptele vorbele voastre s fie constructive! Gnduri binecuvntate v vor veni de sus i evenimente favorabile v vor ajuta. Voi s avei doar bunvoina nceputului. Vei fi n stare s facei o vizit Prietenului. Mrturisii-I toate dorinele i nzuinele voastre. El le va tria, le va armoniza dup adevratele voastre nevoi. Va ntrerupe cile inutile i duntoare, amplificndu-le pe cele bune. Nu s-a ntmplat niciodat ca un om plin de curaj i credin s nu fi gsit rspunsul la ntrebrile sale, soluii n problemele sale zilnice. Lumina lui Iisus Hristos strlucete pentru toi cei ce o doresc.Ai pierdut prin moarte pe cineva iubit i suntei sfiat de durere i nemngiat, iar lumea ntreag i urmeaz cursul ei, indiferent? Avei impresia c s-a petrecut ireparabilul, dar trebuie s tii c nimic nu este ireparabil. Mai trziu sau mai devreme, totul se reface. Nu exist dect un singur mare doctor al durerilor sufleteti, Prietenul Divin, este regele vieii i El a clcat moartea n picioare. El ne-a artat c cei dragi ai notri nu sunt mori, ci dorm, ateptnd rentlnirea cu noi.Nu v temei de desprirea prin moarte de cei pe care i iubii! Nimic nu v separ, dect voie niv-zidul simurilor voastre trupeti. Duhurile voastre rmn ns legate. Voi v-ai legat doar de aparen, de trupul lor material, care acum s-a ntors n pmntul din care a fost fcut, iar sufletul lor nu l-ai cunoscut, ns tocmai acesta a rmas viu i ateapt dragostea voastr. Pentru aceasta avei nevoie de ajutorul Prietenului Iubit.Ai pierdut un proces i suntei distrus. Ar fi fost mult mai trist pentru voi s-l ctigai, pentru c, acceptnd s-l intentai, deja ai pornit pe o cale greit. Suntei siguri c avei dreptate i cauza voastr este cea just? Se prea poate, dup legile omeneti, ns nu i dup cele dumnezeieti. Celui ce v da o palm ntoarcei-i i obrazul cellalt, i nu rspltii rul cu ru!Aceasta este legea lui Dumnezeu dup care trebuie s ne conducem. Dac relaiile voastre cu ceilali oameni ar fi fost cele fireti, nu ai fi avut nici un proces. Dac nu ai fi sperat n ctigarea procesului, nu l-ai fi intentat. Nu facei pe victima, cci nimeni nu este victim fr s fi provocat el nsui o agresiune.Cuvntul adversar este propria voastr condamnare. De ce avei un adversar? Pentru c aa ai vrut, pentru c nu ai renunat la mndria voastr, la egoismul vostru. Dac unul din cei doi renun, conflictul se stinge de la sine. Voi ns rspundei urii cu ur, iar nu cu obrazul cellalt. Legile justiiei omeneti nu fac dect s accentueze resentimentele dintre oameni.ncercai, prin absurd, s v nchipuii c adversarul vostru v este cel mai scump prieten i druii-i zilnic dragostea voastr. Vei sfri chiar prin a merge ctre el veseli i cu inima deschis, recunoscnd singuri greeala judecii voastre.Procednd astfel, vei ndeplini legea lui Dumnezeu, iar cellalt va simi aceasta i inima lui se va mblnzi. Cine este hotrt s nu se mai certe cu nimeni niciodat, nici nu ntlnete ocazii de ceart; acestea dispar ca prin farmec din calea sa.A ne certa cu ceilali nseamn a ne certa cu noi nine i a ne provoca nou nine rul. Prietenul nostru este Prieten al ntregii omeniri, i a ne certa cu unul dintre micuii frai ai Si nseamn a ne certa cu Prietenul n persoan. Deci, punei capt nenelegerilor! Oricine ne este frate.Surpai toate podurile n urma voastr, ncepei n fiecare zi o viaa nou. Facei tabula rasa din tot trecutul vostru. Oricum, suntei incapabili de a schimba ceea ce a fost, n schimb avei posibilitatea i puterea s modelai viitorul. Jucai cartea prezentului. Dac remucrile voastre se refer la greeli imediate, pe care contiina vi le semnaleaz, atunci ele constituie cea mai bun motivaie pentru o schimbare a comportamentului vostru. Remucarea are rolul de a v face s v schimbai felul de a gndi, dar nu s dezndjduii i s plngei fr rost.15. Principalul nu este a face mai bine ca alii, ci a face bine ceea ce facem, cinstit, i s nu ne preocupe ceea ce fac aliiCnd suntei bruscat, nu rspundei, nu micai, ci ntrebai-v dac nu