Nr. 860. Braşov, Miereuri 26 Noemvrie«® Deeemvrie n.) 1914. Anul LXM I.

. / m ia . . .2 4 Cor. Pa o jnm. de «ir 12 „

**• tMi UmU . . ‘ 6 „Pontru Românie şl

'tiNrmfttete:JP* u r- tt . 40” tei<Ue io^niBriáe*an «20

* ILSrOH 1K 226, ZIAR .FOXJTIC NAŢIONAL.

iM W W tS U91 ADMINISTRAŢIA

:$trt>P.fuţidulul Nr. 15

INSERATELE i*. primase la admlnie- Sraţl«' 'Piaţal. dqpfc Jş|U

. şi tavoialft. >

Mşnnsoriaele na te ln- napoiasă.

rrr

Noi'^eirtldăeiBSţii ^dehi oraşe n u pBWWem >p rile j) , «iar cei-ce ţjrăM dcJasate nu au timp sau in- Xeres faţă de sutele şi miile- de m&- n/íestári ale sufletului poporului nostru.

Beşr acestea observate cu pri­cepere, adunate şi sortate ne-ar da? Ţto pteţlos material pentru cel cé va -8C«e*‘odfttâ o carte asupra însuşirilor de raasă a neam ului nostru.

Contrar celor cetite despre o lasm lgam irareşa m s e lo r diferite In decursul veacurilo r de convieţuire p o litiu ă ^ şso a k d |ffr« f|» s^ fă afirm Că neamul nostru se deosebeşte esen­

ţ i a l rfe iá s tte í celd^Re Aeamuri<«on- locuiţoare n u numai prin limba, p o r i/^ t in i^ b to . ci>mai Vftrtos ' prin

r id u l şdfcu deosebit de-a fi, dera. cu­ge ta şi siixiţi Cbiar şi în " fa ţă în tâm ­plărilor celor mai {{neînsemnate din vieaţa de toate zilele.

puieanic trebuie să sB^féHéfezB^áCfifitö însuşiri 4de rassă

A î0 .^o j» o t^e extfaord»are..în wemi do volbură'«m tversîrfă şi *de univer­sală, catastrofă.

Voi povesti câte-va întâmplări cărora am fost m artor. Am ales anum e de acelea cari pot servi drept preţioase docum ente de rassă fără

.*de-a fi, lnr, acelaşi . timp documente omeneşti.

IL .„Kâtââi ciib lne DomniiléJ*Bont mai bioe de patru luai de a*

tunci.M le m ise pare insă, ,că a fost de mult, foarte de mult.

Peste atâtea am trecut um ili fle­care în aceste câte-va rluoi dia i urmă, atâtea am: trăit ~tecât au-i de mirat dacă. vremea af-se: pare „mai lungă ca de aHe^USţi.

»A fost ia^aîiiafaceea, A e ««care îşi r j o r »duse'»minte tru cutremur (toţi

c e i_ carp vor;acăpa ‘.baromi: üu •: vitaţa -din catatelismufc Europeau prin care ftre-

c*jn. Av TosMavilpa x>are o vor) po4meni Intre lacrimi şi suspine atâtea Uitaîef aOţit Vâdeve «şt copii Kfirfabi. s

An îoaptea premetfeătoare au sfostf d d #âte lld .toate, satele noastre < pacifcice

- pişcate le - aeelo —latele- chemătoare jla

itoftHMe-mIŞI d ia izori de zL au luqeput săi se

. ivească, cejte-cete* d e f lâ c â i .^t bălbpţi In 4mfstaanpp^pie.9ppe , p caşul celtnrai aprómat pentruca s ă fle Invagonaţij şi

vtvdn«pD)rtM w ftvpâ |or.jm i aranjasem in pripă afacsriie

îtat împachetasem toate "cele trebpio- ChJSse pentruca iif^iiukkeaţa următoare să plec şl eu la regim ent i

-JacU pa de grea cumpănă-jiimeaut nu-t placesârimână singur, pradă gân­durilor negre.

