AlexandruZrub

OPRESIUNE

$I REZISTEMASUB REGIMUL

COMUNISTFRAGMENTARIUM

ISTORICO.MEMORIAL

ffia\.v .,

editura fundalieiAcademia Civici

2()20

1

Indice de nume: Mhaela Riduci

Fotografia de pe coperta l: Memorialul Sighet, ,,Coriegiul Saoificalilor"de Aurel \4ad

Descrierea CfP a Bibliotecii Nationale aRominieiZUB, ALEXA}|IDRU

Opresiune gi rezistenfi sub regimul comunist :

fragmentarium istorico-memorial / AlexandruZub. - Bucureqti : Edihra Fundajiei AcademiaCivicd,202O

IndexrsBN 978-606-8924-13-7

94

Carte editati de Cetrtrul Irternational de Studii rsupra Comlnismuluicadrul Memorialutui Victimelor Comunismului ti rl Rezistenfei - F.A.C.

@Coplrighr CISAC' Funda$a Actdemia Civictr, 2020

Apelul la simboluri .......................... .....-.--....'... 129

Rezisten A $i compromis in Romdnia ,,socialismului real' ........... I 31

,,Un savant $i un soldat" (G. I. Britianu).......... .... ....'................"' 142

Un militant din,,generalia sacrificat[" (Marius Lupu) .....'...".'.... 145

Adrian Marino. Pro Europa ..............".....--...'... 147

Crealia monurnentali ........'.................... ............"" " " I 53

Argument pentru un localism creator (Octavian Ionescu)........-.... 155

Un program de redresare naiionalS (1957) la Iaqi '..........'......... ." 157

Universalitatea culturii ................... ...'............. 169

Sergiu Al-George in amintire .......'...' 175

Mdrturii intr-o ,,carte a durerii" (Alexandru Zub) ..............'......... 183

IITortura politici in secolul XX .'.................. .. ' 191

Sub semnul resuecliei .................... ......'.."..... 195

Pompiliu Teodor ................ " 199

Regele Mihai in perspectiva istoriei nationale .........'................"" 202

L'ami de mon amf. Victor Ciochia la aniversare .......................... 205

Dr. Florin Constantiniu - 70 .......'...-.......'...-..'..207

Un prin! din Levant... ($t. Augustin Doinaq) .....................'..'.... . 210

Unistoricaldeschiderii(AlexandruDuio).......'..'.......--...'..'...""214O intAlnire de destin, Ion Omescu ..............'.....218

G. L Britianu - istorie qi civism .........-....'....--..226

Ioan-Paul II gi rezistenla spirituald in lumea postmodemd .......--..231

Iuliu Maniu - sub semnui rezistenlei ...... .'..'.........'...................... 238

O via!6 de militant: Gheorghili Savel ...................'........-....'......"246

Interviu pe teme istorico-morale .............-.....'." 251

Mihai Ursachi, un loc proeminent in posteritate ....'.-......'..'....-.....268

Suferinla roditoare gi nevoia de confesiune (Terhrlian Lmga)....'.273

Pdrintele Iachint, in amintire ............. ............-..276Misciri studenleeti in 1es6 ei dul ::.........:..:..:..:.......:...:..:...:..... xtConstantin C. Angelescu - memento aniversar .............-..-...........287Acad. Comelia Bodea - un istoric al resurecliei romAne .............299Pdrintele Mina Dobzeu: fervoarea credinlei, pacea inimi i ........... 293IulianPagaliu:mementoego-istoric.......................--..-............-.--.299

Fervoarea erudiliei: Remus Niculescu .......................................... 306Constantin Noica: o intAlnire memorabili .................................... 31 IGrigore Ploegteanu - in memoriam .................. 318Iulian Antonescu - in amintire ......................... 321Zoe Dumitrescu-Bugulenga: despre alteritatea benefi ci .............. 326Paul Miron - la despir$re ............. ...................332

Un mesager al speranlei .................... 353Memoria justitiard (Alexandru Mihalcea) .................................... 361

Cunoaqtere de sine gi crealie: Valeriu Anania ..............................367Discurs confesiv gi alteritate .............37 4

Un parcurs eminent, sub semnul misurii: Constantin Buge ......... 378Un ostaq al cauzei nalionale: Grigore Vieru ................................. 382Din,,analele pitimirii": Richard Wurmbrand ............................... 387Aspectespiritualeininchisorileregimuluicomunist...................391

Un pilon al istoriografiei: Constantin C. Giurescu. Secvenlememoriale .......................399