cumva ai meritat reproul fcut. Dac este justificat, mulumii-i celui ce v ceart. Dac este nejustificat, schimbai vorba, fr acreal. Reinerea voastr va avea un efect neateptat. Dac v este greu s v abinei, amintii-v de suferina lui Hristos, de agonia i rstignirea Lui nedreapt. Cnd sublimul vostru Prieten, desvrirea nsi, a fost rstignit, mai putei protesta oare mpotriva unei observaii, orict de nedreapt ar fi ea? Suferii asemenea Lui.Suferii de concurena altora? Avei rivali? Dar i voi niv suntei rivali pentru alii. Facei-v un examen contiincios; oare nu ai dorit niciodat dispariia celor ce stau n calea intereselor voastre? Ai lucrat totdeauna pentru binele general, sau pentru binele egoismului vostru? Vedei dar c suntei capabili de rivalitate. Nu v-ai gndit oare c i unii i alii avei totui un drum, acela al desvririi?Dorina de a face mai bine un lucru i de a fi mai bine vzut dect alii este un tribut pltit orgoliului. Principalul nu este a face mai bine ca alii, ci a face bine ceea ce facem, cinstit, i s nu ne preocupe ceea ce fac alii. Nu vom rspunde dect pentru noi nine n faa Judectorului.Avei ncredere n Dragoste. Orice vi s-ar ntmpla, Prietenul vostru v dorete binele. Nici un sacrificiu nu este n zadar, orice ar spune lumea. Sacrificiul este cea mai nobil atitudine omeneasc. Iisus Hristos a ridicat sacrificiul la nivelul Dumnezeirii. Azi, Dumnezeu ne cere s ne sacrificm mndria i egoismul. ntr-o epoc n care nchinarea la Dumnezeu nu mai implic o prigoan slbatic, ne vom dovedi valoarea credinei noastre n faa celor ce nu mai au nici un fel de credin, numai prin sacrificiul nostru zilnic, prin comportamentul nostru, prin felul nostru de a fi.Prin devotament dezinteresat, prin renunri la dorine i ambiii personale, prin toleran i buntate, prin blndee i concesii, chiar dac aparent sunt lipsite de raiune, putem face bine aproapelui nostru.Nu judecai-spune Iisus Hristos. Mucenicia este tocmai atitudinea mielului ce nu protesteaz, iar nu a berbecului ce te mpunge cu coarnele i astfel i pricinuiete singur pieirea. Mucenicia nu este o provocarea, ci dimpotriv.Pace vou, v las pacea mea!; S nu vi se tulbure inima! -spune Iisus Hristos. De ce oare ni s-ar tulbura inima, dac nu din cauza ciocnirii prerilor contradictorii atunci cnd inem cu nverunare la ideile noastre? Hristos Atotvztorul, tia c oamenii, chiar i cei mai buni, credincioii Lui chiar, nu vor nelege aceasta, i de aceea a spus c toat nvtura Lui va strni sabie ntre oameni, cci toi sunt plini de mndrie.Adevraii fii ai lui Dumnezeu sunt fctori de pace. Cine poate s se sacrifice, acela ajunge s-i nving materia din el, s se spiritualizeze.Sacrificai-v n tcere, fr s tie nimeni! Singur Hristos trebuie s tie ce facem noi, s adune diamantele sacrificiilor noastre, netiute i nevzute, i s fac din ele cununa muceniciei noastre.Ai fost sedus, trdat, prsit i suferii amarnic. Amintii-v de Hristos, de palmele, de injuriile, de spini i scuiprile suferite de El, Stpnul lumii. Mai putei s v plngei de ceva? Curaj deci! Venii la Mine, voi cei oropsii i ntristai! Iisus este azilul durerii.Ai primit viaa atunci cnd v-ai nscut, i la moarte ea vi se va cere napoi. A fost un dar pentru voi, deci nu avei nici un drept s-i ntrerupei cursul cnd voii voi. Ea nu v aparine, nu este creaia voastr, ci voi doar o folosii, o administrai i sigurul vostru drept este s facei cu ea bine sau ru, lucru pentru care vei da socoteal la sfritul ei.Viaa noastr aparine lui Dumnezeu, suntem datori s I-o restituim n acelai stadiu de puritate n care ne-a fost dat. S ne pocim permanent, s ne cercetm permanent, s ne luptm pentru desvrire. Fii desvrii, precum Tatl vostru este!, acesta este scopul i sensul pentru care Dumnezeu ne-a creat. Iar de nu, vei muri n pcatele voastre! spune Hristos. Venii, asemenea fiului risipitor, la Tatl Vostru Cel Ceresc, i bucuria voastr va fi mare.Nu v temei de ispite! Ele sunt normale, chiar necesare. Fr