Boala INFLAMATORIE INTESTINALA
1. Definitie
Boala inflamatorie intestinala (IBD- Inflammatory bowel disease)
este o tulburare in care unul sau mai multe segmente ale tractului
gastrointestinal sunt invadate cu celule inflamatorii (= globule
albe). Sunt implicate mai multe tipuri de celule inflamatorii, ceea
ce duce la o subclasificare a boli dupa cum urmeaza: IBD
limfocitara/plasmocitara (cea mai comuna), IBD granulocitara, IBD
neutrofilica, IBD histiocitara, IBD necrotica, IBD ulcerativa si
IBD angiopatica.
In timp, inflamatia reduce capacitatea de absorbtie a
intestinului, iar animalul pierde in greutate. IBD este principala
cauza de diaree si voma cronica la caini si pisici. Din nefericire,
cauzele nu sunt complet elucidate, iar tratamentul este nespecific,
motiv pentru care animalul va fi expus pe toata durata vietii.
Boala este intalnita mai frecvent la cainii de varsta mijlocie
si nu prezinta o predispozitie de sex sau rasa cu excepitia unei
rase de caini de vanatoare de talie mica din Africa. La acestia se
considera a fi ereditara desi nu se cunoaste modul de transmitere2.
Cauze
Dupa cum spuneam, cauzele acestui sindrom sunt necunoscute.
Ereditatea, nutritia, bacteriile, virusurile sau dereglarile
sistemului imunitar pot juca un rol important. IBD nu este o boala
in sine, ci un raspuns specific al organismului la anumite conditii
provocate de variati factori.
Potentialele cauze ale aparitie IBD la caini si pisici sunt
reprezentate de:
alergii alimentare, sensibilitate la gluten, paraziti nematozi,
criptosporidioza, giardia, suprapopularea bacteriana a
intestinului, infectia cu Clostridium perfringens,
campilobacterioza, salmoneloza, hipertiroidism
neoplazii. 3. Tablou clinic
Voma si diareea cronica, intermitenta sunt simptomele de baza
ale afectiunii. Un singur segment sau mai multe la un loc pot fi
implicate. Atunci cand inflamatia cuprinde stomacul si intestinul
subtire superior, voma este cel mai pregnant simptom. Atunci cand
sunt afectate segmente inferioare ale tractului gastrointestinal,
diareea se manifesta mai abrupt.
Semnele clinice apar in episoade acute si sunt in general
asociate cu anorexie, depresie si durere abdominala. Intre episoade
apetitul este variabil si poate aparea polifagia. Animalul pierde
mult in greutate, iar in formele grave apare o enteropatie cu
pierdere de proteine.
La pisici simptomul predominant este in general reprezentat de
voma, desi acest lucru poate reflecta doar reticenta lor de a
defeca in prezenta proprietarului sau faptul ca isi ingroapa
fecalele. Chiar si asa, diareea nu este prezenta in mod constant in
IBD la pisici. Unele cazuri nu prezinta nici un semn
gastrointestinal, dar apare o pierdere in greutate inexplicabila in
ciuda faptului ca apetitul este normal sau chiar crescut.
Enteropatia cu pierdere de proteine este mai rar intalnita la
pisici.
Pe baza semnelor clinice, IBD poate fi clasificata ca fiind
pozitionata inferior sau superior la nivelul tubului digestiv.
Voma si pierderea in greutate sugereaza afectarea segmentului
superior al tubului digestiv, in timp ce melena, scaunele mucoase
si semnele defecarii de urgenta, sunt atribuite afectarii
segmentului inferior al tubului digestiv.
Totusi, doar semnele clinice nu sunt suficiente in localizarea
cu precizie a afectiunii.
Examinarea fizica a pisicilor afectate de IBD este ades
nesemnificativa. Anomaliile relevate de examenul fizic pot fi
reprezentate de o stare fizica precara, deshidratare, incetinirea
ritmului miscarilor abdominale si durere abdominala. Datele
obtinute in urma examenului fizic pot coincide cu cele din cazul
limfomului alimentar .
