8
IIIUIUI P R O P R I E T A R : SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 23 DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU înscrisă ".ub No. 163 Trib. Ilfov ABONAMENTE Autorităţi şi instituţii Lei 220 pe 1 an „ 120 pe 6 luai Lei 500 REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI I Str. Brezoianu 23-25 TELEFON 3.30.10 APARE SĂPTĂMÂNAL PREŢUL 5 LEI ANUL XLVIII Nr. 34 SÂMBĂTA 26 August 1939 Redactor responiabll : MIHAI NICULESCU Alecsandri Desigur, nu-i întâmplător că'n tine, Alecsandri, sunt multe la 'ntâmplare Steluţele nu sunt nicicum stelare întotdeauna, dar mereu senine. Aşa, căutător dece îţi vine Fireşte, să se - anine e fireşte, De borangicul tors moldoveneşti, De pretutindeni, ţara de coline. Deşi e lungă, se găseşte cale Delà un Iorgu pân' la Caragiale, Delà Mirceşti şi Odă pân' la Cerna. Peisagiu prospectând literatură, Cu vale, culme, câmp şi-adâncătură, Ca el surâzi prefacerii, eterna. ŞTEFAN NENIŢESCU SATANISM ŞI DUMNEZEIRE de NICOLAE ROŞU Din dureroasa lui singurătate de la Paris, unde se află de mai mulţi ani, exilat voluntar ea într'o bizară sihăstrie, acolo unde nu sunt nici oamenii din Rusia, nici ispitele fantomelor tutelare, Dmitri Merejkovski la vârsta de 73 ani continuă scrie şi să revadă texte vechi, secundat de traducători în această neîntreruptă muncă. Asemenea unui patriarh care a pierdut simţul vremelniciei şi al spaţiului teluric, Dmitri Merejkovski irăeşte în eternitate. In eternitatea spaţiului astral al ortodoxiei slave, în nă- dejdea reînvierii lui Christos peste tot şi peste toate, în universalismul lumei de dincolo fuzionată cu cea de din- coace, in realizarea unui ideal purtat de el ca un afânt testimoniu. Aşa l-am cunoscut din scrieri, acum 10 ani, când lăsasem altora grija de a ceti lucrările literare ale tinerilor scriitori sovietici şi mă apucasem să-i cercetez opera critică. Căci Dmitri Merejkovski, cunoscut cu deo- sebire prin minunata Hui frescă despre Leonardo da Vinci, nu este mai puţin un critic literar, înzestrat cu un spirit de tăioasă combativitate, alunecând uneori chiar în şarjă şi în trăsături de pamflet. Temperament cu elanuri lirice, dialectician intransigent, opera lui critică este străbătută de o idee directoare, una singură, care le întunecă pe ce kJalte, le absoarbe şi le contopeşte într'o vibrantă pledoa- rie pentru universalismul trăirii religioase. Nu l-am igăsiit altfel pe Dmitri Merejkovski nici atunci când, apucând calea spinoasa pentru un scriitor rus a cul- turii moderne, S'a izbit de autoritatea filosofică a lui Ana- tole France şi Maurice Maeterlinck, sau de egotismul sa- tanic al lui Fr. Nietzsche. Nu i-a cruţat cu atât mai mult pe scriitorii ruşi care încercau bagatelizeze prin opera lor problemele fundamentale ale spiritului slav, alunecând în „literatură" sau în sensualitate, în dulcegăria sentimen- tala, sirupoasă şi superficială alcătuită pe placul mieii burghezii. Dmitri Merejkovski a cerut literaturii rezolve proble- me. Dar numai o categorie. Aceia de care depinde viaţa spirituală, redusă după el, la prezenţa unei conştiinţe re- ligioase. Aceasta este piatra din capul unghiului, aceia care sprijină prin dinamica unei geometrii perfecte întregul echilibru al vieţii pământeşti trăită în dumnezeire. Se par« că Dmitri Merejkovski a înţeles ca nimeni altul motivele conflictului care macină sufletul slav şi îl reduc la nepu- tinţa de a săvârşi marea închegare a destinului său me- tafizic, dincofto de spaţiul geografic, dincolo de istorie, în- tr'o nouă viaţă alcătuită după credinţa creştină. Dar cum fie oare împăcate cele două tendinţe divergente ? Po- lemica dintre oocildentailişti şi slavofili. Unii pretind nu poţi fi creştin fără a renega viaţa ; alţii că nu poţi trăi fără a renega pe Christos. Prin urmare, sau viaţa fără Christes, sau creştinismul fără viaţă. Această dilemă, această frază cuprinzătoare a unor vaste probleme de conş- tiinţă revine de multe ori în scrierile lui. Ca un leit-imotiv care subliniază o perpetuă amăgire, o axă centrală în jurul căreia rotesc deopotrivă demonii şi spiritele sfinte. Aceiaşi întrebare a pus-o eu tei Dostoïevski, lui Leonida Andreiiev, lui Tolstoi şi lui Nicolai Gogol. Pe acesta din urmă îl studiază în două eseuri apărute de curând în traducere franceză („Gogol et le Diable" — Ed. Gallimard, 1939). Ii studiază opera în raport cu problema religioasă a orto- doxiei, îi cercetează viaţa în raport cu Evanghelia. Drama interioară, de esenţă mistică şi religioasă, pă- trunde în literatură. Literatura nu este un exerciţiu, nici o tehnică sau o artă lucrată, cu artificii convenţionale, fa- cilităţi şi rutină ; cu atât mai puţin un mijloc de a câştiga bani sau a promova un orgoliu. Literatura este numai un prilej, o idale de exprimare, um intermediu, o pauză totre două lumi. Scriitorul se află în literatură ca într'un purgatoriu, în- tr'o fază de trecere, peste care, de o parte şi de cealaltă se întimde nemărginitul celor două lumi: lumea de dincolo şi lumea de dincoace. Scriitorul este el însuşi un persona- giu, un erou sau un martir, icare trăeşte asemenea рггзюпа- giißor sale, ou conflicte lăuntrice şi pasiuni răvăşite de tur- burătoare infirmităţi moralle. Scriitorul se încarnează par- ţial sau temporali, eroii săi gândesc caşi el, nu trece mult şi după săvârşirea unui roman, a unei nuvefie sau povestirea unei întâmplări, vilne marea spovedanie. Atunci el se demas- că sincer, brutal, fără rezerve dssvălund prin mijloace di- recte toată alcătuirea sufletească. întâmpină lumea fără reticenţe, fără pudicitate şi convenienţe. In acest cadru, de absolută sinceritate, scriitorul rus realizează o specie de exhibiţionism,, un om care nu-şi ascunde niscio taină sufletească, neiertător, crud, sângeros, destăinuindu-şi gândurile oricând, în toate împrejurările, oriunde, faţă de oricine. Am putea spune scriitorii ruşi suferă de un exhi- biţionism excesiv, căruia nu-i găsim o măsură şi un termen de comparaţie în viaţa oamenilor normali. Dostoïevski, Tolstoi, Gogol, pentru a nu cita decât cazurile cele mai lămurite, au dus concluziile acestei auto-desvăiluiri până la ultima limită închipuită. N'au cruţat nicio piedecă din- colo de care nădăjduiau întâmpine eterna regăsire în împărăţia lui Christos. Vagabondajul fără ţintă definită în anonimatul sfinţit de credinţa religioasă a mulţimii ig- norante ; abnegaţia până la auto-flagelare prin călugărire, iată două căi urmate cu certitudinea unei iluminări. De ele n'a fost ferit nici Dostoïevski^ nici Tolstoi, şi cu atât mai puţin Gogol. Paul Cézanne Castani A. de Herz, întâiul meu dascăl de versuri Sfârşitul lui Septembrie sau înce- putul lui Octombrie, 1916. Pe bulevardul „Gării" şi pe stră- zile Craiovei, timpuria toamnă a ca- stanilor şi a salcâmilor sdrenţuiţi îngâna răsboiul: sânge şi răni. Ploile începuseră subţiri şi cenuşii, cernute prin crengile gangrenate sau rni- traliând, cu alice mărunte, straşinile şi ferestrele. Urnitul chesoanelor şi furgoanelor militare sporea neliniştea serilor şi sdruncina, până în măduvă, nopţile jilave. Sfârşisem clasele primare şi aştep- tam deschiderea liceului, amânată din săptămână 'n săptămână, stăvi- lită de evenimentele ce luau o formă tot mai gravă. Cencetaş, mobilizat, la început, la Poşta locală şi, mai apoi, la Spitalul nr. 21. mă întorceam deJa serviciul meu, târziu, seara, ca rămân încă mult timp lângă lampa cu petrol, versificând, stângaci, ba- nale strofe „patriotice", imitate după producţia lirică la modă. încercări copilăreşti, fireşte, dar transcrise fe- bril, cu svâcnită revărsare de suflet, în caietul albastru cu dorobanţ zu- grăvit pe copertă. îmi amintesc şi azi crâmpee naive din acele „eroice", citite mamei cu glas sugrumat de emoţie, când nu erau ascunse, cucernic, în buzunarul delà piept. Biete strofe schilave, cu foarte re- lative rime şi şchiopătând pe călcâ- ele ciuntite ale unui ritm inegal, for- mând însă mândria cercetaşului şi copilului de-atunci. Intr'una din zilele mohorîte ale toamnei amintite, tatăl meu ne-a ve- stit că vom avea oaspe un scriitor din Bucureşti. A. de Herz, veche cunoştinţă a părinţilor mei, venea la Craiova trimes de un mare ziar din Ca- pitală, ca să ia note pentru un re- portaj senzaţional şi dramatic. A doua zi de dimineaţă, urmau să fie aduşi în faţa plutoanelor de xecuţie, sub colina din spatele Parcului Bi- bescu, câţiva automutilaţi şi dezer- tori condamnaţi de Curtea Marţială. A. de Herz, în calitatea lui de tri- mes al ziarului, voia asiste la tra- gicul spectacol şi să culeagă impresii. In micul salon al casei noastre, în după amiaza din ajunul execuţiei, A. de Herz, prins într'o conversaţie cu tata, luneca o privire aproape indi- ferentă asupra copilului rămas, sfios, în picioare ,lângă uşă, de underi pândea, cu lăcomie, cuvintele. Ochii cenuşii ai scriitorului cu dese aprin- deri de ironie, nasul cu nări largi, resfrânte, uşoara grimasă a buzelor când acidulau fraza, figura lui pă- rând nu radieze căldură, apro- piere, ci jubilând de sarcasm, dezamăgiseră, la început, şi mă ţi- neau departe de oaspetele nostru. In locul unei frunţi palide şi înal- te şi-al unei priviri catifelate în me- lancolie ori unduind de vis — aşa cum serafizasem, în mine, imaginea universală a poetului — m ă întâm- pinau, acum, lamele subţiri ale su- râsului tăios şi satisfacţia ce lumina obrajii de-asupra fiecărei replici muş- cătoare. Curând, însă, verva spu- moasă a musafirului, scânteetoarea lui conversaţie, debitu-i plin de fan- tezie, abondenţa glumelor şi-a „poin- te"-lor jonglate cu virtuozitate de maestru al frazei epigramatice, spon- taneitatea inventivităţii şi aerul lui degajat, sfârşiră prin a creea o at- mosferă de veselă intimitate în toată casa şi prin a m ă smulge retragerii timide din colţul meu de lângă uşă. La un moment dat, cum discuţia lunecase asupra repertoriului Tea- trului Naţional, apropiindu-imă de A. de Herz, am îndrăsnit : — Ştiţi, am văzut şi eu „Păianje- nul", piesa dumneavoastră... Şi-a întors faţa spre mine, cu o de RADU GYR privire puţin toirată, mai mult a- muzat. Zău, tinere? Şi ţi-a plăcut? Replica asta, unde apăruse décon- centrant pentru mine acel „tinere", de care nu-mi puteam da seama dacă fusese pronunţat ca o ironie sau, dimpotrivă, ca o uşoară măgulire pentru băeţandrul răsărit, deodată, în conversaţie, — m'a făcut zăpăcesc şi să nu găsesc răspuns. îm- bujorat, am bâlbâit câteva cuvinte. Mama a sărit să mă salveze şi m'a pus într'o mai mare încurcătură. De altfel, Domnule de Herz, şi „dumnealui" scrie. Are un caiet cu poezii „originale"... Mama zâmbea uşor, iar autorul „Păianjenului" privea, acum, şi mai intrigat. Fâstâcit, nu-mi găseam locul. Pot să le văd şi eu, tinere ? Vrei să mi le arăţi şi mie ? Mă numise, pentru a doua oară „tinere" şi insistenţa lui de a-mi ve- dea „opera" tulburase cu totul. (Urmare în pag. 6-a) STioartea şarpelui Priveşte lung asupra depărtării... Pădurea cade 'n somn şi iar adie ninsori albastre 'n largurile zării, văsduhul reavăn are iz de glie, amiaza-i, totuş, grea şi fumurie. O vulpe-şi linge rănile de-amurg, isvoarele culeg din marea slavă lumină pentru-a ciutelor zăbavă, tăcerile din stânca stearpă curg, roteşte 'n soare-o pajură bolnavă. Cum vede limpede pădurea, cum o simte cu întreaga ei răcoare ! — dar şarpele, sdrobit de-atâta soare, cu pietrele se luptă 'n asprul drum şi muştele-au 'nceput să-1 înconjoare. Când Pan alege 'n naiu-i murmur lin de-albine 'n joc sub cimbruri şi sulcină, e cântecul o ploaie de lumină cu stropi de-azur şi sunetul e plin de flori — ca o mirifică grădină. Zadarnic şarpele privirea-şi pierde in albăstriul cer cu dulci lumini, căci noaptea prinde aspre rădăcini în ochii lui, iar ziua par 'că-i verde şi-1 plouă soarele cu-albaştri spini. Când moartea vine însfârşit, e pace şi noaptea peste codri 'ncet se lasă; cu turmele-i ciobanul către casă porneşte ; peste şarpe iar se face lumină. Cine-ascute 'n noapte-o coasă ? Tipuri eminesciene de SIMION STOLNICU Despre tipurile eminesciene din viaţa de toate zilele vrem să vorbim acuma, spre sfâr- şitul prâznuirii celor 50 de ani delà moartea poetului, când nu au mai rămas decât firimituri de subiecte. Sunt tipuri cari, în majo- ritatea lor, nu au nimic co- mun cu viaţa scrisului din punctul de vedere al creiaţiei. Nu se poate vorbi de o „in- fluenţă literară" a lui Emi- nescu asupra acestora. Ar fi copilăresc, ridicul, denu- mim aşa atmosfera din versu- rile cunoscutului soi de nefe- riciţi versuri în a căror ar- gilă insipidă sunt înfipte cri- stalele de aur eminescian. Cleptomani inofensivi ai o- perei marelui visător, nime- nea nu se ocupă de ei, cel mult li se întoarce spatele prin redacţii şi li se îmbrân- ceşte cu regularitate astro- nomică, manuscrisele la coş. Tipul concret, poartă plete hiperionice, lavalieră ori pa- pillon şi în unele cazuri ex- cesive o notă de satiră nemi- loasă în penuria voită a veşt- mintelor. Oricum i-ar fi caracterul, prima aparenţă ce o împru- mută asemenea ind vid este - blândeţea cu multe înţele- suri : resemnare visătoare, fugă de lume şi un ciudat dispreţ de publicitate. — Publicitatea e bunul cel mai curent astăzi, cel mai de neinvidiat, exclamă dânsul. Nu se plânge niciodată de foame şi fără îndoială, nu-t un client al subvenţiilor. Prima poruncă din şcoala Maestrului ar fi pentru tipul eminescian evitarea oricărui raport cu lumea pactantă a şefilor de cabinet. Dar cum am spus, blânde, ţea împinsă oricât de depar- te a tipului eminescian, nu exclude satire şi vai de aceia cari pricinuesc unui astfel de om o deslănţuire fanatică, de aceia cari îl întreabă de ce nu publică, de ce în felul său „îşi lasă peana 'n călimară". Lacunele procedeelor de pu- blicitate capătă sensuri cata- strofice, discipolul lui Emi- nescu trebuind să fie şi al lui Juvenai. Omul cu aspect de călugăr aş e supărat pe toţi directorii de reviste: Nu-i iert, spune el, în- vârtind un electoral nevăzut pe deasupra pletelor învălvo- rate, la colţul străzii. Aproape sută la sută din ca. zuri omul care a înghiţit Lu- ceafăr pe nemestecate, e un desrădăcinat, un ins frust, apt să bea o litrişoară la ma- sa lui Creangă şi nimic mai mult. Cele mai adesea el exaltă frumuseţea şi virtutea pro- vinciei şi se consideră în tre- cere prin Ghehena bucureş- teană. Pretextul abaterii va fi acela de a putea aprinde o făclie sinceră la mormântul lui Eminescu şi de a-l ^rea- bilita" pe „maistru" în enor- mul oraş îmbâcsit de medio- critate şi uzură. Versurile peregrinilor, în formă de lied se recunosc de la distanţă caracterizate prin liricitate exagerată, prin so- lécisme care vor să pară ne- glijenţe ale unui geniu şi prin regionalisme hilare, dornice să primenească Imba. Curios, au un punct comun cu suprarealiştii în faptul le place să-şi afişeze autodi- dacticismul. Natural, cauzele nu sunt la fel. Pe când supra- realiştii fug de universitate din repulsie pentru tradiţie, pentru Hugo şi Molière de exemplu, tipurile eminescie- ne o evită dimpotrivă, tocmai fiindcă nu o consideră un sanctuar demn de trecutul glorios. In treacăt fie zis, cei mai nereuşiţi dintre aceşti inşi lu- cefarieni se găsesc la faculta- te. Cei adevăraţi umblă dis- creţi ca păianjenii de noap- te, ca Nosferaţii. Dumnezeu i-a înzestrat câteodată, cu o frumuseţe se- lenară de copile travestite'n sburătorii basmelor. MIRCEA STREINUL (Urmare la paf. altimi) (Urmare în pag. ultimă)

IIIUIUI - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/.../18954/1/BCUCLUJ_FP_486684_1939_048_0034.pdf · unei întâmplări, vilne marea spovedanie. Atunci el se demas

  • Upload
    duongtu

  • View
    253

  • Download
    2

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: IIIUIUI - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/.../18954/1/BCUCLUJ_FP_486684_1939_048_0034.pdf · unei întâmplări, vilne marea spovedanie. Atunci el se demas

IIIUIUI P R O P R I E T A R :

SOC. A N . „ U N I V E R S U L " B U C U R E Ş T I , B R E Z O I A N U 23

D I R E C T O R Ş I A D - T O R D E L E G A T , S T E L I A N P O P E S C U

î n s c r i s ă ".ub N o . 163 T r i b . I l f o v

A B O N A M E N T E

Autorităţi şi instituţii

Lei 220 pe 1 an „ 120 pe 6 luai

Lei 500

REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA

BUCUREŞTI I Str. Brezoianu 23-25

T E L E F O N 3.30.10

APARE S Ă P T Ă M Â N A L

P R E Ţ U L 5 L E I

A N U L X L V I I I • Nr. 34 SÂMBĂTA 26 August 1939

Redactor r e s p o n i a b l l : M I H A I N I C U L E S C U

Alecsandri Desigur , n u - i î n t â m p l ă t o r că 'n t ine , Alecsandri , s u n t m u l t e la 'n tâmplare S te lu ţe l e n u s u n t n i c i c u m ste lare î n t o t d e a u n a , dar m e r e u sen ine .

Aşa, c ă u t ă t o r dece î ţ i v i n e Fireşte , să se - a n i n e e f ireşte, D e borang icu l tors m o l d o v e n e ş t i , D e pretut indeni , ţ a r a de col ine .

Deşi e l u n g ă , se g ă s e ş t e c a l e Delà u n I o r g u p â n ' la Caragiale , Delà Mirceşt i şi Odă p â n ' la Cerna.

P e i s a g i u prospec tând l i teratură, Cu vale, cu lme , c â m p ş i - a d â n c ă t u r ă , Ca el surâz i prefacerii , e terna.

ŞTEFAN NENIŢESCU

S A T A N I S M ŞI D U M N E Z E I R E

de NICOLAE ROŞU

Din dureroasa lui s ingurătate de la Paris, unde se află de mai mulţ i ani, exi lat voluntar ea într'o bizară sihăstrie, acolo unde nu sunt nici oameni i din Rusia, nici ispitele fantomelor tutelare, Dmitri Merejkovski la vârsta de 73 ani cont inuă să scrie şi să revadă texte vechi, secundat de traducători în această neîntreruptă muncă . Asemenea unui patriarh care a pierdut s imţul vremelniciei şi al spaţiului teluric, Dmitri Merejkovski irăeşte în eternitate . In eternitatea spaţiului astral al ortodoxiei slave, în nă­dejdea reînvierii lui Christos peste tot şi peste toate, în universalismul lumei de dincolo fuzionată cu cea de din­coace, in realizarea unui ideal purtat de el ca un afânt testimoniu. Aşa l - a m cunoscut d in scrieri, acum 10 ani, când lăsasem altora grija de a ceti lucrările literare ale tinerilor scriitori sovietici şi mă apucasem să-i cercetez opera critică. Căci Dmitri Merejkovski, cunoscut cu deo­sebire prin m i n u n a t a Hui frescă despre Leonardo da Vinci, nu este mai puţin un critic literar, înzestrat cu un spirit de tăioasă combativitate, a lunecând uneori chiar în şarjă şi în trăsături de pamflet . Temperament cu elanuri lirice, dialectician intransigent , opera lui critică este străbătută de o idee directoare, una singură, care le întunecă pe ce kJalte, le absoarbe şi le contopeşte într'o vibrantă pledoa­rie pentru universalismul trăirii religioase.

Nu l -am igăsiit a l t fe l pe Dmitri Merejkovski nici atunci când, apucând calea spinoasa pentru un scriitor rus a cul­turii moderne, S'a izbit de autoritatea filosofică a lui Ana­tole France şi Maurice Maeterlinck, sau de egotismul sa­tanic al lui Fr. Nietzsche. Nu i-a cruţat cu atât mai mult pe scriitorii ruşi care încercau să bagatelizeze prin opera lor problemele fundamentale ale spiritului slav, alunecând în „literatură" sau în sensualitate, în dulcegăria sent imen­tala, s irupoasă ş i superficială alcătuită pe placul mieii burghezii.

Dmitri Merejkovski a cerut literaturii să rezolve proble­me. Dar numai o categorie. Aceia de care depinde viaţa spirituală, redusă după el, la prezenţa unei conşt i inţe re­ligioase. Aceasta este piatra din capul unghiului, aceia care sprijină prin dinamica unei geometrii perfecte întregul echilibru al vieţii pământeşt i trăită în dumnezeire. Se par« că Dmitri Merejkovski a înţe les ca nimeni altul motivele conflictului care macină sufletul slav şi îl reduc la nepu­t inţa de a săvârşi marea închegare a destinului său me­tafizic, dincofto de spaţiul geografic, d incolo de istorie, î n ­tr'o nouă viaţă alcătuită după credinţa creştină. Dar cum să fie oare împăcate cele două tendinţe divergente ? Po­lemica dintre oocildentailişti ş i slavofili. Unii pretind că nu poţi fi creştin fără a renega viaţa ; alţii că nu poţi trăi fără a renega pe Christos. Prin urmare, sau viaţa fără

Christes, s a u creştinismul fără viaţă. Această dilemă, această frază cuprinzătoare a unor vaste probleme de c o n ş ­ti inţă revine de multe ori în scrierile lui. Ca un leit-imotiv care subliniază o perpetuă amăgire, o axă centrală în jurul căreia rotesc deopotrivă demonii şi spiritele sfinte. Aceiaşi întrebare a pus-o eu tei Dostoïevski, lui Leonida Andreiiev, lui Tolstoi şi lui Nicolai Gogol. Pe acesta din urmă îl studiază în două eseuri apărute de curând în traducere franceză („Gogol et le Diable" — Ed. Gallimard, 1939). Ii studiază opera în raport cu problema religioasă a orto­doxiei, îi cercetează viaţa în raport cu Evanghelia.

Drama interioară, de esenţă mist ică şi religioasă, pă­trunde în literatură. Literatura nu este un exerciţiu, nici o tehnică sau o artă lucrată, cu artificii convenţionale, fa­cilităţi şi rutină ; cu atât mai puţin un mijloc de a câştiga bani sau a promova un orgoliu. Literatura este numai un prilej, o idale de exprimare, um intermediu, o pauză totre două lumi.

Scriitorul se af lă în l iteratură ca într'un purgatoriu, î n ­tr'o fază de trecere, peste care, de o parte şi de cealaltă se întimde nemărginitul celor două lumi : lumea de dincolo şi lumea de dincoace. Scriitorul este el însuşi u n persona­giu, u n erou sau u n martir, icare trăeşte asemenea рггзюпа-giißor sale, ou conflicte lăuntrice şi pasiuni răvăşite de tur­burătoare infirmităţi moralle. Scriitorul se încarnează par­ţial sau temporali, eroii săi gândesc caşi el, nu trece mul t şi după săvârşirea unui roman, a unei nuvefie sau povestirea unei întâmplări, vilne marea spovedanie. Atunci el se demas­că sincer, brutal, fără rezerve d s s v ă l u n d prin mijloace di­recte toată alcătuirea sufletească. î n t â m p i n ă lumea fără reticenţe, fără pudicitate şi convenienţe. In acest cadru, de absolută sinceritate, scriitorul rus realizează o specie de exhibiţionism,, u n om care nu- ş i ascunde niscio ta ină sufletească, neiertător, crud, sângeros, destăinuindu-şi gândurile oricând, în toate împrejurările, oriunde, faţă de oricine. Am putea spune că scriitorii ruşi suferă de un exhi­biţ ionism excesiv, căruia nu- i găs im o măsură şi un termen de comparaţie î n viaţa oamenilor normali. Dostoïevski, Tolstoi, Gogol, pentru a nu cita decât cazurile cele mai lămurite, au dus concluziile acestei auto-desvăiluiri până la u l t ima l imită închipuită. N'au cruţat nicio piedecă d in­colo de care nădăjduiau să în tâmpine eterna regăsire în împărăţia lui Christos. Vagabondajul fără ţ intă definită în anonimatul sf inţ i t de credinţa religioasă a mulţ imii ig­norante ; abnegaţ ia până la auto-flagelare prin călugărire, iată două căi urmate cu certitudinea unei i luminări. De ele n'a fost ferit nici Dostoïevski^ nici Tolstoi, ş i cu atât mai puţin Gogol.

Paul Cézanne Castani

A. de Herz, întâiul meu dascăl de versuri Sfâ r ş i tu l lu i S e p t e m b r i e sau î n c e ­

p u t u l lu i O c t o m b r i e , 1916. P e b u l e v a r d u l „ G ă r i i " şi p e s t r ă ­

zi le Cra iovei , t i m p u r i a t o a m n ă a ca ­s t an i l o r şi a s a l câmi lo r s d r e n ţ u i ţ i î n g â n a r ă sbo iu l : s â n g e şi r ă n i . P lo i l e î n c e p u s e r ă s u b ţ i r i şi cenuşi i , c e r n u t e p r i n c r eng i l e g a n g r e n a t e sau rn i -t r a l i ând , cu a l ice m ă r u n t e , s t r a ş in i l e şi f e res t re le .

U r n i t u l chesoane lo r şi fu rgoane lo r m i l i t a r e sporea ne l in i ş t ea se r i lo r şi s d r u n c i n a , p â n ă în m ă d u v ă , nop ţ i l e j i l ave .

S fâ r ş i s em c lase le p r i m a r e şi a ş t e p ­t a m d e s c h i d e r e a l iceulu i , a m â n a t ă d in s ă p t ă m â n ă 'n s ă p t ă m â n ă , s t ă v i ­l i tă de e v e n i m e n t e l e ce l u a u o fo rmă t o t m a i g r avă . Cencetaş, mobi l i za t , la î ncepu t , la P o ş t a locală şi, m a i apoi, la Sp i t a lu l n r . 21 . m ă î n t o r c e a m deJa se rv ic iu l m e u , t â rz iu , s ea ra , ca să r ă m â n încă m u l t t i m p l â n g ă l a m p a cu pe t ro l , vers i f icând , s t ângac i , b a ­na l e s t rofe „pa t r io t i ce" , i m i t a t e d u p ă p r o d u c ţ i a l i r ică la m o d ă . î n c e r c ă r i copi lăreş t i , f i reş te , d a r t r a n s c r i s e fe ­br i l , cu svâcn i t ă r e v ă r s a r e d e suflet , î n c a i e tu l a l b a s t r u cu d o r o b a n ţ zu­g r ă v i t p e coper tă .

î m i a m i n t e s c şi azi c r â m p e e n a i v e d i n ace le „e ro ice" , c i t i te m a m e i cu glas s u g r u m a t d e emoţ ie , c â n d n u e r a u ascunse , cucern ic , în b u z u n a r u l de là p iep t .

B ie t e s t ro fe sch i lave , cu foa r te r e ­l a t ive r i m e şi ş c h i o p ă t â n d p e c ă l c â -ele c iun t i t e a le u n u i r i t m inega l , for­m â n d însă m â n d r i a ce rce t a şu lu i şi copi lu lu i d e - a t u n c i .

I n t r ' u n a din zi lele m o h o r î t e a le t o a m n e i a m i n t i t e , t a t ă l m e u n e - a v e ­s t i t că v o m avea oaspe u n scr i i to r d in B u c u r e ş t i .

A. d e Herz , v e c h e c u n o ş t i n ţ ă a p ă r i n ţ i l o r m e i , v e n e a la Cra iova t r i m e s de u n m a r e z i a r d i n C a ­pi ta lă , ca s ă ia no t e p e n t r u u n r e ­por t a j s enza ţ iona l şi d r a m a t i c . A doua zi d e d i m i n e a ţ ă , u r m a u să fie aduş i î n fa ţa p l u t o a n e l o r de xecu ţ i e , s u b col ina d i n s p a t e l e P a r c u l u i B i -bescu , câ ţ iva a u t o m u t i l a ţ i şi d e z e r ­to r i c o n d a m n a ţ i de C u r t e a Mar ţ i a l ă .

A. d e Herz , în ca l i t a tea lu i de t r i ­m e s a l z ia ru lu i , voia să as is te la t r a ­g icu l spec tacol şi să cu l eagă impres i i .

In m i c u l sa lon al casei noas t r e , î n d u p ă amiaza d in a j u n u l execu ţ i e i , A. de Herz , p r i n s î n t r ' o conve r sa ţ i e cu ta ta , l u n e c a o p r i v i r e a p r o a p e i n d i ­f e r e n t ă a s u p r a copi lu lu i r ă m a s , sfios, în p ic ioare , lângă uşă, de u n d e r i p â n d e a , c u lăcomie , c u v i n t e l e . Ochi i cenuşi i ai sc r i i to ru lu i cu dese a p r i n ­d e r i de i ron ie , n a s u l cu n ă r i l a rg i , r e s f rân te , u ş o a r a g r i m a s ă a b u z e l o r când ac idu l au fraza, f igura l u i p ă ­r â n d să n u r ad i eze că ldură , a p r o ­p ie re , ci j u b i l â n d d e sa rcasm, mă dezamăgiseră, la î ncepu t , şi mă ţi­

n e a u d e p a r t e d e oaspe t e l e n o s t r u . I n locul u n e i f r u n ţ i p a l i d e şi î n a l ­

t e ş i-al u n e i p r i v i r i ca t i fe la te î n m e ­lancol ie ori u n d u i n d d e vis — aşa c u m seraf izasem, în m i n e , i m a g i n e a u n i v e r s a l ă a p o e t u l u i — m ă î n t â m ­p i n a u , a c u m , l a m e l e s u b ţ i r i a le s u ­r â su lu i t ă ios şi sa t is facţ ia ce l u m i n a obra j i i d e - a s u p r a f iecăre i repl ic i m u ş ­că toa re . C u r â n d , însă , v e r v a s p u ­m o a s ă a m u s a f i r u l u i , s c â n t e e t o a r e a lui conversa ţ i e , d e b i t u - i p l in de f a n ­tezie , a b o n d e n ţ a g l u m e l o r ş i -a „po in -t e " - l o r j o n g l a t e cu v i r t u o z i t a t e d e m a e s t r u al frazei e p i g r a m a t i c e , s p o n ­t a n e i t a t e a i n v e n t i v i t ă ţ i i şi a e r u l lu i degaja t , s f â r ş i r ă p r i n a c reea o a t ­mos fe ră de vese lă i n t i m i t a t e în t oa t ă casa şi p r i n a m ă s m u l g e r e t r a g e r i i t i m i d e d in col ţu l m e u d e l â n g ă uşă .

L a u n m o m e n t dat , c u m discuţ ia l u n e c a s e a s u p r a r e p e r t o r i u l u i T e a ­t r u l u i Na ţ iona l , apropi indu- imă d e A. de Herz , a m î n d r ă s n i t :

— Şt i ţ i , a m v ă z u t şi eu „ P ă i a n j e ­n u l " , p iesa d u m n e a v o a s t r ă . . .

Ş i -a î n to r s fa ţa s p r e m i n e , cu o

de RADU GYR

p r i v i r e p u ţ i n toirată, m a i m u l t a-m u z a t .

— Zău , tinere? Şi ţ i - a p l ăcu t? Rep l i ca as ta , u n d e a p ă r u s e décon ­

c e n t r a n t p e n t r u m i n e acel „ t i n e r e " , de ca r e n u - m i p u t e a m d a s e a m a dacă fusese p r o n u n ţ a t ca o i ron ie sau, d i m p o t r i v ă , c a o u ş o a r ă m ă g u l i r e p e n t r u b ă e ţ a n d r u l r ă să r i t , deoda tă , în conversa ţ i e , — m ' a făcu t să m ă zăpăcesc şi să n u găsesc r ă s p u n s . î m ­b u j o r a t , a m b â l b â i t c â t eva c u v i n t e . M a m a a s ă r i t să m ă sa lveze şi m ' a p u s î n t r ' o m a i m a r e î n c u r c ă t u r ă .

— De al tfel , D o m n u l e de Herz , şi „ d u m n e a l u i " scr ie . A r e u n ca ie t c u poezi i „or ig ina le" . . .

M a m a z â m b e a uşor , i a r a u t o r u l „ P ă i a n j e n u l u i " m ă p r i v e a , acum, şi m a i i n t r i ga t . Fâs tâc i t , n u - m i g ă s e a m locul .

— P o t să le v ă d şi eu, tinere ? V r e i să m i l e a r ă ţ i şi m i e ?

Mă n u m i s e , p e n t r u a d o u a oa ră „ t i n e r e " şi i n s i s t en ţa lu i de a -mi v e ­dea „ o p e r a " m ă t u l b u r a s e c u to tu l .

(Urmare în pag. 6-a)

STioartea şarpelui Priveşte l u n g a s u p r a depărtării . . . P ă d u r e a cade 'n s o m n şi iar adie n insor i a lbastre 'n larguri le zării , v ă s d u h u l r e a v ă n are iz de gl ie , — amiaza- i , to tuş , grea şi fumurie .

O vu lpe- ş i l inge răni le de -amurg , isvoarele cu l eg d in m a r e a s lavă l u m i n ă pentru-a c iute lor zăbavă, tăceri le d in s t â n c a s tearpă curg , roteşte 'n soare-o pajură bolnavă .

C u m vede l impede pădurea , c u m o s i m t e c u î n t r e a g a ei răcoare ! — dar şarpele, sdrobit de -a tâ ta soare, c u pietrele se l u p t ă 'n asprul d r u m şi m u ş t e l e - a u 'nceput să-1 înconjoare .

Când P a n a lege 'n na iu- i m u r m u r l in de-a lb ine 'n joc s u b c imbruri şi su lc ină , e c â n t e c u l o ploaie de l u m i n ă c u s tropi de -azur şi s u n e t u l e p l i n de flori — ca o mirif ică grădină .