Patriarhul Teoctist la Academia RomAni ..................................... 403

IIstorici romAni in inchisorile regimului comunist ........................ 412Pirintele Arsenie - memento .....--.................-.-- 432Despre dimensiunea ergoetic5. Note memoriale .............. ............436Un homo religiosas erudit 9i sensibil: Vasile Moisescu ............... 441

$erban Ridulescu-Zoner, in amintire .-....'....'." 444

,,Nu prea tdrziu": secvenle cu N. Steinhardt .. .............'........."""' 448

La centenarul naqterii .'.............-.....'...........'..........'..."" 455

O institu{ie pentru Romdnia: Memorialul Sighet ..-....'...........'...... 459

,,Necunoscuta" Basarabie: secvenle memoriale . .......'.................464

Ascult6nd iarba cum cregte (Harry Brauner) .......'.'..... ..'....-.........469

Un parcurs ego-istoric: Paul Comea '..'.............474

Discurs istoric in cheie umanistd: Alexandru Dulu . ..........'....""' 484

Istorie gi propensiune memorial[: Carol Iancu ...'....'.................'.. 490

Alexandru Ivasiuc - in memoriam .............'..'. 496

Recluziune silnicS in orizont deschis: Paul Pdltinea ................'." 501

Aperto libro. Secvenle istorico-memoriale ."......'.........'............'.' 506

Jertfr gi crealie, la Putna, sub semnul

unei duble comemoriri ...........'.......'. ...'....." 51'2

,,Basarabia" in dezbatere istorico-memoriald (Sighet, 20 1 4) .'.'-.. 5 1 6

Ana Blandiana in spaliul memorial: note ego-istorice '...-........""' 521

O restitulie istorico-memoriall de prestigiu: Gheorghe

Boldur-L[1escu ....'.........' 528

Corneliu Coposu - centenar ...'.......... ......'.....'." 535

Mitropolitul Nicolae Comeanu - in amintire .'..........' .........'....."' 542

Discurs memorial gi analizl geopolitici: Nicolae Dima ....'......'... 546

Arh. Nicolae Rddulescu - secvenle memoriale ......'....'................ 551

Un istoric al modemitelii rorxene$ti: Mihai D' Sturdzz .'......-....... 554

La un moment festiv ......... ............' ........'....-......'.-....'..' 562

Media Chistiana, sub semnul lumrnii ...'.....'............... '.....-.-.'.....567

Un a$ezdmant istorico-memorial de amplitudine europeani ......" 570

Hans Bergel - in amintire ....................... ..'...."' 575

Devoliune spirituali 9i civism: pirintele Gheorghe Calciu ..........579

Secvenli memoriali .....'....'.'......".......................'......... 583

Un istoric englez despre comunismul rominesc: DennisDeletant .............. ..............586

Patriarhul Justinian: ,,amintiri" ......................... 590

Arhim. Mitrofan: segment memorial ................ 594

Acad. Camil Murequrt - in memoriam ........................................ 596

CaiusMutiu,,,Prinmeandreleistoriel'........................................601

Romulus Rusan - iposttzd istoriogmfici...................................... 605

Un istoric de seami, un mare prieten - la despirfire...........611

$tefan Andrei: secvenle memoriale .............................................. 614

Istoricul Gabriel Bddirdu la o aniversare .........618

Ioan Hudili, istoric qi om politic in restitutie Iindamentald .........620

Un memorial ingineresc de linuti: Dorel Ianug ............................624

Mondialism qi interes nafional, pe marginea unei dezbateriin curs ................. ...........,..628

Profesorul Vladimir Iliescu, excurs ego-istoric ............................ 631

Georg Scherg, in memoiam ............................. 634

Comunicat: ,,Fogtii Delinuli Politici qi Deportali impotrivaextremismului!" ............... 637

Preafericitul Pirinte Patriarh Daniel. Memento auroral ............... 638

Indice de nume ....-.................641

Criteriul cronologic s-a impus aproape de la sine in structura

materiei, precum gi indicarea sunei la fiecarc text. Ca Si in volumele

anterioare, am pestrat forma respectivi, socotind ci un asemenea

procedeu line de ceea ce, in epoci, a putut fi un modest element de

,,rezistenj6" in sfera culturii. S-au eliminat numai eventualele erori de

tipar.Cazuistica represiunii sub regimul comunist, se poate spune, mai

are inci atAtea de recuperat istorico-memorial.