Stăm la geamul deschis ca se văd cum trece lumea intr’uu convoi nesfârşit spre aceiaşi ţintă necunoscută ţl Ja «»Oet M ţitfi îngrijorare.

QMlNteoil trtwseai, «erau. üli If rS< M Ü > (> < <MMK>ui îa «j»pt. I» « )o urma wwirbaţibir veneau o ripte- bovlteţişi feqjfiificu ochii roşii de £ Í |ps.

)dat«â didin ceata de bfirltâţ1 vre-o |^ ţivâ i | | ridică pălâria^ă**ah|tâ cu e i w e / ş i ă s e duc câţi-va^ paşi mai (ieparţeiaioi Iptr’o hotârtre &aitb!tărtse desprilfŞŞn m ultime şi sŞtftfitfieiigfiâ spre (âM& osm.

* ţ•ăi’>RâStitom bine Domnul* 1« a

sis unul dintre ei. Iar ceilalţi au plecat eapu In pământ.

— »Cine ştie de ne-om mai în­toarce la [vetrele noastre. Şi am gândit să ne luăm rămas bun şi der«rd‘4a«.

« itc u a n o i.Ş i eu «mă duc« cu voi: mâne, dimineaţă«.

Atât a fost ce le-am putut spunp, apoi ma’m întors In altă pacte şa să-rol ascund emoţia puternică ,a sufletului.

In viaţă «am avut «parte, de multa . decepţii dar am dat şi ide sem ne \ de cecoaoşjtinţ& a năsuinţelor mele dacă

nacele« au fo st curate şi bune.Dar ? niei-o recunoaştere .din., par-

Uea ori cui nu mi*a căzut.aşa de i bine ca ceai venită totr’un mod atât de apon- tan> şi de nemăiesferit din partea aces­tor ţărani români.

Nn! Pentru că ori cât mi-ar cAitti Clne«va asupra nereeunoştinţei din par­tea unuia sau altuia dintre ţărabii noştri! luaţi ea indivizi, un lucru e mşi presus de orice îndoială: recunoştinţa * o însuşire de rassă a neamului nostru

t luat ca, un întreg.11.

Vezi râttdunplele s e duc...An» plerat şî eu unde mă ebienpa

datoria de soldat.Intr’o gară am ^Ibovit mai multe

oare.Se rupsese os*a la un vagon al unui tren încărcat cu soldaţi ce pleca­se Înaintea noastră.

Până să dereagă linia şl să înde­părteze din cate vagonul avariat s’au aglomerat în gară o mulţime de trc-« nuri archipline toate de rezervişti şţ giotaşi de toate neamurile şt de toaţă starea socială.

lo tf’un compartiment 4 e « cRilI ne-am, grupat o ceaţă de ofiţeri de re­zervă şi un distins profesor de teo­logie.

De pe fereastra vagonului ne ui- tam uimiţi Ja în vălmăşagul acela pe mai pomenit de oameni care r^ia pe lângă vagoanele de marfă pe peron şi între trenurile oprite In loc.

Era natural să se pornească dis­cuţia tocmai asupra felului atât de de* osebit de manifestare al aceloraşi sen­timente omeneşti din partea grupurilor aparţinătoare unor naţionalităţi deose­bite.

— »Să ne ferim să tragem con- dusiuni riscate şl poate falşa din pur­tarea unor oameni agitaţi dt* aiqobol — a zis unui dintre noi. —• Efectele aico- bolului asupra oamenilor sunt aceleaşi. Ele oferă documente preţioase cel, mult pe seama medicilor, dar nici de cum pe seama etnpgrafllor.

—* >Dar nu-i vorbă acu de pur­tarea oamenilor beţi — zise celălalt — căci e esagerat a afirma că mifle de oameni cari mişună pe peronul ,a- ceata eetina ar fl toţi otrăviţi de aloo- hol. Observă numai bine şl vei vedea că intre Împrejurări egale de trezvie altfel tşi dă ,v$nt durerei, dorujuj după cei rim aşi ««»să Românul şi cu totul altfel bună oară Secuiul sau Sa-

ifwU i .Discuţia nare începea să devie tot

mai aprinsa şi mai interesantă a fpst «curmată decodată d e . nişte acordţiri aşat de cunQscute şi, totuşi aşa de 4u^ Joase şi de intime.