Zadarnic şarpele privirea-ş i pierde i n a lbăstr iu l cer c u dulc i lumin i , căci n o a p t e a pr inde aspre rădăc in i î n ochii lui , iar z i u a par 'că-i verde şi-1 p louă soarele cu-a lbaştr i spini .

Când m o a r t e a v ine însfârşit , e p a c e şi n o a p t e a p e s t e codri 'ncet se lasă; c u turmele - i c iobanul către casă porneş te ; pes te şarpe iar se face l u m i n ă . C ine -ascu te 'n n o a p t e - o c o a s ă ?

T i p u r i e m i n e s c i e n e

d e S I M I O N S T O L N I C U

Despre tipurile eminesciene din viaţa de toate zilele vrem să vorbim acuma, spre sfâr­şitul prâznuirii celor 50 de ani delà moartea poetului, când nu au mai rămas decât firimituri de subiecte.

Sunt tipuri cari, în majo­ritatea lor, nu au nimic co­mun cu viaţa scrisului din punctul de vedere al creiaţiei. Nu se poate vorbi de o „in­fluenţă literară" a lui Emi­nescu asupra acestora. Ar fi copilăresc, ridicul, să denu­mim aşa atmosfera din versu­rile cunoscutului soi de nefe­riciţi — versuri în a căror ar­gilă insipidă sunt înfipte cri­stalele de aur eminescian.

Cleptomani inofensivi ai o-perei marelui visător, nime­nea nu se ocupă de ei, cel mult li se întoarce spatele prin redacţii şi li se îmbrân­ceşte cu regularitate astro­nomică, manuscrisele la coş.

Tipul concret, poartă plete hiperionice, lavalieră ori pa­pillon şi în unele cazuri ex­cesive o notă de satiră nemi­loasă în penuria voită a veşt­mintelor.

Oricum i-ar fi caracterul, prima aparenţă ce o împru­mută asemenea ind vid este

- blândeţea cu multe înţele­suri : resemnare visătoare, fugă de lume şi un ciudat dispreţ de publicitate.

— Publicitatea e bunul cel mai curent astăzi, cel mai de neinvidiat, exclamă dânsul.

Nu se plânge niciodată de foame şi fără îndoială, nu-t un client al subvenţiilor.

Prima poruncă din şcoala Maestrului ar fi pentru tipul eminescian evitarea oricărui raport cu lumea pactantă a şefilor de cabinet.

Dar cum am spus, blânde, ţea împinsă oricât de depar­te a tipului eminescian, nu exclude satire şi vai de aceia cari pricinuesc unui astfel de om o deslănţuire fanatică, de aceia cari îl întreabă de ce nu publică, de ce în felul său „îşi lasă peana 'n călimară". Lacunele procedeelor de pu­blicitate capătă sensuri cata­strofice, discipolul lui Emi­nescu trebuind să fie şi al lui Juvenai. Omul cu aspect de călugăr aş e supărat pe toţi directorii de reviste:

— Nu-i iert, spune el, în­vârtind un electoral nevăzut pe deasupra pletelor învălvo-rate, la colţul străzii.

Aproape sută la sută din ca. zuri omul care a înghiţit Lu­ceafăr pe nemestecate, e un desrădăcinat, un ins frust, apt să bea o litrişoară la ma­sa lui Creangă şi nimic mai mult.

Cele mai adesea el exaltă frumuseţea şi virtutea pro-vinciei şi se consideră în tre­cere prin Ghehena bucureş-teană. Pretextul abaterii va fi acela de a putea aprinde o făclie sinceră la mormântul lui Eminescu şi de a-l ^rea­bilita" pe „maistru" în enor­mul oraş îmbâcsit de medio­critate şi uzură.

Versurile peregrinilor, în formă de lied se recunosc de la distanţă caracterizate prin liricitate exagerată, prin so­lécisme care vor să pară ne­glijenţe ale unui geniu şi prin regionalisme hilare, dornice

să primenească Imba. Curios, au un punct comun

cu suprarealiştii în faptul că le place să-şi afişeze autodi-dacticismul. Natural, cauzele nu sunt la fel. Pe când supra­realiştii fug de universitate din repulsie pentru tradiţie, pentru Hugo şi Molière de exemplu, tipurile eminescie­ne o evită dimpotrivă, tocmai fiindcă nu o consideră un sanctuar demn de trecutul glorios.

In treacăt fie zis, cei mai nereuşiţi dintre aceşti inşi lu-cefarieni se găsesc la faculta­te. Cei adevăraţi umblă dis­creţi ca păianjenii de noap­te, ca Nosferaţii.

Dumnezeu i-a înzestrat câteodată, cu o frumuseţe se­lenară de copile travestite'n sburătorii basmelor.

MIRCEA STREINUL ( U r m a r e l a paf. a l t i m i ) (Urmare în pag. ultimă)

Page 2: IIIUIUI - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/.../18954/1/BCUCLUJ_FP_486684_1939_048_0034.pdf · unei întâmplări, vilne marea spovedanie. Atunci el se demas

UNIVERSUL LITERAR 26 August 1939

S C R I I T O R I C R O N I C A

C Â R T I L I T E R A R A

In l i t e r a t u r a m o d e r n ă , poezia p u r ă da to re ş t e succesu l ei r a r , p r i nc ip iu lu i l i r ic, p e ca r e î l v o m n u m i a l „des fă t ă r i i " . A fost o concep ţ i e r e v o l u ţ i o n a r ă o r g o ­liul poe ţ i lo r d e a-şi p r i v i ope ra s u b u n g h i u d e pe r f ec ţ iune , d e a n u se m a i îndoi d e ea şi de a-i cere u n prof i t câ t m a i i n t e n s cu p u t i n ţ ă . U n p o e m n u m a i e r a a r u n c a t ca a l t e daţi, cu sf i inc iune î n l u m e , a s e m e n i u n u i copil d e c a r e p ă r i n ţ i i s 'a r r u ­ş ina! Ci, d e m n i t a t e a poezie i s 'a a r ă t a t , d in t r ' oda t ă , a fi cu t o t u l a l ta . A u t o r u l a r e î n c r e d e r e a-p r o a p e de savan t , în p r o d u s u l e-laboră r i i sale, şi, d u p ă i n t r a r e a aces tu ia î n l u m e , nu-1 p ă r ă ­seş te , ci p ă s t r e a z ă cu e l r a p o r t u l care t r e b u e să - i g a r a n t e z e p a r ­că r ă s p l a t a „fer ic ir i i !" . De ia poezia p u r ă s 'a a ş t e p t a t totul, ca d e la o r ea l i za re c o m p l e t ă а sp i r i tu lu i , ca de la o s i g u r ă m e ­todă de a des l ega e n i g m e l e ex i s ­tenţ i i s au cel p u ţ i n d e a le face inofens ive . I n c a r a c t e r u l d e to­talitate, s t ab i l im u n p r i m m e r i t al ei, h o t ă r î t o r . C â t ă v r e m e p u ­r i smu l a fost t eor ia d e s p r e p o ­ezie la m o d ă , n u s'a m a i vo rb i t d e s p r e re l ig ioz i ta te d e c â t m e t a ­foric, i a r metaf iz ica s'a ş t iu t de la î n c e p u t că-1 s lu jeş te şi se con topeş t e l ă u n t r i c cu el. C u m să n u r evo lu ţ ioneze „ p o e ­zia p u r ă " când ea şi-a făcut a p a ­r i ţ ia cu î n t r e g p re s t i g iu l m e t a f i ­zicei absorb i t î n s u b s t a n ţ a ei, aşa încâ t , ea e r a însăş i ş t i in ţa desp re cele de „d incolo" , o r g o ­lioasă ? A d â n c a s u b t i l i t a t e a poeziei p u r e a fost deci î n s u m a ­rea metaf iz icei , d in ca r e ş i -a î n ă l ţ a t o d e m n i t a t e n e m a i î n t â l ­n i t ă p â n ă a tunc i , î n t r ' o v r e m e c â n d filozofia îşi vedea per ic l i ­ta tă , poa te , p e a ei. Din cuce r i ­r e a metaf iz ice i , a d e c u r s totul p e n t r u poezia p u r ă . Ma i în tâ i u, s 'a deosebi t r ad i ca l de ceeace a fost înainte. Cu Mallarmé s'a iv i t în l i t e r a t u r ă t i pu l de poe t abso lu t nou , c a r e g â n d e ş t e şi a r e o v iz iune def in i t iv o r ig ina lă a sens ib i lu lu i , şi ca re , — m a i ales , — se înfă ţ i şează formal , c u m n u s'a m a i în fă ţ i şa t n i ­m e n i p â n ă la el. E r m e t i s m u l v ic tor ios r ă m â n e g lor ia lui M a l ­l a r m é . S p r e r e u ş i t a aces tu i m o d de a se înfăţ işa, s'a nă scu t şi p e r p e t u a t l egenda p regă t i r i i

î nde lung i , a e fo r tu lu i s t a to rn ic . V e d e m p a r c ă î n t e m e i n d u - s e f i in­ţa u n u i p ro fe t m o d e r n : „ T r e n t e et q u e l q u e s années , il fu t le t é ­m o i n ou m a r t y r de l ' idée d u p a r ­fait. C e t t e pass ion d e l ' e spr i t n e fai t p r e s q u e d e v ic t imes . L e r e ­n o n c e m e n t à la d u r é e m a r q u e u n e é p o q u e d u m o n d e . L e s o e u ­v r e s qu i d e m a n d e n t d u t e m p s s a n s compte r , e t les o e u v r e s fa i ­t es en v u e des s iècles, n e son t p l u s g u è r e e n t r e p r i s e s d e nos j o u r s " . In a n u m i t ă p r i v i n ţ ă , n u g ă s i m î n d r e p t ă ţ i t ă t â n g u i r e a lui Va lé ry , p e n t r u c ă ide ia că obiec­t u l poeziei es te durata, a p r i n s şi s 'a r ă s p â n d i t c u o v i teză i m p r e ­s ionan tă . L a noi, ce l p u ţ i n d. Ion B a r b u a fost m o ş t e n i t o r u l d i rec t a l lu i M a l l a r m é , d e m n şi î m b o ­g ă ţ i n d ch i a r t e s a u r u l l i r i c t r a n s m i s . I a r d u p ă d. I o n B a r b u , câ ţ iva t ine r i r e m a r c a b i l i s 'au î m p ă r t ă ş i t d in doc t r ină , ş i a u se rv i t şi esenţelor şi ermetismu­lui, cu zel, — încâ t s ' au deschis fas tuos , în l i t e r a t u r a r o m â n e a s ­că, por ţ i l e , poeziei p u r e . Dea l t -m i n t e r i , r ă m â n e să r e m a r c ă m noi u n fapt , î m p o t r i v a esseului lui Va lé ry , deşi b izu i t p e m a t e ­r i a lu l ofer i t de el. I n R o m â n i a , poezia p u r ă a fost u n m o m e n t sp i r i t ua l foa r t e i m p o r t a n t . S'a des făşu ra t la noi , a i d o m a cu ceea ce a fost, la î ncepu t , în F r a n ţ a , o m a n i f e s t a r e t o t a l i t a r ă a sp i r i tu lu i , o m e t o d ă d e c a p t a r e a du ra t e i , o s u p u n e r e a m e t a f i ­zicei ce r in ţ e lo r d e cunoaş t e r e poet ică! T ine r i i a u c rezu t l i t e r ă cu l i t e r ă în t eor ia e r m e t i s m u l u i şi a va l en ţ e lo r lui , as tfel că în 1930 şi v r eo câ ţ iva a n i d u p ă aceas tă da tă , s 'au scr is la B u c u ­reş t i n u m a i v e r s u r i e r m e t i c e . S ă c o n s i d e r ă m fap tu l ca o et ică а scr i su lu i , şi să-1 a d â n c i m m a i a les î n ceeace înfă ţ i şează ca exces iv şi n e c r u ţ ă t o r . Poez ia p u r ă a semni f ica t la noi se tea de absolu t , n u a t â t în sensul , în ca re M a l l a r m é n u avea a l t ă c o m p e t e n ţ ă decâ t a abso lu tu lu i , câ t în ace la a l nece is tă ţ i i i n t e ­r i oa re d u p ă u n a d e v ă r funda ­m e n t a l . P u t e a să făgădu iască mi s t i c i smu l re l ig ios s a u h u m a -nist ic , descoper i r ea u n u i a d e v ă r f u n d a m e n t a l , d a r e r m e t i s m u l a s edus p r i n p r o m i s i u n i m a i c a t e ­gor ice şi p rocedee t ehn ice ma i ev iden te . (S'a v ă z u t că şi m a i

DESPRE POEZIA PURA facile). P rocesu l de s educ ţ i e ai poeziei p u r e se a s e a m ă n ă de a l t m i n t e r i cu a l une i mi şcă r i sp i r i t ua l e r e f o r m a t o a r e , cu u n fel d e „re l ig ie la ică" , v o m spu­ne , f i indcă a a d u s o a t i t u d i n e de v ia ţ ă p r i n ceea c e a m n u m i t ca ­r a c t e r u l de „ d e s f ă t a r e " al l i r i s ­m u l u i .

Se „des fa t ă " poe tu l , n u m u l ­ţ imea , f i reş te! S e „des fa t ă " ca de o t a ină , «a de posesia u n e i m i r a c u l o a s e chei , sp r e a d e v ă r u l poet ic . C a r e es te e sen ţa poeziei p u r e ?

O v o m afla n u în sensibi l , ci în in te l ig ib i l ! L u m e a sens ib i lă n u e s t e descons idera tă , ci numai negată.

P r i n n e g a r e a ei, r e a l i t a t e a sens ib i lă se t r a n s f o r m ă în ideie, î n l u m e og l ind i tă î n spir i t , acolo u n d e ea es te doar posibi lă , d a r n u ex i s t en ţ i a l ă . î n să ş i poezia n u es te emoţ ie , exp re s i e ps iho logi ­c ă « a u (conceptuală, ici {doar ideia în s ine, a poeziei, e sen ţă p la ton ic iană , in te l ig ib i l i t a te . 1-deia de cân tec s a u ideia de l i ră a j u n g s p r e a d e t e r m i n a ob iec tu l „poeziei p u r e : „ F a p t u l poe t ic in i ţ i a l : c u n u n a înf lor i tă şi L i r a ! L a aceas tă p u r i t a t e ae r i ană , î n care poeţ i i englezi se aşează, pare-se , to ţ i , u r m â n d u n s ingur ins t inc t , a l Cân tu lu i , v r e a u să inv i t poezia noas t r ă . I n c e r t i t u ­d inea l ibe ră a l i r i smu lu i o m o ­gen , i n s t r u i n d d e l uc ru r i l e esen­ţ ia le , d e l ec t ân d c u v iz iun i p a r a ­diz iace: î n t r ' u n astfel de l i r i sm, n imic d in concu ren ţ a , încă d a r -win i ană , a f o r m u l e o r i n d i v i d u a ­le. G lasu l a r con t inua g lasul , ca u n a d e v ă r p e celă la l t : L'hym­ne des coeurs spirituels". O r ­gol iu l s u p r e m î n poezia p u r ă es te de l ec t a r ea p r i n „viz iuni le pa rad iz i ace" , p r o m i s e aci d e d. I o n B a r b u . Aces t e „v iz iuni p a ­rad iz i ace" n u s u n t a l t ceva d e ­câ t ide ia u n e i f r u m u s e ţ i fă ră corp , r e fuzând şi s e n t i m e n t u l şi r a ţ i u n e a şi î n c e r c â n d să a t i ngă ex tazu l , l u m i n a in i ţ i a lă n e t r e -cu tă în ind iv idua ţ i e , increată:

Trage porţile ce ard.

Că intrăm

Să ospătăm In cămara Soarelui Marelui Nun si stea.

Abur verde să ne dea, Din căldări de mări lactee, La surpări de curcubee, — In Firida ce scântee

eteree.

S u b s t a n ţ a v iz iuni i pa rad iz i ace o cons t i tue însuşi aces t „ a b u r v e r d e " , aces te „ s u r p ă r i de c u r c u b e e " . E le „p lac" , „des fa tă" , „ seduc" . O f r u m u s e ţ e n e c u p r i n ­să în imag ine , (aceas ta n u e r e ­ală, — ci n u m a i suge ra t ă ) , şi m e n i t ă să a l i m e n t e z e sp i r i tu l , ca m i e r e a a lb ine le d i s t i l a toa re . F i ­r e ş t e , v iz iunea soseş te ca u n cul t in i ţ ia t ic delà m a e s t r u l d i n seco­lu l t r e c u t : „Peut-etre q u ' u n son ­g e s e r e i n e t p a r n o t r e fanta is ie fai te en v u e d 'e l le -seule , a t t e i n t a u x p o è m e s : l eu r r y t h m e le

t r a n s p o r t e r a a u de là des j a r d i n s ,

des r o y a u m e s , des sal les ; là ou

l 'ai le de pé r i s e t de d j inns fon­

d u e en c l imat n e la isse de t ou t

é v a n o u i s s e m e n t voi r q u e p u r e t é

épa r se e t d i a m a n t , c o m m e les é-

toi les à m i d i ( M a l l a r m é D i v a g a ­

tions), pag . 95-96.

P â l p â i n d dincolo de g r a n i ţ e l e sens ib i lu lu i , poezia se va în t â ln i l esne cu metaf iz ica , va fi ea în­săşi o metaf iz ică , î n t r u c â t es te n u m a i ob iec t în spir i t , „ f i c ţ iune" „ v i r t u a l i t a t e " : „ A u con t r a i r e d ' u n e fonct ion d e n u m é r a i r e fa­cile e t représenta t i f , c o m m e le t r a i t e d ' abo rd la foule, le d i re , a v a n t t ou t r ê v e e t chant , r e t r o ­uve , chez le poè te , p a r nécess i té cons t i tu t ive , d ' un a r t consac ré a u x fictions, sa v i r t u a l i t é " , (op. cit. p . 251). M a l a r m é a încerca t , d u p ă con f i rmarea lui Va lé ry , sä p roducă , p e h â r t i e , cea m a i îna l ­tă „ d e l e c t a r e " pos ib i lă : f r u m u s e ­ţ ea re f lec ta tă a ce ru lu i îns te la t : „ C e t t e d i spe r s ion r a d i e u s e ; ces bu issons p â l e s et a r d e n t s ; ces s e m e n c e s p r e s q u e sp i r i tue l les , d i s t inc tes e t s i m u l t a n n é e s ; l ' im­m e n s e i n t e r r o g a t i o n qu i se p r o ­pose p a r ce s i lence c h a r g é de t a n t de v ie et de t a n t de m o r t , tou t cela, g lo i re p a r so i -même,

to ta l é t r a n g e de r éa l i t é e t d ' i dé ­a u x con t rad ic to i res , n e d e v a i t pas s u g g é r e r à q u e l q u ' u n la s u ­p r ê m e t e n t a t i o n d 'en reproduire l'effet!

Il a essayé, pensa i - je , d ' é lever enfin u n e page à la p u i s s a n c e du ciel é toi le! (Variété II, 198-199). Ia tă „ d e s f ă t a r e a " e sen ţ ia lă ! S e b izue p e ea a p r o a p e u n secol de teor ie a l poezie i p u r e , dacă por ­n i m d e la „p r inc ip iu l poe t i c" , al lui Poe , şi el încă as tăz i de ac tua l i t a t e . Poez ia t r e b u e să fie o neces i t a te , n u p r o d u s a l h a z a r d u l u i , joc f i rav al i m a g i n i ­lor sau a l cuv in t e lo r emise n e ­s u p r a v e g h e a t la p l acu l c o m p r o ­m i s al „ insp i r a ţ i e i " . P o e t u l va c ă u t a poezia necesa ră , — „ c u n u ­n a înf lor i tă şi L i r a " , şi c ă u t a r e a va fi luc id i t a t e şi vo in ţă , s t ăpâ ­n i r e a m e ş t e ş u g u l u i şi p r o p r i e ­t a t e a l imbi i . Se p a r e că luc id i ta ­tea a fost condi ţ i a decis ivă, a poeziei p u r e , la noi . P r i n „ luci ­d i t a t e " s'a în ţe les , în p r i m u l r ând , s i g u r a n ţ a în fa ţa l ex icu lu i , c a l m u l de a-1 î n t r e b u i n ţ a oricum cu î n d r ă s n e a l ă şi, î n t r u c â t v a cu v o l u p t a t e . Ide ia că l i m b a j u l n u m a i es te o e n i g m ă a „ insp i r a ţ i e i " , u n „ h a r " a l î n t â m p l ă r i i , ci o u n e a l t ă la î n d e m â n ă , supusă , rod­nică, n u cons t i tu ia p r i n ea însăş i o r evo lu ţ i e sp i r i tua lă , n u p r i l e -j u i a u n cul t? O r i c â t de d e p a r t e s 'ar fi m e r s cu e r m e t i s m u l , n u t r e b u e să n i se p a r ă o e x a g e r a r e .

î n t r ' u n fel t r e b u e să n e b u c u ­re . S'a e fec tua t o e x p e r i e n ţ ă , s 'au e x e r c i t a t t e m p e r a m e n t e î n ­t r ' o d i r ec ţ i e de exces iv i t a t e , de i n t o l e r a n ţ ă poe t ică i n s t r u c t i v ă î n t r ' u n g r a d îna l t . Descons ide ra -ţ ia ce o a r u n c ă „e rme t i c i i " t u t u ­r o r ce lo r l a l t e m o d u r i de l i r i sm, n u dovedeş t e u n f a n a t i s m de o t ă r i e re l ig ioasă p a r c ă , şi n u n e a m i n t e ş t e v e r s e t e d in e v a n g h e l i e chiar , acolo u n d e se s e p a r ă de cei ce n u a u adevărul şi n ' a u v ă z u t lumina? V e l é r y a r a t ă ce nu es te poezia : „Tou t ce qu i p l a î t à la p l u s p a r t é ta i t e x p u r g é de ce t t e oeuv re . P o i n t d ' é loquen ­ce; po in t de réc i t s ; po in t de m a ­x imes , ou p ro fondes ; po in t d e r ecour s d i rec t a u x pass ions com­m u n e s ; n u l a b a n d o n a u x fo rmes fami l ie r s ; r i en de ce „ t rop h u m a ­in" , qu i avi l i t t a n t d e p o è m e s ; u n e façon de d i r e toujours i n a -t e n d u e ; u n e pa ro l e j a m a i s e n t r a -

de CONSTANTIN FANTANERÜ

i née a u x r e d i t e s e t a u d é l i r e va in d u l y r i s m e n a t u r e l , p u r e de tou ­t e s les locu t ions d e m o i n d r e effort ; p e r p é t u e l l e m e n t soumise à la condi t ion mus ica le , e t d 'a i l ­l e u r s a u x lois de c o n v e n t i o n d o n t l 'obje t es t d e c o n t r a r i e r régulièrement t ou t e c h u t e v e r s la prose , — voi la u n e q u a n t i t é

d e ca r ac t è r e s néga t i f s p a r quo i d e te l s o u v r a g e s n o u s r e n d a i e n t p e u à p e u t r o p sens ib les a u x e x p é d i e n t s c o n n u s , a u x défai l ­lances , a u x n ia iser ies , à l ' en f lu re qu i abonden t , , hé las , d a n s tous les poètes . . . (Var i e t é I I I , 14). L a noi, d. Ion B a r b u se ş t ie c u m a e x c l a m a t : „ C u î n c r u n t a r e m ă î n -

doesc de aces t a s t r u " , — r e f e r i n d u -se n u la u n poe t d i n t r e „ to ţ i " , ci la u n u l cu ca r e îşi î m p a r t e g lo r ia c o n t e m p o r a n i e t ă ţ i i şi ca re i s e p ă r e a că a d e r ă la „genu l

h ib r id , r o m a n ana l i t i c î n ve r su r i , u n d e s u b p r e t e x t de confidenţă, sinceritate, disociaţie, naivitate, po ţ i r id ica or ice p r o z ă la m ă s u r a

d e a u r a l i re i " . C o n d a m n ă î n n u ­m e l e une i des fă tă r i m a i p r o f u n ­de, a că r e i s u b s t a n ţ ă s ec re t ă o d e ţ i n e şi c a r e îi dă v i r t u ţ i p r e o ­ţeş t i , a p r i n d e r i d e profet . N u e aici g lasu l de d i s t a n ţ a r e de cei ce n u ş t iu de „ î m p ă r ă ţ i a c e r u r i ­lo r "? „Cela ce i ubeş t e pe t a t ă or i p e m a m ă m a i m u l t decâ t p e m i ­ne , n u es te v r e d n i c de m i n e ; cela ce i ubeş t e p e t i u ori p e Încă m a i m u l t decâ t pe m i n e , n u es te v r edn i c d e m i n e . Şi c ine n u ia c r u c e a şi n u - m i u r m e a z ă m i e n u es te v r e d n i c de m i n e . C ine ţ ine ia v ia ţa lu i va p i e r d e - o , i a r cine-şi p i e r d e v i a ţ a iui p e n t r u m i n e va g ă s i - o ' . I n poezia p u r ă p i e r d e r e a vie ţ i i a î n s e m n a t ieş i rea d in r e a ­l i t a t ea concre tă , d i n pas te l şi ps ihologie , ş i t r ece rea în sp i r i t p r i n dosp i rea imag in i lo r în e x i s t e n ţ a lor idea lă , ca m a i îna ­i n t e în og l indă s a u în jocur i l e s e c u n d e a le apei . C o n v i n g e r e a că aceas tă v iz iune fan tas t i că „ d e s ­f a t ă " sp i r i tu l , î nă l ţ ându-1 pe t r e a p t a s u p r e m ă de cunoaş t e re , a p r i l e ju i t e f lo rescen ta d ive r să a poe ţ i lo r de s u b î n r â u r i r e a d- lui Ion B a r b u , a le c ă r o r p roduc ţ i i i vo r cons t i tu i ob iec tu l e x a m e n u ­lui nos t ru , aici, î n câ teva a r t i ­cole ce v o r u r m a .

D e s c a r t e s ş i î m p r e u n ă c u D u n s S c o t şi în tr ' u n a n u m e

s e n s , D e s c a r t e s e s t e maii p u ţ i n i n t e l e c t u a l i s t d e c â t o r i c a r e g â n d i t o r x ) . „ G â n d i r e a a p a r ţ i n e lu i D u m n e z e u , d e l à E l o a v e m " s u s ţ i n e D e s ­c a r t e s î n t o t l ocu l . S 'ar fi p u t u t d e c i s ă n'o a v e m . R e c u n o s c â n d î n D u m n e z e u p e a u t o r u l g â n d i r i i u m a n e , p r o b l e m a c u n o a ş t e r i i , a c e r -t i t u d i n e i şi a е г о э г е і s e p u n e c u a t â t m a i g r a v p e n t r u D e s c a r t e s . P e d e o p a r t e , e x p e ­r i e n ţ a î l f a c e să a d m i t ă că e s t e s u b i e c t u l u n e i i n f i n i t ă ţ i d e rol , p e d e a l t ă p a r t e î n s ă D e s ­c a r t e s a d o p t ă t o t u ş i e x p r e s m a x i m a v e c h e i f i loso f i i e l e n e , că „ g â n d i r e a e s t e m ă s u r a f i in_ ţei". N i c i n u s 'ar fi p u t u t a l t f e l , c â n d r a ţ i u n e a e s t e î n ţ e l e a s ă ca u n a t r i b u t a l d i v i n i t ă ţ i i d ă ­r u i t ă o m u l u i ca a t a r e .

A t u n c i , c u m e s t e p o s i b i l ă e r o a r e a i n c e r t i ­t u d i n e a ? C u m s e e x p l i c ă l i p s a d e u n i t a t e a r e a l i t ă ţ i i ? D e c e c u n o a ş t e m f a l s , d i n m o m e n t ce c u r a ţ i u n e a c u n o a ş t e m ? D e s c a r t e s c o n ­s a c r ă a c e s t o r î n t r e b ă r i f u n d a m e n t a l e î n t r e a g a M e d i t a ţ i e a I V - a , p a g i n i î n t r e g i d i n „Dis_ c u r s u l a s u p r a M e t o d e i " ş i o m a r e p a r t e d i n „ S c r i s o r i l e " sa l e . N e i n t e r e s e a z ă î n s p e c i a l a c e l e a p r i n c a r e a r ă s p u n s c r i t i c i l o r u n e o r i f o a r t e î n d r e p t ă ţ i t e p e c a r e l e - a u a d u s s i s t e ­m u l u i s ă u : H o b b e s , G r a s s e n d i ş i a c e l a u t o r roarea n u e s t e lipsa u n e i i m p e r f e c ţ i u n i , ci e a e s t e o i m p e r f e c ţ i u n e , D e s c a r t e s î n s u ş i o c o n -şidoră drept „ p r i v a ţ i u n e a u n e i c o n ş t i i n ţ e p e

riterul c lar i tăţ i i de MIRCEA MATEES CU

c a r e t r e b u e s( o a n " 2 ) . P r i n u r m a r e , d e ş i D e s c a r t e s n u s p u n e e x p r e s că e r o a r e a e s t e c e v a p o z i t i v , t o t u ş i m e t a f i z i c v o r b i n d , incer_ t i t u d i n e a , ca şi n e f i i n ţ a , a u fos t a d m i s e ca f i i n d «1 î n s u ş i „ f i i n ţ a s u v e r a n ă ' ' , d a r a v â n d î m p r u m u t a t ă r a ţ i u n e a d e l à A c e i a , e s t e n a ­tura l să - i l i p s e a s c ă c e v a .

B r o c h a r d o b s e r v ă însă , f o a r t e a t e n t , că e -r ă m a s n e c u n o s c u t c a r e i s c ă l e a H y p e r a s p i t e s .

O p r i m ă s o l u ţ i u n e a r fi u r m ă t o a r e a : i n -c e r t i t u d i n e a e s t e p u r ş i s i m p l u o a b s e n ţ ă a c u n o a ş t e r i i , o n e g a ţ i e , o i g n o r a n ţ ă . O m u l n e _ „ e x i s t e n ţ e r e a l e " i n c ă d i n f i l o s o f i a v r e d n i c ă , a p o i d e P l a t o n , i a r f u n c ţ i u n e a lor h a o t i c ă t r e b u e c u n o s c u t ă ş i p e c â t p o s i b i l a t e n u a t ă p r i n s t a b i l i r e a u n u i c r i t e r i u î n s t a r e să c o n ­d u c ă l a c e r t i t u d i n e , l a „ u n i f i c a r e ',

A ş a dar , d a c ă e r o a r e a e s t e , d a c ă i n c e r t i t u ­d i n e a este, c u m s ă e x p l i c ă m „ a c e s t d e f e c t e l lui D u m n e z e u " - ?

D e s c a r t e s d i s t i n g e î n ţ e l e g e r e a d e v o i n ţ ă 3 ) , î n ţ e l e g e r e a e s t e p a s i v ă ş i l i m i t a t ă , v o i n ţ a e s t e î n s ă l i b e r ă ş i i n f i n i t ă î n n o i ca ş i î n D u m n e z e u . D a r v o i n ţ a o m u l u i s e d e o s i b e ş t e t o t u ş i e s e n ţ i a l d e a c e e a a d i v i n i t ă ţ i i . V o i n ţ a d i v i n ă e s t e „ i n d i f e r e n t ă î n s i n e " ea creiază s i n g u r ă o b i e c t u l ( a d e v ă r u l ) p r i n t r ' o d e t e r m i ­n a r e s p o n t a n ă 4 ) f i i n d c ă n i m i c n u î i e s t e a n . ter ior . V o i n ţ a o m u l u i n u p o a t e c r e i a a d e v ă ­r u l s a u e r o a r e a , e a n u p o a t e d e c â t s ă l e r e ­

c u n o a s c ă „să l e c r e e z e d e c i în tr 'o o a r e c a r e m ă s u r ă p e n t r u s i n e î n s ă ş i p r i n a p r o b a r e a p e c a r e l e - o d ă " 5 ) .

D e c e c u n o a ş t e m î n s ă incer t , d e c e p r a c t i ­c ă m e r o a r e a ? „ P e n t r u că n e g â n d i m că e s t e u n b i n e d e a p r o b a p r i n a c e a s t a l i b e r t a t e a o . p i n i e i n o a s t r e e x p r e s e " . (La l i b e r t é d e n o t r e f r a n c - a r b i t r e ) ").

E r o a r e a r e z u l t ă a s t f e l d i n d i s p r o p o r ţ i a c a r e e x i s t ă î n t r e î n ţ e l e g e r e ş i v o i n ţ ă . E a v i n e d e a c o l o că, a v â n d o i n t e l i g e n ţ ă m ă r g i n i t ă , s u n t î n s ă d o t a ţ i cu o v o i n ţ ă m u l t m a i a m p l ă . D a r , in a f a r ă d e a c e a s t a , e r o a r e a s e d a t o r e ş t e î n d e o s e b i f a p t u l u i c ă l a u n m o m e n t a n u m i t „ f a c e m o r e a î n t r e b u i n ţ a r e a l i b e r u l u i n o s t r u a r b i t r u " ') î n s ă c a r e e s t e c r i t e r i u l c u n o a ş ­ter i i c e r t e , c u m ş t i m că a m i d e n t i f i c a t a d e ­v ă r u l ş i i m p l i c i t e r o a r e a ?

D e s c a r t e s i n t r o d u c e i d e i a clarităţii. A c e a c u n o a ş t e r e e s t e a d e v ă r a t ă c a r e e s t e c l a r ă „ n e c o m p r e n d r e r i e n d e p l u s e n m e s j u g e m e n t s q u e s e qui s e p r é s e n t e r a i t ş i c l a i r e m e n t e t s i d i s t i n c t e m e n t à m o n e s p r i t q u e j e n ' e u s s e a u ­c u n e o c c a s i o n d e l a m e t t r e e n d o u t e " 8 ) .

N u f ă r ă d r e p t a t e L e o n B r u n s c h w i g cr i t i că a c e s t „ p o s t u l a t a r b i t r a r a l c lar i tă ţ i i" . F i i n d v o r b a d e c l a r i t a t e a s p i r i t u l u i omenesc, c e c r i t e r i u s u p e r i o r p o a t e o f e r i o a t a r e v a l e n ţ ă i n t e l e c t u a l ă , d e s p r e c a r e D e s c a r t e s î n s u ş i n u m a i p o a t e a f i r m a c ă e s t e d e e s e n ţ ă d i v i n ă , d e c i î n s t a r e a s e o p u n e u n i f i c a t o r , r e a l i t ă ţ i i f e n o m e n a l e b i o f i z i c e ? R â n d u r i l e lu i B r u n s e n , w i g c u p r i v i r e l a c r i t e r i u l c a r t e z i a n s u n t b i n e î n t e m e i a t e : „Or, p e n t r u c a o m u l s ă s e l i b e ­r e z e a s t f e l d e î n d o i a l ă , p e n t r u ca s ă d e p ă ­ş e a s c ă o b s e s i a a c e l e i i n s u f i c i e n ţ e î n c u n o a ş ­t e r e ( m a l i n g é n i e ) c a r e î i r e p r e z i n t ă c e r c u l v i c i o s p e c a r e î l i m p l i c ă a f i r m a ţ i u n e a i m e ­

d i a t ă a r e a l i t ă ţ i i c u n o ş t i n ţ e i sa l e , e l v a tre_ bu i să d e s c o p e r e î n f u n d u l r a ţ i u n i i ceva care nu este uman, i d e i a s i m p l ă a u n e i p e r f e c ţ i ­u n i d e f i n i t e d e o î n ţ e l e p c i u n e d e s ă v â r ş i t ă ş i d e o p u t e r e a b s o l u t ă î n r a p o r t c u c a r e s ă s u s p e n d e t r a n s p a r e n ţ a i n t e l e c t u a l ă a u n u i u n i v e r s f iz ic , ş i d i n c a r e s ă d e d u c ă l e g i ­t i m i t a t e a u n e i c o s m o l o g i i a priori" ',).