12 13

I

HISTORIA REDIWVA

O carte ca aceastat, subscrisd intr-un moment de schimbiridccisive in lume, abia daci mai reclami unele explicatii preambulare.Ea s-a desprins dintr-un proiect mai amplu privitor la septenatul ce nescpari de marea explozie social-politici din Decembrie '89, proiectprea vast pentru un asemenea volum. A trebuit sdl limitim la materiaprirnului an, nici ea intreagi.

Studiile propriu-zise au fost ldsate afari, iar unele eseuri gi

rrticole au apirut deja in alte volume: Istorie qi finalitate, 199I; La,rl rsit de ciclu, 1994; Eminescu: glose istorico-culturale, 1994;lmpasul reintregirii, 1995. Ultimul, relativ la teritoriile din diaspori,ostc qi cel mai apropiat, ca facturd, de noua culegere.

De ce Chemarea istoriei? Fiindcl momentul la care ne raportim,un an cuprins intre decembrie 1989 gi finele lui '90, constituie inrdcvir o secvenld temporald ce semnifici reinnodarea firului uneiistorii pe care comunismul o abolise, brutal, cu aproape o jumitate desccol in urmd.

Impresia ci se reintri in istorie, ci se fluidizeazi cumva un timpincrcmenit, ca sub porunca unui zeu nemilos, era destul de curentd inlirlidicul an, care a v6zut demolindu-se zidul de la Berlin gi regimuriletlin sfera de dominalie sovietici pribuqindu-se unul dupi altul.l)rctutindeni, lumea a trlit atunci un sentiment unic de libertate, delcgtrsire. de intoarcere la tradiliile genuine.

' ('h(marea isto/iei..hllirnco. 1987.

Un an de tispAntie in RomAnia postcomunistd, Iati, Editura

i

Reincepea intr-un fel istoria. Chernarea ei s-a putut auzi peste tot,

cu nuanle specifice, revel6nd o trezire ca dintr-un somn letal, o resu-

reclie cvasi-miraculoas5. La Praga, ceasurile din palatul prezidenlial,

numai decorative sub dictaturi, au fost repuse numaidecit in finc-Iiune, ca pentru a se semnala reintrarea simbolici in drepturi, un nouinceput de istorie. Metafora orologiului care iese din nemigcarea luicomandati e demnd de refinut, ca qi aceea a luminii brusc reaprinse

intr-o impirilie a intunericului.La 30 noiembrie 1989, un cunoscut scriitor de peste Prut ficea si

i se difuzeze prin ,,Europa LiberS" un eseu tulburdtor pe aceaste teme:

Cine a stins lumina? Ert ptlin dupi Congresul PCR qi inaintea viziteipe care Ceaugescu avea s-o faci la Kremlin, pentru a-qi rosti din nouadversitatea faJi de reforme qi de schimbirile deja produse in sistemprin ,,revoluliile de catifea". Eseul in cauzd era in fond un apel laresurecfie, iar autorul, Ion Dru!5, un gorbaciovian care indeplinea, se

spune, qi o funclie de consilier pe langi pre$edinte. Pare neindoielnicacum, dupi rolul asumat intre timp de apostolul ,,independen{ei"Basarabiei, ci el indeplinea o misiune qi avea si-i rlmini fidel. Atunciinsd, apelul sdu a produs un mic frison printre romAnii ascultiitori ainumitului post de radio, ca de altfel 9i acgiunile regenerative intreprinse

de alli intelectuali transpruteni.Cur6nd, lumina s-a aprins gi in spatiul romdnesc, ceasurile au

fost repuse gi aici in migcare, cu tendinla netl de a le sincroniza cuceasurile din Apus. Costurile acestei reintrdri in istorie, intr-o voit altiiistorie, au fost extrem de ridicate gi ele aveau s6-9i pund amprenta

asupra epocii inaugurate la finele acelui decembrie miraculos gi nagic.Romdnii $i-au plitit scump iegirea din ,,socialismul real", incircumstanle rimase pdnl acum destul de obscure.

,,Dans les pays englob6s par I' Empire de I'Est, la vie cache bienles mystdres", spusese cAndva Czeslaw Milosz. Este o remarcdpotrivitii mai ales pentru imprejurdrile din Romdnia, singura lari din

,,imperiul rdului" unde intrarea in noua epoci s-a ficut cu violenld qi

cu sacrificii incredibile. ,,Ieqirea din iamd", daci e si folosim expresia

cumva premonitorie din revista Esprit (211989), s-a produs aici pe

seama unor conwlsii extrem de costisitoare.