ispite nu putem distinge ceea ce este ru de ceea ce este bine. Cei mai mari oameni au fost cel mai puternici ispitii, dar au rezistat, i pentru aceea au fost mari. Ispitele joac, n evoluia omeneasc, treptele scrii spre desvrire.Fiecare treapt favorizeaz urcarea sau coborrea pe scara urcuului duhovnicesc. Suntem totdeauna liberi s nfruntm ispita sau s i cedm. Aceast libertate ne-a lsat-o Dumnezeu. ns de cte ori greim, El ne ajut s revenim pe drumul cel bun. Dumnezeu nu dorete pieirea, ci ndreptarea pctoilor.S nu disperm dac mai cdem cteva trepte napoi. Oricnd ne putem ridica i relua urcuul. Uurina acestei gimnastici spirituale depinde de puterea credinei noastre. Iar prin taina Sfintei Spovedanii i a Sfintei mprtanii, care au fost lsate de Dumnezeu pentru refacerea noastr, putem s tergem toate greelile trecute, s ne remprosptm forele i s relum suiul pe muntele desvririi, aa cum dorete Mntuitorul nostru.Prin credin totul este uor, iar Prietenul ne va purta sarcina-crucea pe care tot El ne-a dat-o.O, iubitul meu Prieten, fr Tine viaa mi-ar prea lung i trist, de nesuportat. Cu Tine ns, munca mea devine uoar, plcut, lacrimile mele sunt terse de Tine. Fr Tine n-a vedea peste tot dect rutate i nedreptate, pericol continuu. Cu Tine toi oamenii mi par buni-sracii-nc orbi i netiutori. O mil imens m cuprinde pentru toi cei care nu tiu ce fac. Toate evenimentele sunt pentru mine tlmciri venite de la Tine, iar mn n mn cu Tine, Iubitul Meu Domn, atept cu linite i ncredere moartea cea dulce, clipa n care Te voi vedea n sfrit pe Tine, idealul meu scump, care m atepi i care nu m-ai prsit i nu m-ai trdat niciodat!CUM INSEALA DIAVOLUL PE OAMENIDiavolii nu au nici o putere de a face minuni adevarate, dar prin halucinatii mincinoase inseala pe oamenii necredinciosi si pe cei slabi in credinta.Sfantul loan Gura de Aur zice:Diavolii nu au reusit sa vindece nici macar pe vrajitorii si fermecatorii care le slujeau lor, de besicile si de bubele pe care le-a dat Dumnezeu prin Moise in Egipt (lesirea 9,11).Si daca dracii nu se milostivesc de sufletul tau, cum se vor intrista de durerea trupului tau? Diavolii se silesc sa te scoata pe tine din imparatia Cerului si deci cum te vor izbavi pe tine de boli? Deci nu te amagi crestine, ca niciodata lupul nu se poate face oaie, nici diavolul nu se va face candva doctor. Ca mai lesne este ca focul sa inghete si zapada sa incalzeasca, decat diavolul sa te vindece pe tine.Deci, noi, cand ne imbolnavim sau avem necazuri, sau copii de casatorit, sau alte greutati in viata, sa nu alergam la ajutorul diavolului si al slugilor lui care sunt vrajitorii si ghicitorii, ci sa mergem la Biserica, sa alergam la preoti, la rugaciune si la post si indata ne va ajuta Dumnezeu Tatal nostru, care ne-a creat si care are mila de noi.Tata din ceruri, te rog sa-mi binecuvintezi familia, Prietenii, rudele si pe cei pe care ii iubesc, Si pe cei care citesc aceasta rugaciune chiar in acest moment. Arata-le tu o noua imagine a dragostei si puterii tale nemarginite. Duhule sfant, te rog sa-i ajuti , chiar in acest moment. Acolo unde exista durere, te rog sa le daruiesti pacea si mila ta. Acolo unde exista indoiala, te rog sa le inspiri o incredere innoita prin harul tau. Unde exista o nevoie, te rog sa le-o implinesti. Binecuvinteaza- le tu caminul, familia, munca, da-le Intelepciune si lumina in viata lor. Binecuvanteaza- i cand pleaca si cand se intorc acasa, Mergi inaintea lor si deschide-le calea. Calauzeste-i si ocroteste-i clipa de clipa in toata viata lor. Iarta-le lor pacatele facute cu voie sau fara de voie, Cu stiinta, din nestiinta sau pe cele pe care nu si le amintesc. Condu-i tu pe calea ta cea sfinta, in numele fiului tau, Iisus Christos. Doamne tata, fiule si duhule sfint, iti multumesc ca Tu vei face mai mult decit iti pot eu cere.AMIN !