D a c ă i d e i a c l a r i t ă ţ i i e s t e d e s t u l d e f r a ­g i lă şi cr i t ioab i lă , t r e c â t p e s t e o b i e c ţ i u n e a c ă e a n u o f e r ă o v a l o a r e „ în s i n e " p e n t r u a p u t e a a p r e c i a r e a l i t a t e a c e c u n o a ş t e m , î n s ă î n c h i a r o r d i n e a i n t i m ă a g â n d i r i i c a r t e z i e n e , o a l t ă d i f i c u l t a t e s e a r a t ă : d e ce D u m n e z e u n u n e - a c r e i a t a s t f e l î n c â t să j u d e c ă m c l a r şi d i s t i n c t , d e o i s ă c u n o a ş t e m c u c e r t i t u d i n e , r e a l i z â n d u n i t a t e a r e a l i t ă ţ i i , ş i s c ă p â n d u _ n e d e s u b o s â n d a e r o a r e i ? D e s c a r t e s e s t e d e a s t ă d a t ă p e a c e e a ş i l i n i e d e a f i r m a ţ i u n i c u S p i n o z a . E l s u s ţ i n e c ă r ă u l „ f i ind p o s i b i l " t r e b u e să f i e rea l i za t . „ L u m e a c o n ţ i n â n d r ă u l e s t e m a i p e r f e c t ă d e c â t d a c ă n u b a r c o n ­ţ ine" 1 0 ) .

D a r a c e a s t ă a f i r m a ţ i u n e m e n ţ i n e t o c m a i a c e l d u a l i s m m e t a f i z i c n e ^ s a r p e c a r e î l r e m a r c a s e m d e l à î n c e p u t , î n l u m e . E l e s t e , î n o r i c e caz, i n c o m p a t i b i l c u i d e i a „ r a ţ i u n i i d i v i n e "

D e s c a r t e s m a i î n c e a r c ă o a l t ă f u n d a m e n ­t a r e d i a l e c t i c ă a v o i n ţ e i : „ v o i n ţ a t i n d e î n t o t ­d e a u n a c ă t r e b i n e , n i m e n i n u - ş i v r e a r ă u l ' . C u d r e p t c u v â n t V i c t o r B r o c h a r d o p u n e a . c e s t u i r a ţ i o n a m e n t , a s e m ă n ă t o r s u s ţ i n e r i l o r lu i S o c r a t e ş i P l a t o n , u r m ă t o a r e a o b i e c ţ i u n e : „ e s t e a i c i o c o n f u z i u n e t e t e r n a c o n f u z i u n e c o m i s ă d e t o ţ i m e t a f i z i c i e n i i care , a d m i ţ â n d î n t r ' u n g r a d m a i m a r e s a u m a i m i c i d e n t i ­t a t e a d i n t r e f i in ţă ş i g â n d i r e , a b s o r b s u b i e c ­

t u l î n o b i e c t " ) . R e z u m â n d o a r e c u m i s tor ia g â n d i r i i p â n ă la K a n t ş i a n t i c i p â n d a s u p r a cr i t i ce i p e c a r e o v o m f a c e f e n o m e n a l i s m u l u : p o s t k a n t i a n , n e t e n t e a z ă u r m ă t o a r e a o b s e r v a -ţ i u n e : î n a i n t e d e KanU, d e l à f i l o s o f i a eileato p â n ă la a p a r i ţ i a c r i t i c e l o r , s u b i e c t u l f u s e s e a b ­s o r b i t î n o b i e c t , î n s e n s u l că e u l f u s e s e c o n ­f u n d a t c u e x i s t e n ţ a d a t ă î n g â n d i r e a l o g i c a D u p ă K a n t , s'a m e n ţ i n u t c o n f u z i u n e a . N u ­m a i că d e a s t ă d a t ă a s i s t ă m la a b s o r b ţ i a e u -lu i î n m a t e r i e , î n f e n o m e n , î n e m p i r i c .

P e d e a l t ă p a r t e î n s ă n u e s t e m a i p u ţ i n a„ d e v ă r a t c ă v e c h e a c o n f u z i u n e a e u l u i cu f i i n ţ a g â n d i r i i l o g i c e reapare, , r e c r u d e s c e n t , ş i î n f i l o s o f i a m o n i s t ă p o s t k a n t i a n ă . F a i m o a s m a x i m ă „ a d e q u a t i o re i e t i n t e l l e c t u s " o r e ­g ă s i m c a a t a r e î n d i v e r s e i p o t e z e f e n o m e -n a l i s t e s a u absolut i s te ) , a t â t â n a i n t e d e K a n ! d e l à P a r m e n i d e p â n ă l a S p i n o z a c â t ş i d u p ; K a n t , p â n ă l a B e r g s o n .

1) v . B r o c h o r d , D e L ' e r r e u r p a g . 42. 2) v . D e s c a r t e s , M é d i t . I V . 3) D e s c a r t e s , M é d i t IV , p a g . 6. 4) T o c m a i a c e a s t ă d e t e r m i n a r e sportan".

e s t e a t r i b u i t ă d e a u t o r i i s p i r i t u a l i ş t i m o d e r n - , e u l u i u m a n (Berd iae f f , S i m o n F r a n k , V l a d -m i r Soi lov iev , L o u i s L a v e l l e . etc . ) .

5) B r o c h a r d , o p . c i t . p a g . 46. 6) D e s c a r t e s , L e t t r e s X L V I I , p a ? . 136. 7) e M d i t . IV„ 11. 8) D i s c o u r s d e la M e t h o d e , p a g . 18, ed .

A d a m T o n n e r y . 9) v . „ L e s â g e s d e l ' i n t e l l l i g e n c e ' , A l e a i

P a r i s , 1937, p a g . 98. 10) v . M é d i t I V p a g . 5. 11) v. B r o c h h a r d , o p cit . p a g . 56.

Page 3: IIIUIUI - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/.../18954/1/BCUCLUJ_FP_486684_1939_048_0034.pdf · unei întâmplări, vilne marea spovedanie. Atunci el se demas

26 August 1939 UNIVERSUL LITERAR 3

CARAGIALE SI ARDEL de SERRAN CIOCULESCU

MARIU CHICOŞ R O S T O G A N D i n t r e f igur i le cele m a i p o p u l a r e , pe

care le-a c rea t Carag ia l e , în a fa ră de opera sa d r a m a t i c ă , es te n e u i t a t u l Ma-riu Chicoş Ros togan , p e d a g o g u l abso­lut. Aces t dască l a e şcoală p r i m a r ă s in­te t izează, î n t r ' u n j a r g o n a rde lenesc , cu r u d i m e n t e m a g h i a r e şi la t ineş t i , de un s avu ros con t r a s t , t e n d i n ţ e l e şcoalei i n ­tu i t ive , cu ca r e a u t o r u l ven i se în a t i n ­gere , ca rev izor . Cu n e î n t r e c u t u l său gen iu m i m e t i c , Ca rag ia l e insuf lă v i a ţ ă eroului său , p r i n mi j loc i rea d ia logu­lui, de u n v e r i s m deosebi t . Cei lal ţ i fi" gu ran ţ i d in cele şase schi ţe , consac ra ­te lui M a r i u Chicoş Ros togan , p r i n vorb i rea lor v a r i a t ă , sun t m e n i ţ i să î n g ă d u e cât m a i b ine , scoa te rea în r e ­lief a p e d a g o g u l u i de şcoală nouă , cu l imba ju l s ău invar iab i l , d a r des tu l de n e p r e v ă z u t . N u in t e re sează cine a ser ­vit ca mode l , aces te i p l ă smui r i , în ca re fostul m e u profesor de r o m â n ă , de la l iceul T r a i a n din T u r n u - S e v e r i n , d e ­functu l D. Horva t , c r e d e a însă a re­cunoaş te pe colegul său, V. Gr . Bor -govan . L ' a m a p u c a t şi pe aces ta din i-u r m ă , în u l t imi lu i an i de v ia ţă , când vorb i r ea sa, foa r t e corectă , n u m a i î n ­gădu i a ver i f i ca rea cu pe s t r i ţ u l g ra i de a rde l ean , din v r e m e a descălecăr i i , de pes te m u n ţ i . Mai p r o b a b i l es te , că I. L. Ca rag i a l e a a d u n a t e l e m e n t e , d in­t r ' u n c â m p de obse rva ţ i e m a i în t ins , cu d a t e cu lese a t â t ca revizor , cât şi ca p rofesor l a l iceul S f â n t u l - G h e o r -ghe . Dacă es te aşa, M a r i u Chicoş Ros togan înce tează de a fi o copie şi năzueş t e că t r e t ip , r e p r e z e n t â n d , p r in mi j loc i rea î n t â m p l ă t o a r e a j a r g o n u l u i a rde lenesc , de b u n ă seamă, şa r ja t , pe pedagogu l m e t o d e l o r in tu i t ive . T r a d i ­ţ ional is t în d o m e n i u l d idac t ic , ca şi în ce le la l te t ă r â m u r i ale ac t iv i tă ţ i i sale, Carag ia le n u s'a î m p ă c a t cu o n o u ă cheie a î n v ă ţ ă m â n t u l u i , r ă m â n â n d c r e ­dincios şcoalei vechi , care-1 formase .

Bucă ţ i l e l i t e r a r e cu M a r i u Chicoş Ros togan ţ in tesc m a i d e p a r t e decâ t î n ­t r ' u n r e p r e z e n t a n t aevea , sau în m a i mul ţ i , ai u n u i s i s tem, u r m ă r i n d r id i cu ­l izarea a însuş i s i s t emulu i , care , ca or i­ce n o u t a t e , i s'a p ă r u t lui Carag ia le a fi caduc . P r i n ciclul , ca re s'a i n t i t u ­lat din capu l locului , „Şcoala română"' , în p r i m a ser ie (1893) a Moftului ro­mân, e r a a ş a d a r pusă la i n d e x o ten­din ţă g e n e r a l ă a î n v ă ţ ă m â n t u l u i n o s ­t ru . Ci t i tor i i , în b u n ă p a r t e , s 'au m u l ­ţ u m i t să î n ţ e l eagă sa t i r a i nd iv idua l ă , concre t iza tă î n t r ' u n p e d a g o g absolu t , de pes t e m u n ţ i . I a r a rde l en i i s 'au a r ă ­ta t deosebi t de s imţ i to r i fa ţă cu a l e g e ­rea u n u i coprovincia l , ca t oa t e sp i r i ­t e le ser ioase , p u ţ i n d i spuse la g l u m ă şi cu to tu l n e d e p r i n s e cu au to i ron ia . P r i n t r ' u n s i logism al logicei afect ive, ei au v ă z u t în ş f ichiu i rea u n u i a r ­delean, o ofensă a d u s ă provincie i în t reg i . Ca şi în v r e m e a c a m p a ­nii lor lui Maiorescu , î m p o t r i v a a r ­de leni lor e t imologiş t i şi cu î n r â u r i r i lexicale g e r m a n i c e , a i n t r a t în mi şca re suscep t ib i l i t a t ea locală, a d u l m e c â n d tn Carag ia le un d u ş m a n . Ca a t a r e , l i t e r a ­t u r a sa n 'a p ă t r u n s p r e a a d â n c în ţ i ­n u t u r i l e de p e s t e m u n ţ i , n e r e c o m a n -d â n d u - s e d e a l t ă p a r t e , p r i n v r eo l a ­t u r ă ac t ivă , pozi t ivă, u t i l i t a ră . Nega t i ­v i smul ei g e n e r a l n u p u t e a fi s impa t i c n a t u r i l o r apostol ice , de dincolo, i a r n e ­ga t i v i smu l special , cu „ c a l u m n i a t u l " pedagog abso lu t , coaliza î m p o t r i v ă - i o r ez i s t en ţ ă reg iona lă , mocn i tă . P r i n as­pec tu l special al r id icul izăr i i lu i M a ­r iu Chicoş Ros togan , p r iv i t n u m a i şi n u m a i ca a rde l ean , Ca rag ia l e şi-a în­s t r ă i n a t une l e s impa t i i t r a n s c a r p a t i c e şi ş i -a înch i s calea p ă t r u n d e r i i sale, în A r d e a l u l care- i sol ic i tase c â n d v a cola­bo ra r ea (la Familia, d in Orad ia~Mare , s 'au pub l i ca t câ teva p roduce r i şi r e ­p roduce r i d in sc r ie r i le sa le şi i s'a fă­cut a tmos fe r ă b u n ă , p e v r e m e a p r i m e ­lor lui n e î n ţ e l e g e r i cu A c a d e m i a R o ­mână) ,

I, SLAVICI Carag ia l e n u e ra însă s t ă p â n i t a e

v reo p o r n i r e a n u m e î m p o t r i v a a r d e l e ­nilor, î n t r e ţ i n â n d re la ţ i i p r i e t e n e ş t i cu ma i m u l ţ i scr i i tor i de pes te m u n ţ i , s t a ­bi l i ţ i în Rega t . Astfel , d in t i m p u l co ­l aboră r i i sale la Timpul, p ă s t r a s e ra ­p o r t u r i cord ia le cu I. S lavic i şi cu Sc i -p ione I. Bădescu , g a z e t a r u l ş i - p o e t u l , l ipsi t de va loa r e deosebi tă . Es te d r e p t că Slavici , f ire u r suză , de mora l i s t , n u p r iv i se cu deosebi tă s impa t i e , p r i m a r e p r e z e n t a ţ i e a Nopţii furtunoase, în cronica de la Timpul, s e m n a t ă cu i n i ­ţ ia le le sa le . C â n d i s'a j u c a t d r a m a is­torică, Gaspar Graziani, la T e a t r u l N a ­ţ ional din B u c u r e ş t i , a af la t de la A. C h i b i c i - R â v n e a n u , de p leca rea lui Ca­rag ia le , d u p ă ac tu l al IV- lea ; da r T i tu Maiorescu îşi a r ă t a s e o r ez i s t en ţ ă infe­r ioară , s t r e c u r â n d u - s e a fa ră , m a i din v r e m e . (Studii şi documente literare, Junimea, I I I . scris , de la 29 F e v r u a r i e 1888). P â n ă în u l t ime le - i zile, Slavici a r ă m a s î n c r e d i n ţ a t că t r i bu l a ţ i i l e p ie ­sei sale , în doi an i î n a i n t e de r e p r e ­zen ta ţ i e , se d a t o r i s e r ă lui Ca rag i a l e : „ A d e v ă r u l era , că î n t r e a g a u r zea l ă e ra p o r n i t ă de la b u n u l m e u p r i e t e n I. L. Caragia l i , i a r Mi t ică O lănescu n u e ra decâ t unea l t ă , p o a t e i n c o n ş t i e n t ă " . (în­chisorile mele, 1921, pag . 16).

C â n d ed i to ru l C. Sfe tea s'a h o t ă r î t să p u n ă la c o n t r i b u ţ i e cap i ta l , ca să scoată o „foaie ilustrată pentru fami­

l ie", în felul r e v i s t e i - m a g a z i n „Die G a r t e n l a u b e " , Ca rag i a l e s'a a l ip i t de doi a rde l en i : de Slavic i şi de Coşbuc . Aşa a a p ă r u t „ V a t r a " . D i n t r ' u n bi let , c o m p u s de Carag ia le , se v e d e c u m a a p e l a t la Slavici , p o a t e d u p ă ce se î n ­ţe lesese cu cei lal ţ i .

Dragă Slavici, Vrei să ne întâlnim într'o zi împreu­

nă cu Coşbuc şi cu Sfetea librarul, pentru ca să vorbim despre o afacere care desigur te-ar interesa ?

Dacă vrei, anunţă-mă Ţ/rin o cartei poştală când ai fi liber î n t r ' o s ea ră şi în ce loc ar fi mai bine să ne întâlnim. Se 'nţelege că îmi vei hotărî aceasta cu trei patru zile înainte ca să ö pot comunica şi celorlaţi.

S a l u t C A R A G I A L E

L u n i 27 Oct. 1893. (c. p . înch i să : D o m n u l e Ion Slavic i

la I n s t i t u t u l Man l iu , Calea Moşi lor 120, Loco, ined i tă , î n p ă s t r a r e a d-lui prof. Sca r l a t S t r u ţ e a n u ; Vatra a p a r e la 1 I a n u a r i e 1894).

Sc r i indu- ş i amin t i r i l e , Slavici n ' a l ă ­sat să t r eacă n imic d in ne în ţ e l ege r i l e d i n t r e el şi Carag ia le , fie de o rd in pe r ­sonal , fie de idei . Via ţa ii r e z e r v a s e a-t â t ea nep l ăce r i şi soc ie ta tea r o m â n e a s ­că, cu a l că tu i r ea ei, a t â t e a sufe r in ţe , î ncâ t p â n ă la u r m ă „ c i n i s m u l " lu i Ca­rag ia le i s'a p ă r u t că n u e ra n e î n ­d r e p t ă ţ i t .

SCIPIONE I. B Ă D E S C U Cât p r i v e ş t e pe Sc ip ione I. Bădescu ,

a că ru i ex i s t en ţ ă s'a scurs , obscură , în p rov inc ie , el a a v u t p r i l e ju l să v e r i ­fice norocos, s e n t i m e n t u l de c a m a r a ­der ie , foar te desvo l t a t la Carag ia le . P e când conducea Curierul român (1886-190 4 ) , la Botoşani , î n t r ' u n z ia r n a t i o ­n a l - l i b e r a l d in local i ta te , „Botoşan i i " , a a p ă r u t o no t i ţ ă („Scipione co labora -t a r " , s e m n a t ă Geo), în ca re se lua în râs a f i rma ţ i a lui Sc ip ione Bădescu , că ar fi fost co l abo ra to ru l lui Eminescu şi Carag ia le . Ba ch ia r se p r e t i ndea , că la î n t r e b a r e a scr isă ce i s'a p u s lui Carag ia le , dacă a f i rma ţ i a aceas ta es te a d e v ă r a t ă , el a r fi r ă s p u n s că Sc ip ione făcea co rec tu r i la Timpul, d a r că e ra „un t ip r idicol în cel m a i îna l t g r a d " şi că de la el ar fi î m p r u m u t a t d r a ­m a t u r g u l „ m u l t e t r ă s ă t u r i ca ragh ioase p e n t r u t i pu r i l e d in comed i i l e " sale, „ c u m e pub l i c i s tu l Rică V e n t u r i a n u " d in „O n o a p t e fu r t unoasă" . Bădescu , care pub l i case de c u r â n d în foileton, dă r i de s e a m ă favorab i le desp re r e ­vis ta is tor ică a lui Carag ia le , „100 de an i " , i-a c e r u t (ser. ined i tă , Botoşani , 12 F e b r . 1899), să dea o d e s m i n ţ i r e , în ca re să prec izeze că-şi a m i n t e ş t e de v r e m e a ferici tă , de la 1880-1881, când au co labora t în r edac ţ i a „ T i m p u l u i " . Sc r i soa rea lui Ca rag ia l e (O preţioasă surpriză, în Curierul român de la 18 F e v r u a r i e 1899) r e a m i n t e ş t e ace le „ s c u m p e t i m p u r i t r e c u t e de la „ T i m ­p u l " , — când s t r ă lucea pe scena t i n e ­r e t u l u i b u c u r e ş t e a n ce l eb ru l t r io E m i -n e s c u - B ă d e s c u - C a r a g i a l e , — când g â n ­deam, s p e r a m şi r â d e a m , î m p r e u n ă , aşa de m u l t !" Cu c o r d i a l i t a t e a ^ ob i ş ­nu i tă , Carag ia le îl n u m e ş t e pe B ă d e s ­cu „vech iu l m e u dascăl în pub l ic i s t i că" şi c a m a r a d e r i a lor, „ m a i b ine de d o u ă ­zeci şi cinci de an i d e d r agos t e n e s t r ă ­m u t a t ă " .

G. COŞBUC

Spi r i t nega t iv i s t , n u p r e a d i spus să a d m i r e , Ca rag ia l e e ra to tuş i u n n e ţ ă r ­m u r i t a d m i r a t o r al lui Coşbuc . D i n ­t r ' u n ar t icol , de d-ni i Mi rcea R ă d u l e s -cu şi E r n e ş t E n e (Flacăra , I, 7, 1911), il v e d e m pe a u t o r u l Scrisorii pierdute, cit ind ex ta t i c , la d. Miha i l D r a g o m i -rescu acasă, d in ve r su r i l e lui Coşbuc .

C a t r e n u l de m a i jos : D e p a r t e de s t r â m b e l e m a l u r i C o r a b i a ' n g o a n ă t recea , C â n t a u desp ica te le va lu r i , C â n t a u şi m a t r o z i i p e ea.

il mişca p â n ă la l ac r imi . „S imţ i ţ i voi, mă , câ tă a r t ă , câ tă s im­

ţ i re e în v e r s u r i l e aces tea ?" De la fiul său, Luca , ş t im că „ m a ­

rea lui a d m i r a ţ i e r e c ă d e a a s u p r a lui Coşbuc" . S e a r a la l ampă , îl c i tea în famil ie , „cu g lasu l lui s igur , p l in de ne spuse in f l ex iun i p e n t r u d iverse le n u a n ţ e p e car i le e x p r i m a p o e t u l " . Mai ales , îi p l ăceau poezi i le epice d in C o ş -

buc, deoarece , s t r u c t u r a l , n ' a v e a a d e ­r e n ţ ă ia l i r i sm.

Carag ia l e îşi s t r ă m u t a s e cons ide ra ­ţia fa ţă de operă , în d ragos t e p e n t r u omul , m a i adesea t ăcu t , închis în s ine, c a r e şi î n a i n t e a u n u i p a h a r de vin, nu-ş i p r ea des lega l imba . C â n d A c a d e ­mia R o m â n ă i-a c inst i t cu un m a r e p r e m i u , o p e r a de t r a d u c ă t o r şi c â n d e v e n i m e n t u l a a t r a s s ă r b ă t o r i r e a lui Coşbuc, Ca rag ia l e a t r e c u t pes te n e c a -

I. L. Caragiale

zur i l e lui , cu in s t i t u ţ i a şi a l ua t cu­v â n t u l , fe l ic i tând-o pe ea şi p e H a s -deu, r a p o r t o r u l care-1 m a l t r a t a s e , a l ­t ăda t ă . (Opere, V pag . 477-478).

AUREL C. POPOVICI Din v r e m e a co laborăr i i la Ziua lui

G. P a n u , se l eagă cunoş t in ţ a lui C a r a ­g ia le cu A u r e l C. Popovic i . De la v i i ­to ru l doc t r i na r al S t a t e lo r -Un i t e a le A u s t r i e i - M a r i a cules in fo rmaţ i i l e sale, cu p r i v i r e la a c ţ i unea lui Bro te , p e n ­t r u c o m p u n e r e a m i n u n a t u l u i r e p o r t a j , „Din cul isele ches t iun i i n a ţ i o n a l e " .

D u p ă 15 ani de la aces te e v e n i m e n t e , Ca rag ia l e îi scr ie de la B e r l i n (6/19 Apr i l i e 1911) :

„ F r a t e Aure l iu , î n 1896, în z i a ru l „Z iua" , p e care-1 d i r i ja fie i e r t a t u l P a n u . . . ai pub l i ca t tu o sc r i soare p r i ­v i toa re la m a c h i n a ţ i u n i l e Compan ie i B r o ţ e - M a n g r a ; î n u r m a acele i scrisori , a m p u b l i c a t şi eu, d u p ă ind ica ţ iun i l e ta le , to t în „Z iua" , şi apoi în b r o ş u r ă sepa ra t ă , „Cul ise le ches t iun i i n a ţ i o ­n a l e " .

Dacă ţi-e posibil , rogu- t e , t r i m i t e - m i cât se poa t e m a i deg rabă , cu indicarea precisă a numărului z i a ru lu i şi a zilei când a a p ă r u t , t e x t u l î n t r eg , strict exact al acele i scrisori , p r e c u m a s e m e ­nea , şi orice notă de i n t r o d u c e r e sau c o m e n t a r i u din p a r t e a redac ţ iuni i . . . A ş ­t ep t cu m a r e n e r ă b d a r e r ă s p u n s u l t ău , c a r e m ' a r a ju t a m u l t la o l u c r a r e p e care t r e b u e s'o fac p e n t r u „ R o m â n u l " (misiva, în a r h i v a F u n d a ţ i e i p e n t r u L i ­t e r a t u r ă şi A r t ă „Rege le Caro l П") .

D. HORIA P E T R A - P E T R E S C U

L a Lipsea, t â n ă r u l Hor i a P e t r a - P e -t rescu , d o c t o r a n d în l i t e re , îşi a lege ca sub iec t de teză d e doc tora t , la s e m i ­n a r u l de filologie r oman ică , al lu i W e y -gand , ope ra lui Carag ia le . Ca rag ia l e îi t r i m i t e cu aces t p r i l e j , m a i vech iu lu i său cunoscu t , N . P e t r a - P e t r e s c u , t a t ă ­lui , o scr i soare , în t e r m e n i b ă t r â n e ş t i , de o a leasă onc tuoz i t a t e .

„De a t â t a v r e m e n u n e - a m văzut , u n u l de a l t u l n u ş t i a m n imica ; d a r ia tă că, de c u r â n d , a m a v u t ne spusa p l ă ­cere să t e r evăz la Lipsea, în f r u m o a s a a r ă t a r e a u n u i j u n e de douăzec i de an i . Să vă t r ă i a scă Hor ia , f lăcăul dv., c a r e mi -a făcut o e x c e l e n t ă impre s i e !

Cu m u l t ă b u c u r i e a m cons t a t a t la d â n s u l o vie in te l igen ţă , l u m i n a t ă p r i n -t r ' o l e c t u r ă de ja va s t ă la v â r s t a lui , apoi d ragos t e p e n t r u c u l t u r a îna l t ă , o-ne s t i t a t e în a p u c ă t u r i l e m e n t a l e şi o e n t u z i a s t ă a r d o a r e j u v e n i l ă p e n t r u cauze le m a r i . P e l ângă aces tea , j u n e l e n o s t r u a r e foar te s ă n ă t o a s e v e d e r i m o ­ra le şi o p u r t a r e v r e d n i c ă de l a u d ă în socie ta te . F ă r ă p r e t e n ţ i e nepo t r iv i t ă , f ă ră acea d i sp lăcu tă afecţ ie aşa d e co­m u n ă la t iner i i d in z iua de as tăzi , t o ­tuşi , f ă ră s tângăc ie , deşi cu o n u a n ţ ă d i sc re tă de m o d e s t i e şi cu acel b i n e ­c u v â n t a t d a r de a roşi . ca re sade a t â t de b i n e la douăzec i de ani , Hor i a se vede n u m a i d e c â t a fi b u n copil de oa­m e n i bun i . E u n t â n ă r desăvârş i t , ca -r e - ţ i va p u r t a cu onoa re n u m e l e şi va fi o podoabă a socie tă ţ i i n o a s t r e r o m â ­neş t i .

Aşa, a m r ă m a s î n c â n t a t de dânsu l şi încă oda t ă vă zic: să vă t r ă iască flă­căul , să vă b u c u r a ţ i a n i î n d e l u n g a ţ i de succese le la ca re es te men i t , să- i să ­r u t a ţ i c u n u n i i l e şi să - i " b i n e c u v â n t a ţ i u r m a ş i i !..." (din 1906. ined i tă , în p ă s ­t r a r e a d- lui Hor ia P e t r a - P e t r e s c u ) .

L a u n ches t iona r al s tud iosu lu i ce r ­cetă tor , Ca rag ia l e nu-ş i m a i a m i n t e ş t e la câ te r ev i s t e si z ia re a colabora t , ,',şi iscăli t şi ne i scă l i t " .

„Eu, când a m î n c e p u t a scrie, n u m ' a m g â n d i t că a r e să vie 'n o v r e m e d e p ă r t a t ă a t â t a onoa re p e n t r u mine , să se i n t e re seze c ineva de aşa a m ă n u n t e a le vie ţ i i m e l e de m e s e r i a ş ; n u m i - a d a t p r i n cap să ţ in zi cu zi socoteala de da t a şi de n a t u r a l u c r ă r i l o r me le , de î m p r e i u r ă r i l e în ca re l e - a m p r o d u s şi de locul u n d e s 'au p u b l i c a t " .

L a d r e p t vo rb ind , n u d in l ipsă de m e ­m o r i e se t r a g e acest r ă s p u n s , ci d in d o ­r i n ţ a secre tă , a a r t i s tu lu i , de a n u se s co rmon i p r i n î nce rcă r i l e lui de t i n e ­re ţe , în care el n u s 'ar m a i r e c u n o a ş t e bucuros . Cu aceeaş i a l că tu i r e de ar t i s t , refuză d a t e d e s p r e famil ia sa, i n v o c â n d însă m o d e s t e s c rupu le , de m i c - b u r g b e z , care disociază a r t a de p r o d u c ă t o r u l ei.

„Câ t d e s p r e aceas ta (ches t iune , n. n.), r e f e r i t oa re la famil ia mea , m ă r t u r i s e s c că n u 'n ţe leg . C e - a r e aface famil ia m e a , ca re n u e nobi l ia ră , cu opere le m e ' e ? Şi eu socotesc că d- ta d e s p r e aces te o-p e r e v r e i să faci u n s t u d i u cr i t ic de l i t e r a t u r ă si a r t ă — ia r n u desn re u m i l a m e a fami l ie v r e u n u l e ra ld j c" ( W i l m e r s ­dorf, Ber l in , 10/23 Oct. 1906. inedită,) . . .

L a î n d e m n u l t â n ă r u l u i său amic , îi t r i m i t e la 12 D e c e m v r i e , p e n t r u n u m ă ­r u l de s ă r b ă t o r i al Tribunei d in A r a d (23 D e c e m v r i e 1906), u n „ C â n t e c s t u ­d e n ţ e s c " , s e m n a t L.(uca), cu d o r i n ţ a să i se p ă s t r e z e „ p u n c t u a ţ i a şi, de e p o ­sibil, şi o r togra f ia" . P e n t r u p l ăce rea lui Zar i fopol , Ca rag ia l e comun ică a c e s ­tu i a o v a r i a n t ă ros togănească , d i a l ec ­ta lă , i nconvenab i l ă în foaia a r d e l e n e a ­scă (cf. Opere, IV, textul tipărit, la pag. 343 şi variantele la pag. 451 ) .

In a n u l u r m ă t o r , d. Hor ia P e t r a - P e ­t r e scu p r e z i n t ă c i t i tor i lor „ T r i b u n e i " p e Ion Luca Caragiale vntim (7 /20 Iu l ie

Outputon: m<vkpkk~ me <*? tyti*> h,bcfá»,:

- Ót -üb* ***** J t e t a f r W < ? / t»i tràrf; BtíJio-

începutul şi semnătura scrisorii lui Vasile Gohlis

'leAc-fjuä- àe cttàvhdbcr 'qhi&rck

Ußt fyr (kt &>ЖиА. fabulé •

hu-<h -fié!- ерфм W ta* & W(*r o *W°*re

Serisoarea lui Caragial*

1907, s u b p s e u d o n i m u l I l ié M a r i n ) ; la s fârş i tu l a r t i co lu lu i , ca re e u n foar te i n t e r e s a n t r e p o r t a j , sc r ie : „E de І і щ а să m a i a d a u g d e s p r e d ragos t ea cea m a r e p e care o a r e p e n t r u noi, t r ans i l vănen i i , car i a v e m c a r a c t e r e şi conv inge r i " .

A l t ă d a t ă , f ăgădueş t e „ceva de ocazie p e n t r u jub i l eu l b ă t r â n e i decane a p r e ­sei r o m â n e " , Gazeta Transilvaniei, i n ­t r a t ă în al 71-lea an de ex i s t en tă , în 1908 (c. p . i lustr . , 19 F e v r u a r i e 1908).

LA B U D A P E S T A

C ă t r e s fâ r ş i tu l a n u l u i 1910, p r o e c -t ează o r ev i s t ă l i t e r a r ă şi îi d e s e m n e a ­ză coper t a :

Momente libere (Pub l ica ţ i e l i t e r a r ă . A p a r e d in două 'n două dun: iniei . P e n t r u tot ce p r i ve ş t e r edac ţ i a r ă s p u n d e d. I. L. Caragia le )

N u m . 1. B u d a p e s t a Tipograf ia D. B i r ă u ţ i u VII , I s t v a n u t 11 1910. Fac - s imi lu l în R a m p a , 27 Sept . 1912,

la a r t i co lu l d- lu i L. P a u k e r o w : Cara­giale voia să scoată o revistă).

G â n d u l aceste i î n j g h e b ă r i i - a ven i t lui Ca rag ia l e d u p ă două vizi te f ăcu te s t u ­den ţ i l o r r o m â n i de là B u d a p e s t a . Oda tă , i-a ce rce t a t pe n e a ş t e p t a t e , la sed iu l lor, în cu r su l luni i Apr i l i e 1909, іэг a doua oa ră , d u p ă ce-şi ves t i se sosi rea p r i n t r ' o t e l e g r a m ă , în N o e m v r i e , anul u r m ă t o r . A t u n c i „se a d u n a s e r ă aşa în p r i p ă v r e - o 60—70 de t i n e r i " (Lupta, B u d a p e s t a , 3 0 . X I / 1 3 . X I I 1910). C a r a ­gia le p e t r e c u s e la B u d a p e s t a pe Cella De l av rancea , d e s p r e care le-a spus că e u n geniu , u n f enomen . P e s tuden ţ i , i-a î n d e m n a t să n u facă poli t ică. „ E u n u sun t p r e o c u p a t de l up t e l e voas t r e , eu p r ivesc de d e p a r t e " . De a semenea , le-a m a i r e c o m a n d a t să-şi pă s t r eze t i ­ne re ţ ea , să n u fie pes imiş t i , să c r eadă în D u m n e z e u şi să-şi facă da tor ia . L ° - a vo rb i t în pi lde , m o t i v â n d u - ş i l imba iu l , p r i n nevoia economie i de t i m p şi j u s -t i f icându-1 re to r iceş te , ca , . î n t r ebu in ­ţ a r e a p las t ic i tă ţ i i în o r a to r i e " . C â n d t i ­ner i i au i n tona t c â n t e c u l „ P e - a l nos t ru s teag" , Ca rag i a l e a dec l a r a t că-1 p r e ­feră i m n u l u i „ D e ş t e a p t ă - t e R o m â n e " , care es te p r ea t ângu i to r . Cu acest p r i ­le j , ş i-a desvo l t a t c â t e v a c o n s i d e r e n t e c o n t r a p o p o r a n i s m u l u i , deosebi t de p r e ­ţ ioase, de oa rece p â n ă a t u n c i se c a m a b ţ i n u s e de a-şi rost i ave r s iunea .