Se impun palparea, in vederea evidentierii nodulilor tiroidieni
si examinarea orala, in scopul identificarii posibililor corpi
straini, mai ales in cazul pisicilor ce evidentiaza acest set de
semne clinice. 4. Diagnostic Deoarece IBD este o inflamaie
intestinal idiopatic, in general, diagnosticul este unul de
excludere; nu este doar un diagnostic histologic. Nici examenul
clinic, anamneza, imagistica, sau constatrile histologice nu sunt
diagnostice de baza in IBD. Astfel, analizele sangvine sunt adesea
normale; aceste teste ajutand, de regula, la excluderea unor
diagnostice difereniale. Ocazional o anemie non-regenerativa, uoar
si o leucocitoza usoara, cu sau fara devierea indicelui Arneth spre
stnga apar,indicand ntreruperi ale mucoaselor (de exemplu,
eroziuni). Pisicile cu IBD pot prezenta modificri n concentraiilor
proteinelor i albuminelor serice i activitatea enzimelor hepatice
(de exemplu, ALT i / sau ALP). Hipoproteinemia tinde s fie mai
frecventa la caini cu IBD decat la pisici. Deficitului de cobalamin
raportat si la caini si pisici.
Examenul radiografic al regiunii abdominale este, de obicei,
normal. Radiografiile efectuate cu bariu dezvluie anomalii ale
mucoasei i anse intestinale ingrosate, dar nu sunt, n general utile
n stabilirea unui diagnostic definitiv; poate fi normal la animale,
chiar cu boli severe. Ecografia ar putea folosi pentru a msura
grosimea peretelui intestinal i limfadenopatia mezenterica. Cu
toate acestea, aceste schimbri, chiar dac sunt prezente, sunt
non-specifice pentru IBD.
Biopsia poate prezenta infiltrat inflamator cu polimorfonucleare
limitat la nivelul mucoasei , prezena abceselor criptice
(caracteristice n faza acut) , mucoas hiperemic, edemaiat,
cresterea numarului de celule din lamina propria.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
In cazul pisicilor, se face fata de:
hipertiroidism, in care apre marirea glandei tiroide(70% din
pacienti prezinta afectarea bilaterala a glandei), concentraia
serica total T4 (TT4) -masurata pentru proteinele legate i libere
(nelegate) T4; concentraii mari confirm diagnosticul de
hipertiroidism; neoplazie intestinal (limfosarcomul infiltrativ sau
tumori mastocitare). Radiografierea abdomenului, pentru a detecta
prezenta unor mase, hepatomegalie, splenomegalie, limfadenomegalie
mezenterica sau ileala. hipoadrenocorticism( Boala Addison), in
care diagnosticul definitiv se pune prin detectarea concentratiei
serice scazute de cortizol, ce nu creste nici dupa administrarea de
ACTH; intoleranta / hipersensibilitate dietetica, infecii virale
(de exemplu, FeLV i FIV), prin determinarea anticorpilor.
insuficien pancreatic exocrin, in care fecalele sunt intr-un volum
mai mare, cu prezenta steatoreei, poate aparea coprofagia.
Determinarea imunoreactivitatii tripsinei (TLI). Este un test de
diagnostic atat la caini, cat si la pisici. Teoria de testare: TLI
seric poate fi detectat printr-un test care msoar tripsinogenul
care este eliberat direct n snge din esutul acinare pancreatice;
ser TLI este detectat la toi cinii i pisicile cu o mas pancreatica
exocrina funcionala.Concentraiile serice TLI sunt reduse dramatic
in EPI. parazitism intestinal (Giardia i Tritrichomonas), prin
examinarea parazitologica a fecalelor pentru a exclude nematode,
protozoare. Testarea fecalelor cu antigen Giardia pentru a exclude
giardioza.In cazul cinilor, diagnosticul diferential se face fata
de: neoplaziile intestinale, hipoadrenocorticism( Boala Addison)
tulburri de motilitate, intoleranta / hipersensibilitate dietetica,
limfangiectazaii,in care analizele sangvine releva: Hipoalbuminemie
i hipoglobulinemie, hipocolesterolemie, hipocalcemie, limfopenie
insuficienta pancreatica exocrina, parazitism
intestinal(Campylobacter spp., C. perfringens, C. difficile).