________________________________________Foarte multi oameni spun ca ei nu se duc la biserica din cauza preotului. Foarte multi incearca sa dea vina pe preot pentru faptul ca nu se duc la biserica. Dar nu stiu cati dintre noi avem idee ce se intampa efectiv in timpul unei slujbe. Nu stiu cati dintre noi au idee cu ce ne ajuta mersul la biserica, pe noi, pe mireni ,pe cei multi , care nu cunoastem anumite taine. Nu pentru ca nu am vrea ci pentru ca nu ni le spune nimeni. Este adevarat ca nestiinta nu este o scuza. Asa cum mai este adevarat si faptul ca cine vrea sa se informeze, se poate informa. DeciAtunci cand un preot sau mai multi tin o slujba in biserica, daca preotul are har, Divinitatea coboara in biserica, oamenii din acea biserica se curata de toate energiile negative, atat cat le este permis de catre Dumnezeu. Atunci cand are loc slujba de duminica, Sf. Liturghie, se coboara Duhul Sfant asupra celor din biserica. Acest lucru inseamna ca toti ce de acolo se vor curata, se vor simti mai bine, mai plini de iubire. Pe de alta parte, se pot primi daruri de la Divinitate, in functie de faptele pe care le-am facut fiecare dintre noi. De asemenea, participarea la slujbe, la maslu, mirungerea, spovedania si impartasania, toate acestea si multe altele ne ridica vibratia interioara. Prin spovedire, ni se iarta din pacate. Prin impartasanie, practic, Duhul Sfant se coboara asupra noastra marindu-ne vibratia, curatindu-ne energetic, iar celor cu inima deschisa li se pot arata chiar anumite lucruri.Gustand din painea si vinul impartsaniei, ni se iarta din pacate de catre insusi Iisus Christos, Dumnezeul nostru. Ungerea cu mir, pe langa faptul ca taie legaturi malefice si nedorite, ajuta si la indepartarea energiilor negative, ne ajuta la realizarea unei minime protectii energetice. Atunci cand ne inchinam la moaste, ne incarcam cu energie de la Sfantul la ale carui moaste ne-am inchinat. Pe de alta parte, mirungerea pe maini (chakrele palmelor) si pe frunte (chakra VI) prin semnul crucii de catre preot, inseamna o pecete pusa cu Crucea de Lumina a Mantuitorului Iisus Christos. Este la fel ca la botez. Dincolo de semnificatia sociala a evenimentului, botezul mai inseamna si o legatura a omului nou nascut cu Divinitatea. In ortodoxie, prin botez ni se iarta pacatele incepand cu momentul nasterii de catre Iisus. In momentul acela fiecare dintre noi suntem niste mici Sfinti. Prin pacatele pe care le facem de-a lungul vietii fie ca fumam, ca furam, ca mintim, ca omoram, ca inselam, ca nu avem credinta in Dumnezeu, ca ne inchinam la alti zei, ca ne inselam partenerul de viata, ca facem avorturi, etc noi ne departam de-a lungul vietii de Divinitate. De asemenea, daca mergem la biserica si dam Liturghii de Iertare si/sau Acatiste, prin citirea lor de catre preot in altar in timpul Slujbei de Liturghie, dorintele noastre sunt aduse prin intermediul preotului direct in fata lui Dumnezeu. De ce spun prin intermediul preotului. Pentru ca preotii sunt hirotonisiti pe cruce, asta insemnand ca el are o legatura directa cu Dumnezeu, cu Iisus, cu Maica Domnului, cu Sfantul Duh, cu Sfanta Treime. Preotul este astfel o punte intre noi si divinitate. Dincolo de ceea ce este el ca si om in afara bisericii (si ca om este si el supus greselilor). Si noi trebuie sa profitam de acest lucru. Trebuie sa prinvim preotul ca un intermediar intre noi si Divinitate.Revenind la Liturghiile de Iertare si la Acatist, citite in timpul Slujbei ele ajung mai lesne la Divinitate. Aici ne putem cere iertare fata de cei vii sau cei adormiti pentru tot ce le-am gresit in aceasta viata sau alta data, cu gandul, cu vorba sau cu fapta, cu stiinta sau fara stiinta. Se pot da pe o zi sau pe 40 de zile. Date la manastiri, pe 40 de zile, ele sunt citite zilnic, astfel crescand si puterea lor. Se pot da pentru obtinerea iertarii, a iubirii si a compasiunii, ptr rezolvarea unei situatii, ptr rezolvarea unor probleme cu cei adormiti.Liturghiile pentru neam in care