„Mă, de -acu să n u m a i cân ta ţ i pe ţ ă ­r a n cu p le t e l e lung i şi cu f lue ru l de c io­b a n pe buze . Azi f lueră t r e n u . Să faceţi pe ţ ă r a n i u n popor la n ivou {nivel. n. n.) eu ropean . Să n u m a i cân ta ţ i opinca a ; a m u r d a r ă . S'o cu ră ţ i ţ i şi să- i soă la ţ i p i -c ioru şi să- i da ţ i opinci noi. S c u r t ! S ă n u n e m a i t â n g u i m ! S c u r t ! Să î n v ă ­ţ ă m cân tece d 'as tea , mă , şi să f im oa ­m e n i i fapte lor . . . "

P r e l u n g i n d u - ş i ş ede rea p r i n t r e t iner i , p â n ă t â rz iu noap tea , Ca rag ia l e şi i-a câş t igat , aşa c u m cucer i se s t u d e n ţ i m e a r o m â n ă delà Be r l i n şi M ü n c h e n , p r i n v a r i e t a t e a şi bogă ţ ia c u v â n t u l u i său . Cu cât î n a i n t a în vâ r s t ă , s imţea m a i m u l t p r e ţ u l t i ne re ţ i i şi d r agos t e de t i ­n e r i m e , în al cărei po ten ţ i a l d e î n s u ­şiri se înc redea . De aceea, le^a spus s t uden ţ i l o r d in B u d a p e s t a , cu o d r a ­gos te p ă r i n t e a s c ă : „Voi toţ i sun te ţ i co­piii mei , ai lu i n e n e a I ancu" . L a o l ună d u p ă aceas tă vizi tă, s t uden ţ i i şi s t u d e n ­te le , a d u n a t e în s e r a t ă corală , i -au t r i ­mis o c. p . (20 Dec. 1910), a m i n t i n d u - i deviza : , ,Pe-al n o s t r u s teag e scris u n i r e " şi a s igu rându -1 că se gândesc la m a e s t r u l lor şi-1 a ş t eap tă cu n e r ă b d a r e ; u r m e a z ă v r eo cincizeci de s e m n ă t u r i .

In v e d e r e a scoater i i rev is te i , cu d. D. B i r ă u ţ i u . t ipograf şi d i r ec to ru l foii „ P o p o r u l r o m â n " , îl consu l tă pe d. H o ­r ia P e t r a - P e t r e s c u , p u n â n d u - i aces te î n t r e b ă r i :

„ 1 . O a r e pub l i cu l c i t i tor d in A r d e a l şi d in U n g a r i a a r p r i m i b u c u r o s şi a r cons idera ca b i n e v e n i t ă p e n t r u c u l t u r a n o a s t r ă o r ev i s t ă strict-literară, de a că ­re i ones t i t a t e p ro fes iona lă să g a r a n t e z eu, cu s e m n ă t u r a mea , ca D i r e c t o r şî co l abora to r ?

2. A ş î n t â m p i n a de u n d e v a î m p o t r i ­vir i , dacă n u ch ia r an imos i t ă ţ i , car i s ă - m i zădă rn i cească î n t r e p r i n d e r e a , p a -r a l i z â n d u - m i p o r n i r e a la l u c r u ?

3. M'aş p u t e a bizui pe co l abo ra rea D- t a l e din când în când, şi car i a r fi condi ţ i i le d - t a l e p e n t r u aceas ta ?" (scri­soare inedi tă . 1/14 Ian . 1911).

Din ar t icolul d- lu i L . P a u k e r o w , se vede că B i rău ţ iu , la î n c e t a r e a LunteJ, în D e c e m v r i e 1910, s'a g â n d i t să scoată ,,o r ev i s t ă i l u s t r a t ă şi l i t e ra ră , ief t ină şi b u n ă " şi i-a p r o p u s lui Ca rag ia l e con ­d u c e r e a ei. Aces ta îl i nv i t ă la Be r l i n (ser. de la 2 I an 1911), ca să e x a m i n e z e luc ru l , cu se r ioz i ta tea c e r u t ă de v â r s t a sa, ca re n u - i m a i î n g ă d u e e x p e r i e n ţ e r i sca te . Rev i s t a avea să fie b i l una ră , cu co l abo ra rea scr i i tor i lor : Coşbuc, V l a h u -ţă, D e l a v r a n c e a . Slavici , Goga, Lucac i , Iosif, Bră t e scu -Voineş t i , A g â r b i c e a n u , Hor ia P e t r a - P e t r e s c u si a sc r i i toare lor Mar i a C u n ţ a n , Viora din B iho r şi H o r -t ense P a g u b ă . Carag ia l e a l ă t u r ă u n ches t ionar , cu p r iv i r e la t i r a i , cos tu l t i p a r u l u i şi al hâ r t i e i , exped i ţ i a , c â ş t i ­gu l cuven i t ed i to ru lu i , î m p ă r ţ i r e a c â ş ­t igu lu i , co l abo ra rea lui L iv iu P o p e s c u şi a d- lui L. P a u k e r o w şi e v e n t u n l a con t r i bu ţ i e a s t u d e n ţ i l o r r o m â n i din B u d a p e s t a . B i r ă u ţ i u r ă s p u n d e că t i r a i u l ar ft de 5000 e x e m p l a r e , din c a r e 3000

(Urmare în pag. ultimă)

Page 4: IIIUIUI - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/.../18954/1/BCUCLUJ_FP_486684_1939_048_0034.pdf · unei întâmplări, vilne marea spovedanie. Atunci el se demas

4 UNIVERSUL LITERAR 26 August 1939

C a r t e a s t r ă i n a

LES LEPREUSES STILUL R O M Â N E S C

ii

roman de Henri de Montherlant -Pa ra f razând un m o t t o af lă tor p e toa te

căr ţ i l e lui E d g a r W a l a c e p u t e m s p u n e în l e g ă t u r ă cu o p e r a a u t o r u l u i c ic lului Les j e u n e e s fil les: este exclus .să nu fii captivat de Henri de Montherlant.

R a r es te da t c i t i to ru lu i să găsească o l ec tu ră m a i p l ă c u t ă decâ t cea ofer i tă de r o m a n e l e lui M o n t h e r l a n t . A s t ­fel se exp l i că p e n t r u c e aces t a u t o r câ ş ­t igă d in zi în zi u n n u m ă r m a i m a r e d e a d m i r a t o r i .

Să n e r e a m i n t i m p e n u l t i m a lui ca r t e : L'équinoxe de Septembre, a t â t de luc idă şi de caus t ică . V â l v a p r o d u s ă şi î n c ă p ă ţ â n a r e a a u t o r u l u i de a p r e ­zen ta pub l i cu lu i ch i a r ceeace ed i to ru l c rezuse de cuv i in ţă să î n l ă t u r e d in m o ­t ive pol i t ice , p u b l i c â n d pasagi i le în Nouvelle revue française, v io len ţa to­n u l u i î n t r e b u i n ţ a t şi logica s t r â n s ă a a r g u m e n t a ţ i e i , i a t ă ca rac te r i s t i ce o a r e ­cum a le lui M o n t h e r l a n t .

C o m b a t i v şi i ronic, m e r e u p r e o c u p a t de r id i cu l i za rea s i tua ţ i i lo r a b s u r d e , p o ­lemis t cu r a r e cal i tă ţ i , n e p ă s ă t o r la ceeace a r p u t e a s p u n e l u m e a , h o t ă r î t î n ­t r 'o v io l en ţ ă specific gal ică, sp i r i t ua l şi fin, p ă t r u n z ă t o r , l a t i n de as tă da tă , H e n r i de M o n t h e r l a n t , d u p ă apa r i ţ i a a m i n t i t u l u i E q u i n o c ţ i u de S e p t e m b r i e , a p r e g ă t i t cu a r d o a r e u l t i m u l v o l u m din ciclul Les jeunes filles, ca re a a p ă ­r u t în Iun i e cu ren t , pe de -o p a r t e , in m a r e m ă s u r ă , c o n t i n u â n d ce rce t a r ea î n ­t r e p r i n s ă în p r i m e l e t r e i v o l u m e , p e de al ta, şi o a r e c u m secunda r , î n d r e p t â n d ace şi a luzi i sub t i l e î m p o t r i v a p o p o r u ­lui pe care des igu r îl i ubeş t e f i ind f r an ­cez, da r şi îl a t acă cu v io len ţă , n e i e r -t â n d u - i g reşe l i le şi defecte le ce- i p r e j u ­diciază fa ima, g lor ia şi p u t e r e a .

D u ş m a n al femei lor , d u ş m a n al lui însuşi , f i indcă M o n t h e r l a n t es te ex ­t r e m de i m p a r ţ i a l şi nu - ş i c r u ţ ă defec­tele , es te şi n e î n d u r a t cu n e a m u l pe ca re îl iubeş te , f i indcă îl i ubeş te .

I a t ă t r e i concluzi i la ca re se a j u n g e d u p ă t e r m i n a r e a c ic lului Les jeunes jilles.

Tipu l e rou lu i p r inc ipa l es te Costa, P i e r r e Costa, deven i t în u l t ime le r o m a ­ne Costa ls d in cauza u n u i i nc iden t cu un n u m i t Costa ca r e s 'a c r ezu t vizat . Nu p u t e m preciza p â n ă u n d e aces ta r e ­p rez in t ă pe a u t o r şi de u n d e se d i fe­ren ţ iază . C e r t es te că l e g ă t u r a d i n t r e ei doi es te m u l t m a i m a r e şi m a i p e r ­fectă, decâ t în g e n e r a l î n t r e au to r i şi eroii lor. O s p u n e m aceas ta fă ră nicio ez i ta re , f i indcă o d o v e d e ş t e u n u l din defecte le , dacă se p o a t e n u m i defect , al s t i lu lu i lui M o n t h e r l a n t , r e t o r i s m u l .

Ex i s t ă o a t â t a a s e m ă n a r e , o a t â t a

i d e n t i t a t e d e g â n d i r e , î n t r e Costa ls când g â n d e ş t e el în suş i şi a u t o r c â n d i n t r ă i n t i r u l p o v e s u r e i s p r e a-şi d a p ă r e r i pe r sona l e , încâ t n u p u t e m să n u r a s t r a n g e m a s u p r a a u t o r u l u i i m p r e s i a ce ne -o iasă e rou l .

A r e p ă r ţ i urate î n c a r a c t e r u l său, Cosuais. u a c ă p r i v i m î n t r e g ciclul, s a r p ă r e a u n t ip josnic , t r iv ia l , p r e a r ă u p e n t r u a fi scuzat , şi exp l i ca ţ i a p a r e că îi a t e n u i a z ă condui ta , / u e n u ă r n e i svo-răsc a m c o n v i n g e r e a câ t eoda t ă r e a l i ­t a t e , c â t eoda t ă e x a g e r a t ă , că to ţ i oa ­m e n i i s u n t infer ior i , şi e sen ţ i a l p e n t r u p rec i za rea t i pu lu i , fără ca eroul Costals să fie cuiva superior s au d in c o n v i n g e ­rea că femei le s u n t p l i n e de c u s u r u r i , ce a t r a g t i r e sc t r a t a m e n t u l ce li se dă . L a cap i to lu l aces ta v io len ţa dev ine u n e ­ori umi l i t oa r e , zd rob i t oa r e .

Ero ine le s u n t două : S o l a n g e D a u d i l -la t şi A n d r é e H a q u e b a u t . Ma i s u n t î n r o m a n şi a l t e i e m e i , cu ro lu r i u n e o r i i m p o r t a n t e , t oa t e însă se r e d u c , la s i â r -şit, ia u n a s i n g u r ă l u a t ă d r e p t c a r a c t e ­rist ică, la A n a r e e H a q u e b a u t .

L a v é r i t é éc la ta i t : t o u t e s les f e m m e s é t a i e n t A n d r é e H a q u e b a u t . A n d r é e H a ­q u e b a u t appa ra i s s a i t t e l l e u n e so r t e de g i g a n t e s q u e idole — p l u s g r a n d e q u e n a t u r e , c o m m e l ' A t h e n a de P h i ­dias, et , c o m m e elle, à la fois e f f r ayan te ridicule e t g r a n d i o s e — fai te d e t ou t le sexe , de m i l l i a r d s et d e mi l l i a rd s de p e r s o n n e s d u sexe qu i v e n a i e n t s 'y e n g o u f r e r e t y r e s s o r t a i e n t avec tous l eu r s v isages . A n d r é e H a q u e b a u t é ta i t la femme.

P a s a g i u l es te edi f ica tor şi p u t e m î n ­l ă t u r â n d f ic ţ iuni le să n u m i m eroi i : U n M o n t h e r l a n t p u ţ i n t r a n s f o r m a t în fa ţa femeii în gene ra l , p e ca re o d i s -

p r e ţ u e ş t e . Din ce cauză? P a t r u v o l u m e t r a t e a z ă exp l ic i t c h e s t i u n e a aceas ta şi o concluzie s c u r t ă de c â t e v a pagin i , c o n c e n t r e a z ă ceeace s'a r ă s p â n d i t în s u b s t a n ţ a î n t r e g u l u i ciclu, p a r c ă sp r e a r ăbu fn i î n c ă o d a t ă î m p o t r i v a femeii , cu o p a t i m ă şi o v io l en ţă neob i şnu i t ă .

— L a f e m m e est t r o p i n f i r m e p o u r s u p p o r t e r la r ea l i t é : l a r ea l i t é es te p o u r el le u n e b l e s su re : D 'où les „refuges" : a m o u r , re l ig ion, supe r s t i t i on , m y t h o ­m a n i e , convenances , idéa l i sme . F a l ­sifié de f isage e t d u corps (à cause de son inf i rmi té ) , e l le n e se s en t à l 'aise q u e d a n s u n u n i v e r s falsifié.

Se obse rvă d i n pa sag iu ! c i ta t no t a de r ea l i sm s t r i n g e n t a lu i M o n t h e r l a n t în opozi ţ ie fă ră îndo ia lă cu mis t i c i t a t ea ca r e p e n t r u a l ţ i a u t o r i p a r e a fi o t e n ­d i n ţ ă a epocii ac tua le .

T o a t e aces tea îl s i tuează des igur în

de VICTOR POPESCU r â n d u l cr i t ic i lor m a i d e g r a b ă decâ t a l l i t e r a ţ i l o r f ăcând d i n M o n t h e r l a n t u n sc r i i to r de g e n u l m u l t g u s t a t al pamf l e tu lu i .

— L 'h i s to i r e d e l ' h u m a n i t é , depu i s Eve , es te l ' h i to i re des efforts fai ts p a r la f e m m e p o u r q u e l ' h o m m e soit a -

moindr i , e t d o u p e , afin qu ' i l d e v i e n n e son égal .

M o n t h e r l a n t es te f e r m conv ins pe p o ­ziţia lui , p r i v i n d femeia ca p e u n v i ­rus .

Mis t e ru l şi c ă ldu ra d ragos te i n u se î n t â lne sc t r a t a t e în ope ra lu i M o n t h e r ­lan t . Dece ? D i n nou n e p u t e m refer i la ce le p a t r u v o l u m e L e s jeunes filles. D e s p r i n s ă d in d ia logur i şi cons idera ţ i i mu l t i p l e , a r fi impos ib i l i t a t ea femei i de a se ap rop ia de iub i r ea p e c a r e o a ş ­t e a p t ă de la ea b ă r b a t u l . A r fi e x a g e ­r a r ea , î n c ă p ă ţ â n a r e a cu ca re o femeie v r ea să fie t o tu l î n fa ţa u n u i om, c â n d aces t l u c r u n u se poa te . A r fi p ros t i a femeii .

Concluzia la c a r e a j u n g e Costals , la s fâ rş i tu l v o l u m u l u i , es te concluz ia d e m n ă de u n „ c o u r e u r " de u l t i m a clasă.

î n c ă o a v e n t u r ă t e r m i n a t ă , to tu l es te î n r egu lă , v o m p o r n i la o n o u ă încer ­care . P o a t e m a i e x p e r i m e n t a ţ i , poa t e nu, esen ţ ia l n u m a i că t r e c u t u l es te d e ­f ini t iv închis cu t o a t e r ă n i l e suf le teş t i l ă s a t e în i n ima v r e u n e i femei .

Sp i r i t u l b ă r b a t u l u i n u se p o a t e opr i la a s e m e n e a mic imi . El, Costa ls în spe ţ ă va con t inua p r o b a b i l şi m a i d e ­p a r t e să-şi r e v e r s e sp i r i tu l , să def i ­nească rev i s t e le d e t e a t r u şi c inema, d r e p t m o d u r i m e t o d i c e d e a s e m n a l a pa r i z i en i lo r felul c u m îşi v o r p i e r d e t impu l , f i lmele a m e r i c a n e d r e p t p e r f e c ­ţ ie t ehn i că în se rv ic iu l c re ş t in i smulu i , că în orişice f emee es te în s t a r e l a t e n ­tă, o f emee de s t r a d ă ga t a să r enască .

Şi obse rva ţ i i , î n l e g ă t u r ă cu l i t e r a ­t u r a , ca

— Si j e p e n s e q u e l a r o m a n est u n g e n r e pé r imé; ' N o n m o n s i e u r , ce qu i es t p é r i m é , c 'est absence d u t a l en t , — şi d e s p r e F r a n ţ a lui .

— L a v ie f rança i se es t p a r c o u r u e sans cesse p a r les b ois.

S c â n t e e t o a r e , p l i nă de v e r v ă , c a r t ea u l t i m ă a m ciciül b e s j e u n e s t i l les , î n ­ch ide e u s i g u r a n ţ ă ca rac te r i s t i ca lui M o n t h e r l a n t , o a u t o c e r c e t a r e , o s i t u a r e a lui in c a a r u l vieyii ac iuare , p r i v i n d cu i m p a r ţ i a l i t a t e şi l u m e a şi p e el s p r e a p u n e în e v i d e n ţ ă sp i r i t u l o m u l u i şi r i t m u l ce n e încon joară .

Cronica muzicală

„TURANDOT" de Puccini, la castelul „San Giusto"

din Trieste M a r e a o rgan iza ţ i e i t a l i ană

a spec taco le lo r es t iva le în a e r l iber , în a v â n t u l i m p u ­n ă t o r a l ac t iv i t ă ţ e i t o t m a i e x t i n s e ce sus ţ ine , î n f ă p t u i n d o î n ă l ţ ă t o a r e o p e r ă de c u l t u ­ră p o p u l a r ă , i n i ţ i a t ă de Duce , c u p r i n d e , în r aza ac ţ iune i ei to t m a i largi , noi cen t r e , î n ­f i r ipează noi focare de v i a ţ ă a r t i s t ică , în tot c u p r i n s u l I -tal iei .

S u n t doi ani de când, în inc in ta cas te lu lu i , ,San G i u ­s t o " din Tr ies te , s'a a m e n a -

Franco Lo Giudice

j a t u n t e a t r u în ae r l iber , în foa r t e i sbu t i t e cond i ţ iun i . Şease mi i de locur i , î n m a j o ­r i t a t e în „ p a r t e r " u l , d i spus în e v a n t a l i u , i a r r e s t u l în p i ­to reş t i t r i b u n e aşeza te la fe ­l u r i t e înă l ţ imi , în ga ler i i le şi pe m e t e r e z e l e şi ba lcoane le de p i a t r ă a le ca s t e lu lu i .

P o d o a b ă a o r a şu lu i T r i e ­s te , cas te lu l S a n Gius to es te s i t u a t pe -o î n ă l ţ i m e d in cen ­t r u l o raşu lu i . R e s t a u r a t î n a-m ă n u n ţ i m e a c u m câ ţ iva ani , î n c o n j u r a t de p l an t a ţ i i d e c o ­ra t ive , de t e r a se cu la rg i p r i ­vel iş t i d e a l u n g u l ţ ă r m u l u i p i c t u r a l al Adr ia t i ce i , d e ­s e r v i t de s e r p e n t i n e as fa l ta ­te , de po tec i p r i n p a r c u r i

p r o a s p ă t t ă i a t e , de scăr i m o ­n u m e n t a l e , „ S a n G ius to" , p u n c t t u r i s t i c î n s e m n a t al T r i e s tu lu i , es te şi u n p e r m a ­n e n t m u z e u , iar , î n t i m p u l ver i i , o p e r ă s u b ce r deschis , cu o i m p o r t a n t ă s t ag iune . D o t a t şi cu o e x c e l e n t ă a c u ­st ică, t e a t r u l „ S a n G i u s t o " s'a a f i r m a t cu u n t e m e i a r t i ­stic ca re îi a s igu ră s t ag iune i l i r ice ce adăpos te ş t e , u n u l d in locur i l e de c inste , a le î n -t r ege i r e ţ e l e de r e p r e z e n t a ţ i i d e operă , ce b r ă z d e a z ă I ta l ia .

î n c r e d i n ţ a t ă d i r ec ţ iune i T e a t r u l u i Verd i , v a r a m u z i ­cală T r i e s t i nă a aces tu i an a p r e z e n t a t t r e i opere , f iecare de m a i m u l t e o r i : „Giocon-da" , d e Ponch ie l l i , „Rigo le t -to" , de V e r d i şi „ T u r a n d o t " , de Pucc in i . „ T u r a n d o t " es te u l t ima ope ră compusă d e Pucc in i . R ă m a s ă n e t e r m i n a ­tă, Pucc in i î n f r ân t f i ind de r ă u l ce-i r u i n a v ia ţa , î n a i n t e d e a p u t e a săvâ r ş i u l t i m e l e scene ale luc ră r i i , „ T u r a n ­d o t " a fost c o n t i n u a t ă d e F r a n c o Alfano, în ch ip cât m a i ap rop i a t pos ibi l de v e ­de r i l e şi ca rac te r i s t i ce le m u ­zicale a le m a e s t r u l u i şi câ t m a i în c o n c o r d a n ţ ă cu con­t e x t u l , dar , c u m e ra şi f iresc, fă ră a găsi ace le p e r o r a ţ i u n i f inale şi acea s t r ă l u c i r e p e care , de s igur , a u t o r u l le p ă ­s t r a înehe ie re i . F ă r ă d iscor­d a n ţ e , l u c r a t ă cu m ă e s t r i e , concluzia opere i a d u c e t o ­tuş i , oda t ă cu acea s t r â n g e r e d e i n i m ă ce înso ţeş t e g â n d u l opere i c u r m a t e în p l i nă a c ­ţ i u n e de su fe r in ţ a şi m o a r t e a a u t o r u l u i , o i m p r e s i e de p r u ­den ţă , de rezervă , de l aco­nism, în c o n t r i b u ţ i a lui F r a n c o Alfano, deşi m a e s t r i a e ind i scu tab i l ă .

L u c r u l e ra d e a l t fe l i n e v i ­tab i l şi uşor de în ţe les , i a r merite le lui Alfano nu n u ­

m a i că n u s u n t cu n imic scă ­zu te , d a r m e r i t ă să a t r a g ă o d e o s e b n ă r e c u n o ş t i n ţ a p e n ­t r u a i i făcut posiDna m i c e i i t a l i ene bene i i c i e r ea de încă o o p e r ă d e succes a lu i P u c ­cini .

L i b r e t u l , de G i u s e p p e A -d a m i şi K e n a t o S imon i es te î m p l e t i t d i n poves t ea u n e i p r e a f r u m o a s e p r i n ţ e s e o r i ­en ta le , ca re ves te ş t e ţa ra , că n u va l u a în căsă to r ie decâ t p e ace l p r e t e n d e n t regesc ce - i va r ă s p u n d e la t r e i î n ­t r e b ă r i , iar p e învinş i , îi va c o n d a m n a la m o a r t e . U n p r i n c i p e necunoscu t , r ă s p u n ­de la î n t r e b ă r i , u i m i n d to t p o p o r u l de faţă, d a r nu - ş i d e s t ă i n u e ş t e n u m e l e , s u b nici o a m e n i n ţ a r e .

Sacr i f ic iu l u n e i sc lave, Liu , ca re deşi cunoaş t e s e c r e ­tu l , p r e f e r ă să m o a r ă decâ t să-1 d ivu lge , a l t e t r a g i c e şi c i u d a t e pe r ipe ţ i i a le a c ţ i u ­nei , s u n t s fârş i te cu î n f r â n ­g e r e a t ru f i e i şi c ruz ime i p r i n ţ e s e i T u r a n d o t , c a r e d e ­v i n e soţ ia p r inc ipe lu i n e c u ­noscut .

Antonio Votto

P u c c i n i găseş te u n d a r n i c p r i l e j , î n fa ţa aces tu i subiect , de a-şi des făşu ra fantas ia , de a ţ ese o m u z i c ă scă lda t ă în p i to resc exot ic , de a c rea o a t m o s f e r ă sonoră s u m p t u -oasă, b izară , de u n o r i e n t a ­l i sm de e s e n ţ ă p rop r i e , de deosebi t rel ief t e a t r a l şi ab i ­lă suges t iv i t a t e . T e m e r i t ă ţ i l e de s c r i e re a b u n d ă . D i s o n a n ­ta predomină, dar astfel m ă -

es t r i tă , în câ t să p e r m i t ă c â n t u l u i t oa t ă l i b e r t a t e a şi m l ă d i e r e a de l inie , cu m e l o -d i s m u l „ p u c c i n i a n " d in t r e ­cu t e l e ope re .

Color i tu l o r c h e s t r a l v i u şi boga t , i m p o r t a n t e l e p ă r ţ i c o ­ra le , scene le de u m o r m u z i ­cal, de şa r jă u ş o a r ă şi î n d e -m â n a t e c ă , a l t e r n â n d cu m o ­m e n t e l e d r a m a t i c e , c a r e s u n t e x p l o a t a t e câ t m a i p l in în s t r u c t u r ă şi accen te , a r i i , a n ­s a m b l u r i , scr ise cu m e ş t e ş u g evo lua t , împ l inesc d in t o a t e p ă r ţ i l e i n t e r e s u l î n t r ege i des ­făşu ră r i , s u s ţ i n â n d - o corsa t .

I n t e r p r e t a r e a a fost foa r t e f rumoasă . I o l anda M a g n o n i (p r in ţesa T u r a n d o t ) a găs i t r o lu lu i e l an d r a m a t i c şi p r e ­s t an ţă , c â n t â n d u - 1 t o t o d a t ă cu r e s u r s e şi c o n d u c e r e de g las s igu re şi b o g a t a r m o n i ­za te .

F r a n c o Lo Giud ice a c â n ­t a t cu p u t e r n i c ă a v â n t a r e şi ca lde accen te ro lu l p r i n c i p e ­lui necunoscu t , o b ţ i n â n d de a s e m e n i m a r e succes.

G r a ţ i e vocală , n u a n ţ a t ă muz ica l i t a t e , emoţ i e e x p r e ­s ivă în i n t e r p r e t a r e a , to t foar te r euş i t ă , a d -ne i T ina S a n t e r i (Liu).

Cei t re i min i ş t r i , P ing , P a n g , Pong , au fost compuş i cu v e r v ă i scus i tă de d-ni i L e o n e Pac i , L u i g i Cilla şi Mi ro Lozzi, c a r e le~au sub l i ­n i a t şi ingen ioasa t r a m ă v o ­cală, cu v ie p r i c e p e r e .

D-n i i I ta lo Ta io , Car lo Bearz i şi R e n a t o G u e r r a au a s igu ra t ce lor la l te ro lu r i î n ­t r e g u l lor ros t scenic şi m u ­zical.

Corur i le , deoseb i t de i sbu ­t i te , p r e g ă t i t e de m a e s t r u l O t to r ino Ver tova , au c o n t r i ­bu i t t e m e i n i c la succesul inr t e r p r e t ă r e i .

M o n t a r e a a c re i a t spec t a ­colu lu i u n c a d r u fas tuos şi s t r ă luc i to r .

Regia d- lui Domen ico M e ­ssina, în dep l ină c o n c o r d a n ­ţ ă cu ce r in ţe l e opere i .

M a e s t r u l A n t o n i n o Vot to , d i r i jo r şi d i r ec to r a l spec t a ­colelor, a r i t m a t i n t e r p r e t a ­r e a în fer ic i te condi ţ iun i , g ă -s indu - i i m p u l s expres iv , v i ­t a l i t a t e şi n e r v .

ROMEO ALEXANDRESCU

M u l ţ i s u n t acei ca r i socotesc a r h i t e c ­t u r a v e c h e r o m â n e a s c ă de nefolosi t în c lăd i rea m o d e r n ă .

— C u m se p o a t e — zic ei — să c ro im casele ac tua le , d u p ă u n s t i l b ă ­t r â n d e veacur i , c ând as tăz i s u n t a l t e ce r in ţ e şi t ehn ica d i s p u n e de a l t e m i j ­loace?.. . Casele pe v r e m u r i a v e a u u n ros t gospodăresc , pe când m a r i l e con­s t ruc ţ i i de azi, m a i a les la oraşe , s u n t de s t i na t e pub l i cu lu i şi m u l t e d in ele a u u n c a r a c t e r comerc ia l . Aşa s u n t magaz ine l e , t e a t r e l e , a d m i n i s t r a ţ i u n i , găr i , sp i ta le , e tc .

A r fi d u p ă ei, ca p re face r i l e c e r u t e de civi l izaţ ia a c t u a l ă să se închis teze în t ip icur i s t ab i l i t e în v r e m u r i î n d e p ă r ­ta te , când se t r ă i a o a l t ă v ia ţă , în cu to tu l a l t r i t m şi în a l te cond i ţ i un i so­ciale.

N u e m u l t de p e t i m p u l când n u ex i s t au la noi găr i , t e a t r e , fabrici , p a ­la te a d m i n i s t r a t i v e , bănci , a t enee , e tc . Deci c u m v o m p u t e a da aces to r c lădi r i m o d e r n e , c a r a c t e r e a r h i t e c t u r a l e p ă s ­t r a t e de s u t e de an i n u m a i p r i n sa te le şi m ă n ă s t i r i l e n o a s t r e ?

Al ţ i i t ă g ă d u e s c ch i a r o r ig ina l i t a t ea

de ION D. TRAIANESCU arhitect

o n o u ă î n d r u m a r e p e n t r u a r t e l e r o m â ­neş t i . D u p ă r ăzbo iu l I n d e p e n d e n ţ e i , s au deschis l a rg por ţ i l e c ivi l izaţ ie i occ iden ­t a l e şi î n aces t r ă s t i m p s'a î n f ă p t u i t a-cel no i an de p re face r i ca re a p r i c inu i t s ac r i i i ca rea m u l t o r a d in vech i l e n o a s t r e m o n u m e n t e p e a l t a r u l R o m â n i e i m o ­d e r n e , i I ; - L

In t i m p u l d o m n i t o r u l u i Cuza, cu p r i ­le ju l secu la r i ză r i i ave r i l o r m ă n ă s t i r e ş t i s'a ce rce t a t în d e a p r o a p e s t a r e a m ă n ă s ­t i r i lo r şi b iser ic i lor vech i de secole şi s 'a p u t u t cunoaş t e n e p r e ţ u i t a c o m o a r ă î n c ă p u t ă p r i n v i t r eg ia t i m p u r i l o r pe m â n a că lugă r i l o r de là Sf. M u n t e Athos , M ă n ă s t i r i l e î nch ina t e , ca re i n t e r e s a u p e că lugă r i i g rec i n u m a i î n m ă s u r a v e ­n i t u r i l o r ce p u t e a u p r o d u c e p r i n d o ­men i i l e lor , ne îng r i j i t e , e r a u căzu te în p a r a g i n ă .

In t i m p u l d o m n i e i Rege lu i Caro l I s 'au l ua t p r i m e l e m ă s u r i de c o n s e r v a r e şi r e s t a u r a r e . A fost c h e m a t a r h i t e c t u l francez L e c o n t e de Nouy , s u b îng r i j i ­r ea că ru ia s 'au r e c o n s t r u i t d in t e m e . i e b iser ica sf. D u m i t r u d in Cra iova , c t i t o ­r ia lu i Ma te i B a s a r a b şi b i se r ica sf. N i ­cu lae D o m n e s c d in Iaşi , c t i to r ia voevo-

Poartă oltenească

a r h i t e c t u r i i r omâneş t i , s u b c u v â n t că în a fa ră de câ teva e l e m e n t e p rop r i i a r t e i ţ ă r ăneş t i , ea es te a p r o a p e cu t o ­tu l i n f l u e n ţ a t ă de a r h i t e c t u r a s t r ă ină , p r i n mi j loc i rea a difer i ţ i meş t e r i , c h e ­m a ţ i sau ven i ţ i p e p ă m â n t u l r o m â n e s c , şi că ro ra li se da to r e ş t e r id i ca rea t u t u ­ro r ace lor m o n u m e n t e , car i as tăz i fac p a r t e d in p a t r i m o n i u l n o s t r u na ţ iona l .

Uni i i a răş i s u n t de p ă r e r e , că o casă în st i l r o m â n e s c îşi a r e ro s tu l î n ca­d r u l n a t u r i i delà ţa ră , adică î n c o n j u ­r a t ă de o c u r t e m a r e , cu g r ă d i n ă de pomi care să s lu jească de fond p e r e ţ i ­lor a lb i ai casei.

Aşa c u m s u n t î n ş i r a t e casele pe s t r ă ­zile oraşe lor , u n e l e l ângă a l te le , de d i ­fe r i te s t i lu r i şi m ă r i m i , a r fi u n luc ru nepo t r iv i t , p e n t r u o c lăd i re în st i l r o ­mânesc , l ips i tă de cad ru l ei f iresc, să s tea î n g h e s u i t ă î n t r ' u n a m e s t e c de a r ­h i t e c t u r ă cosmopol i tă .

Ceva m a i m u l t , însuş i mob i l i e ru l şi decora ţ i a i n t e r i o a r ă t r e b u e să fie con ­c e p u t e în ace laş ca rac te r , p e n t r u ca să ex i s te o u n i t a t e .

— Ce ros t a r avea , o decora ţ i e i n s ­p i r a t ă d u p ă vech i le i svoade r o m â ­neşt i , a p u c a t ă p e p e r e ţ i i une i case c ro i ­t e m Imii a r h u e c i u r a i e s t r ă i n e O l u ­c r a r e de st i l a d e v ă r a t , ce re ca î n t r e a g a ei f ă p t u r ă să t r ă i a scă şi să r e sp i r e a e r u l p a r t i c u l a r al s t i lu lu i adop ta t , i a r n u să înşe le a p a r e n ţ a p r i n t r ' o h a i n ă de î m ­p r u m u t !...

C a m aşa g â n d e s c cei ce p r ivesc cu o a r e c a r e î ng r i j o ra re , d i fer i te le i n t e r ­p r e t ă r i ce se d a u r e înv i e r i i s t i lu lu i r o ­m â n e s c vech iu , în a r h i t e c t u r a n o a s t r ă ac tua lă . Şi, p e n t r u c ă s u n t e m p leca ţ i p e aceas tă cale cu g â n d c u r a t şi cu ob iec­t iv i ta te , le p r i m i m pă re r i l e , ca p e a le u n o r t ova răş i de p r e o c u p ă r i .

Totuşi , e x a m i n â n d cu n e p ă r t i n i r e s i ­tua ţ i a desvo i tă r i i a c tua l e a a r h i t e c t u r i i na ţ iona le , p e baze le t r e c u t u l u i , t r e b u e să r e c u n o a ş t e m că aceas tă s t a r e de lu­c r u r i e s t e o a r e c u m i i rească , î n t r u c â t noi n e - a m r e d e ş t e p t a t la o v i a ţ ă p r o ­p r i e n a ţ i o n a l ă ab ia de o j u m ă t a t e de veac , în ca re t i m p a m sufer i t m u l t e in ­f luen ţe d in a fa ră .

A r t a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă s'a op r i t a-p r o a p e b r u s c la î n c e p u t u l veacu lu i 18, oda t ă cu s t i nge rea domni i lo r p ă m â n t e ­n e şi a s ta t î n a m o r ţ i r e a p r o a p e 150 ani , pe to t t i m p u l domni i lo r f ana r io t e şi al ocupa ţ i i lo r s t r ă ine . In aces t t i m p p a r t e din m o n u m e n t e l e vech i a le ţ ă r i i s 'au ru ina t , p a r t e s 'au t r a n s f o r m a t şi doa r p u ţ i n e s 'au m e n ţ i n u t în vechea lor a l că tu i re , şi aces tea r ă u î n t r e ţ i n u t e .

In ace laş pas cu a r t a m o n u m e n t a l ă biser icească, înf lor i tă şi p ă s t r a t ă p r i n m â n ă s t i r i şi biserici , a r t a ţ ă r ănească , u i t a t ă şi n e ş t i u t ă de n imen i , a cont i ­n u a t să t ră iască , a scunsă p r i n coclau­ri le m u n ţ i l o r şi să pă s t r eze n e s c h i m b a t g e r m e n e l e care m a i t â rz iu t r e b u i a să încol ţească .