14

Sub dictatur5, veac de iarnd era o metafori mult folositi (IonOmescu, H. Lovinescu etc.) pentru a sugera, patetic, un destinromAnesc, de continui lupti cu vitregiile timpului. S-a evocat ins5,mai apoi, qi ,,iama socialist5", cu ninsori politizate (A. E. Baconsky,M. Beniuc etc.) $i asprimi de tot felul ($erban Foattp, Orizont,lll994), ctt ingheFri 9i dezghe(uri cvasi-ciclice. Destalinizarea insipiapdrea ca un ,dezghel" (Ilya Ehrenburg), iar relaliile dintre sisteme,guveme etc. erau definite prin acelaqi limbaj metaforizant, cu apel gi

le o terminologie afin5: incremenire, pietrificare etc. Regimulcomunist excela de altfel prin spiritul sdu cazon, frxat in regulamentegi instrucliuni (adesea tainice), cu menirea de a-gi asigura maximumde stabilitate.

,,Etatizarea timpului", ne asigurd rm distins anhopolog, K. Verdery,

finea de aceeaqi atitudine, urmdrind si produci anume un control cAtmai deplin asupra societitii.

Se pot aminti desigur qi alte opinii consonante cu privire larcgimul care a durat in Rom6nia aproape jumdtate de secol qi care vaincerca sd supravieluiasc5, dupi 22 decembrie '89, metamorfozindu-semcreu. Revolutia televizatl (Charles King a numit-o de aceea ,post-moderni"), schimbarea produsi atunci a stemit mai intii entuziasm inlntreaga lume, apoi o imensi deceplie. ,Minciuni cAt secolul" (M.( lastex), ,,lovihrd de stat" (R. Portocal5), ,pomplot" nomenclaturist, pusla cale cu sprijinul Securitntii (Antonia Rados), ,,revolufie incAlcitii"(Ncstor Rateg), ,,entropie revolufionari" (Anneli Ute Gabanyi), feno-nrcnul in cauzd a contrariat mereu pe analigti gi e inci departe de aohline un consens.

Concluzia cea mai larg admisi e ci nomenclatura de rang secundimpreund cu forlele coercitive ale vechiului regim au pus in scend omiEcare de masd intens mediatizat?i, cu ,,teroriqti" 9i catacombe, clidiriinccndiate qi destui morli, spre a legitima noua putere.

Alegerile de la 20 mai 1990 n-au fecut decdt si consacre osihra{ie impusl intre timp prin diversiune, qantaj, minciuni, violenli.Mineriadele sunt expresia cea mai elocventd a noului regim, in carecontinuitatea prevala incd asupra raliunii innoitoare. Discursul cel mairurlical l-a produs Timigoara, at6t in decembrie '89, cit qi in lunile r

urmitoarc. Proclamalia lansati acolo, in martie '90, era un rispuns la

intenlia noului regim de a-$i asigura continuitatea puterii qi prin

sufragiu. Confuz gi manipulat destul de abil, electoratul s-a glsit pus

in fala unei dileme pe care n-a $tiut s-o rezolve altfel dec6t optindpentru solulia care ii permitea mai multi linigte $i mai puline riscuri.

Formula politici produsd de alegeri a stimulat populismul,

evitind orice angajament serios pe calea reformelor qi cultivindambiguitdli oportune. Ea a putut da astfel, peste un an 9i jumitate, o

constitulie in acelaqi spirit, unde se interzicea schimbarea formei de

guvemdment, se menlinea confuzi4 puterilor in stat $i un regim al

proprietilii destul de precar.

in aceasti perspectiv5, anul 1990 a fost un ristimp crucial.

Refuzul de a se inilia un proces al comunismului, metamorfoza

Securitdfi in Serviciul Rom6n de Informalii, refacerea structurilor de

putere pe linia unei pseudo-social-democrafi declarate, binuitd mereu

de criptocomunism, crearea unei categorii de cointeresali in stabili-

tatea sistemului, tactica diversiunii qi a confuziei au inlesnit opera

intreprinsl.in acelaqi timp, trebuie spus ci presiuni de tot felul, inteme 9i

exteme, au constrans noul regim la unele concesii, mai ales cu privire lastandardele europene, sub lozinca unei integriri ce avea sd fie mereu

amdnati. MimAnd formele, el a l6sat sd se constituie incet qi un fondcorespunzitor. Accentul pus inilial pe originalitatea sistemului(Sonderweg, in expresia lui R. Wagner) a trebuit sI cedeze sub

presiunea racordirii integrative.Istoria iqi relua treptat cursul, cu sincope qi crispiri, cu violenle