sunt trecuti toti cei care au facut parte din aceeea familie, atat viii cat si adormitii face sa se rezolve karma de neam pe care fiiecare o mostenim prin faptul ca ne-am nascut in aceea familie. Este bine sa se stie si sa se treaca numele strabuniciilor sau stra-strabunicilor in liturghii pentru ca avand numele scrie pe liturghie, prin citirea lor de catre preot se sterg pacatele pana la al saptelea neam. Noi mostenim aceste pacate de la stramosii nostrii si ajungem sa le manifestam fizic si spiritual. Aceasta karma de neam se cere a fi rezolvata. Ajungem sa nu ne mai manifestam noi ci anumite scheme comportamentale mostenite din generatie in generatie. Pe de alta parte, este bine pentru femei sa treaca la liturghie copiii nenascutii pentru ca acestia sa primeasca lumina si sa fie ridicati la Dumnezeu. Ei stau in intuneric. Nefiind doriti se roaga la Dumnezeu sa o pedepseasca pe mama care a avortat si le-a refuzat dreptul la nastere. Nu numai mamele ci si tatii sunt considerati la fel de vinovati si asupra lor vine supararea copiilor. Si atunci cind se iau anticonceptionale se considera pacat. Daca in perioada aceea a venit un spirit la intrupare si nu a putut sa se nasca, tot avort este considerat. Si atunci cind se intrerupe actul sexual inaintea ejaculari tot avort se considera pt ca nu se lasa cursul natural al lucrurilor.Nu am scris asta aceste randuri pentru a critica ci pentru a se stii si a se face ceva in privinta aceeasta. Fiecare trebuie sa stie cu ce a gresit si ce poate sa faca pentru a-si rascumpara greselile.Intratul intr-o biserica atunci cind ne simtim rau ne face sa fim protejati si sa avem timpul necesar sa ne refacem daca cumva am fost tinta unui atac PSI; eventual si ungere cu mir pe locul care ne doare sau pe chakra corespunzatoare zonei respective ne face bine si ne ajuta.Doamne ajuta!Puterea RugaciuniiRugaciunea este inaltarea sufletului catre dumnezeu, spre a-l lauda, a-i cere ceva sau a-i multumi pentru binefacerile ce ne-a dat (catehism). Printre insusirile minunate si necuprinse de minte ale numelui lui lisus, se gaseste si puterea de a izgoni pe demoni, lucru pe care ni-l spune insusi domnul lisus Hristos. El a spus ca, cei ce cred in numele lui, demoni vor scoate (Mc. 16,17).Demonii pot sa salasluiasca in om in trei feluri:1) satana salasluieste in chip simtit in om, cand locuieste cu fiinta lui, in trupul omului si cand chinuieste si trupul si sufletul. in felul acesta, in om se poate afla un demon sau mai multi. acest fel de om este demonizat. din sfintele evanghelii aflam ca domnul nostru lisus hristos vindeca demonizatii. de asemenea, sfintii apostolii ucenicii domnului, izgoneau pe diavoli din oameni, cu numele domnului.2) In chip moral, satana petrece in om cand omul se face implinitorul voii diavolului. In felul acesta a intrat satana in luda (loan 8, 27), adica a pus stapanire pe mintea si vointa lui, s-a unit cu el in duh. In aceasta stare se afla, tinand seama de gradul lor de pacatosenie, toti cei ce s-au botezat in Hristos, dar s-au indepartat de el prin pacate. Astfel inteleg Sfintii Parinti intoarcerea diavolului cu alte sapte duhuri, mai cumplite, in templul sufletesc din care s-a indepartat duhul sfant prin pacatele omului (Matei 12,43-45). Vrajitorii pot trimite prin vraji, farmece si descantece diavoli in sufletele oamenilor pacatosi care nu merg regulat la sfanta biserica, nu postesc, nu se curata energetic, nu se impartasesc si nu implinesc canonul de rugaciuni si de milostenii. Duhurile care intra in acest fel de om pot fi izgonite si prin rugaciunea lui lisus daca vietuim in necontenita pocainta. Sa facem aceasta nevointa care este atat de mantuitoare pentru noi. Sa ne ingrijim, sa izgonim duhurile diavolesti intrate in noi din pricina neglijentei si a pacatelor noastre prin rugaciunea lui lisus. Aceasta rugaciune are puterea de a invia pe cei omorati de pacate si d