In a f a ră de aces te i svoare d e a r t ă r o ­mânească , m a i s u n t casele boereş t i , cu­lele şi p a l a t e l e domneş t i , a că ro r a r h i ­t e c t u r ă ţ i ne o a r e c u m mij locia î n t r e a r t a b iser icească şi cea ţ ă r ănească , deşi în e le se r e s i m t e i n f luen ţa s t r ă ină , g r a ţ i e l egă tu r i l e ce a v e a u voevozii şi boeri i noş t r i , cu l u m e a o r i e n t u l u i şi ch ia r a occ iden tu lu i .

U r m â n d f i ru l i s tor ie i , se poa t e s p u n e că de là 1859, o d a t ă cu U n i r e a P r i n c i p a ­telor , a î n c e p u t o n o u ă v ia ţ ă socială, şi

d u l u i Ş t e f an cel M a r e . De a s e m e n e a s 'au r e s t a u r a t şi consol ida t C u r t e a de Argeş , c t i tor ia lui Neagor B a s a r a b ; m i ­t ropol ia d in Târgov i ş t e , c t i tor ia lu i M a ­tei B a s a r a b şi C o n s t a n t i n B r â n c o v e a n u ; c u m şi T re i E r a r h i d in Iaşi , a lui Duca Vodă . L a a c e s t e m o n u m e n t e is tor ice, a r h i t e c t u l r e s t a u r a t o r a c ă u t a t să p ă s ­t reze cât m a i n e a t i n s ă v e c h e a a l că tu i r e , to tuş i a i n t r o a u s une l e modi f icăr i la înve l i to r i , ca r i cu t i m p u l su fe r i se ră p r e ­faceri , c u m şi la u n e i e e l e m e n t e deco­ra t ive , i n s p i r a t de a r t a clasică b i z a n ­t ină, s c h i m b â n d astfel în o a r e c a r e m ă ­s u r ă a spec tu l lor p r i m i t i v .

To t în aceas t ă epocă, s 'au î n c e p u t de că t r e S ta t , l u c r ă r i ae r e s t a u r a r e şi la a l t e biser ici i s t o r i c e , s u b îng r i j i r ea a r ­h i t ec ţ i lo r r o m â n i I Bă ico ianu , Gh . S t e -r i an şi N. Gabr i e l e scu şi a n u m e la b i se ­r ici le Sf. G h e o r g h e d in Hâr^ău, Sf. N i ­cu lae d in Iaşi şi P ă t r ă u ţ i i d in Boto­şani .

C o n s e r v a r e a şi r e s t a u r a r e a m o n u ­m e n t e l o r n o a s t r e is tor ice t i i nd o c h e s ­t i u n e de i n t e r e s na ţ iona l , s'a i n s t i t u i t în 1892 „ C o m i s i u n e a m o n u m e n t e l o r i s ­torice'" s u b a că re i îngr i j i re s a u ce rce ta t toa te m o n u m e n t e l e n a ţ i o n a l e şi i s tor ice d in ţ a r ă şi p r i n p u t e r e de lege s 'au t r e ­c u t în p a t r i m o n i u l S t a tu lu i , î ncâ t în a-cest r ă s t i m p s 'au î n f ă p t u i t o s e a m ă de r e s t a u r ă r i la d i fer i te m o n u m e n t e , r e s -p e c t â n d u - s e f o r m e l e o r i g i n a r e şi deci p ă s t r â n d u - l i - s e va loa rea d o c u m e n t a r ă .

Cu m o d u l aces ta s'a p u s capă t p e r i ­colului ce a m e n i n ţ a vech i le n o a s t r e m o n u m e n t e , în u r m a d i fe r i te lor t r a n s ­f o r m ă r i l ă c u t e de că t r e fe lur i ţ i s t ă p â -n i to r i v r eme ln i c i . As t fe l în t i m p u l domni to r i l o r Ş t i r b e y şi Bibescu , p r i n a rh i t ec ţ i i aus t r i ac i Sch la t e r , Ole in şi Benis , s 'au r e p a r a t şi t r a n s f o r m a t b i ­ser ic i le şi casele m ă n ă s t i r e ş t i delà Bis ­t r i ţ a şi A r n o t a d in Vâlcea , T i s m a n a d in G o r j şi Dea lu l M a r e din D â m b o -vi ţa .

P e t i m p u l s t ă p â n i r i i a u s t r o - u n g a r e în A r d e a l şi Bucov ina au fost r e s t a u ­r a t e cas te lu l H u n e d o a r a de că t r e a r ­h i t ec tu l Ş te fan Moller , c u m şi biser ic i le Mi rău ţ i i şi sf. G h e o r g h e d in Suceava , şi sf. Ion d in C â m p u l u n g u l Bucovine i , de că t r e a r h i t e c t u l v ienez K. A. R o m -s tör fe r . • ! g '

M u l t e d i n aces te r e p a r a ţ i u n i şi t r a n s f o r m ă r i a d u s e vech i lo r n o a s t r e m o n u m e n t e i s tor ice de că t r e m â i n i s t r ă ­ine, au fost î n f ă p t u i t e fă ră r e spec tu l cuven i t t r e c u t u l u i r omânesc , fă ră cu­n o a ş t e r e a s t i lu lu i lor.

A u fost d i s t ru se z idur i , zug răve l i şi inscr ip ţ i i , e l e m e n t e organice , ca r i n u s 'au m a i p u t u t reface , aşa încâ t m o n u ­m e n t e l e astfel r e s t a u r a t e au p i e r d u t m u l t d in va loa rea a r t i s t i că şi docu­m e n t a r ă .

P . S. In a r t i co lu l n o s t r u t r e c u t s 'au s t r e c u r a t câ teva greşe l i de t ipa r .

Ast fe l în r â n d u l 44: în loc de G h e o r ­g h e Balş s'a cu les Gh. Bueş .

S e m n a l ă m d e a s e m e n e a două g r e ­şeli car i a l t e r ează cons t ruc ţ i a corec tă a frazei :

In r â n d u l 6 să se c i tească : a desvel i î n loc de a se desvel i .

In r â n d u l 19: î n loc de m o m e n t u l cel propice , m o m e n t u l cel m a i po t r iv i t .

Page 5: IIIUIUI - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/.../18954/1/BCUCLUJ_FP_486684_1939_048_0034.pdf · unei întâmplări, vilne marea spovedanie. Atunci el se demas

26 August 1939 UNIVERSUL LITERAR 5

Carnet de vacanţă, 1937

R U I N U L , M E M O R I A . . .

„ASTA N U - I NIMIC".. . . U n a d in cele m a i i n s u p o r t a b i l e pl ic­

tiseli a le că lă to r ie i e s t e inev i t ab i l a conversa ţ i e a t o v a r ă ş u l u i de d r u m . care- ţ i v o r b e ş t e d e s p r e locur i m u l t m a i f rumoase d e c â t aces tea p e care le s t r ă ­ba ţ i a c u m , sau d e s p r e locur i le aces tea văzu te în condi ţ i i m u l t m a i b u n e (cu m a ­şina, î n t r ' o c o m p a n i e i n t e r e san t ă , î n t impu l fes t iv i tă ţ i lor , în l u n a Mai , p e noap te cu lună , etc.). In p ă c a t u l acesta , dealtfel , cad cei m a i m u l ţ i d i n t r e noi ; chiar şi cei m a i sobri , ch ia r şi cei m a i generoş i . F o a r t e pu ţ in i rez is tă ispi te i , foarte p u ţ i n i au t ă r i a să fie prezenţi în peisajul p e care-1 s t r ă b a t . I n De l t a Dunăr i i , c ineva î ţ i v o r b e ş t e d e s p r e R i ­viera, î n t o c m a i d u p ă c u m t o v a r ă ş u l „ u m b l a t " de l â n g ă d - t a î ţ i t e m p e r e a z ă e n t u z i a s m u l şi emo ţ i a u n e i nop ţ i pe M e d i t e r a n a , s p u n â n d u - ţ i că n ică ie r i m a ­rea n u e m a i i r u m o a s ă ca în golful M e ­xiculu i . De b u n ă s e a m ă că acelaş tova­răş, dacă v ' a ţ i afla a m â n d o i în golful Mexicu lu i , ţ i - a r vo rb i d e s p r e E g e e sau Marea N o r d u l u i .

Căci n i c i u n peisaj n u e de s tu l de s t r iv i tor p e n t r u a s e m e n e a o a m e n i . Când s ta i acasă şi c i teş t i impres i i l e a l ­tora d e s p r e t ă r â m u r i d e p ă r t a t e , ai c r e ­d in ţa că o a m e n i i ace ia au că lă to r i t ca î n t r ' u n fel de h ipnoză , fasc ina ţ i de de­cor, de t a ine le loculu i . De cele ma i m u l t e ori , n u se î n t â m p l ă aşa. M a r e a Roşie, ca re ţ ie ţ i se p a r e o m a r e de basm, n u î m p i e d e c ă p e foa r te m u l ţ i să-ţ i vorbească , a t u n c i când o. s t r ă b a ţ i , de f rumuse ţ i l e a l tor m ă r i o r i en t a l e . In colonii, m a i a les , conve r sa ţ i a d in t r e n , se p o a r t ă a p r o a p e î n t o t d e a u n a a s u p r a a l tor ţ ă r i d e c â t cea în ca re te afli. Cât este Ind i a de t u r b u r ă t o a r e , ve i auzi vo rb indu-se în t r e n de P a p u a sau N e w -York, ch i a r dacă te afli în cele m a i prodig ioase pe i sa je d in câ te a r e Asia . La Ca lcu t ta , conve r sa ţ i a p l ină de nos­talgii , se p o a r t ă a s u p r a S ingapo r ului , iar la S i n g a p o r e începi să auz i v o r b i n ­du-se s fâş ie tor d e s p r e P a r i s şi L o n d r a . Nicăieri n u e des tu l de f rumos , des tu l de e x t r a o r d i n a r ; sp i r i tu l o m u l u i d o r e ­şte m e r e u a l tceva , îşi a m i n t e ş t e n e c o n ­tenit de a l t e locur i , r e g r e t â n d u - l e .

P o a t e că l u c r u r i l e n u s u n t nici a t â t de s imple , n ic i a t â t de f r ivole ' pe câ t p a r la p r i m a v e d e r e . P o a t e că e ma i m u l t decâ t nevo ia de l ă u d ă r o ş e n i e în conversa ţ i a t o v a r ă ş u l u i de d r u m . O m u l supor t ă anevo ie o m a r e f r u m u s e ţ e , î n ­tocmai d u p ă c u m s u p o r t ă anevo ie or ice lucru „ m a r e " (orice l uc ru absolut: c r e ­dinţa, d ragos tea , e ro i smul , mora l a ) . I n faţa u n u i peisaj t u r b u r ă t o r , s u b c o n ­ş t ien tu l îl a j u t ă să fugă, să n u fie pre­zent, î n d e m n â n d u - 1 să se gândească la a l tceva — n u m a i să n u fie sil i t să e-puizeze f r u m u s e ţ e a clipei de faţă, ca re l-ar s t r iv i . A m i n t i r e a a l t o r f r u m u s e ţ i este şi ea u n mij loc de conse rva re . Căci dacă o m u l a r t r ă i cu i n t e n s i t a t e t oa t e î m p r e j u r ă r i l e vie ţ i i lui , dacă a r r ă m â ­ne, adică, t o t d e a u n a prezent în cl ipă — s'ar c o n s u m a ca o incandescen ţă . . .

....ET ALTERA P A R S D a r poa t e că e m a i a d e v ă r a t ă o a l t ă

expl ica ţ ie . O că lă tor ie , cât a r fi ea de modes tă , se l eagă inva r i ab i l în conş t i in­ţa f i ecă ru i a d i n t r e noi de că lă to r i i l e p r eceden te , ch ia r dacă e de spă r ţ i t ă , de u l t ima d i n ele, de u n l u n g şir de ani . Altfel spus , că lă tor i i le a lcă tuesc l ao la l ­tă, un continuu organic , ca l i t a t iv deose ­bi t de m a s i v e l e i n t e r v a l e de t i m p , d i n ­t r e ele, ca re a p a r ţ i n î n t r ' u n a n u m i t sens t i m p u l u i „p ro fan" , n e u t r u , n e s e m ­nificativ. O că lă tor ie se l eagă de al ta , aşa cum, în c a l e n d a r u l sacru , o s ă r b ă ­toare se leagă de ceala l tă , d i rect , f ă ră f rac tura zi lelor p ro fane . In co rpu l m i s ­tic al t i m p u l u i l i tu rg ic , o D u m i n i c ă se leagă d i r e c t de D u m i n i c a sau de s ă r ­bă toa rea p r e c e d e n t ă . T i m p u l l i t u rg ic a lcă tu ieş te u n continuu ca re n u a r e n imic deaface cu t i m p u l p rofan ; s u n t pe a l t e n ive lu r i . U l t imu l ceas al une i Dumin ic i n u se leagă de p r i m u l ceas a l zilei de L u n i — ci de p r i m u l ceas al Duminic i i ca re v ine . (Am a p ă s a t p u ţ i n exempl i f i ca rea , p e n t r u a-i faci l i ta î n ţ e ­legerea . De fapt , şi în ce le la l te zile ale s ă p t ă m â n i i surit ceasur i l i tu rg ice , sacre , ca re se leagă î n t r e ele, însă, în acelaş chip, fă ră a fi d e s p ă r ţ i t e de ceasur i l e profane) .

Şi a tunc i , n u e de loc de m i r a r e că cei m a i m u l ţ i d i n t r e c i t i tor i îşi a m i n ­tesc — m a i ales în m o m e n t e l e o p t i m e şi î n pe isa je le t u r b u r ă t o a r e — f rag ­m e n t e d in că lă tor i i l e lor p r e c e d e n t e . E o c o n t i n u a r e f i rească a u n u i m i c m i r a ­col. P e n t r u c ă , fie că e v o r b a de o p l i m ­b a r e în m u n ţ i , fie că este o exped i ţ i e î n t r ' u n c o n t i n e n t colora t — că lă to r ia r ă m â n e î n t r ' u n a n u m i t sens u n l u c r u mi racu los .

Dacă n ' a r fi decâ t s e n t i m e n t u l de realitate a vieţ i i , s e n t i m e n t p e care îl p romovează or ice des l ip i re de m e d i u l n e u t r a l i z a t p r i n t r ' o p r e a l u n g ă şedere , şi î ncă s 'ar p u t e a vo rb i de „ m i r a c o l " . Căci funcţ ia aces tu ia d in u r m ă , se ş t ie , es te de a p u n e p e om fa ţă 'n fa ţă cu rea l i t a t ea . In p r e z e n ţ a u n u i mi raco l , î ţ i

dai s e a m a că tot ce-ai cunoscu t p â n ă a tunc i , a fost i luzie vană , spec taco l n e ­semnif ica t iv , deşe r tăc iune . . .

D a r t oa t e aces tea , ev iden t , n u fac m a i p u ţ i n i r i t a n t ă convorb i r ea t o v a r ă ş i ­lor de d r u m care- ţ i vo rbesc de a l t e locuri , m a i f rumoase . . .

FRAŢII INAMICI

I a t ă - i aci, foa r t e a p r o a p e de m a l u l f luviulu i , pe două v â r f u r i de m u n ţ i , p răpăs t ioase . S u n t două r u i n i de cas te ­le m ă r e ţ e î n p u s t i e t a t e a lor r o m a n t i c ă : L i ebens t e in şi S t e r r e n b e r g . S a u c u m li se m a i s p u n e : Die feindlichen Brueăer, La p ic ioare le m u n t e l u i , og l ind indu - ş i z idur i l e roşca te î n ape le Kh inu lu i , o m ă n ă s t i r e : Bornhofen .

Ai t i m p câ t eva m i n u t e să p r iveş t i r u ine l e aces tea aspre , orgol ioase în d e ­zo la rea lor î m p i e t r i t ă . A l u n e c a r e a l ene ­şă a v a p o r u l u i î ţ i a ju t ă să le con templ i , o a r e c u m însu f l e ţ ind u-le , r o t i n d u - l e l in în fa ţa p r iv i r i lo r . P a r e că-şi i a u în s e ­rios po rec l a ; p a r e că se sf idează, p e s t e p r ăpas t i e , î n c iuda z idur i lo r m ă c i n a t e şi a t u r n u r i l o r p ă r ă g i n i t e . S i n g u r a lo r m ă r e ţ i e a s t a a m a i r ă m a s : să i lus t reze , în p i a t r ă , cea m a i d e p r i m a n t ă f o r m u l ă a vieţ i i : f ra ţ i i inamic i .

Şi c u m s u n t d i spus să găsesc p r e t u ­t i nden i s ensu r i absconse , n u m ă m i r ă deloc a m ă n u n t u l că t ocma i la poa le le aces to r m u n ţ i , ca re - ş i p o a r t ă p e cu lmi r u i n e l e v r ă j m a ş e , t ocma i aici s'a înă l ­ţa t , t im idă , o m ă n ă s t i r e . Ca şi c u m a r a m i n t i t r e că to r i l o r că f o r m u l a v ie ţ i i p o a t e fi co rec ta t ă de Reve la ţ i e , de c r e ş ­t i n i sm ; că f raţ i i aceia inamic i de pe m u n t e , n u s u n t decâ t o copie t e lu r ica a s t r ă v e c h i u l u i m o d e l : Cain şi Abe l , a n u l a t însă de o a l t ă pă t im i r i e , a M â n ­tu i to ru lu i .

A m s e n t i m e n t u l că n u greşesc iden ­t i f icând e l e m e n t e l e d r a m e i u m a n e în n a t u r ă şi în r u i n e l e l u c r u r i l o r r id ica te •

de m â n a omulu i . Or ice re l ig ie e o ca r t e pece t l u i t ă cu şap te pece ţ i p e n t r u a c e ­la care n u în ţe l ege că martorii c r e d i n ­ţ e lo r şi ' g â n d u r i l o r o m u l u i vech iu se găsesc î n t o t d e a u n a în n a t u r ă . C ă d e r e a o m u l u i în istorie a a d u s cu s ine p a r t i ­c ipa rea n a t u r i i la i s tor ie . N a t u r a n u imită n u m a i ope ra de a r t ă , c u m s p u n e a p a r a d o x u l lui Oscar Wi lde ; îi imi tă , uneor i , şi d r a m e l e — şi încă n u p e cele m a i g randioase . . .

CASTELE

Ceru l î ncepe să se î n t u n e c e . P e n e ­s imţ i t e , pe i sa ju l se s ch imbă . A m lăsa t în u r m ă m u n ţ i i . De là B o p p a r d , R h i n u l coteş te b r u s c p â n ă la Obe r spey , apoi d in nou se î n d r e a p t ă pieziş, c ă t r e s t â n ­ga, t r e c â n d p r i n fa ţa f a imosu lu i cas te l Stolzenfels , r e s t a u r a t la î n c e p u t u l seco­lu lu i t r ecu t . î n a i n t e de a a j u n g e la K o -blentz , u l t imi i m u n ţ i se înghesu iesc în j u r u l r â u l u i L a h n . N u auz i decâ t n u ­m i r i fa imoase : M a r k s b u r g , L a n e c k , Wal l f ah r t sk i r che . Cas te lu l M a r k s b u r g , se ză reş t e în t r eg , deşi a fost c lădi t a c u m o m i e şi m a i b ine de an i . Se şt ia de el încă din 882, aflu.

Eşt i a t â t de copleşi t de cas te le , c a r e se a l in iază p a r c ă tot m a i dese, pe a m ­bele m a l u r i , încâ t descoper i deoda t ă că n u ştii n imic d e s p r e ele, că v i z iunea lor îţ i evocă în cel m a i b u n caz u n E v Med iu g e r m a n i c de ca r ton colora t sau r o m a n foi leton — şi- ţ i p ropu i , a tunc i , să t e in formezi ser ios , cu cel d in tâ i p r i ­le j , a sup ra aces tu i i m p o r t a n t sector al is tor iei e u r o p e n e . A d e v ă r u l este că or i ­ce că lă tor ie î ţ i p u n e î n t r ' o l u m i n ă c r u ­dă, u imi toa re , l ipsur i le cu l tu r i i . Nică­ier i n u - ţ i dai m a i b ine s eama de ig­n o r a n ţ a ta decâ t î n t r ' u n m u z e u sau în­t r ' o ţ a r ă în ca re i s tor ia a l ă sa t u r m e la f iecare pas .

E suf ic ient ca s e n t i m e n t u l acesta , al istoriei, al t r e c u t u l u i , să te năpădească , p e n t r u c ă pe isa ju l R h i n u l u i să cape te d e o d a t ă o cu to tu l a l tă semni f ica ţ ie . Deal t fe l , n u m a i e l u m i n a aceia p l ă c u ­tă de d iminea ţ ă , şi nici sono r i t a t ea n u m a i e aceiaşi . V ă z d u h u l e g reu . Z iua se î n d r e a p t ă că t r e sfârşi t . O b u n ă p a r t e a ce ru lu i s'a acoper i t cu nor i . Şi v â n t u l aces ta care te loveş te rece , cu m i r o s de ploaie , î ţ i a m i n t e ş t e că f luviu l poa t e să d e s p a r t ă , că ape le lui , a m e s t e c a t e cu a-t â t a sânge , fac p a r t e d in istorie. P e i s a ­j u l lui p i e r d e t r e p t a t î n t â i e t a t e a .

De u n d e v ine obsesia aceas ta a isto­riei d r a m a t i c e , î n sensu l ei p r i m o r d i a l de l u p t ă şi catacl ism, pe ca re ţ i -o lasă, d i n t r e toa te m o m e n t e l e t r e c u t u l u i , n u ­m a i cas te le le m e d i e v a l e ? O a m e n i i n u

s 'au m ă c e l ă r i t n u m a i în E v u l Mediu , şi n u n u m a i în aces t Occ iden t s t r ă p u n s de b a r b a r i . As ia î n t r e a g ă a fost î n s â n ­g e r a t ă de cinci, şase mi i de ani . R o m a c h i a r a a j uns soa re le l u m i i vech i d u p ă ce a junsese m a i î n t â i s t ă ­p â n a ei — p e f luvi i de s ânge . Şi cu t o a t e aces tea , r u i n e l e R o m ? i ca şi a le A t h e n e i , ca şi a le E g i p t u l u i sau ale O r i e n t u l u i an t i c — î ţ i evoacă cu t o tu l a l t ceva d e c â t lup ta , vo in ţ a de v ic tor ie , i s tor ia d r a m a t i c ă . Eş t i u imi t sau eşt i melancol ic , în fa ţa ru ine lo r r o ­m a n e şi he l ene . In Egipt , în Mesopo t a -mia , în Ind i a — pr iveş t i r u ine l e „ t r e ­cu tu lu i g lo r ios" cu s t r â n g e r e de i n i m ă ; a t â t a m ă r e ţ i e , a t â t a ta ină , a t â t a m e l a n ­colie; t e g â n d e ş t i la e v a n e s c e n ţ a l u ­c ru r i l o r şi oameni lo r , la m i s t e r u l pe ca re l -au l ua t cu ei în m o r m â n t m e ş t e ­ri i aceia obscur i . I n n ic iun caz nu vezi lup ta , î n t r ece rea , d o r i n ţ a de v ic to r ie — pe care o p r e s i m ţ i î n d a t ă ce p r iveş t i cu a t e n ţ i e u n cas te l m e d i e v a l .

Istoria pe ca re o ghiceş t i î n R o m a veche sau la A t h e n a , a r e u n iz colect iv; nu se p o a t e să n u te g â n d e ş t i la a r m a ­te , când vezi a t â t e a a r c u r i de t r i umf ; şi t e a t r e l e , a r ene l e , fo ru r i l e — toa te a-ces tea s u n t spa ţ i i pe ca re i m a g i n a ţ i a ta le u m p l e cu m u l ţ i m i . A i i a răş i i m ­pres i a că războiu l , l u p t a sânge roasă , şi-a spă l a t u r m e l e î n d a t ă ce a a juns la z idur i l e cetă ţ i i . Cas te lu l , d impo t r i vă , a r e c h i a r în t ec ton ica lui ges tu l l u p t ă ­t o ru lu i . O r t e g a y Gasse t a a r ă t a t d e s ­t u l de b ine l u c r u l ăs ta . Dar , î n a fa ră de s t i lu l lup te i , de u n d e i zvorăş te sen t i ­m e n t u l aces ta a p ă s ă t o r d e istorie pe careul ai în fa ţa cas te le lo r m e d i e v a l e ? S imţ i , în p r e a j m a lor, că o m u l n u e liber pe p ă m â n t , şi că a b s e n ţ a aceas ta a l ibe r tă ţ i i n u e o lege biologică, ci o consec in ţă a pa r t i c ipă r i i lu i la i s tor ie . S imţ i , aici, câ t e de r e sponsab i l u n o m — faţă de n e a m u l lui, de m o r ţ i i lu i . Cas te lu l m e d i e v a l î ţ i a m i n t e ş t e că n ' a i ven i t p e p ă m â n t ca să fii ferici t , n ic i ca să t e de săvâ r şe ş t i — ci ca să ascu l ţ i şi să s lu jeş t i . Şi e apăsă toa re , sufocantă , conş t i in ţa aceas ta a a p a r t e n e n ţ i i t a le la o a n u m i t ă colec t iv i ta te . Ai, aici, r e v e ­laţ ia g r a v ă că o a s e m e n e a a p a r t e n e n ţ ă p r e s u p u n e o n e c o n t e n i t ă lup tă , o n e ­con ten i t ă prezenţă. O s i n g u r ă s t a r e cu­noaş t e cas te lu l : s t a r e a de veghe .

E apăsă to r , e t r ag ic — d a r s imţ i că nu- i n i m i c a l t ceva de făcut . D e o c a m ­da tă .

KOBLENTZ In fa ţa n o a s t r ă se î na l ţ ă podu l cu

bol ţ i la rg i , spr i j in i t n u m a i pe t re i p i ­c ioare u r i a şe . O r a ş u l Kob len t z se î n t i n ­d e p e m a l u l s t âng , la r e v ă r s a r e a M o s e ­lei î n Rh in . L u m i n a scăzută , p loa ia care a m e n i n ţ ă , neu t r a l i z ează f a r m e c u l acestui o raş b o g a t în v i n u r i . R h i n u l e aici m a i t u r b u r e şi v â n t u l se î n t e ţ e ş t e .

In fa ţa noas t r ă , la masă , se aşează o pe reche t â n ă r ă . D o m n u l c o m a n d ă i m e ­dia t o s t ic lă de vin, şi p r i ve ş t e cu a t e n ­ţie e t i che ta . Apoi i-o a r a t ă v ic tor ios to ­varăşei .

— N u c r e d e a m să m a i a ibă , s p u n e ea, z â m b i n d cu o foa r t e d i sc re tă i ronie .

T â n ă r u l îi a p u c ă m â n a şi i-o s ă r u t ă , ga l an t .

•—• As ta n u î n s e a m n ă însă n imic , a-daogă femeia .

A m â n d o i încep să r â d ă . El se ap lea ­că foa r t e m u l t pes te m ă s u ţ ă şi-i v o r ­beş te şopt i t , p rec ip i t a t . N u a u d d e c â t f r â n t u r i d in dec l a r a ţ i a aceas ta î n ă b u ­şită. Z g o m o t u l m o t o a r e l o r r ă b u f n e ş t e b rusc , şi v a p o r u l se d e p ă r t e a z ă l e g ă -n â n d u - s e de d e b a r c a d e r . I n t r eacă t , a-r u n c â n d u - m i ochii p e f e reas t r ă , v ă d m o n u m e n t u l lui Ka i se r W i l h e l m , a ş e ­zat la c apă tu l o raşu lu i , acolo u n d e se

v a r s ă Mosela în Rh in . — ...Să le sc r im o ca r t e poş ta l ă de là

Bonn , a u d d in nou g lasu l t â n ă r u l u i . A u fost foa r t e drăguţ i . . .

F e m e i a p r i ve ş t e absen tă , p e m a l u l cela i t a l f luviu lu i . î n t o r c şi eu capu l . Cas te lu l E h r e n b r e i t s t e i n .

— Mai p u t e a m r ă m â n e o zi, adaogă t â n ă r u l , u r m ă r i n d u - i p r iv i r i l e . V ă d că- ţ i .place a t â t de mul t . . .

î ş i î n t â lnesc b r u s c ochii , şi î n c e p să r â d ă .

P a r e că a luzia aceas ta s e c r e t ă a risi­pi t me lanco l i a t inere i . Şi to tuş i , aşa c u m se v e d e de aici, f o r t ă r e a ţ a a c e a ­s ta mas ivă , îna l tă , pe care au r id ica t -o F ranc i i p r i n secolul V, n u a r e n i m i c s e n t i m e n t a l . Es te , d i m p o t r i v ă , o m a s ă e n o r m ă de z idur i r e t eza t e , fă ră t u r ­n u r i , fă ră ba lcoane . D a r cine ş t ie c â t e p r e u m b l ă r i pa s iona t e p r i l e jueş t e fo r t ă ­r ea ţ a aceas t a s t r ă v e c h e ! î nd răgos t i ţ i i s u n t î n t o t d e a u n a m a i cu teză to r i în u m ­b r a i s tor ie i . P o a t e că zona aceas ta a ru ine lo r eroice le ampl i f ică şi lor v i r ­tu ţ i l e mascu l ine . Sau , poa t e că p r e ­zen ţa a t â t de concre tă a n imicnic ie i o-m u l u i şi a e v a n e s c e n ţ e i v ie ţ i i o m e n e ş t i

d e M I R C E A E L I A D E

cre iază în conş t i in ţa femeei o s t a r e de to ta lă accep t a r e . C â n d s imţ i , p â n ă la sufocare , câ t de i r e m e d i a b i l şi cât de r e p e d e se trec t oa te cele omeneş t i — delà g lor ie şi p u t e r e p â n ă la t i n e r e ţ e şi f r u m u s e ţ e — la ce b u n să reziş t i , să amâ i , să te păs t r ez i ? S e n t i m e n t u l t r e ­cu tu lu i spe r i e ; şi deş teap tă , în acelaş t i m p , o poftă n ă p r a z n i c ă de a c o n s u m a p r e z e n t u l , de a is tovi c l ipa . N u a ţ i o b ­s e r v a t că în t oa t e r o m a n e l e a că ro r a c ­ţ i u n e se desfăşoară în I ta l ia , v o l u p t a ­tea şi p ă c a t u l îşi găsesc cel m a i n e ­o d i h n i t s t i m u l e n t în c o n t e m p l a r e a g r a n d o r i l o r t r e c u t u l u i ?...

LAURENCE S T E R N E

S i n g u r a c a r t e p e ca re a m l u a t - o cu m i n e es te A sentimental journey a lu i S t e r n e , î n edi ţ ia de b u z u n a r a colecţ iei

„Wor ld ' s Class ics" . S t e r n e a fost pe v r e m u r i a u t o r u l m e u favor i t , c u m se spune , şi r e c i t e a m Tristram Shandy de cel p u ţ i n oda t ă pe an . E de m i r a r e , to tuş i , că sc r i i to ru l aces ta care s'a b u ­c u r a t de o g lor ie excep ţ iona lă pe con­t i n e n t la s fâ rş i tu l secolu lu i X V I I I şi î n p r i m a j u m ă t a t e a secolului X I X , es te as tăz i des tu l de p u ţ i n g u s t a t î n a n u ­m i t e ţ ă r i e u r o p e n e .

I n Angl ia , în s ch imb , a r ă m a s p â n ă as tăz i u n a u t o r de succes. Cele d o u ă căr ţ i ce leb re a le lu i se r e t i p ă r e s c de n e n u m ă r a t e ed i tu r i , şi t oa t e edi ţ i i le se epu izează în foa r t e s c u r t t i m p .

Es te î n t r ' a d e v ă r u n a u t o r ca re n u p o a t e fi g u s t a t decâ t dacă e cet i t . S u n t des tu i clasici, d in toa te l i t e r a tu r i l e , ca re po t fi cunoscuţ i , g u s t a ţ i şi c i ta ţ i î n conve r sa ţ i e — fă ră a fi cet i ţ i î n în ­t r e g i m e .

C â t e v a s o n e t e de P e t r a r c a , b u n ă ­oară , î ţ i s u n t d e a j u n s p e n t r u a p u t e a vo rb i des luş i t de sp re a r t a şi s avoa rea lui . A l ţ i clasici s u n t cunoscu ţ i şi p r e ­zenţ i în conver sa ţ i e şi c u l t u r ă da to r i t ă cu l ege r i l o r de f r a g m e n t e , sau p r e l u ­crăr i lor , sau c h i a r l i b re t e lo r muz ica l e ( „Faus t " ) . Toa tă l u m e a a cet i t pe Don Quichotte î n t r ' o v e r s i u n e m i n i m ă . A -celaş l u c r u s e poa t e s p u n e şi d e s p r e Rabe la i s . In p r i v i n ţ a clasici lor f r an ­cezi, l u m e a cu l t ă îi „ ş t i e " d in şcoală sau d in antologi i . Deal t fe l , f r a g m e n ­te le aces tea cu lese în an to logi i s u n t î n t o t d e a u n a l izibile. Cine a cet i t câ teva capi to le d in Mon ta igne , sau o t r a g e d i e de Rac ine , sau câ t eva pag in i d in Pasca l — îşi dă s e a m a de ceeace e s t e a u t o r u l respec t iv . Ev iden t , e s t e o c u n o a ş t e r e insuf icentă , super f ic ia lă — d a r es te t o ­tuş i ceva.

P e S t e r n e , nu-1 în ţe legi , nu-1 guş t i , n u - ţ i da i m ă c a r s e a m a „ c a m ce e s t e " — decâ t dacă îl c i teşt i î n î n t r e g i m e , şi de m a i m u l t e ori . Es te u n a u t o r d i ­ficil. D a r n u es te n u m a i a t â t . Es te î n ace laş t i m p u n a u t o r care n u dev ine mare decâ t d u p ă ce ai sfârş i t de ce t i t u l t i m a pag ină . P â n ă a tunc i , n u - ţ i d a i s e a m a de gen iu l lu i . Se refuză cu în­dâ r j i r e r e z u m a t u l u i , f r a g m e n t u l u i (deşi opera sa e a l că tu i t ă d i n t r ' o m i e de f rag­men te ) , „bucă ţ i l o r a lese" . N u poţ i e x ­t r a g e n imic p e n t r u o an to logie , n u poţ i i lus t ra n imic p r i n t r ' o „pag ină a leasă" , n u găseş t i n ică ie r i d i a m a n t u l acela care să conv ingă pe ce t i to r de ca l i t a tea g e ­n iu lu i său. Ş i -a scr is căr ţ i le , deal t fe l , n u n u m a i ca să fie cet i t p â n ă la u l t i m a pagină — d a r şi le-a scr is convins fiind că a r e să le complec teze , p e fie­ca re în p a r t e , cu n e n u m ă r a t e a l t e v o ­l u m e . Nici Tristram Shandy nici A sentimentul journey n u s u n t s fârş i te . S e p o a t e s p u n e c h i a r că deab ia s u n t î ncepu te . I n au tob iogra f i a lui Tristram Shandy n u se poves t e ş t e încă n imic desp re e rou — ci n u m a i d e s p r e p ă r i n ţ i i lui, d e s p r e î n t â m p l ă r i l e lor, d e s p r e a-cel n e u i t a t u n c h i u T o m m y . Cele n o u ă căr ţ i ale r o m a n u l u i , a l c ă t u i n d lao la l tă 600 de pag in i m ă r u n t t ipă r i t e , deab ia i n t r o d u c pe ce t i to r în v ia ţ a famil ie i S h a n d y . A r fi t r e b u i t a l t e 40—50 de că r ţ i — re spec t iv v r eo 5—6 v o l u m e de aceiaş i m ă r i m e — ca să se i s tovească au tob iogra f ia lu i T r i s t r a m S h a n d y . Dacă n u l - a r fi dobo r î t tubercu loza , S t e r n e a r fi c o n t i n u a t să scr ie şi să p u ­bl ice câ te două v o l u m a ş e p e an . E r a n u n u m a i o a facere glor ioasă , ci şi r e n ­tabi lă . Edi ţ i i le se epu izau ve r t ig inos , şi toa tă l u m e a ce t i toa re de că r ţ i a v e a ­cu lu i a ş t ep t a n e r ă b d ă t o a r e c o n t i n u a r e a r o m a n u l u i .