adesea programate de strategii noului regim. Comunismul fusese o

parantez^ ttagicd, era acum timpul si se reinnoade firul intrerupt de

tancurile sovietice. Curios e ci aceastii regdsire a istoriei proprii, cu

nuanle adesea patetice, avea loc intr-un moment cand in Apus se

admitea nu numai egecul ideologiei, adici moartea utopiei, dar 9i

,,sfhrsitul istoriei" ca atare (F. Fukuyama), inlelegindu-se prin aceasta

generalizarea liberalismului in lume qi, pe cale de consecinli, abolireamarilor conflicte geopolitice. Istoria ins5;i s-a insircinat s[ contrazicio asemenea ipotezd prin seria de conflicte interetnice produse la

marginea imperiului sovietic, apoi pi in inima acestuia. Naliunea,tratate de unii analigti ca o formul5 desueti, avea si fie repusd larAndul ei in drepturi, ca un produs organic, inci indispensabil.

Ceasurile lumii, nu incape indoiali, merg in cadenle diferite, iarsincronizarea lor e numai o aspiralie deocamdatd. Sigur e cd o panedin lume, indeosebi Estul European care a tr[it experienta totalitaris-mului, se afli in plin efort de remodelare (Ralf Dahrendorf) gi cd des-tule semne indici un interes sporit pentru valorile capabile si-i asigureun echilibru cit mai stabil. Spiritele prlpdstioase intrevid o noue,,dezlinluire a istoriei" (Viviane Foneited, in timp ce analigtii maicuurpinigi ne asiguri cd angoasa ,,omului democratic,' e pasagerd giromediabili (Frangois Furet).

Mai calmi prin natura ei decdt refleclia politologici se vede$tecca a istoricului atent la nuanje gi preocupat sd integreze cronotopicI'aptele. Nici o alti epoci, se poate spune, nu apropie mai mult peistoric de sociolog gi de politolog, silindu-l sd iasd din ,,trecut,, pentrur rlspunde imensei provociri a prezentului qi a imbrdli9a, pe cAtposibil, durata intreagd. ,,Mizeria lumii" (in expresia lui Bourdieu) ilinviti la atitudine.

lstoricii rom6ni n-au rdmas in afara evenimentelor, impasibili lachemarea istoiei. CAiva dintre ei subscriau, la 24 decembrie '89, unupel care incepea cu o refleclie a lui N. Iorga: ,,Biruinta n-a venitnioiodati spre frunlile plecate". Era un indemn la redresare gi resu-rccfic, la solidaritate cu factorii pozitivi ai momentului. Reorganizarearrcrcctlrii 9i a invdlirnAntului istoric, a agezimintelor de resort gi atlinlogului cu lumea str,iind alcituiau esenta unui intreg program. Dinpilcutc, planul de mdsuri adoptat atunci n-a awt nici o urmare practici.Nurnai cAliva s-au manifestat apoi deschis, pe cont propriu, in sensulttcclui apel. Volumul lui Pavel Chihaia, Fala cemitd a libertd1ii( | 9t) I ), cuprinde gi cdteva mdrturii ale istoricilor dispuqi si ia atitudineirt lirzl ini{ial5 a noului regim. Alte mlrturii consonante se pot g[si incttrtcr lui Andrei Pippidi, Rezenta de sperdnld (1995), din care nulipscqtc niciuna dinhe marile teme ale clipei.

li un ristimp in care mulli qi-au putut verifica apetitul succesuluitri ll putcrii. Ne inchipuim anevoie o epocd mai favorabili testirii r

l6 l'7

limitelor proprii, testare ce trebuie socotiti deopotrivi gansi qi

servitute. Revoluliile sunt prin natua lor misterioase, convulsive,

sincopate, uneori qi lungi, foarte lungi. $uanii din Vandeea au trebuit se

agtepie doui secole pentru a li se face, sub ochii noqtri, drrcpate.' Dre-

n"jrrt i.toti.l este anevoios qi costisitor. Numai naivii igi imagineazd

istoria ca o cale maior in ireversibilitate a ei, Hic et nunc, istoria se

vede$te inc[ mai complexi 9i mai plind de mister decdt o prezinti unii'

in acest spirit am socotit cA n-ar fi inutil a aduna sub coperti

unele texte subscrise de noi inqine in primul an de dupd iastumarea lui

Ceauqescu, interstiliu asupra cdruia s-au rostit mai ales anali;ti din alte

discipline. Privirea unuilstoric nu e poate superflud in tentativa de a

contura mai exact momentul.Mi-ar plicea sl se vadi in aceste pagini o preocupare constanti de

a sesiza, in plin mers al istoriei, conjunc{ia dintre valorile durabile,

degajate de tradilie qi nevoia de primeniri esenliale in toate domeniile'