Hristos, prietenul clipelor de grea incercare prietenul clipelor de... · grea incercare Casa acestui Prieten nu are cheie gi nici clanfd. Putem intra la El fdr6 sd batem la usd

Hristos, prietenul clipelor de grea incercare prietenul clipelor de... · grea incercare Casa acestui Prieten nu are cheie gi nici clanfd. Putem intra la El fdr6 sd batem la usd

Documents
Prietenul devotat_Salomea - Oscar Wilde.pdf

Prietenul devotat_Salomea - Oscar Wilde.pdf

Documents
NATURA PRIETENA OMULUI, OMUL PRIETENUL NATURII”

NATURA PRIETENA OMULUI, OMUL PRIETENUL NATURII”

Documents
Clara Nicollet - Prietenul Meu Vantul (1999)

Clara Nicollet - Prietenul Meu Vantul (1999)

Documents
Batranete, Haina Grea

Batranete, Haina Grea

Documents
Cainele prietenul meu

Cainele prietenul meu

Education
Prietenul Meu Electronul

Prietenul Meu Electronul

Documents
Pr Iosif Trifa - Prietenul Tineretii Mele

Pr Iosif Trifa - Prietenul Tineretii Mele

Spiritual
Saida Grea

Saida Grea

Documents
Optional Prietenul meu Calculatorul

Optional Prietenul meu Calculatorul

Documents
Entretien Ruth Dreifuss - GREA

Entretien Ruth Dreifuss - GREA

Documents
Activitatea: Prietenul meu, copaculeducation.inflpr.ro/res/DescProiectePprofesori/... · 2010. 6. 6. · Activitatea: Prietenul meu, copacul Şcoala Nr. 172 Sf.Andrei Bucure şti,

Activitatea: Prietenul meu, copaculeducation.inflpr.ro/res/DescProiectePprofesori/... · 2010. 6. 6. · Activitatea: Prietenul meu, copacul Şcoala Nr. 172 Sf.Andrei Bucure şti,

Documents
jazz piano grea

jazz piano grea

Documents
Prietenul adevarat

Prietenul adevarat

Documents
Directiva 002- 2017 - GREA

Directiva 002- 2017 - GREA

Education
iarna grea

iarna grea

Art & Photos
Iarnă grea

Iarnă grea

Art & Photos
Georges Barbarin - Hristos Prietenul Clipelor de Grea Incercare

Georges Barbarin - Hristos Prietenul Clipelor de Grea Incercare

Documents
Isus, prietenul copiilor

Isus, prietenul copiilor

Documents
Cartea,prietenul cel mai bun

Cartea,prietenul cel mai bun

Documents
Gabriele Grea, Carlo Vaghi

Gabriele Grea, Carlo Vaghi

Documents
referat Boala Grea

referat Boala Grea

Documents
Aram as Grea Curva

Aram as Grea Curva

Documents
Apa grea nr. 6

Apa grea nr. 6

Documents
—PRIETENUL TˆU, COMPUTERULfl Introducere în MS Word & …apfr.ro/wp-content/uploads/2017/11/introducere_in_ms_word_internet.pdf—PRIETENUL TˆU, COMPUTERULfl – Introducere

—PRIETENUL TˆU, COMPUTERULfl Introducere în MS Word & …apfr.ro/wp-content/uploads/2017/11/introducere_in_ms_word_internet.pdf—PRIETENUL TˆU, COMPUTERULfl – Introducere

Documents
Câinele, prietenul omului

Câinele, prietenul omului

Documents
Vrei Sa Fii Prietenul Meu

Vrei Sa Fii Prietenul Meu

Documents
e grea? test

e grea? test

Documents
Poi2009 Grea

Poi2009 Grea

Documents
Vrei Sa Fii Prietenul Meu?

Vrei Sa Fii Prietenul Meu?

Documents