5.Tratament
Tratamentul IBD cel mai frecvent are ca scop suprimarea
sistemului imunitar cu glucocorticoizi. Alte medicamente
imunosupresive pot fi adugate dup cum este necesar.Scopul terapiei
este de a controla semnele clinice.
Tratamentul IBD acute:
Tratament de susinere dup cum este necesar, n cazul n care
pacientul nu este stabil ( fluide, antiemetice, etc.)Inainte de
inceperea terapiei imunosupresoare pentru IBD, trebuie parcurse
urmatoarele etape:
deparazitare (de exemplu cu fenbendazolul, 50 mg / kg PO, 24 h x
3 zile) utilizarea unei diete cu grad inalt de digestibilitate,
bazata pe o proteina noua sau pe peptide hidrolizate timp de 2
sptmni sau mai mult. modificarea microflorei intestinale: mai ales
la cini, tratamentul antimicrobian cu metronidazol (10-15 mg / kg
PO 12 h), tilozin (25 mg / kg PO 12 h), sau tetraciclin (20 mg / kg
PO 8 ore) timp de 2-6 saptamani. in caz de colita canina:
Sulfasalazina (10-30 mg / kg PO 8 h) timp de 2 sptmni, apoi
reducerea la aceeai doz la fiecare 12 ore timp de 2 sptmni, apoi
jumtate de doz la 12 htimp de 2 sptmni, i aa mai departe.
Alternativ, olsalazin (10-20 mg / kg PO 12 h). n cazurile severe, n
cazul enteropatiilor prin pierdere de proteine, sau n cazuri n care
abordarea de mai sus nu a reuit, tratamentul cu: doze
imunosupresive ale glucocorticoizilor:Prednison, 2 mg / kg PO
iniial la 12 h timp de cteva zile, apoi la 24 h timp de 2 sptmni,
apoi 1 mg / kg PO 24 ore, apoi 1 mg / kg48 h, apoi reducerea dozei
la jumtate la fiecare 2 sptmni. Tratamentul dureaza, de obicei,
timp de cel puin 8-12sptmni. Pisicile pot raspunde mai bine la
prednisolon (pn la 4 mg / kg PO la 24 h n faza iniial, timp de 10
to14 zile). Budesonid (cine, 3 mg / mp, PO la 24 h; pisic, 1 mg /
pisica PO 24 la h) poate fi medicatia de inlocuire a prednisonului.
n cazurile refractare la steroizi:Ciclosporina A, 5 mg / kg PO la
24 h poate fi de ajutor (cine, pisic); sau numai la cini:
azatioprin, 2 mg / kg PO la 24 h timp de 2 sptmni, (poate fi redus
la
1 mg / kg la 48 ore) sauin cazul pisicilor: chlorambucil poate
fi utilizat ca terapie imunosupresiva suplimentara (2 mg / pisica
PO la 48 h).
Tratamentul IBD cronice:
Scopul principal este reducerea tratamentului imunosupresor. Dac
acest lucru nu este posibil, obiectivul devine gsirea dozei cele
mai mici care va permite un control rezonabil al semnelor
clinice.
DIETA Utilizarea unei diete cu grad inalt de digestibilitate,
bazata pe o proteina noua sau pe peptide hidrolizate este
recomandat n cazul cinilori pisicilor cu IBD. Alternativ, o dieta
usor de digerat cu un coninut sczut de grsime, se recomand n
cazurile de IBD.
BIBLIOGARFIE
1. Blackwell's 5-MVC Canine and Feline Help
2. Richard W. Nelson, C. Guillermo Couto- SMALL ANIMAL INTERNAL
MEDICINE
3. Etienne Cote- Clinical Veterinary Advisor for dogs and
cats4.***https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=3&ved=0CC4QFjAC&url=https%3A%2F%2Famvac.ro%2Ffiles%2Fdownloads%2Fcongres-2013%2FViorel_Andronie-Boala_inflamatorie_idiopatica_intestinala_la_pisica.pptx&ei=_tNYVfisFoP3UpPdgbgB&usg=AFQjCNE5k2nMGbblnR1CTgpGnDz_m5Gxqg&cad=rja5.***http://www.zooland.ro/boala-inflamatorie-intestinala-la-pisici-44985