S t e r n e n u şi-a t e r m i n a t nici A sen­timentul journey. Vo lumaşu l , c u p r i n ­z â n d două căr ţ i , ab ia dacă acope ră î n ­t i n d e r e a u n u i m i c r o m a n din sec. X V I I .

N u n u m a i că n i m i c n u se t e r m i n ă cu cea de a doua car te , de nici m ă c a r f r a ­za n u se t e r m i n ă . T o t u l r ă m â n e sus ­p e n d a t — d in v o i n ţ a a u t o r u l u i , se 'n -ţe lege , ca re a m a i t r ă i t des tu l ca să-şi poa t ă înche ia m ă c a r p a r a g r a f u l .

Sfă tu iesc pe ce t i tor să se ap rop i e de a r t a lui S t e r n e p r i n aceas tă Călătorie sentimentală, c a r e , ev iden t , t r e b u i e ce t i tă în or ig ina l . S t e r n e es te u n u l din pu ţ in i i clasici englez i i n t r aduc t ib i l i . Es te , deal t fe l , i n imi t ab i l şi n ' a făcu t „şcoală" . Deacolo de u n d e a a juns el, n ' a m a i p u t u t p leca n i m e n i m a i î na in t e . L i b e r t a t e a n a r a ţ i u n i i d in Tristram Shandy e s te n ă u c i t o a r e . N ic iun a ju tor , nici m ă c a r P rous t , n ' a a v u t cura ju l să poves tească ceva a t â t de „la î n t â m ­p l a r e " , şi cu a t â t e a d ig res iun i . C a r t e a î n t r e a g ă n u "este decâ t o d ig res iune deschisă d u p ă cea d i n t â i pagină. . .

A c u m , când începe să b a t ă p loa ia şi R h i n u l se t u r b u r ă , e t i m p u l să d e s ­chizi Călătoria sentimentală şi s'o r e ­ci teş t i , p e înde le te , r e p e t â n d a n u m i t e pasagi i cu g las t a r e . ELIZA D R A P E R

A m o m e m o r i e sub -med ioc ră , d a r a -

n u m i t e a m ă n u n t e le u i t anevoie . N u voiu ui ta , cred, n i coda tă n u m e l e Elizei Draper , t h e „Bel le I n d i a n " , pe ca re a iub i t -o în ch ip mis t e r ios şi nev inova t , se spune , L a u r e n c e S t e r n e . Şi î n t r e l u ­c ru r i l e p e care r e g r e t că n u l e - a m vă ­z u t î n colecţ i i le lu i Br i t i sh M u s e u m , es te şi t ab lou l m i n i a t u r ă a l aces te i a-v e n t u r i e r e , căsă to r i t ă la B o m b a y cu u n b ă r b a t cu 20 de ani m a i m a r e decâ t ea, v e n i t ă î n Ang l i a ca să-ş i dea copiii la şcoală, cunoscu tă şi i ub i t ă cu p a s i u n e d e S t e r n e t i m p d e t re i luni , şi apoi p l e c a t ă d in n o u î n Indi i . S t e r n e n ' a m a i r evăzu t -o , da r a scr is u n Journal to Eliza, d in Apr i l i e p â n ă în N o e m v r i e 1767 (anul când a cunoscut-o) , în ca re — a m ă n u n t p i c a n t — a copia t şi o s u m ă d in vech i le scr isor i de d ragos t e că t r e soţ ia lui .

C u m să n u - m i a m i n t e s c de El iza D r a p e r ? ! U n a d in cele m a i pa te t i ce , m a i „ s e n t i m e n t a l e " scr isor i pe care l e - a m cet i t în v i a ţ a m e a , es te tocmai o sc r i soare a lu i S t e r n e că t r e a sa „dea r , d e a r El iza" . B ă r b a t u l aces ta ca re fă­cuse s tud i i de teologie şi se ap rop ia de cincizeci de ani , a u t o r u l cel m a i l iber , cons ide ra t în Ang l i a u n clasic al h u ­m o r u l u i — v a r s ă necon t en i t l ac r imi g â n d i n d u - s e la soa r t a Elizei , la u ş o a r a sa indispozi ţ ie ca re - i ofi leşte obraj i i , la s i n g u r ă t a t e a ei.

Şi n u n u m a i a t â t . Vorbeş t e p r e t u ­t i n d e n i de ea, o r i u n d e s 'ar fi aflat . î n ­t r ' o s a v u r o a s ă scr i soare , îi poves t e ş t e c u m s'a î m p r i e t e n i t cu b ă t r â n u l L o r d B a t h u r s t , t o v a r ă ş u l de p e t r e c e r e şi con­ve r sa ţ i e al lui P o p e , Swif t şi a t â t ea a l t e p e r s o a n e i lus t re . B ă t r â n u l L o r d avea 85 de an i şi 1-a poft i t pe S t e r n e la masă , a scu l t ându-1 t oa t ă sea ra vor ­b i n d n u m a i d e s p r e ea, Eliza. „O p r e a s e n t i m e n t a l ă d u p ă - a m i a z ă , p â n ă la n o u ă seara , a m p e t r e c u t î m p r e u n ă " , îi scr ie S t e r n e . „ D a r tu , Eliza, e ra i s t e a u a ca re că lăuzea i şi i l umina i conve r sa ţ i a " .

P e v r e m e a aceia, su fe r indă , Eliza p ă s t r a p o r t r e t u l lu i S t e r n e d e a s u p r a m ă s u ţ e i sale de scris . A m ă n u n t u l a-cesta emoţ ionează pe c inicul a u t o r p â n ă la l ac r imi . Es te a d e v ă r a t , însă . că f ru­moasa Eliza oda t ă a junsă la B o m b a y , şi r e c u n o s c â n d d in nou d i fe ren ţa de sens ib i l i t a te fa ţă de soţul său — fuge cu u n oa reca re J o h n C l a r k din m a r i n ă . S'a r e î n t o r s în Ang l i a d u p ă v r eo şap te a n i şi de aici b iograf ia ei se î n t u n e c ă . P a r e - s e că a decăzu t tot m a i cumpl i t , p â n ă la m o a r t e . S t e r n e a m u r i t în 1768, u n an d u p ă p l eca rea Elizei în Indi i . E p r o b a b i l că n ' a aflat n ic ioda tă de a-v e n t u r a cu J o h n C l a r k „of t h e n a v y " — şi nici m ă c a r n ' a b ă n u i t d e g r a d a r e a iub i te i sa le „Be l l e I n d i a n " . Eliza D r a ­p e r a m u r i t î n 1778, e x a c t zece ani d u p ă S t e r n e .

...Mi-o imag inez aşa c u m o descr ie S t e r n e în scr isor i ; fără să fie f rumoasă , cu u n ae r de „ v e s t a l ă " melanco l ică , „ in te l igen tă , însuf le ţ i tă , b l â n d ă " . S t e r n e p r e s i m t e aici î n t r e a g a a tmos fe ră a r o ­m a n t i s m u l u i , şi ch ia r de s t i nu l e ro ine ­lor r oman t i ce .

P O R T R E T I n fa ţa m e a s'a aşezat a c u m un

n e a m ţ fără vâ r s t ă , cu u n t e a n c î n t r e g de z ia re şi rev i s te .

A c o m a n d a t o s t ic lă cu apă m i n e r a l ă , şi soa rbe înce t din p a h a r , of tând. F a c e l uc ru l aces ta fă ră n ic iun chef, ca şi c u m ar r e spec t a o r e ţ e t ă a doc to ru lu i . Apoi desface cu l u a r e a m i n t e f iecare j u r n a l î n p a r t e , f iecare r ev i s t ă , şi-şi a r u n c ă ochii a s u p r a r ec l ame lo r . In m â n a d r e a p t ă ţ i ne u n m a r e creion roşu, cu ca re încadrează , apăsa t , a n u m i t e a-n u n ţ u r i d in z iare . Din c â n d în când îşi a r u n c ă ochi i p e fe reas t ră , şi-şi con­su l t ă ceasu l . N u î n d r ă s n e ş t e să fie p l ic­t isi t .

Isi con t inuă î n s e m n ă r i l e în gaze te şi r ev i s t e , c o m p a r â n d la r ă s t i m p u r i a n u ­m i t e î n s e m n ă r i din c a r n e t u l său de b u ­zuna r .

As t a d u r e a z ă m a i b ine de u n ceas, p â n ă în a p r o p i e r e d e Bonn . E din ce în ce m a i abă tu t , d a r n u se lasă p â n ă ce n u con t ro lează cea din u r m ă rev is tă , cu o ega lă a t e n ţ i e şi o egală indispozi ­ţie, îş i ş t e rge apoi î n g â n d u r a t f r u n t e a şi-şi î m p a c h e t e a z ă z iare le . Se r id ică delà masă , b ru sc , fă ră să ach i t e no ta . Bă i a tu l ca re b a s e rv i t se p leacă adânc , a j u t â n d u r i să desch idă uşa . C ineva îl z ă r e ş t e în d r e p t u l cabine i de c o m a n d ă şi a l ea rgă s p r e el, s t r i g â n d u - 1 : H e r r Direktor! . . .

L a d e b a r c a d e r u l d in Bonn , în p loaie , îl a ş t e a p t ă doi t i ne r i b lonzi , care- i fac de departe s emne cu mâna.

Page 6: IIIUIUI - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/.../18954/1/BCUCLUJ_FP_486684_1939_048_0034.pdf · unei întâmplări, vilne marea spovedanie. Atunci el se demas

6 UNIVERSUL LITERAR 26 August 1939 = =

C r ă c i u n h a i d u c e s c I a r n a căzuse v r ă j m a ş e , căp tuş i t ă cu

ge r şi c r ivă ţ . Ape le p r i n s e s e r ă coaja groasă , i a r să lbă t i c iun i le b â n t u i a u , î n ­fometa te , r ă s b i n d p r i n oboa re l e v i t e lo r d u p ă p r a d ă . D r u m u r i l e , î n f u n d a t e de t ro iene , se ş t e r g e a u cu to tu l , p â n ă în in ima sa te lor şi oraşe lor , n e l ă s â n d s lo­bodă t r e c e r e a oamen i lo r d i n t r ' u n loc în a l tu l . Noap tea , s u b ce ru l l u m i n a t de s te le cât a r ia , codru l t ro snea de ger , î m p r e u n â n d u - ş i sgomotu l cu u r l e t u l f iarelor .

I ancu îşi în tocmise e r n a t i c u l în a şe ­zarea lu i de la Chili i , l ă s ând câte. doi o a m e n i d e s t ra jă , la r ă sc ruc iu r i l e d in sp re Cor lă teş t i şi Fălcoi , în b o r d é e l ă ­sa te pus t i i .

A v e a u a d u n a t e m e r i n d e , p u l b e r e şi p lumbi . Din când în când, m e r g â n d pe s u b m a l u l Ol tu lu i , i eşeau d in v izuină , d u c â n d p r i n sa te le în care ş t i au nevoia , ban i de a ju tor . A v e a u gazde de c re ­d in ţă , ca re p r i m i n d dani i le , le î m p ă r -ţ e a u d u p ă d r e p t a t e , fără să s p u n ă din mâ in i l e cui e r a u aduse .

N e a m u r i l e şi oamen i i s t ăpân i r i i îl ţ i neau fugit peste D u n ă r e , pe u n d e îşi avea r u d e , sau p r i n v r e u n sa t de m u n ­te, găzdu i t la ca reva d i n t r e p r i e t en i .

Zi le le se s cu rgeau greoa ie , p l ine de ur î t . D in Fălcoi veş t i le v e n e a u des, to t ­d e a u n a re le şi p l ina de desnăde jde . . . S t r â m t o r a ţ i d in sp re p a r t e a n u t r e ţ u l u i , m u g e t u l v i t e lo r s ânge ra in imi le oame­nilor. Deşi î ndes tu l a ţ i băneş t e , nu a v e a u u n d e găsi nici m ă c a r u n lo i t r a r de şovar . cu care să le m i n t ă b u r ţ i l e . Bân tu i e l i l e dese şi să lba t i ce a le p o t e ­rilor, le s cu r t a se r ă su f l a r ea şi v i a ţ a . P o p a D o b r e t r ecuse în l u m e a d r e p ţ i ­lor, l ă sând sa tu l fă ră spr i j in d u h o v ­nicesc.

I a n c u m u c e z e a în t ins pe o l av i ţ ă fără a ş t e rnu t , f u m â n d din c iubuc şi î n m u l ­ţ ind to t felul de g â n d u r i . F i r e a lui d e s . chisă şi veselă , mocnea , s g â n d ă r i t ă d o a r de poveş t i l e cetaşi lor , î napo ia ţ i de p r i n sa te le p r i n c a r e e r a u t r imiş i . P e s t e tot locul , năde jd i i l e l ega te de r ă smi r i ţ a lu i I a n c u se î n t e ţ eau , încă lz i te de b a s m e şi cân tece , de s v o n u r i c a r e b â n ­tu i au n e p r e g e t a t .

D u p ă c u m îl î n ş t i in ţ a se d in t i m p , j u -p â n i ţ a S u l t a n a n u se în lesnise să ia d r u m u l Coţofeni lor , l i p s indu- l astfel de b u c u r i a suf le tească a î n t â ln i r i i cu ea. E ra însă î n c r e d i n ţ a t că nu- i poa te p u r t a decâ t g â n d u r i de bine , de d r a ­goste ca ldă şi c u r a t ă p e n t r u toa tă fap ta şi f i rea lui .

N u m a i n e a m u r i l e , r u ş i n a t e de m o a r ­te, s tau s u b a p ă s a r e a g r e a a tot felul de p r e s u p u n e r i şi bănu ie l i , c ă t r ă n i t e mai m u l t de gu r i l e ciocoieşti .

Ven i se r ă sf in te le s ă r b ă t o r i a le Cră­c iunu lu i , şi p r in casele lor, î n ş i r a t e pe u l i ţa d in dea l a Caraca lu lu i , c re ş t i ­neasca bucu r i e se l impezea în silă î napo ia ţ i cu toţi i de p r i n sa te le p r in care-ş i a v e a u moşi i le , r ă m â n e a u în­chişi p r i n case , n e c u t e z â n d să m a i dea ochi cu p r i e ten i i .

S t r ânş i ca în faţa unu i m a r e necaz, h o t ă r î s e r ă ca s ă rbă to r i l e să le facă î m ­p r e u n ă , u ş u r â n d u - ş i astfel m â h n i r e a c ă ş u n a t ă de fapte le f ra te lu i m a i mic .

D u p ă ce ascu l t a se ră s fânta s lu jbă la Maica D o m n u l u i , la a căre i z id i re şi î n f r u m u s e ţ a r e n u p r e g e t a s e r ă să a ju te , se a şeza ră în j u r u l mesei , d i m p r e u n ă şi cu pu ţ in i i oaspe ţ i pofti ţ i . I n locul de cinste s t a b ă t r â n u l p a h a r n i c Cos tache J i a n u , a v â n d p e - d e - l ă t u r i pe cei t re i copii; s l u g e r u l Amza , mede ln i ce r i i D u -m i t r a c h e şi Miha lache , toţ i cu j u p â n e -se le lor; p e nepoţ i i F a n ă s ă r d a r u l , S t ă -nu ţ , Apostol , Z inca şi Pău ţa . . . Apoi, c ins t i te le feţe bo ie reş t i a le d u m n e a ­lor : pos te ln icu l Stoica Boruzescu şi m e d e l n i c e r u l C o n s t a n d i n G r e c e a n u cu j u p â n e a s a Safta ; G h a o r g h e Cioabă, Dincă Moga, R a d u Cojocar iu , S t an Torna şi Nicolae Băcanu , negus to r i cu vază şi c t i tor i de biser ici , cu ca re boeri i J i en i a v e a u p r i e t e şug şi l egă tu r i de n e -goaţe , m a i a les cu piei de oaie, p e n t r u capan t i i ce tă ţ i lor tu rceş t i d u p e m a l u l Dună r i i . Şi pe unu l , P â r v u I e r e m o n a -hul , v i ţă de-a J ien i lo r , că lugă r i t p e n t r u c ine şt ie ce păca te , abă tu t , în p r a g u l b ă t r â n e ţ e l o r , p r in locur i le t ine re ţ i i lui.

Boie ru l Cos tache , î m p l i n i n d u n c re ş ­t inesc obicei, îşi scoase işl icul depe cap, b i n e c u v â n t â n d be l şugu l mesei , î n c h i n â n d u - s e cucern ic , cu ochii în lă­c r i m a ţ i , la g â n d u l f iu lu i ieş i t d i n ascul ­t a re şi fugăr i t ca neoamen i i p r i n t r e să lbă t ic iun i .

D u m i t r a c h e adusese l ă u t a r i i de là Cor ­lă teş t i , ch ibzu ind că a r m a i p u t e a r i ­sipi din t r i s t e ţ ea b ă t r â n u l u i p a h a r n i c , făcându-1 să-şi î n t o a r n e suf le tu l şi g â n d u l în t ine re ţe , când, din auzi te , păcă tu i se şi el î n t r e c â n d u - s e cu neso­cot in ţe le .

Ţigani i a v e a u p o r u n c ă să- i zică nu ­ma i de i n i m ă a lbas t r ă , şi n i m i c de -a le ha iduc i lor . Cân tecu l lor însă o lua raz­n a p r i n g r i n d u r i l e S te je rov i ţ e i , p r in codri i b â n t u i ţ i de n e g u r i şi de t a ine ai Cioroiului , p r in zăvoa ie le Ol ­tu lu i şi Ol te ţu lu i . . . L ă s â n d u - s e duşi de a rcuş , î n to r ceau doina în care p l ân ­geau d u r e r i l e n e a m u l u i , cu sfârşi t a d u ­când a b l e s t em şi p leca re în ha iduc ie .

B ă t r â n u l ascul ta tăcut , d u m i c â n d bucă ţ i l e încet , cu g â n d u l şi i n i m a t u l ­b u r a t e , î n toa r s e că t r e ani i t ine re ţ i i lui f r ă m â n t a t e , sau pe u r m e l e lui Iancu , mezinul . . .

E r a u pe m a s ă v â n a t u r i d in p ă d u r e a Corlăteştilor, a Svorscăi şi a Fălcoiu-

lui , peş te d in copcile Gro jd ibodu lu i , c a r n e de m i s t r e ţ d in s tuful d e la G u r a -Pad in i i . v i n u r i de dea l şi de şes. T o a t e se c o n s u m a u însă greoi , în silă, a d u ­când m a i m u l t a p razn ic d e t r e i zile, decâ t a s ă r b ă t o a r e a une i bucu r i i c reş ­t ineş t i .

L e s p e d e a d e p e m o r m â n t u l l u i I a n c u J i a n u

I n s e r a r e a îi găs i la masă , b â n d ca ­fele .şi p u r t â n d ta i fas cu p r iv i r e la g r e u t ă ţ i l e v r e m i i şi nevoi lo r de obşte . J u p â n i ţ e l e , ca d u p e obicei, se a d u n a ­seră î n t r ' o încăpere , v o r b i n d d e s p r e l u c r u r i mu ie re ş t i , l ă u d â n d u - s e c u sporu l mâini lor , sau cu dani i le f ăcu te s f in te ­lor locaşur i de î nch inăc iune . Aces t e dan i i se r i s ipeau p â n ă la m ă n ă s t i r i l e de s u b m u n t e , la H u r e z şi la Bis t r i ţ a , la T is rnana şi Po lovrag i , u n d e d u p ă î n d e m n u l suf le tu lu i lor creş t in , boier i şi negus to r i , p o r n e a u ca r e î ncă rca t e cu b u c a t e , cu vin, cea ră .şi m i e r e , cu icoane s c u m p e şi v e s t m i n t e l u c r a t e de m â n a lor.

L ă u t a r i i î n g e n a s e r ă cân tecu l , f i ind da ţ i in s e a m a logofătului , sp re a i i î m b u c ă t u r i ţ i , ca să-şi poa t ă începe s lu jba m a i cu t emei .

de PAUL CONSTANT

Dincolo d e z idur i l e c u r t a i boiereş t i , Caraca lu l , p i t i t p r i n t r e sa lcâmi , se a d â n c e a tot m a i m u l t în besnă şi tă ­ce re . Câ t eva f ana re a r d e a u , chior îş , la t e m n i ţ ă , la p â r c ă l ă b i e şi p r i n cu r ţ i l e boiereş t i . Carau le l e , r ă sb i t e de ge r şi de u r î t , se t r ă s e s e r ă pe la casele lor sau p r i n câ rc iumi , s c ă p â n d astfel de c r i vă ţu l care ş u e r a m a i v r ă j m a ş ca or icând.

S p r e miezu l nopţ i i , c â n d m a s a se porn i se d in nou cu t emei , I a n c u a p ă r u în p e r v a z u l uşii, a v â n d m u s t ă ţ i l e p r in se de sloi şi faţa p i şca tă de ger .

— S ă r u t d r eap t a , c ins t i te t a t ă şi boier Cos tache !... B ine v ' a m găs i t f ra ­ţ i lor, şi la m u l ţ i an i !... Ş t i a m că n u vă t i cneş te fă ră mine , şi a m ţ i n u t să vă fac p e voie !...

F ă c â n d aceas tă u r a r e , îşi s c u t u r ă de tocul uşii c izmele şi căc iu la de n o a -ten, i n t r â n d apoi î n odaie . J u p â n i ţ e l e şi capi i i e r a u g a t a s ă l e ş i n e da s p a i m ă ; bă rba ţ i i , î n m ă r m u r i ţ i şi ei, p r i v e a u sp re ch ipul lui Iancu , ne v r â n d să c readă ochi lor că cel ce se a r ă t a s e lor, e ra î n t r ' a d e v ă r o m u l p e u r m e l e căru ia se ţ i n e a u po te r i l e şi a r n ă u ţ i i .

T u l b u r a t de b u c u r i e şi m i r a r e , bă ­t r â n u l p a h a r n i c se r id ică de la masă , ven ind sp re fiul cel p i e rdu t , cu b r a ­ţe le î n t i n se :

— D u m n e z ă u s'a mi lu i t de b ă t r â -ne ţe l e m e l e şi te-a t r imis , I ancu le ! . . . Aşează - t e la m a s ă şi fii b ine venit!. . . D o a m n e , înco t ro eşti , ca să- ţ i pot m u l -ţ ă m i ! A d u c e ţ i de -a le gur i i , j u p â n e s e -íor! Şi v in de -a l lu i D u m i t r a c h e , cá es te m a i ros şi moa ie î n g h e ţ u l din v i ­ne le o m u l u i ! ' Ei, ce ziceţi de u n a ca asta , copii şi boier i d u m n e a v o a s t r ă ? N u es te aşa că D u m n e z e u tot m a i co­l indă pe p ă m â n t şi dă s e m n e de m i ­los tenie şi i e r t a r e p ă c a t e l o r ?

— Aşa es te bo ie ru le ! — Aşa este, m e d e l n i c e r e a s ă Safto?

Aşa este, pos te ln ice Stoica? II văd , şi pa rcă mi se l u m i n ă î n t r ' u n vis de sfârşi t de P ă r e s i m i , când t r u p u l o m u ­lui este ca fulgul şi cuge tu l ca al p r u n ­cului de ţ â ţ ă ! B u c u r a ţ i - v ă , creş t in i lor , şi ciocniţ i câ te o oală p e n t r u ceasul ăs ta , de care m ' a î nv redn i c i t D u m n e ­zău, î n a i n t e de a înch ide ochii ! U n d e eşti , logofete Voineo? A d u , bă, u n şâ ş t a r cu v in şi pune-1 la mij loc, să ne p u t e m cinsti şi noi, ca î n t r ' u n ceas de m a r e b u c u r i e ! Să v ină ţ igan i i m a i r e p e d e ca să- i zică din scr ipcă! Să t r ă ­

iţi copii şi boier i d u m n e a v o a s t r ă ! — Să t răeş t i , boier Cos tache ! — Să t ră ieş t i , I ancu l e ! — M â i n e să p u n ă caii la sanie , că

plec la Bucu re ş t i . A m să fac mij loc să po t cădea la p ic ioare le D o m n u l u i , p e n ­t r u i e r t a r e a nesoco t in ţ e lo r te le , f ă g ă -

d u i n d u - i să r ă s c u m p ă r toa tă d e ş u g u -b ina de mi-or p r e t i n d e - o . Şi b ă t r â n e ­l e l e şi c i n s t e a o b r a z u l u i m e u a u să t r a g ă în c u m p ă n a j u d e c ă ţ i i domneş t i , d â n d u - t e i a r a ş c i n u l u i t ă u şi o m e n i e i ! Să faci b i n e d u m n e a t a , j u p a n Nicolae , să repezi m â i n e d i m i n e a ţ ă câ te cinci oca de l u m â n ă r i de ceară , c â t e o oca de u n t d e l e m n cu ra t şi câ te o s u t ă de d r a m u r i de t ămâ ie , la Maica D o m n u ­lui şi la Toţ i Sfinţii . . . Să m ă t rec i cu ele la catastif, şi pof t im şi câte u n ga l ­ben m a r e p e n t r u ' l i turghie , ca să-i pomenească pe -ă i vii, fără vreo c iun-tea lă ca p â n ă acum.

I a n c u goli p a h a r u l de vin, z âmbind . Nu legă nici u n fel de vo rbă în p r i ­v in ţa g â n d u r i l o r lui , c ău t ând , ma^ ales, să fie în voia b ă t r â n u l u i p a h a r ­nic, a că ru i i n i m ă pă r in t ea scă sânge­rase des tu l . F r a ţ i i şi oaspeţ i i c iocneau p a h a r e l e des, bucu roş i că necazu l cu care- i încercase soar ta , se l impezise a b ine . Cu toţi e r a u în aceiaş gând , că l uc ru r i l e se p u t e a u î nd rep t a , m a i a les că-1 a v e a u p e Gl igoraşcu , o m a p r o p i a t şi cu t r e c e r e la C u r t e a Domnească .

L ă u t a r i i , ne că lcând p o r u n c a boe -rească, f e reau cântec i le de ha iduc ie , cu toa te că e r a u m e ş t e r i în ele şi se s i m ţ e a u râcâ i ţ i la in imă .

I ancu , ţ i n â n d u - ş i obiceiul vechi , cân tă din g u r ă doine şi cân tece auz i te pe la n u n ţ i l e ţ ă r ăneş t i , sau pe t r ece r i l e

d e ca r e n u se sfiise în viaţă. . . Când să se l u m i n e z e de ziuă, ţ igan i i îşi dă­d u r ă în pe tec şi î n c e p u r ă să dea glas in imi i :

Şi-apoi. verde maghiran Auzit-aţi de-un Jian De-un Jian, de-un căpitan Ce-a dat spaima în Divan...

Iancu îşi a scu l tă cân tecu l , t ăcut , cu f run tea r ă z i m a t ă î n podu l pa lme i . P r i n m i n t e îi g o n e a u a m i n t i r i d e p r i n locur i le bă t ă to r i t e , cu novoln ic i şi oa­m e n i î n c r u n t a ţ i şi ga ta de l u p t ă , cu p r ime jd i i de m o a r t e şi l inişt i de codru şi ape .

Ch ipu r i l e mesen i l o r se ş t e r g e a u cu încetul , r ă s ă r i n d în locu- le acelea ale ce taş i lor lui , ţ ă r a n i cu sânge c u r a t şi viu, în a că ro r m i n t e se cup r indea , î n t r eagă , î n ţ e l ege r ea fap te lo r şi folosu­lui de obş t e î n t r u ca re e r a u p leca ţ i .

In j u r u l m e s e i se r â n d u i a u , v igu -roşi şi dârz i , logofă tu l Oană , ceauş Du ţă , Duduve i că , B â ţ a n , Z a h a r i a Robu, M a r i n Vân tu , I l ie şi P a n t e l i m o n ai că lugăr i ţ e i , Dincă Ţip lu , Nicolae Rusu , Ş t e f an S t â n g u l e a s a , Ion Turc i tu , P r e d a L u p u , Nică Matei . . .

Şi-i p ă r e a că toţ i f l ămânzesc a ş t e p -tându-1, c ă u t â n d să p r i n d ă în auz n e ­cheza tu l calului , s au ch io tu l de b u c u ­ria înapoier i i î n t r e ai lui .

C â n t e c u l l ău t a r i l o r îl p u r t a tot m a i d e p a r t e de locul pe t recer i i , p e d r u m u r i de coas t ă şi văgăun i , pe la r ă sc ruc i ur i s t r e j u i t e de f ân tân i cu g h i z d u r i p r ă ­buş i te , p r i n h a n u r i pă r ă s i t e de oamen i , p r e t u t i n d e n i pe u n d e u m b l a s e , cău-

(Urmare în pag. 7-a)

:ШаШІЁІЁишЕЁвШе

Casa lui Iancu Jianu

A. de Herz, întâiul meu dascăl de versuri (Urmare din pag. I-a)

D u p ă câ teva bolboros i r i de scuză că „ n u ş t i u u n d e a m p u s ca ie tu l " , a t r e b u i t să-1 „găsesc" . A începu t să c i tească ra r , cu voce t a r e , cu u n ton ce a r ă t a şi a m u z a m e n t d a r şi s u r ­p r i n d e r e , în t i m p ce eu n u ş t i a m ce să m a i fac c u m â i n i l e şi a r u n c a m pr iv i r i m u s t r ă t o a r e m a m e i , a r ă t â n d - o p r i n s e m n e , r ă s p u n z ă t o a r e de î n t r e a ­ga m e a ca tas t rofă . C â n d s'a op r i t d in l ec tu ră , A. de He rz m ' a a d u n a t cu b r a ţ u l , s t r â n s l â n g ă el şi l â n g ă ca ie ­tu l cu del ic te l i r ice. I a r cuv in te ]e ce mi le -a spus , n u m a i s e m ă n a u d e loc cu v e r b u l lu i corosiv de p â n ă a tunc i , nu m a i a v e a u n imic de şar jă , n imic de î m p u n s ă t u r ă de f lore tă . R e s p i r a m î n g ă d u i n ţ a , b l â n d e ţ e a , ca lda a p r o p i ­ere, p ro tac ţ i a .

— Ai t a len t , d r a g u l meu. . . Şi n u o s p u n de h a t â r u l d u m i t a l e sau ele acela al pă r in ţ i lo r ; s u n t u n om care n u fac concesii n i m ă n u i , şi ca re m ' a m d e n r i n s să n u cruţ . . .

II a s c u l t a m ca un începu t de vâ iâ i t în u rech i , cu buze le a p r o a p e a lbe .

— S u n t d ibui r i , des igur , da r ca re în t r ec , cu m u l t , î nce rcă r i l e de acest fel. S t ă r u e s t e , m u n c e ş t e şi, m a i ales , c i teş te mult . . .

Cu t â m p l e l e svâcn ind , a m pr imi t , a tunc i , p r i m a lec ţ ie de vers i f icaţ ie , d u p ă toa te „ r e g u l e l e " prozodie i .

A. de Herz s'a ocupa t de m i n e , a-p r o a p e o oră, e x p l i c â n d u - m i r i m a co­rec tă şi fe lur i le r imei , dar , m a i ou seamă, î n v ă ţ â n d u - m ă r i t m u l , m e t r i ­ca ve r su lu i , cu s i labe şi accen te so­cot i te „pe d e g e t e " , ca s ă - m i fie m a i uşor.. . El m i - a pus în m â n ă , aşa dar , î n t â iu l t r a fo ra j al ve r su lu i , i n i ţ i â n -

d u - m ă în p r i m e l e t a ine ale s imet r ie i , în fragi la a r h i t e c t u r ă a cuv in t e lo r r o t u n j i t e f rumos . Când , t â rz iu , seara , s'a r id ica t să plece, îi e r a m ucenic î n t r u t â m p l ă r i a s t rofelor . A. de Herz dăscăl ise m â i n i l e m e l e să tae , t r e ­m u r ă t o a r e , î n t âe l e spe teze de a r g i n t a le poeziei „corec te" , p e n t r u m i s t u i ­t o r u l m a ş t e ş u g d e mâine . . .

Din uşă, s'a m a i î n to r s oda t ă sp re mine , s p u n â n d u - m i :

— Şi când vei a junge să lucrez i poezii adevărate, să n u ui ţ i pe p r i ­m u l d - ta le dascăl de ve r su r i . S c r i e -mi, a tunc i , v e s t i n d u - m ă şi pe mine , şi voi fi b u c u r o s să v ă d că ucen icu l m e u şi-a însuşi t , t eme in ic , meser ia . . .

A u t r e c u t şap te ani . In t o a m n a lui 1923, e r a m elev în p e n u l t i m a clasă a l i ceu lu i c r a iovean „Caro l I" . P u ­b l i casem o se r ie de sone te în „ R a m ­p a " şi c o l a b o r a m la r ev i s t a „ N e z u i n -

ţ a" , de s u b conduce rea d-ne i E lena

F a r a g o . G r a ţ i e pa ra l ip iped ice i i n t e ­l i g e n ţ e şi a cos inusu lu i de pr inc ip i i a le p ro feso ru lu i de g e o m e t r i e şi t r i ­g o n o m e t r i e B a l a b a n , ap r ig d i r ec to r al l iceulu i şi i namic de m o a r t e a l „ l i ­t e r a t u r i i " o b ţ i n u s e m , încă d in c lasa Vl -a , o e l i m i n a r e pe t i m p de-o s ă p ­t ă m â n ă , d i n cauză că î n d r ă s n i s e m să pub l i c „ l uc r ă r i cu c a r a c t e r e x t r a -şcolar" , p ro t ivn ice r e g u l a m e n t u l u i d o m n u l u i g e o m e t r u . E l i m i n a r e a o î m p ă r ţ i s e m , f ră ţeş te , cu p r i e t e n u l şi poe tu l N. Milcu, din u l t i m a clasă a l iceului , căzut şi el v i c t imă aceleiaşi fobii l i t e r a r e a r o m b i c u l u i n o s t r u d i ­rec tor . R e z u l t a t u l e l imină r i i a fost că, la r e î n t o a r c e r e a în şcoală, a m r e ­î n c e p u t să pub l i c „ l u c r ă r i e x t r a - ş c o -l a r e " , a s c u n z â n d u - m ă , însă, d in p r u ­den ţă , s u b n u m e l e de R a d u G y r . S u b aces t p s e u d o n i m , c o l a b o r a m la „îNă -

zu in ţ a " , în t i m p ce ş c o l ă r e a m în c la ­sa V H - a , fer i t d e şb i l ţu l t e r ib i lu lu i d i r ec to r care , n e i d e n t i l i c â n d u - m ă în noul n u m e l i t e ra r , n u m a i descoperea p roaspe t e l e in f rac ţ iun i ale e l evu lu i D e m e t r e s c u Şt. R a d u .