Suii pagini scrise sub presiunea evenimentelor 9i sub dicteul

con$tiint;i proprii, ceea ce le conferd, poate, 9i un caracter de

mirturie.Degi materia comporti o anumiti unitate, impusl de moment, am

crez.$ id e bine si deosebim articolele reactive la evenimente,

analizate din mers, de cele care llato zd reme istorice oarecum consu-

mate. Cele dintii, rdnduite cronologic, alcdtuiesc o pi,md parte (Mer-

sul revoluliei), in timp ce restul au fost grupate in secliunea lstone fiono*r"ri. Prezent gi trecut i$i les fuele intreolalti, invitindu-ne siprivim durata nu doar orizontal, in desflquriri curente, ci 9i vertical, in

diacronia istoriei noastre. Timpul apare astfel ca o realitate vie,

complexd, indefinibili pAnL la capdt, una in care nilc 1u dispare cu

totui ci ie metarnorfizeazd numai. Migcarea in durati e continul'

Evenimente 9i figuri din epoca regeneririi devin pretexte penku

analogii cu noul timp resurecjional. Unirea Principatelor inspird 9i ea

reflecli menite a contribui la limpezirea clipei prezente' Personaje

harismatice din secolul XD( sugereazi actuafitetii postmodeme

insugirile necesare pentru a izbuti in noile proiecte' Ele privesc nu

doar timpul lor, ci gi ,,intre-timpul" scurs pAni la noi'

Desigur, nu toate judecdlile emise atunci, pe seama eveni-mentelor in curs, rezist5 acum la un examen ce s-ar putea intemeia pemai multe surse qi pe o inlelegere mai bunl a ansamblului. Actua-lizarea lor ni s-a pirut insi util5, ca depozilie personali in ,dosarul,'epocii 9i (daci ideea nu e cumva prezumplioasi) ca un fragment deego-istorie. Orice istoric qi-ar dori ins5, la o adici, si poatt verificaasemenea judeciJi cu instrumentele profesiei.

$i firi acestea se va vedea insi ci din fugarele analize propusein acel interstiliu agitat se degaji destule semne de intrebare. Intero-galia e poate semnul lor distinctiv, de naturd a stimula inci, de nu mdingel cumva, interesul cititorului. Ca gi istoria, viafa pune mereuinheblri. Le-am putea defini pe amdndoui prin seriile interogative lacare sunt silite a da rispuns. Studiosul 9i cititorul se apropie de ele cupropriile interogatii, care sunt ale prezenhrlui, marcate insd desubiectivismul celui care chestioneaz[. Astfel inleleasi, istoria nu edoar un efort de restitulie a trecutului ,,aga cum a fost", pe cdt posibil,ci totodati prilej benefic de confruntare cu sine.

Cuvdnt iruinte, in Chemarea istoiei. Lln an de rdspAnfie tn Romdniapostcomunisld, lagi,Editura Junimea, 1987, p. 7 -15.

t9

EXPERIENTAUMANAlNrnn rstonm $r ANAMNESIS

Daci istorismul are 9i o parte bund, cum trebuie si admitem, ea

line de st[ruinla cu care a gtiut sd orienteze spiritele spre o lecuperare

cat mai deplini a experienlei trecute. ,,Experienla e un alt nume pentru

istorie", siunea Toynbee, care nu avea totusi o mare stime pentru

istorism. Un vast efort de anamnezd e in definitiv toatd istoriogafia'

La acest fel de a privi discursul istoric trimite in mod expres Mircea

Eliade, glosdnd pe marginea relaliei dintre anar:rmezd' 9i recuperarea

trecutnlri (Aspeite ale *tului, tglt, p. L27 -131)' Fie cd e vorba de

evenimente mitice sau de o restitulie a timpului istoric, omul devine

disponibil pentru revelaliile duratei.' Am mai avut ocazia sd mi refer la aceastd temd, ale cirei resurse

sunt practic inepuizabile. Daci revin asuprd-i, fie gi at6t de sintetic,

este pentru cd ea poate inkresa un public larg in orice clip6,. stimuldnd

meditalia asupra tecutului, o medita$e pe care imprejur[rile. de.azi o

reclami insistent. Mi gr[besc si adaug cA aceastd meditalie

presupune in chip necisar simpatie pentru ,,ceea ce a fost"'

iecunoagterea unei experiente inexorabile.Nu ne putem imagina frrd istorie, aga cum un om matur'

interesat in cunoa$terea de sine, nu se poate inchipui fEr[ virstele care

i-au preg5tit maturitatea. ,1{ nu $ti ce s-a intamplat inainJe de a findscut este tot aceea ca 9i cum ai fi necontenit prunc; clci ce este

virsta omului - se intreba Cicero - daci memoria faptelor noastre nu

s-ar uni cu veacurile cele de mai dinainte?" O lupte pentru memorie,

adicd pentru salvgardarea dreptului la identitate specifici e oarecum

nuci

toatd istoria, fie ci o privim ca eveniment sau ca discurs. Importantepentru orice spaliu cultural, o atare temi susciti interes mai cu seamicAnd e vorba de o zond de convergenli ca a noastre. Firegte, un studiusistematic reclami alt cadru qi anumite precaulii de metodi.

Mai intdi, o remarcd. Distinclia intre istorie ca tdr6m al vieliiumane Ei istoiografie ca reflex al ei e recent[ 9i oarecum didactici. infond, istoria e una singurd, a$a cum o ardta de altminteri termenulgrecesc, care gi-a pistrat fecunda lui ambiguitate. Kogilniceanu qtia sivadd aceasta la 1837, cdnd punea pe frontispiciul sintezei sale, laBerlin, cuvintele lui Sallustius, in care ficutul gi scrislrl istoriei apar caindeletniciri complementarc qi la fel de ldudabile: ,,et qui facere, et quiI'acta aliorum scripsere, multi laudantur". Nu e vorba insi numai deactivitdli demne de consemnare, cum s-ar inlelege din maximaamintiti, ci un gdnd mai ad6nc, privitor la consubstanJialitatea celordoui ipostaze.

Scrisul istoric nu numai ci se constituie pe searna istoriei, darperticipi la viala acesteia, intre in lesetura ei cea mai intimi $i osporegte. Milenii de-a rindul, istoriografia s-a voit cu toate astea intulura istoriei, fEri perspectiva 9i fXri conqtiinla devenirii sale.lntcresau mai ales achizilia 9i transmiterea de gtiri, alituri deprogramul moralizator gi de retorica justificativi. Herodot voia, prinlttorii, ca faptele oamenilor sd nu cadi in uitare. La noi, primii analigtin-uu lEcut decit si insemne ,,cursul anilor", preocupali de genealogieqi cvenimente dinastice, prelungind oarecum gestul comemorativ alopigrafelor de pe morminte qi al pomelnicelor. Analele de la Pubra nunc ridicau mult peste aceasti condilie. Scriindu-gi cronica pe timpul luil'ctru Rareq, Macarie voia si nu lase faptele in ,,mormAntul uitexii", iarccvr mai tdrziu, sub Ldpugneanu, Azarie continua sd insemne gi ellitpte, ca ,,nu cumva cu trecerea nremilor sd se scufunde qi acestea innd0ncul uitdrii". Contemporanul siu, Montaigne, gdndea la fel atuncic0nd rcclama de la istorici ,,si ne facd istoria mai mult cum o primescdcollt cum o estimeaz5". Funclia de conservare prima. Istoriciivcacului de mijloc se pot inchipui deci ca un releu menit se asigurelocrnoi aceasti transmisie de qtiri de la o generalie la alta, transmisie

2l

susceptibili a impiedica uitarea, extinclia la care, ca individ, omul se

qtie condamnat.Istoda, ca disciplini, poate fi inleleasi prin urmare gi ca remediu

soteriologic. Cel dintii om miqcat de congtiinla perisabilitifi sale a

fost qi primul istoric, remarca P. Chaunu, ciutind si vad[, ca mai toliistoricii de seami, 9i dincolo de umbra uneltelor sale. Pentru el, ca 9i

pentru noi, istoriografia este un instrument anamnezic, dacl se poate

spune aga, iar istoicii nigte ,,gardieni ai memoriei". intiiul sepulcru se

anunp, in aceastd perspectivl, ca expresie a unei funclii istorico-

mnemotehnice.Istoria se intdlnea din capul locului cu poezia qi metafizica'