P r i n Oc tombr i e , m ' a m h o t ă r î t s ă t r i m e t câ teva m a n u s c r i s e la „ A d e v ă ­ru l l i t e r a r " . Rev i s t a asta , d in ca re , m a i t â rz iu , sp i r i t u l v u l g a r a l u n u i Sevas tos a făcut o foae s e a r b ă d ă şi mediocră , — era, a c u m şasesprezece ani , locul de î n t â l n i r e al t u t u r o r t i ­ne re lo r n u m e l i t e r a r e — „ A d e v ă r u l l i t e r a r " publ ica , p e - a t u n c i , o l i t e r a ­t u r ă vie şi v a r i a t ă ; c ronice le şi r e ­cenzii le a b u n d e n t e , p u l s â n d de n e r v şi ac tua l i t a t e , e r a u s e m n a t e de G e o r ­ge Baicu lescu . N u ş t i a m cine c o n d u ­ce r ev i s t a şi a m t r i m e s m a n u s c r i s e l e la î n t â m p l a r e , pe a d r e s a redac ţ ie i . D u p ă câ teva zile, m i - a sosit şi o ca r t e poşta lă , i scăl i tă de A. de Herz , în ca l i t a t e d e d i r ec to r al „ A d e v ă r u l u i l i t e ra r " . C a r t e a p o ş t a l ă - m i a n u n ţ a pub l ica rea , p e cu rând , a p o e m e l o r t r i m i s e şi c u p r i n d e a şi câ teva a t e n t e ap rec ie r i a s u p r a lor.

Ev iden t , A. de Herz n u avea de u n d e să şt ie c ine se a s c u n d e s u b n u ­me le de R a d u G y r şi nici p r i n m i n t e nu - i t r ecea că a r fi p u t u t fi b ă e ţ a n -d ru l căruia , în t o a m n a lui 1916, îi p r e d a s e în tâ ia lec ţ ie de m e t r i c ă a ve r su lu i .

In ce m ă pr iveş te , a m r ă m a s a d â n c t u l b u r a t , c i t indu- i s e m n ă t u r a s u b r â n d u r i l e t r i m e s e din Bucure ş t i , căci, p â n ă în ziua aceia, nici n u b ă n u i s e m m ă c a r că d i r ec to ru l „ A d e v ă r u l u i l i ­t e r a r " să fie însuş i fostul m e u dască l de r i t m şi r imă. . . Ia tă , d e v e n i s e m co labora to r la d i fer i te r ev i s t e şi p u ­team să-1 vestesc, acum, că sfiosul

-ucen ic de a l t ă d a t ă a î n c e p u t să p u ­blice „poezii a d e v ă r a t e " .

I - a m scris , a m i n t i n d u - i ven i r ea lui la Cra iova , cu şap te an i în u r m ă , şi ora de „vers i f ica ţ ie" , p e c a r e mi -o ţ i nuse în d u p ă amiaza aceia t â rz i e de t o a m n ă . Ii de svă lu i am, to toda tă , şi p u t e r n i c e l e a r g u m e n t e , p o r n i t e d in c i rconfer in ţa in te l igen ţ i i d o m n u l u i g e o m e t r u Ba laban , ca re m ă si l iseră s ă - m i aleg, în publ ic is t ică , c iuda tu l m e u n u m e .

C u r â n d , a m p r i m i t u r m ă t o a r e a ca r t e poş ta lă :

Bucureşti 1 Noembrie 1923 „ T â n ă r u l m e u p r i e t en . — Mi-a i fă­

cut o n e s p u s de f rumoasă su rp r iză . Mai b ine că n ' a m ş t iu t delà începu t . Ş t i r ea a r fi l ua t , poa te , ceva d i n fa r ­m e c u l u n u i debu t , ca re onorează m u l t t a l e n t u l d- ta le . Ne r e v e d e m , a-cuma, confraţ i , — cu o p r i e t en i e a t â t de veche , p r i e t en i e cu care m ă fălesc. Cred că n u m ă înşel , p r e v e s t i n d u - ţ i v r e m u r i f rumoase , numai dacă l au ­dele î n c e p u t u l u i n u vor in f luen ta în r ă u v i i toru l , p r i n t r ' o g r a b ă f i rească t ine re ţ i i şi l ipsa u n u i cont ro l , pe ca re s i ngu r t r e b u e să ţi-1 imnu i . Cân tă , — dar , auz i - t e c â n t â n d . E ma i b ine să auz im, noi , cei d in tâ i , no te le false în s i n g u r ă t a t e a camere i de lu ­cru. Ce mi -a i t r imis , va fi pub l i ca t în n r . v i i toa re ale Ad. lit. Fe l ic i t pe t a t ă l d - ta le p e n t r u succesul cucer i t în , ,Măn?elus" şi, m a i ales. p e n t r u c ă a re u n fiu de ca re poa t e fi m â n d r u . Cu cele m a i p r i e t enoase sa lu tă r i , al d- ta le A. de Herz".

Aşa dar , p r i n e m o ţ i o n a n t u l joc al î n t âmp lă r i i , acela ca re m ă învă ţa se să cioplesc în t âe le aşchi i de sidef a le ve r su lu i , devenise , în p r ezen t , acela c a r e - m i da osp i t a l i t a t e în p r i m a r e ­vis tă b u c u r e ş t e a n ă m a i î n s e m n a t ă , u n d e r euş i sem să pub l i c ! I a r când, în v a c a n ţ a de v a r ă ce p r eceda u l t i m u l m e u a n de l iceu, a m veni t , p e n t r u o s ă p t ă m â n ă , în Cap i t a l ă şi m ' a m dus s ă - m i v ă d „ m a e s t r u l " , la r e d a c ­ţie, to t el m i - a î n m â n a t p r i m u l m e u onorariu, — v reo c â t e v a s u t e de lei — p e n t r u ceiace p u b l i c a s e m în r e ­vis ta lu i !

D u p ă doi sau t re i ani , A. de Herz a fost scos d in d i rec ţ ia „ A d e v ă r u l u i l i t e ra r " , i a r aces ta a t r ecu t în m â i ­ni le g roso lane a le u n u i v i s tavoi d e ­ven i t r edac tor , care , t r e p t a t - t r e p t a t , i-a n ă r u i t or ice p res t ig iu , p â n ă l-a închis defini t iv, în rac la S ă r i n d a r u ­lui apus .

A. de He rz a a v u t m u l t de sufe r i t în v ia ţă . Adeseor i , p e n e d r e p t , — aşa c u m s'a î n t â m p l a t cu a n t i p a t i a p e care o insp i ra ca „scr i i to r e v r e u " . M u l ţ i c i t i tor i p ă s t r e a z ă încă şi az i conv inge rea că a u t o r u l lui „ M ă r g e -l u ş " p u r t a în sânge dezagreab i l a p e ­cete a r a se i s emi t e . (In r ea l i t a t e , A d y era fiul u n u i b a r o n g e r m a n , ven i t î n ţ a r ă pe t impul Domnie i Regelui C a ­

rol I, ca re , p r e ţ u i n d u - 1 îi aco rda îna l t a L u i s impa t i e .

In ce p r i v e ş t e pe ma ica lui Ady , ea e ra r o m â n c ă , — o cobor î toa re din famil ia Ghica. . .) .

De cele m a i m u l t e ori, însă A. de He rz a a v u t d e sufe r i t n u m a i d a t o ­r i t ă t e m p e r a m e n t u l u i său c iuda t .

Veşnicu l s a r ca sm, v o l u p t a t e a de -a plasa, p e r m a n e n t , u n c u v â n t corosiv, d ia lec t ica agres ivă , a t i t u d i n e a de i ro ­n ie şi c inism, în ca re se complăcea a t â t de m u l t , îi c re iase ră n u m e r o a s e d u ş m ă n i i şi p u ţ i n e ap rop ie r i . I n v r e ­m e a când a fost d i r ec to r al T e a t r u l u i Na ţ iona l din Cra iova — 1930-1933 — a junsese să fie ch ia r u r î t de că t r e actor i , p e n t r u s a r c a s m u l şi c in i smul lui .

I n fond, nu aces ta e ra omul , în adânc i l e lui cu te suf le teş t i . S u r p r i n s în i n t i m i t a t e a ca ldă a r e v ă r s ă r i i de suflet , A. d e He rz era îndu ioşe to r de afectuos , u imi to r de liric, de naiv , d e melodic , în ore le t a n d r e când în el n u t r ă i a d e c â t f luxu l cat i fe la t al une i s e n t i m e n t a l i t ă ţ i gene roase . S u b v i r ­tuoz i t a tea f lore te lor ve rba l e , s u b m u ş c ă t o a r e l e fraze, s u b v o l u p t u o a s e -le-i combina ţ i i acide, — se a s c u n ­dea u n suflet ca ld şi v ib r an t , cu ca ­prici i de copil şi mol ic iuni de a r cuş de violoncel .

A d e v ă r u l e că A d y iubea s a r c a s ­mul , caus t ic i ta tea , p e n t r u t ehn ica e x t e r n ă a v e r b u l u i î m b i b a t cu fan te -zie, in jec ta t cu c i anu ra i roniei , dozat în efecte sal ine, copios în su rp r i ze şi p a r a d o x e , — şi p e n t r u s t u p o a r e a a p ă r u t ă pe faţa „v i c t ime i " a m e ţ i t ă de d e s l ă n ţ u i r e a şar je i tă ioase .

Că m o d e l a t o r u l Mire i D ă i a n u e ra altfel în t onu r i l e a scunse ale suf le ­tu lu i , o dovedeau î n ţ e l ege r ea ca ldă şi d ragos tea cu care îi p lăcea să p r i ­mească pe t iner i i scr i i tor i , g ă z d u i n -du- i în pag in i l e rev is te i conduse de el, şi emoţ i a cu ca re ascul ta , ca î n t r ' o rugăc iune , muz ica sens ib i l i tă ţ i i d in ve r su r i l e lui Musse t şi Vigny , — p o ­eţii lui p re fe ra ţ i .

— Şti ţ i , d ragi i me i , — ne spunea , cândva , în b i rou l de la redac ţ ie , lui Milcu şi mie , în t i m p ce ochii îi cl i­peau c iuda t i a r cuv in te l e - i c ă p ă t a s e ­ră o naob i şnu i t ă u n d u i r e , cu a lba s ­t r ă t r a n s p a r e n ţ ă de suflet , — să nu vă supăra ţ i . . . Vă în ţe leg t ehn ica şi vă p r e ţ u e s c l u p t a p e n t r u î no -i rea expres ie i şi a g a m e l o r i n t e r ioa ­re.. . Dar , ce v r e ţ i ? I n i m a m e a a r ă ­m a s î n g e n u n c h i a t ă acolo, l â n g ă Mimi P in son şi l ângă nop ţ i l e p a r f u m a t e

a le lui Musset . . .

RADU GYR

Page 7: IIIUIUI - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/.../18954/1/BCUCLUJ_FP_486684_1939_048_0034.pdf · unei întâmplări, vilne marea spovedanie. Atunci el se demas

26 August 1959 UNIVERSUL LITERAR ?

Un pictor transilvan, decorator al Teatrului Naţional din Bucureşti Din c a r n e t u l unui s p e c t a t o r

la 1875 de TEODOR SCARLAT

P e n t r u c e r c e t ă t o r u l de as tăz i , c a r i e ­ra d e p i c to r a lui S a v a Hin ţ i a , m a n i ­festată î n t r o epocă în ca r e p ic tor i i se bucurau , se c rede , m a i m u l t d e c â t azi, de a t e n ţ i a of icial i tă ţ i i , p a r e des tu l de c iudată , p r i n grandoarea şi decadenţa ei.

C o n t i m p o r a n (şi p o a t e p r i e t en ) cu Gr igorescu şi S z a t h m a r y , a l ă t u r i de care a însoţ i t , în c a m p a n i a d in 1877 în Bulgar ia , M a r e l e C a r t i e r G e n e r a l , al a r m a t e l o r r o m â n e , d i n o r d i n u l lu i Ion Bră t i anu , p e n t r u a glorif ica, p e pânze , je r t fe le p e n t r u i n d e p e n d e n ţ ă a l e os ta ­şilor noş t r i , H i n ţ i a a a v u t o c u l m e p r o ­prie î n p i c t u r a a u t o c h t o n ă , p r i n s p e ­cia l i ta tea lu i în po r t r e t i s t i c ă .

F i u a l u n u i m o d e s t p r eo t t r a n s i l v a n , din Sebeş , ( jud. Alba) , H in ţ i a (Henţ ia , îl t r e c e d. G. Oprescu , în a d-sa le is­torie a picturii româneşti, a p ă r u t ă la Fimdaf i i , c a r t e d in ca re n e - a m î n g ă ­dui t a cu lege u n e l e i n fo rma ţ i i în l e g ă ­tu ră cu v i a ţ a p ic to ru lu i ) v e d e l u m i n a zilei î n t r ' o zi a a n u l u i de s â n g e r o s e l an na ţ ional , 1848. M a n i f e s t â n d încă de copil p red i l ec ţ i i p e n t r u desen şi p ic tu ­ră, la v â r s t a d e 17 an i es te adus în Bucureş t i , de c ă t r e u n u n c h i u al său, p e n t r u s tud i i la şcoala de Arte fru­moase. Cât şi c u m a s t u d i a t aici , n u şt im. S i g u r e că d u p ă şase an i p ă r ă s e ­şte Bucureş t i i , p e n t r u o b u r s ă la R o ­ma şi apo i la P a r i s , ceeace î n s e a m n ă că Hinţ ia se r e m a r c a s e a r e p t u n e lev m é ­ri tas , la B u c u r e ş t i . L a P a r i s , H i n ţ i a l u ­crează m a i î n t â i s u b i n f l u e n ţ a şi s u ­p r a v e g h e r e a lu i C a b a n e i , de la ca re t â n ă r u l p i c to r r o m â n , a v e a să î n v e ţ e s igu ran ţa d e s e n u l u i şi să-ş i găsească , în

acelaş t i m p , în suş i r i s t ă r u i t o a r e p e n ­t r u po r t r e t , î n suş i r i ce a v e a u să-1 r a ­teze m a i tâ rz iu , ca a r t i s t , d a t o r i t ă u n u i m a n i e r i s m şi facil şi e x a g e r a t . D u p ă câ tva t i m p , H i n ţ i a îşi t r ă d e a z ă m a e s ­t rul , p a s i o n a t de compozi ţ ia cu f ru ­moase efecte de c la r -obscur , a lu i P r u d ' h o n . A t â t ab i l i t a t ea aces tu ia î n desen, cât şi g r a n d i l o c v e n ţ a p r i n de f in i ­ţie t e a t r a l ă , a sub i ec t e lo r sale, făcu î n -cu rând , d in Hin ţ i a , u n u l d i n t r e cei m a i devota ţ i e levi ai săi . D e v o ţ i u n e a p i c to ­ru lu i n o s t r u m e r s e p â n ă acolo, î ncâ t cea m a i r e p r e z e n t a t i v ă l u c r a r e a sa (s ingura dea l t fe l c a r e v o r b e ş t e as tăz i în n u m e l e t a l e n t u l u i său) „Psihe pără­sită de amor" — m u z e u l „Torna Ste-lian" — n u e ra a l t ceva decâ t u n „ p e n ­d a n t " la u n c u n o s c u t t a b l o u al lui P r u d ' h o n , d a r de u n l i r i sm c u m u l t ma i v iguros , p r i n m a g i a lui coloris t ică. Pânza , cons t i t u ind u n o m a g i u a l lui Hin ţ ia , p e n t r u nou l s ău m a e s t r u , fu e x ­pusă la P a r i s , u n d e a v u se p a r e , o a r e ­care succes .

R e v e n i t în ţ a r ă , în 1874, H i n ţ i a e x ­p u n e la B u c u r e ş t i , a l ă t u r i de p â n z a de la P a r i s ( r e ţ i nu t ă p e n t r u P inaco t eca S t a t u l u i R o m â n ) o n o u ă l uc ra r e , e x e ­c u t a t ă p e n t r u loja de la T e a t r u l Na ţ io ­nal , a D o m n i t o r u l u i Caro l I, l u c r a r e ca re azi se poa t e v e d e a t o t la P i n a c o ­tecă.

Cu doi an i î n a i n t e de i sbucn i r ea r ă s -boiu lu i d in 1877, S a v a H i n ţ i a fu n u m i t p rofesor de desen la az i lu l „E l ena D o a m n a " , d in B u c u r e ş t i . A p r e c i a t de c o n t e m p o r a n i , ca re v e d e a u în el u n b u n po r t r e t i s t , feciorul p r e o t u l u i d in Sebeş , ab ia p u t e a face fa ţă comenz i lo r de a s e m e n e a n a t u r ă . Ast fe l se exp l i că d e ce H i n ţ i a şi n u a l tu l , (Gr igorescu de pi ldă) p r i m i în 1875 — din p a r t e a g u v e r n u l u i , des igur , s au p o a t e d in p a r ­

t ea lui Odobescu , d i r ec to r în v r e m e a a-ceea, la Tea t ru l ' N a ţ i o n a l d i n B u c u r e ş t i — c o m a n d a de a i n t e r p r e t a p i c t u r a l : poezia lirică, dansul, tragedia şi co­media, c o m a n d ă pe c a r e H i n ţ i a o t e r ­m i n ă în cu r su l ace lu iaş an . T a b l o u r i l e sale , de 2 m. l u n g i m e şi 1,20 m. l ă ţ i ­me , a v e a u să fie î n c r u s t a t e în p l a fonu l foyer -u lu i p r inc ipa l , a l T e a t r u l u i N a ­ţ ional , î n c a d r a t e în o r n a m e n t a ţ i i de gh ips , p e n t r u a da p r i v i t o r u l u i i m p r e ­

sia u n o r p i c t u r i m u r a l e . Aici a u r ă ­m a s , î n g r o p a t e în u i t a r e , ca s imple e-l e m e n t e decora t ive , p â n ă l u n a t r e c u ­tă, când pânze l e a u fost ou g r i j ă cobo-r î t e , d in cauza r epa ra ţ i i l o r .

De o c a r n a ţ i e p r e a p l ină , prea. . . p ă ­m â n t e a n ă , muzele de la T e a t r u l Na ţ io ­nal , a le lui Hin ţ ia , c a r e n e a m i n t e s c v igoarea s ănă toasă şi d u r ă a p i c tu r i l o r r enaş t e r i i , a u to tuş i , o me lanco l i e s t u ­dia t vaporoasă , în p r iv i r i , o „ a r m o n i e a s t i l u lu i " în care v io ic iunea colorii scuză imper fec ţ i a s imbol ică a sub iec ­telor, c a r e se c e r e a u m a i e t e r a t e p a r c ă , m a i a p r o a p e , cu a l t e cuv in t e , de d u m ­neze i rea a r t e l o r r e p r e z e n t a t e .

C a p t i v a n t e t ocma i p r i n ze s t r ea lor t e re s t r ă , g r ea de o f r u m u s e ţ e ce a t i n g e per fec ţ i a u m a n ă — deşi insuf ic ien t g ra ţ ioase în a t i t u d i n i — cele p a t r u p â n z e de la Na ţ iona l , s e m n a t e de H i n ­ţia, p â n z e p e ca r e le r e p r o d u c e m aici, n e r e l e v ă u n a r t i s t d o t a t şi, m a i a les , conşt i incios ; o conş t i in -c ios i ta te c a r e c o b o a r ă însă p e a r ­t i s t la mese r i a ş , n e î n g ă d u i n d u - i n e b u ­nia c re i a to ru lu i . De aici d e c a d e n ţ a d in u l t i m a p a r t e a vie ţ i i p ic to ru lu i , ca re specializat în po r t r e t i s t i c ă şi-a r a t a t evo lu ţ i a o r ică re i a l t e pos ib i l i t ă ţ i ; i a r dacă în „ n a t u r i l e m o a r t e " p e ca re l e _ a încerca t , n ' a isbut i t , f ap tu l se d a t o r e -şte , f ă ră îndoia lă , s t r i d e n ţ e i sa le colo-r is t ice, ca re m e r g e în de t a l iu l p o r t r e ­t ist ic, d a r n u şi î n sub iec te ca re cer pa lor i şi t o n u r i bo lnave . . .

S a v a H i n ţ i a s 'a s t i n s în 1904, în v â r ­s tă de 56 de ani , d u c â n d cu el sbue iu-m u l , p e n t r u f rumos , al u n u i ins des tu l de înzes t ra t , d a r p r e a m u l t l ega t de

fo rme le j u s t e a le m u z e l o r p la iu r i lo r na ta le , p e n t r u a p u t e a fi cu a d e v ă r a t „nebun" . . . Şi to tuş , meş t e r i i de la „ T e a ­t r u l N a ţ i o n a l " v o r r e p u n e , î n c u r â n d , la locul de c ins te „ m u z e l e " lu i Hin ţ i a , ca u n u l t im o m a g i u a d u s p i c to ru lu i t r a n ­s i lvan de la 1875, al că ru i p e n e l a în­tâ rz ia t , g r i ju l iu , pe p r i m e l e p a n o u r i de s t i na t e să decoreze locaşul p r i m e i n o a s t r e scene .

VI I

U n f i lm, fie e l p r o s t s a u b u n , t r e ­b u e s à a a u c a Dam, c a t m a i munţi Dani, î n b u z u n a r e i e a i r e c t o r i i o r a e c i n e m a ­togra f .

r e n t r u î n d e p l i n i r e a a c e s t u i — să - i s p u n e m — рші/Uiat, b i e t u l s p e c t a t o r t r e o u e s ă fit; шоішс, p e o r ice ca i e , s á s c o a t ă p u n g a şi s a - ş i a e a ODOIUI c a r e c o n t r i b u e i a m g r a ş a r e a s i s t e m a t i c a a d o n u i i i o r c i n e i n a t o g r a i i ş t i .

S e p a r e c a s u n t u e a t u i e s i s t e m e s p r e a-1 c o n v i n g e p e n a i v u l s p e c t a t o r s a p a -t r u n u a i n u ' u n c i n e m a t o g r a f .

D e s p r e u n u l a m vor oi t c h i a r l a î n ­c e p u t u l a c e s t u i c a r n e t . E l se n u m e a , s i m p l u : K e e i a m a .

A c u m c a n a , o d a t ă c u î n t o a r c e r e a b u c u r e ş t e n i i o r d i n v i l e g i a t u r ă , c i n e -

m a t o g r a i e i e m c e p s ă - ş i ic>ae,scmdă p o r ­ţ i l e , r e c n e m a n a u - m a l a v e c n e a m e a m e s e r i e a e r e c e n z e n t a l f i lmeior , v r e a u s ă m a i c o n s t a t , i o t d o a r c a s i m p l u s p e c t a t o r , s i s t e m u l a m u z a n t d e a d a u n u i f i lm, u n t i t l u . . b ' i l m u i n e v ine clin s t r ă i n ă t a t e c u t i t ­l u l l u i o r i g i n a l c a r e d e ce le m a i m u l t e d a ţ i e s t e r e z u l t a t u l a m a i m u l t o r o r e d e c t a b z u i n ţ ă , a t â t a l e s c e n a r i s t u l u i c â t şi a l e r e g i s o r u l u i .

De ob ice iu î n s ă , a c e s t t i t l u l e a p a r e d o m n i l o r d i r e c t o r i d e c i n e m a t o g r a f , p r e a fad , p r e a n e a t r ă g ă t o r d e puonic .

Şi a t u n c i s e p u n e î n t r e b a r e a : „ c a m ce fel d e t i t l u і - a r a t r a g e m a i m u l t p e s p e c t a t o r i ?"

M a t e r i a c e n u ş i e d e s u b chedia d o m ­n i l o r c i n e m a t o g r a f i ş t i e s t e p u s ă l a g r e a î n c e r c a r e .

S a l v a r e a a p a r e d e o b i c e i u s u b c h i ­p u l u n u i b ă i a t f r u m o s ş i . . m i r e ş m e ­c h e r " , c a r e î n t i m p u l u n u i d a n s l a L i d o s a u a l u n e i p l i m b ă r i p e „ C a l e " , c u g e t ă a d â n c l a t i t l u l c a r e p o a t e a d u c e s p e c ­t a t o r i î n t r ' o s a l ă d e c i n e m a t o g r a f si b a n i î n b u z u n a r u l l u i .

N u t r e b u e n e a p ă r a t c a t i t l u l s ă s e ­m e n e p r e a m u l t c u ce l o r i g i n a l , n u t r e b u e n i c i s ă a i b e v reo l e g ă t u r ă c u ce le p e t r e c u t e p e e c r a n .

A j u n g e d o a r c a e l s ă fie a t r ă g ă t o r . Ş i „ a t r ă g ă t o r " , i s e p a r e t â n ă r u l u i

c u n u m e s e m i t ş i c u p r i v i r e a o d i h n i n -

d u - s e l a g u r o s p e g a m b e l e „ d u d u i l o r " d e p e Ca ie , u n t i t i u c a r e s a c u p r i n d ă c a t m a i гпшь c u v i n t e c a a m o r , g e . o z i e , i n t r i g a şi a i t e i e .

Ş i ue a c e e a f i lme le a u m a i î n t o t d e a ­u n a t i t l u r i a e a c e s t e a , f r u m o a s e : „A-m o r n e f e r i c i t " s a u „ i n t r i g a ş i a i r u r " „ A m o r ş i ge loz ie" — m a î n t r e b d a c ă a c e ş t i d o m n i i a c şi t i t l u r i l e r o m a n e l o r î n l a sc i co i e .

C a t e o a a t ă se recurge la a ju to ru l a m a i m u l t o r n u m e a t r ă g ă t o a r e , f ă c â n -d u - s e a s t f e l u n l u n g şi l o a r t e a m u z a n t t i t l u . A c u m a o i a m u n i m n p u r t a u n t i t l u p e c a r e d i n c a u z a l u n g i m i i n u l - a m p u t u t r e ţ i n e . I n o n c e caz e r a vo r ­b a i n iei d e o oes t ie , de o f eme ie , d e o m i n c i u n a ş i a l t e m u a t e î n c ă .

D a c a a s t e a s u n t t i t l u r u e f i lme lo r c u s u b i e c t p a s i o n a n t , a t u n c i c â n d e v o r b a a e g ă s i t t i t l u l u n e i o p e r e t e c u m u l t ă m u z i c a ş i poez ie , t a n á r u l „ a u t o r d e t i t l u r i " îş i a u u c e a m i n t e c a a io_ t c â n d ­v a şi p o e t — a ş i s c r i s o d a t ă 4 v e r s u r i î n a i D u m u l u n e i d o m n i ş o a r e . I a n a ş t e ­r e a t u n c i u n t i t l u p o e t i c .

Ş i c u m î n p o e z i a c u n o s c u t ă d e d o m ­n u l t r a d u c ă t o r e x i s t a î n t o t d e a u n a c u ­v i n t e l e : „ s e r e n a d a " ş i , y p x i m d v a r à " , n i c i î n t i t l u r i l e filmelor e ie n u t r e b u e s ă l i p sească . I n u l t i m u l f i lm a l J e a n e -t i i M a c D o n a l d , s ' a r e c u r s l a a m â n d o u ă n u m e l e — s e r e n a d ă - f - p r i m a v a r ă = S e ­r e n a d a P r i m ă v e r i i — c u t o a t e c ă n i c i î n f i lm, n i c i î n t i t l u l l u i o r i g i n a l , n u e r a v o r b a d e v r eo p r i m a vai- a adu. s e r e ­n a d ă .

F i l m e l e d e g r o a z ă t r e b u e s ă c u p r i n ­d ă î n t i t l u c u v â n t u l : „ D i a v o l " s a u „ D r a c " .

Ş i d e a c e e a a u fos t „ D r a c i roş i i " , „Diavol i ve rz i " , „Drac i n e g r i " , „Dia­voli a l b i " ş. a. m . d. N ' a l i p s i t n ic i „ D i a v o l u l îrî f r a c " .

S u n t a m u z a n t e a p o i t i t l u r i l e e r m e ­t i ce — c i n e - a v ă z u t f i l m u l „Col iv ia d e a u r " ş t i e l a c e m ă g â n d e s c .

F a r m e c u l l u i îl a r e a p o i şi t i t l u l „ P u m n u l d e f i e r " a l u n u i u l t i m f i lm p r e z e n t a t l a n o i . C â t ă v i g o a r e c u p r i n ­d e a c e s t s i m p l u n u m e ! V ă î n c h i p u i ţ i ce s e n z a ţ i e v a f a c e el î n t r ' u n c a r t i e r pe r i fe r i c . '

Şi d a c ă v a fi p r e z e n t a t î n t r ' o m a h a l a

de TRAIAN LALESCU

î n c a r e s ă e x i s t e u n „ m a r d e i a ş " c u p o ­r e c l a a c e a s t a , s u n t c o n v i n s ca t o a t e p e r s o n a l i t ă ţ i l e c a r t i e r u l u i se vor a u c e sa - i v a d a . P r o p u n c h i a r s ă i se s p u n ă f i l m u l u i : „ r - u i u n u i a e l i e r i n l u p t a c u p u m n u l de o ţ e l " t i t l u şi m a i s u g e s t i v , c a r e d ă n u m a i d e c â t n a ş t e r e l a î n t r e ­b a r e a : „ C a t e p e c a r e v "

Vă m a i . a m i n t i ţ i a p o i m i c u l ş i r e t l i c a l u n u i c i n e m a t o g r a f , c a r e p r i n t r ' o t o t a t a t d e m i c a s c n i m b a r e a t i t l u l u i o r i ­g i n a l , i -a m o a i i i c a t c u t o t u l s e n s u l ?

b ' i lmu i se n u m e a : „ L a m a i s o n d u M a l t a i s " . P e r o m â n e ş t e , dec i : „ C a s a m a l t e z u l u i " , c a s a i n c a r e v i sează s ă lo ­c u i a s c ă u n m a l t e z .

F o a r t e s i m p l u , d a r f o a r t e p u ţ i n s u ­ges t iv . Ş i a t u n c i a u n o t a n t u o n m n t r a ­d u c ă t o r i s ă f a c ă o f o a r t e m i c ă s c h i m ­b a r e .

C u v â n t u l „ C a s ă " r ă m â n e a , d a r î n loc s ă se a r a t e c ă e a a p a r ţ i n e u n u i m a l t e z , s e s p u n e a c ă a c e a c a i a e r a d i n M a l t a : „ C a s a d i n M a l t a " .

Ş i c u m l u m e a ş t i e ceva d e s p r e a n u ­m i t e c a s e d i n M a l t a , l a a c e s t f i lm s 'a f ă c u t c o a a a l a c a ^ a .

T o t a ş a , c m e v a v r o i a c a t i t l u l „ L a D a m e d e M a l a c c á " , s ă fie t r a d u s „ D a ­m a d i n M a l a c a " , şi n u „ D o a m n a d i n M a l a c a " .

A c e a s t a , p e n t r u c ă p r i m u l n u m e e m a i suges t i v .

D a c ă as t fe l de l u c r u r i s e î n t â m p l ă c u t i t l u r i l e f i lmelor , dece s ă n e m a i r evo l ­t ă m î m p o t r i v a m i z e r a b i l e l o r t r a d u c e r i .

T r a d u c ă t o r i i , a c e i a ş i d o m n i ş j re ţ i , d a r Ips i ţ i de or ice fel de c u l t u r ă , s e î n ­t r e c u n i i p e a l ţ i i , î n g reşe l i g r o s o a n e .

A r fi p u ţ i n s ă s p u n e m c ă d o m n i i t r a ­d u c ă t o r i a b i a c u n o s c l i m b a p e c a r e o t r a d u c . C â t e o d a t ă c h i a r n i c i n u a u c u ­n o ş t i n ţ ă d e t e x t u l p e c a r e t r e b u e să -1 „ s c h i m b e î n r o m â n e ş t e " . T r a d u c e r e a se face d o a r d u p ă s i m p l e suges t i i . ' Ş i i a t ă d e ce î n u n e l e f i lme, c o n t e l e

se a d r e s e a z ă c o n t e s e i î n t r ' u n l i m b „ g . u a s e m ă n ă t o r c u cel de l à u ş a c o r t u l u i .

P r o m i t e m c i t i t o r i l o r n o ş t r i o r u b r i ­c ă î n c a r i s ă s e m n a l ă m , c â t e v a d i n g a ­fele d o m n i l o r t r a d u c ă t o r i .

S p u n „ c â t e v a " , c ăc i d a c ă l e -aş s e m ­n a l a p e t o a t e a ş a v e a nevoe , n u d e o r u b r i c ă , ci de o r e v i s t ă î n t r e a g ă .

CRĂCIUN HAIDUCESC (Urmare din pag. 3-a)

t î nd să î n c h i p u i e n e î n ţ e l e s u l lu i v is de s c h i m b a r e a r â n d u i e l i l o r ned rep te . . .

Hihihiii, murguleţ, hii, Că destul ăi hodinii Codrul c â n d o 'ngălbenix Puştile mi-or ruginii Oasele mi-or putrezii. Fugea murgul cât putea, Potera nu-i ajungea...

Ţ i n u s e să p ice la o zi m a r e ca a Crăc iunu lu i la m a s a lui t a ică -său , şi, a c u m luc ru l e ra împl in i t . L ă s â n d u - i p e toţi să se b u c u r e î n voie de î n t o a r c e ­rea lu i la pocă in ţă , I a n c u goli u n p a h a r cu vin, p e ne ră su f l a t e , îşi s t r â n s e t a -o l i ru l în j u r u l b u r ţ i i ş i ieşi a fară , ch i ­p u r i l e să se m a i înv ioreze în a e r u l di ­mine ţ i i .

D in ceasul acela , s p r e desnăde jd i a n e a m u r i l o r şi a oaspeţ i lor , d u s a fost... Ce rce t a t e , s lugi le m ă r t u r i s i r ă că bo ie ­ru l I a n c u îşi încă lecase m u r g u l , to -p i n d u - s e ca n ă l u c a în p u l b e r e a de ză ­p a d ă viscol i tă .

Auz ind , bo i e ru l Cos tache căzu la pa t , b o l n ă v i n d u - s e d e i n i m ă rea . In fa ţa icoanelor , g e n u n c h i i lui t r e m u r a u în m ă t ă n i i p r e lung i , i a r buze l e îi r o s ­t e a u t â n g u i r i p o r n i t e d i n i n i m ă :

— D o a m n e , n u v r e a u să păcă tu iesc , au c u m â n i a , a u cu b l e s t e m u l s au î n ­t r i s t a r e a m e a ! D a r p r e a s u n t î n c e r c a t de o sânda Ta şi su f l e tu l 'm i - e s t e p â r ­jo l i t de v â l v ă t a i a n ă c a z u l u i cu ca r e s u n t căşunat ! . . . Şi n u m a i Ţ ie m ă rog p e n t r u i sbăv i r ea ş i e r t a r e a păca te lo r , p e c a r e d i n s l ăb ic iunea m i n ţ i i să le fi făcut. . .

P A U L C O N S T A N T

[Fragment din romanul „Iancu Jia-nu", care va apărea în toamnă).

POŞTA R E D A C Ţ I E I Ion Pielmuş : V o m î n c e r c a s ă

c ă u t ă m m a n u s c r i s u l p o e z i e i , p e c a r e — d a c ă v a fi g ă s i t — v i _ l ţ i n e m l a d i s p o z i ţ i e .

N. M. Epureanu : „ N o p ţ i l e d e l i n i ş t e " s u n t m a i m u l t da.. . n e l i ­n i ş t e l i t e r a r ă . N e p u b l i c a b i l .

Ion Preda: C u v i n t e b u n e p e n ­t r u „ M ă to t c h i a m ă " . c a r e c r e d că s e v a p u b l i c a . C e l e l a l t e : p r e ­l u d i i ş i „corăb i i c a m p r e a g r e l e " ! M a i t r i m i t e .

Mariada Romidi : S o l f eg i i c u m â n a s t â n g ă . î n c e r c a ţ i ş i c u d r e a p t a . Ş i c â t m a i m u l t . S t â n ­g ă c i i s i m i l a r e p r i m i m ac i d e s t u l e .