,,Oamenii intdi cintd, apoi scriu. Cei dintAi istorici au fost poeti",

spunea Bdlcescu, in spirit romantic, pe cAnd Kogilniceanu recomanda

i;sistent ascultitorilor sii poema lui Homer ca pe o istorie. Fiindci

,,ce este lliada, se intreba el retoric, decet o istorie in versuri, cea mai

veche gi cea mai frumoasd din toate?" Tinirul dascdl de la Academia

Mihiileand se gindea, fregte, la funclia formativi qi incitantd a scrisu-

lui istoric. ,,Cele mai \nalte izbdnzi, cele mai sldvite fapte nu vedem

oare cd s-au indemnat spre istorie?" $i istoricul evoca indat[ pilda

marelui Macedonian care ,Burta necontenit cu sine, intr-o cutie de aur,

poema lui Omir". Biografia lui Alexandru, scrisd de Quintus Curtius,

i-a inspirat apoi, in campaniile sale, pe Carol XII, stimulAndu-i geniul

spre,,izbdnzi gi slavd". in acelagi sens, plutarchienele Vieli paralele

l-au influenlat pe NaPoleon.Astfel. inleleasi, istoria ca disciplind nu e un simplu depozit de

fapte, ci un mod de a contribui la istorie, o parte intrinsecd' Nu trebuie

si vedem in ea o metaistorie, senini qi distanti, ci prelungirea fireasci,

valoizarrtI., a actului istoric Ai de aceea o sursd activi de istorie'

Acliunea nu e univocd. Daci istoria produce istoriografie,- acea^sta din

urmd se repercute azd la rirrduJ ei asupra istoriei. Registrele comunicd

intre ele, transfed de substanld este mutual.

,,Istoria, s-a spus, este inseparabild de istorie", observalia ilimplici pe observator. Calitatea acestuia din urml determind in bune

misuri ialitatea discursului istoric. Este vorba de insuqiri personale,

desigur, insd gi de calitatea experienJei de care dispune istoricul De

aceea, reluAnd o idee lucianesci, N. Iorga spunea ci n-ar trebui sdscrie istorie decdt oameni cu o anume activitate publici. De unde giinteresul siu inalt pentru memorii, ca expresie a experienlei nemijlo-cite. La aceasti experien!5, de altfel, au recurs multi weme analigtii qicronicarii romdni, de$ndtori de ranguri civile sau ecleziastice. propriacxperien!5 le d[dea posibilitatea de a selecta fapte, de a le r6nduipotrivit cu sensul desftgurlrilor umane. in plus, ea ii implica indiscurs, mai mult chiar decit le-ar fi plicut sd recunoascd. Ureche,Costin, Cantacuzino, Neculce au fost dregitori cu o bund cunoagtere aBctivitililor de stat, iar Cantemir domn in doui rdnduri.

De la aceste culmi ale istoriografiei noastre umaniste pAnd lamarii istorici din epoca modemi se poate vorbi de o tradilie a scrisuluiirnplicat in drama istoriei insdgi. Unii au qi mirturisit ci scriu,dininimi", iar allii qi-au plitit scump opliunile politice. Se poate spunechiar ci o serie tragici se definegte, de la M. Costin la G. Britianu,indicdnd grade qi modalitdli diferite de implicare. Discursul istoric s-ainterferat mereu cu discursul politic. M. Costin gtia bine ci e nevoie,,,la acest fel de scrisoare", de ,,gdnd slobod, fdr[ valuri". Ndzuind spreun adevir cdt mai deplin, el ciuta sd impace, la acest nivel, ambeletliscursuri, clutAnd in paginile istoriei argumente pentru propria salupti. Marile teme ale istodei noastre atunci s-au formulat, adeseadilcmatic, spre a deveni un cdmp de tensiuni mereu reinnoite. Ceea ceintcreseazi in cazul amintit e felul cum imbina Costin anamnezaintcmeiatt pe experienla proprie qi studiul epocilor revolute, mergdndpdni la etnogenezi. Regdsim la el o conduiti exemplard, una ce evocairr acelagi timp mai multe motivalii. Se poate spune ci orice restitulieistoriografici bine condusi e un fel de a cobori in noi inqine, cum derrltl'el inclind si creadl qi unii istorici contemporani (R. Koselleck).lnvitind la solidaritate cu genera,tiile anterioare, analn:lrrcza istoriculuic ai un aport la cunoaqterea de sine.

Chemareq istoriei, Un an de rd.spdntie in RomAniq postcomunistd,laqi,lilitura Junimea, 2015, p. 240-244, apud Cronica, XXV, 34 (24 august1990), p. 1, 2; Cronica veche, YIt, rv.2 (73), februaie ZO1j, p.8; Acade-,rl(n, XXVII, 316-317, nr.2-3, februaie-mafiie 2017, p. 45-46.

23