Ştefan Crăciun : M a r o t a l i p s e i d e r e l a ţ i i ş i u m b r a u n e i p e r s e c u . ţi i , n u p o t fi d e c â t c o n c e p ţ i i p e r ­s o n a l e , c ă r o r a l i s e p o a t e d a o d e s m i n ţ i r e c a t e g o r i c ă p r i n n u ­m e l e n o u i c e s e p o t î n t â l n i s ă p ­t ă m â n ă d e s ă p t ă m â n ă î n c o l o a ­n e l e n a o s t r e .

„ S t i n g e r e a " p o a t e fi o d e m n ă u v e r t u r ă în tr 'o c a r t e c u t r â m b i ţ e .

N. T. : P a r a f r a z â n d p e N a p o . l e o n a ş s p u n e : r ă b d a r e , m u n c ă ş i p e r s e v e r e n ţ ă . S u n t tre i e l e ­m e n t e indi iapensabi le a t i n g e r i i s c o p u l u i p r o p u s .

Stăncuţa Stăncescu : O f o a r t e p l ă c u t ă c a l i g r a f i e . V e r s u r i l e , m u n c i t e . A t â t .

George Ionescu : D - t a c e p ă ­r e r e a i a v e a d e s p r e u n t â n ă r c a r e d.-d.că v e : s u r . u n e i „ s t ă p â n e c u ş u v i ţ e a r g i n t i i " ?

Dem. Păsărescu : S e v a p u b l i ­ca u n a d i n c e l e d o u ă b u c ă ţ i p r i ­m i t e .

Nicolae Ionescu : F r a g m e n t u l d e r o m a n t r i m i s e s t e d e s t u l d e m o d e s t . V ă d e ş t e , t o t u ş , muiltă b u ­n ă v o i n ţ ă . Păstraţi , v o l u m i n o s u l (mi -1 î n c h ' p u i ) m a n u s c r i s , p o a t e c o n s t i t u i m a i t â r z i u p r e t e x t e d e r e f l e x i i p e r s o n a l e .

G. B. Sanislău : A ş t e p t ă m m ă r ­c i l e p o ş t a l e n e c e s a r e r e s t i t u i r i i m a n u s c r i s u l u i , c a r e e n e p u b l i e a _ b i l .

Zefir Apostol : R e ţ i n e m : „ B ă ­t r â n i i s e u i t ă c u d r a g la c o p i l a ş i , c o p i . a ş i i m â n g â . e p e b ă t r â n i , b ă ­trâni i ar v r e a să s p u n ă c e v a c o ­p i l a ş i l o r , i ar c o p i l a ş i i ar dor i s ă s p u n ă şi ei c e v a bătrânilor"', e t c .

Marin Cosmescu • „ P ă ţ a n i a lui N e c u l a i S o ţ i r " n u s e p o a t e p u ­b l i ca .

C. POSTELNICII

O Revistă de TEATRU într'o singură pagina

bine informată, vie, obiectiva

v a fi p a g i n a d e t e a t r u , c e v a a p a r e cu î n c e p e r e d i n S e p t e m b r i e a. c. în

UNIVERSUL LITERAR

Page 8: IIIUIUI - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/.../18954/1/BCUCLUJ_FP_486684_1939_048_0034.pdf · unei întâmplări, vilne marea spovedanie. Atunci el se demas

s = UNIVERSUL LITERAR 26 August 1939

L i t e r a t u r a , a r i a , i d e i . 9 BULETINUL POESIEI ROMANEŞTI

In toamna care vine va apare „Buletinul Possiei Româneşti", cuprinzând operele poetice apă­rute în anii 1938 şi 1939.

Buletinul va apare însoţit de note critice şi va apare anual, la sfârşitul fiecărei toamne.

Pentrucă buletinul să fie cât mai complet, domnii autori care au tipărit în anii 1938 şi 1939 volume de poeme sunt rugaţi a trimite câte un exemplar însoţit de extrase critice, pe adresa: C. Pârlea, str. Rădiţei, nr. 49 (Bu­cureşti (6).

PONTICE

pe lunile Iunie-Iulie (nr 6—7) ne-a sosit nu de multă vreme, într'un număr închinat frunţii lui Minai EminescU) despre care эсгіи: Al. Vlahuţă, N. Iorga, E-

lena Văcărescu, Gr. L. Trancu-Iaşi, Vice amiral'I. Bălănescu şi alţii. Din sumarul prezent vom însemna cu creionul roşu un in­teresant studiu („note'i despre Oviditţ, iscălit de d. D Stoicescu. Radu Gyr scrie o poésie caracte­ristică, iar la cronici găsim pe d G. M). Vlădescu. E. V. Hara-lambie şi Sandi Constantinescu. Simpatia pe care, cu fiece ocazie am trimis-q, grupării revistei ,,Pontice", o exprimăm şi de astă dată celor ce sârguesc pe ţărmul Mării Negre pentru slova curată şi vie.

„LE GRAND MEAULNES"

minunata carte de viaţă şi vis a lui Alain-Fournier, va fi tradu­să şi va apare şi în româneşte.

Doamna Domniţa Gh'erghlnescu sârgueşte asupra paginilor, pen­tru a ne da traducerea uneia din cele mai suave şi de neui­tat cărţi. Nu ne îndoim că ma­rele suflu IJric al cărţii lui A-lain-iFournier, ne va fi redat în­treg şi viu de condeiul traducă­toarei, ea însăşi un suflet de frumu&eţi poetice. Bucuroşi de ceasta veste, anunţăm eveni­mentul.

VORBIND DESPRE

Nietzsche, un domn colabora­tor al „Jurnalului literar" ne dovedeşte că e cam certat cu... limba germană. Pentrucă în ca­drul acelui articol (apărut în nr. 33 al revistei), d-sa scrie: „Lebenssinproblem", când co­rect e: „Lebenssinnproblem", a-

poi citind din Goethe: „Am Anfang war der Tat", când co­rect e ,jdle Tat", deoarece toată lumea ştie că substantivul e de gen ferhenin. In acelaş număr şi tot în legătură cu literatura germană: într'un titlu gros se scrie: Eichenidorf; greşit, pen­trucă marele romantic german semna: Eichendorff. Credem că puţin mai multă băgare de sea­mă n'ar strica, mai ales la o revistă „de critică şi informaţie literară".

„ŞTIU" s e intitulează revista elevilor li­ceului „Decebail" din Deva. Nu vom scrie în mod special asupra niciunuia ffintre colaboratorii-elevi, care sunt simple virtuali­tăţi, însă vom remarca aerul decent şi tehnica luminoasă în care s e prezintă această publi­

caţie. Observaţia ce-am avea de făcut, este aceea că ni se pare că la „Ştiu", nu se stârueşte în­deajuns asupra părţii pur lite­rare, înţelegem foot-ballul, oina şi rugby-iul, însă tocmai în ca­drele unei reviste şcolăreşti, mai cerem surâsul adolescent al u-nui vers fraged şi promiţător. Altfel, revista este vioaie, fapt pentru care conducătorii merită laude.

UN POET DIN BANAT am numit pe Grigore Bugarin, ne trimite cărţulia sa de ver­suri „Ameaz liniştit", care con­ţine câteva piese lirice de fru­moasă ţinută, cu toate că în general volumul sufere de-o u-şoară monotonie. Cum îl cu­noaştem pe Grigore Bugarin şi

.din poeme anterioare, preţuim munca şi talentul său, mărgi-ninidu-ne să traseriem pentru lectorii „Universului literar" ur­mătorul poem intitulat „Somn": ,,Prin somnul meu ameaza linişti.

[lasă „Mi-i capul pus pe fânul de

[mătasă. „Mă duce gându'n ţară şi minune „Cu sufletul pe fir de rugăciune. „Privesc în vis ogoare surâzând „Şi melodia brazdei căntă'n gând. ,.Eu sunt ţăran cu suflet rupt din

[mit; „Să înţelegeţi su f l e t am dorit".

Pe-alocuri, poate, cam retori­că, poesia lui Grigore Bugarin. ne mărturiseşte totuşi că fău­rarul ei este poet.

МШАІ BENIUC

poetul „Cântecelor de pierzanie" ne-a împărtăşit vestea că are în manuscris un nou volum de

poasii, al cărui titlu nu a fost fixat definitiv. $i dacă am ţinut de cuviinţă să anunţăm cartea, am făcut-o tocmai pentru bucu­ria de-a vesti faptul, că nu peste prea multă vreme, o nouă şi preţioasă carte de poésie arde­leană va fi în lumina vitrine­lor. Nu ne îndoim că noua cu­legere de versuri a poetului Be-niuc va fi, cel puţin, la înălţi­mea „Cântecelor de pierzanie", carte nespus de vie în aminti­rea noastră. Aviz editorilor!

EDIŢIA III Cartea de extraordinar succes

a агшГіиі acesta, a fost, se ştie, a m a e s t r u l u i Iancu Brezeanu

IANCU BREZEANU „Amintirile mele... vinurile mele, pritocite de Gaby Michailescu".

T i p ă r i t ă d e ed . „ U n i v e r s u l " , o-pera a apărut acum în a treia e-diţie, ceeace constitue, desigur, un record în literatura noastră.

CÂNTECUL la iei cu parfumuxile şi colorile, este un suav şi viu evocator al tristelor aduceri aminte. O me­lodie şoptită sub cerul vânăt de apus de vară, iată o mie de a-duceri aminte năvălind în tine ca un stol de cocoare, ca un oomvoi ide umbre. Frivole şi tre­cătoare cântece de amor sau chef, care vă risipiţi notele în suflet, pe aripa voastră firavă şi subţire, am văzut ca într'o lanternă magică, imaginile du­se. Banale şi dulcege romanţe din ăst-an, mă întristează gân­dul că mâine îmi veţi vorbi de azi.

POETUL HORIA BOTTEA subtil şi vechiu colaborator al ,3iletelor de papagal", se pare că lucrează la un nou volum de veflsuri şi unul de esseuri. Ciu­date şi colţuroase, armoniile a-ceistui retras şa schimnic poet, au fast pentru noi întotdeauna o bucurie aparte. Nădăjduim că nu prea târziu vom putea îm­părtăşi cetitorilor o veste mai sigură. Până atunci, din colţul nostru, facem stihuitorului o a-micală fluturare de batistă.

CURÂND vom intra în toamnă, în acest anotimp al bucuriei triste, în lunile în care fiecare din noi va pune în faţa lumii un gând, un vers, o poésie, o carte. Sun­tem înfriguraţi, păşind întru întâmpinarea noului anotimp şi-i aşteptăm, cu o ciudată strângere de inimă, feluritele

surprize. Pentrucă noi nu vom putea uita niciodată că o toam­nă ni 1-a luat pe Niculae Can-tonieru, alta pe Alex. Călinescu, alta pe Amaru, în timp ce dă­ruia lumii sumedenie de „mă­rimi" umflate şi inutile. Cu toa­te astea, vom continua să iulbim toamna cu căldura unei inimi de etern adolescent şi să-d aş­teptăm apariţia euuda>tă şi dra­gă, în manta de vânturi, într'o ţară cu calme roade in vii sau într'un Cişmigiu melancolic şi grav.

„POPAS m AMINTIRI" e o carte semnată: Const. T. Achim şi Gh. M. Achimescu. Dintre cei doi autori, d. Const. T. Achim ni se pare a fi mai înzestrat cu darul poesiei. Stro­fele cărţii sunt fără vreo stră­lucire poetică, neridicânidu-se delà un nivel obicinuit. Cu toate acestea, cartea care este mai mult un efort decât o realizare, merită să fie frunzărită de ce­titor. Autorii ar trebui să adân­cească acest material poetic pe care-l aduc înainte-ne în stare brută — izbutind astfel, poate, lucruri lângă care am stărui mâine cu mai mult folos şi cu mai mare bucurie. Aşa cum se prezintă „Popas în amintiri", se situiază între cărţ.le despre care nu putem spune nici prea mult rău, dar nici prea mult bine, oricât am vroi să facem una sau alta.

LA ANIVERSARUL lui Eminescu s'a scris mult şi s'a vorbit şl mai mult. Cel mai rar şi maii ide preţ dar pe care 1-a prilejuit acest prasnic, este fără îndoială monumentala edi­ţie pe care „Fundaţiile" ne-au

dăruit-o. Primul tom de „Poe-sii" îngrijit de d. Perpassicus e un monument rar nu numai în cultura noastră, ci chiar peste hotarele ţării, unde nu mai prea cunoaştem ediţii de acest fel. Truda d-lui Perpessictiius şi mun­ca d-lui prof. Rosetti, se cer şi de astă dată subliniate cât mai vârtos. Pentrucă ediţia aceasta superbă e un lucru din cale-afară de rar, însemnarea noa­stră ar vrea să fie culeasă cu litere de aur, pentrucă să cin­stească pe iniţjatori şi să lu­mineze, în timp, fruntea cât o ţară a lui Mihai Eminescu. Ti­părind „Poesiile", „Fundaţia pentru literatură şi artă Regele Caroi H", a făcut un gest de mare cultură, care nu mai putea întârzia.

O VECHE REVISTA de cultură şi literatură e .Arhi­vele Olteniei", care apare la Craiova sub priceputa condu­cere a d-lui profesor C. D. For-tunescu.

ş t im cât de mulţi poeţi olteni s'au înălţat din paginile ei şi ştim câtă muncă a depus d. For-tunescu pentru ridicarea acestei publicaţii. In cetatea banilor, unde s'au născut şi au murit a-tâtea révise (<ne gândim la „Nă­zuinţa", „Radical" şi multe al­tele), rara apariţie a „Arhive­lor" este întotdeauna un lumi­nos punct ide reper. Pentru tâ­nărul d-isale enuziiasm, precum şi pentru acest număr 100, pe care îl avem înaintea noastră, animatorul .Arhivelor Olteniei" merită neprecupeţite laude, pe care i le oferim de aici.

ŞTEFAN BACIU

S A T A N I S M Ş I D U M N E Z E I R E

(urmare din pag. 1-a)

într'o operă literară în care criticii din vechea generaţie a se*. XIX au văzut confl icte sociale şi motive psilcholo-gice, Dmitri Menjkovski vede afirmându-se o profundă criză religioasă.

A transforma critica literară şi ideioilogică în critică re­ligioasă, adică a pune în cauză conşt i inţa religioasă a so­cietăţii ruse, eterne şi universale, aceasta se pare că a fost misiunea lui Dmitri Merejkovski. Vechea critică, în fa ţa lui Puşehin şi a lui Gogol, a emasculat sufletul de podoaba lui mistică şi a redus valoarea fenomenului literar la o s m -pflă ecuaţie de artă. Cu toate deosebirile de idei, nici Ak-sakov, nici Cemicevski , nici chiar Bielinski, nu au gândit altfel.

De îndată ce a apărut „Corespondenţa cu prietenii" a lui Gogol, punctele de vedere s'au schimbat . Publicând scri­sorile sale, Gogol a dat la iveală documente sufleteşti de o însemnătate considerabilă ; a desconsiderat orice urmă de discreţie ; a s fărîmat tainele morale şi a l ă sa t ca de­monul dm el sau din alţii să râdă grotesc şi batjocoritor de propria lor rătăcire. Au urmat polemici, conflicte de idei, atacuri vehemente de o parte şi de cealaltă. Slavofili şi oocidentalişti s'au încăerat într'o sarabandă demonică, a fost un spectacol orgiac şi neuman. Bielinski spunea des­pre Gogol că es te „apostolul ignoranţei , campionul obscu­rantismului şi al magiei negre, panegiristul obiceiurilor tă­tare...", Cemicevski , Aksakov, N. L. Paflov s'au năpust i t cu aceiaşi furie neputincioasă asupra lui Gogol. Câţiva ani mai târziu, Turghenief spumega de indignare : „un mai nedemn amestec de orgoliu şi de servilitate, spunea el, — de cagotism şi de fatuitate, de ton profetic şi de parazit, nu există altul în literatură". Ciadaev vedea în „căderea lui Gogol consecinţa penibilă a eroarei slavofililor", în vreme ce, prietenul său Aksakov, îl acuza că a dezertat din Rusia şi a inhalat „emanaţ iunele detere" ale occidentului. Unii îl acuzau die mist ic ism, alţii de nebunie, dar nu-ş i dădeau seama că toţi, fără deosebire, au fost prinşi în capcana a-cestei dureroase răzbunări. Cu o amărăciune orgolioasă Gogol şi-a concentrat replica într'o singură expresie : „Să suferi de despreţul celor de despreţuit". Dmitri Merejkovski crede că Gogol І -а învins cu deosebire pe Puşehin, vechiul lui prieten, genti lomul de perfectă sănătate , spirit echili­brat şi de o e leganţă vest imentară desăvârşită, comparat din această pricină cu Lord Byron şi revendicat de occi­dentali. L-a învins pe Puşehin deoarece acesta reprezenta Rusia nouă a sec. XIX, civilizaţia şi mondenitatea , poezia fără probleme şi fără dinamica ideilor. Pletnev, a-micul lui Puşehin, spune : „corespondenţa (lui Gogol) este începutul l iteraturii ruse" ; iar Dmitri Merejkovski va adao­gă : „în corespondenţă vedem sfârşitul poeziei şi începutul religiei".

Acuzările aduse lui Gogol plecau delà motive ascunse, pe care duşmanii săi de după corespondenţă, prietenii săi de mai înainte, nu îndrăzneau să le mărturisească. El le spunea tuturor că sunt „suflete moarte", unii pentrucă îl căutau pe Christos înafară de viaţă, alţii pentrucă trăiau viaţa fără Christos ; şi unii şi alţii erau rătăciţ i de ade­vărul adevărat, şi unii şi ceilalţi erau vinovaţi de rătăcirea întregei societăţi ruse, care nu-şi găsea echilibrul, nu se putea purifica în spiritualitate prin încorporarea efectivă a învierii într'un Christos. O altă dilemă, tot a tât de greu de deslegat, găsise o chee miraculoasă în scrierile lui Gogol. Polemica dintre slavofili şi ocicidentalişti, «1 o înlătură, o socoteşte inoportună şi ineficace. „Gogol, — spune Dmitri Merejkovski, — nu opune creştinismul culturii, după cum făceau slavofilii, nici cultura creştinismului după cum făceau occidentaliştii ; el contopeşte aceste „două princi­pii'' într'unul singur. Gogol a simţit cu mai multă intens i ­tate ca nimeni altul în Europa contemporană, că prima şi uMiima esenţă a creştinismului n u sunt tenebrele, ci lu ­mina; nu negaţia, ci afirmarea lumii; nu crucificarea, ci reînvierea, nu sf inţenia fără carne, ci carnea sfântă".

Iată elsenţilul gândirii filosofice şi critice a lui Dmitri Merejkovski, exprimată după concepţia lui Gogol. Dmitri Merejkovski, căutându-1 pe Gogol, s'a regăsit pe sine. Vor­bind despre autul, a vorbit despre sine. iReproducându-i frazeile, ş i -a mărturisit propriile lui gânduri. ApostoCuil écu­me ni citaţii ortodoxe, profetul sofianismullui, a întruchipat tntr'un gând şi o faptă religia şi viaţa, a nădăjduit să ct i ­torească pe pământ biserica lui Christos, într'o sinceritate asbolută, într'o trăire desăvârşită, după principiile Evan­gheliei.

Gogol însuşi, caşi majoritatea scriitorilor ruşi, era viciat de dilema celor două feţe ale omului : dumnezeiască şi de­monică. Dar să f ixăm raportul dintre cele două puteri, a întunericului şi a luminei, a s incerităţi i şi a meschinăriei . „Dumnezeu este infinitul, începutul şi sfârşitul. Diavolul este negaţia infinitului, negaţ ia începutului şi a sfârşitului, diavolul este mediul numenal al fiinţei, negaţia oricărei înălţimi ş i oricărei profunzimi, veşnica platitudine, veşnica

meschinărie". (Merejkovski). Gogol a urmărit arătările demonului în viaţa socială, i-a cercetat prezenţa în acţiu­nile oamenilor, l-a secundat î n întunecimea fără de mar­gini a păcatului acolo unde puterea răului se încarnează sub specie aieternitatis. Gogol a fost s tăpâni t până la mar-tiragiu de ideia dumnezeiască a binelui, de lumina adevă­rului, de s inceritate şi abnegaţie. Acest dualism, după Dmitri Merejkovski, e s t e esenţial scriitorilor ruşi, este axa ontologică a culturii . I n aces t principiu^ COINCIDENTIA Ox i- o s i 1 ON EM, se află chinul metafizic al omului.

Oei doi eroi aii lui Gogol deopotrivă suflete moarte, Hles-fcafcov, gânditorul inspirat, figură fantasmagorică şi Cicikov, omul de acţiune, practic şi realist, sunt feţele dia­volului. Pe amândoi îi cuprinde râsul grotesc al lui Gogol, în amândoi, multiplicaţi în nenumărate exemplare, vede Gogol sufletele moarte ale societăţii ruseşti. Un pasagiu din corespondenţă, reprodus de Dmitri Merejkovski în s tu ­diul lui, îl s ituiază pe GogOl în lumina adevărată a operei sale : „ S ' a discutat mult despre mine ; mai multe din înfă­ţişările me le au fost analizate ; dar nu mi s'a precizat esen­ţialul. Numai Puşehin l-a văzut bine. El îmi spunea că nici un al t scriitor nu dispune de darul de a desvălui atât de nemilos trivialitatea vieţii, de a descrie cu atâta putere meschinăria omului meschin, şi în aşa chip încât toată vulgaritatea care scapă percepţiei să sară în ochi. Iată ca­litatea, care nu-mi aparţine decât mie , şi care se pare că lipseşte iceflorialţi scriitori". Dar oare a dus până l a capăt Gogol izbăvitoarea lui misiune ? A omorît el diavolul din lăuntrul său şi a realizat idealul creştin al purităţii evan­ghelice ? Nimeni nu ar putea-o spune. Lângă documentul literar se alătură cel omenesc ; unul complectează pe ce­lălalt; umiul întunecă lumini le celuilalt. In viaţa fiecărui scriitor rus există un demon şi un preot duhovnic ; în viaţa fiecărui om din pravoslavnica împărăţie a celor două ex­treme se află un demon şi un înger protector. Nici Gogol nu a fost ferit de această dedublare de conşt i inţă. „In de ­zechilibrul celor două principii e lementare, păgân şi creş­tin, carnal şi spiritual, real şi mistic, se află întregul des­tin al lui Gogol, nu numai creator şi conceptual, d a T de asemeni vital şi religios", — spune Merejkovski. Calitatea psichologică a scriitorilor ruşi este însăşi condiţia umană de esenţă metafizică.

Vânt, vijelie, crivăţ, uragane de revoltă într'o mare a mizeriei morale, a deşertului halucinant , a pustiului fan­tastic şi fascinant, cu vedenii şi solstiţii tenebroase, cu farmece şi leacuri miraculoase. Spaima de întuneric, de frigul subteran al morţii, de s ingurătatea chinuitoare, dis­perarea de a nu se putea exprima într'o formă inteligibilă şi comunicabilă, senzaţia sfâşietoare de inuti l i tate, ü de­termină ca în clipele de lucidate ale unei agonii după o boală (cu o „cauză metafizică" să ardă în foc manuscrisul celui de al doilea volum din „suflete moarte". Sfărâmat de răzbunarea diavolului, persecutat de sufletele moarte, Gogol se supune inaniţiei , îşi dă sfârşitul în luptă cu m e ­dicii ş i (cu prietenii, într'uin delir mist ic sub spectrul mis ­terios al chinului metafizic. Dar rămâne : „râsul gogolian care este lupta omului cu diavolul".

NICOLAE ROŞU

CARAGIALE Şl ARDELENII (Urmare din pag. 3-a)

s 'ar r ă s p â n d i în R e g a t şi r e s t u l în A r ­deal , cu p r e ţ u l de cost al n u m ă r u l u i , 20 d e b a n i şi cu u n c a p i t a l de 10.000 co­r o a n e a n u a l . L a 13 /26 I a n u a r i e , C a r a ­g ia le îşi a n u n ţ ă sosi rea la B u d a p e s t a , ca să d i s c u t e în a m ă n u n t ches t i unea , de oa rece n u es te în t oa t e de a c o r d cu B i r ă u ţ i u .

D. H o r i a P e t r a - P e t r e s c u r ă s p u n d e cu î n t â r z i e r e , la 6 Apr i l i e , c o m u n i c â n d p ă r e r e a n e g a t i v ă a lui A n d r e i B â r s e a -nu, v i c e - p r e ş e d i n t e l e „Asoc ia ţ iun i i " — î n t e m e i a t ă p e f r ă m â n t ă r i l e i n t e s t i ne d in A r d e a l — d a r es te s igur de r euş i t a rev i s te i p l ă n u i t e , dacă d i r ec to ru l ei s 'ar m u t a în T rans i l van i a . P u b l i c a ţ i a cea n o u ă a r folosi l i t e r a t u r i i d in A r ­deal , p r i n emu la ţ i e , c o n c u r â n d „ L u c e a ­fă ru l " , c a r e a p r i n s rădăc in i , m u l ţ u m i ­t ă p r i cepe r i i a d m i n i s t r a t i v e a d- lui O c -t a v i a n C. T ă s l ă u a n u ( a r g u m e n t u l lui A n d r e i B â r s e a n u e p â n ă la u r m ă h o t ă -r î t o r şi r e v i s t a n u m a i apa re ) .

In „ L u c e a f ă r u l " , Ca rag ia l e d ă d u s e u n r ă s p u n s s u m a r la a n c h e t a a s u p r a p o ­p o r a n i s m u l u i (1 I a n u a r i e 1910). D. T ă s ­l ă u a n u îi r e p r o d u c e a câ te u n foileton din „ U n i v e r s u l " şi-1 î n d e m n a s t ă ru i to r , să t r i m i t ă „şi câ te -o p o v e s t e inedită" (ser. ined. , Sibiu , 14 N o e m v r i e 1909), cu a s i g u r a r e a că „şi suf le tu l Ros togan i lo r noş t r i e do rn i c de t r u f a n d a l e l i t e r a r e " .

„ROMANUL" ÎI CERE COLABORAREA

S i m u l t a n cu noi le consu l t ă r i în v e ­de rea scoa ter i i r ev i s te i l i t e r a re , se s i ­tu iază apa r i ţ i a z i a ru lu i „ R o m â n u l " , scos de comi t e tu l p a r t i d u l u i na ţ iona l d in Ardea l , ca să î n f r ângă campan ia g r u p ă r i i pol i t ice d e la „ T r i b u n a " din Arad . I sbucn i se u n g r a v conflict î n t r e c o n d u c e r e a p a r t i d u l u i şi m ă n u n c h i u l de in t e l ec tua l i din j u r u l lui Goga. A -ceştia d in u r m ă , m a i impe tuoş i , î n v i ­n o v ă ţ e a u comi t e tu l de sp i r i t t r a n s a c ţ i o -na l fa ţă de U n g u r i , în t i m p c e m a j o ­r i t a t ea p a r t i d u l u i îi î n to rcea lui Goga acuza ţ ia de con iven ţă cu g u v e r n u l m a ­gh ia r . In aces te condiţ i i , de susp ic iun i r ec ip roce şi de n e s t ă p â n i t e i nvec t ive î n t r e fraţ i , Ca rag i a l e es te i n v i t a t de Vas i le Goldiş , d i r ec to ru l „ R o m â n u l u i " , să co laboreze la o r g a n u l p a r t i d u l u i . „Ar fi p e n t r u cauza n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă u n m a r e câşt ig, dacă p r i m u l n u m ă r din a-cest z ia r a r c u p r i n d e şi câ teva ş i re din

conde iu l d -voas t r ă , a t â t d e iub i t la n o i " (ser. d in A r a d , 2 I a n u a r i e st . n . 1911).

CARAGIALE ÎNTR'O NOUA rnjüátM HAJKJti A D - L U I

H. J f ^ l í C A - j r i i i U l ü S C U

In ace laş i t i m p , d. H o r i a P e t r a - P e ­t r e s c u p u D i i c ă a o u ă î n t i n s e fo i le toane în n o u i ziar , s p r e a popu l a r i z a n g u r a m a r e l u i sc r i i to r ( „Carag ia l e şi A r u e i e -m i " , î n Homanul, i \ r . 2 şi 3, de ia 4 şi 5 I a n u a r i e ) . D u p ă ce c o m p u n e u n p o r ­t r e t a n i m a t a l i u i Carag ia le , c â n d v o r ­beş t e , îl t a c e s ă s p u n ă ca, d e m u l t , în t i ne r e ţ e , v r u s e s e sâ I acă p a r t e d m t r ' o r e d a c ţ i e a u n u i z i a r de p e s t e m u n ţ i . „ M ă s a t u r a s e m d e v i a ţ a (pe) c a r e o p u r ­t a m . V o i a m să t r ă i e sc i n t r e voi . L a „ T r i b u n a " cün Sib iu . S 'a dus . JMu a m p u t u t a j u n g e de acord . E r a u c â t e v a ch i ­ţ i buşu r i , c a n u ş t iu u n g u r e ş t e , că ici, că p e dincolea. . . ü i , n ' a i o s t s a fie ! Da ş t iu că v ' aş fi ţ i n u t n u m a i cu miez de nucă . D e - a m a i m a r e d r a g u l ! " Mu p o a t e fi vo rba aci decâ t d e p r o p u n e r e a d e co l abo ra r e p e c a r e i-o l a c u s e Slavic i , c â n d luase c o n d u c e r e a „ T r i b u n e i " , în A p r i l i e 1004, la i n t e m e e r e a z ia ru lu i . D in c o r e s p o n d e n ţ a „ J u r n m e i " , p â s t r â m m ă r t u r i a do r in ţ e i lu i S lav ic i a e а o b ­ţ i n e c o l a b o r a r e a h t e r a ţ i l o r noş t r i de f r u n t e ; p r i n t r e aceş t ia î^a p r o m i s C a r a ­gia le , dar , a d a u g ă Slavic i : „ m u l t t e m e i u n u p u n p e f ă g ă d u i n ţ e l e l u i " (Studii şi documente literare, V, s c r i soa re c ă t r e T i tu Maiorescu , la 4 M a i u 1884). S ă fi fost oa r e v o r b a d e o c o l a b o r a r e p e r m a ­n e n t ă , r edac ţ iona lă , aşa c u m r e i e s e d i n convorb i r e V Nici u n a l t ecou a l u n o r as t fe l d e t r a t a t i v e n u n e - a a juns .

Ma i d e p a r t e , d. Hor i a P e t r a - P e t r e s c u c o m u n i c ă impres i i l e f avo rab i l e a le lui Carag ia l e , d e s p r e scr i su l m a i n o u al Arde l en i lo r .

— N u scr ie ţ i r ău , zău, n u sc r ie ţ i r ă u . In t i m p u l d i n u r m ă n u v ă deoseb i ţ i a-p r o a p e d e loc d e l i m b a n o a s t r ă d i n R e ­gat . Vă p o t p r i c e p e foa r t e b ine .

Ca rag i a l e c u n o a ş t e de a s e m e n e a sc r i i ­tor i i d in A r d e a l , p e Goga, „fa ţă d e p e r ­soana că ru i a a r e o s impa t i e deoseb i t ă" , p e A g â r b i c e a n u , p e Ciura .

„Vă cunosc , c u m cunosc b u z u n a r e l e l ă ibă re lu lu i ăs ta d e casă, p r i n c a r e p o r t m â n a a c u m " .

ŞERBAN CIOCULESCU (Urmare în no. viitor)

*) Din „Viaţa lui I. L. Caragiale", care va aipare la Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol И".

Tipuri e m i n e s c i e n e (Urmare din pag. I)

O speţă de inşi faţă de care — bănuim — endocrinologia nu are menajamente, circulă multiplicând parcă'n zeci de feţe, zeci de interpretări o statuie.

— Iată-l pe sărmanul Dio-nis, spune un cult judecător soţiei sale, arătând cu dege­tul o matahală deşirată, pe strada orăşelului de provincie unde a fost transferat disci­plinar.

Un tânăr tip eminescian cu păr vâlvoi, ochii plini de o pară de foc vânăt, având în trăsături ceva din simfonia eroică. Laforgue urlă după el: O riches nuits ! Il me meurs, La province dans le coeur !

Tânărul nu cată nici in

TIPOGRAFIA ZIARULUI „UNIVERSUL", BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU 23.

dreapta nici în stânga, oprin-du-se cel mult pierdut sub haut-parleur"ul unei vitrine radiofonice unde se cuprind, suplimentar, jucării şi păpuşi.

Muzică de Bach, transfor-mă-l, galvanizează-l, dă-ne omul cel nou ! Aprinde.i scânteia minţii şi a inimii, la răscrucea dintre îngerii arti­ficiali şi strada vulgară ! I — Bată-l Sfântul, ăsta parc'ar fi Frankenstein, spu­ne un student hazliu, simu­lând că-şi scuipă'n sân.

— Urmaşul lui Eminescu şopteşte, nu fără emoţie, străjeriţa dekt Şcoala Profe­sională.

Cine e de fapt ? Un băiat cumsecade, bun latinist în liceu pe careAiLUTrnă, disper-

- д а ^

nă}mântul delà facultate l-a decepţionat. Acum scrie, zice lumea, pe furiş o „Viaţă ro­manţată a lui Mihail Emines­cu". Cineva susţine că l-ar fi văzut cercetând în această privinţă nişte tomuri. La A-cademie ? Nu, în biblioteca a-teneului popular al orăşelu­lui. Sunt şi unele tipuri emi­nesciene cu o nuanţă comică dionisiacă, neignorate de ca­fenea. Tipul recrutat de noi, foarte simpatic de altfel, cu-ragios în versuri şi în altele ca Lebiadkin al lui Dostoiew-ski, are monologul următor :

— Fraţilor, aveam un franc, am cumpărat cu el o lumâ­nare şi-am aprins'o la mor­mântul lui Eminescu.

Dar cine credeţi că era a-colo ? Nu era nici Ministrul X nici academicianul Y, dar era Mihail Eminescu mânca-l-ar nenea să-l mănânce !

O nouă apariţie :

într'un gang din centru, câţiva tineri poeţi de azi, cari poartă cravate delà Syl-co, sau din cele galbene de Braşov şi se tund omeneşte, fac roată în jurul unui ne­maivăzut tip eminescian, mi-ţos, cu riduri de prefăcătorie egumenicâ. El recită şi gâ-ji.e impresionant leit-motivul într'o nouă gamă :

— Am fost la „el" la Bellu, în noaptea de Paşte şi i-am spus : „Maistre, toată lumea merge'n acest ceas cu sfinţe­nie s'aprindă lumânarea delà biserică, numai eu am venit s'aprind delà tine.

•• Incontestabilă frumuseţea în sine a gestului său. Nu se poate mai multă apoteozare a poetului.

Dar pentru groteştile, neno­rocitele tipuri eminesciene, „teiul sfânt" va avea din cres­cută lui coroană o asvârlire de polen cât de uşoară ?

Acelaş lucru pe care P. Va­léry îl semnalează pentru ca­zul Baudelaire se poate spu­ne şi despre copilul minunat cu faţa smolită, din „ţinutul Botoşanilor". Faima poetului s'a consolidat prin faptul de a fi subjugat câteva mari talente româneşti.

Dar aceste umbre umane, de pe stradă, cu toate cusu­rurile lor, sortite să se conto-pească'n prisosurile de acelaş fel ale secolelor viitoare, aduc şi ele oare vreun folos gloriei eminesciene ?

Probabil. Judecate drept parţiale reîncarnări ale ma­relui poet, ele constituie un fenomen mai impunător de­cât retrăirea în plantele de pe mormânt. Oricum, un fe-noment al posterităţii româ­neşti.

SIMEON STOLNICU

V s ' v - ' Ă Taxa poştala plătită în numerar conform aprobării dir. G-le P. T. T. Nr. 24464-939, f ? « / % . '"Ц