Cântarea venea dintr’un vagon de marfâ din faţa noastră. Era plin. plipuţ de feciori şi bărbaţi din scumpii« noştri munţi apuseni.

Cioareci albi vârâţi în ci&ţi£ înalte, surtuc deasemeni alb. Nuq8a v0 ălăria neagră cu be&alâ de aur pot^aââema că erau băfcşi din Offenbaia^niu din Buciumani.

O seninătate mândră şi %«ş^mai mândră linişte se reogiindea dş pe fe­ţele lor supte de muncă grea.

Iar «ântareai Nu o voi ufta n(ci| odată. Iuti suna mereu şi azi lin#ire«i}o|

Era/celebra şi în deobşite«;CuapSf cuta cem anţâ a Jui Eminesc.u:

^Mgzi rândmele/e ?e duc,*.Nu m-am mai putut stăpâni:— »Cântarea aceasta simplă in

gura unor bieţi muncitori rom âni nu-e In sine un document de rassă ?

»Europa s’a cutremurat din teme­liile ei. In clipa asta milioane de pă-

' ” ~7 "* i i firinţi şi soţi rupţi dela sinul inbiţllorJŞibiim w l^ io s e u - ^ ţ ^ n a ^ p # ^or de-acasă aleargă în toate direcţiile

lumii ca peste câteva zile să se arunce .geţoşi ;.de ură şi de sânge u n ii asupra iaîţora itotre bubuituri da tunuri j şi r o *

pate de puşti şi mitrailese.

care o am strâns-o cu căldură de frate, pe când din ochi imi curge»!*, două «şi­roaie de lacrimi.

— »Nu vă temeţi fraţilor că D-zeu

—. »Şi în toiul .acestei nemai, po- metilte migraţiuni de popoare, un grup (de ţărant româbl. atât de obidiţi, cântă cu o linişte şi senîbăiate stoică:

»Vezi, rândunetele ae duc Ic — „Mai spuneţi mi un al doilea

nea/n, care între nişte îmorejurări sufle- teşii atăt de estraűr&i*are se dee do ’ vadă de atâta putere de .stăpânire^ şi de duioasă resemnare în voia celui de Sus ?<

N V m ai obiectat nime nimic. Am plecat cu toţii capul şi ne perdeem în reveria versurilor genialului Eminescu, care de sigur nu s’a gândit, că eie vor fl odatâ^âfttecul de răaboi şlideÎDgro-

i para al unor trudiţi ţărani români din Ardeal porniţi să-şi apere ţara şi pe împăratul lor.

v. m

pe câmpul de răsboiu.Azi dimineaţă am primit dela bi­

roul de presă al prim-ministrului urmă­toarele comunicate oficiale telegrafice:

Luptele din nordul ^Monarhiei.

B udapesta 7 Dec. .n. Luarea Lodestxxluif marele ssaccea al ofenzivei

«armaţilor aliate, a produs o-adâncă bucurie. Comuqicatul«da z i oii mare * lui cartier general spune următoa­rele cu privire la luptele 'din junii oraşului Lods: De pe câmpul de operaţii dela vest precum şi de pe teritorul din ostul lacurilor mazuri- ene n’am primit nici o ştire mâi în- semnatâ.

Hespiogând pe ftiişi «in luptele* îndelungate date în Polonia de> i^ord precum şi în jurul oraşului L^dz am înfăptuit am mare succes. Ora­şul Lodz» e Jn .manile noastre- încă nu s’a «putut face o revistă asupra rezultatelor acestor lupte din cauga vastului front. Pierderile Ruşilor supt fără îndoială foarte «mari. încercările Ruşilor de a sări. In ajutorul trupe­lor lor strâmtorate în Polonia de sud le-au zădărnicit atacurile trupe­lor austro-ungare şi germane, ata­curi cari au fost îndreptate contra inamicului spre sud* vest dela, j94eir? hov.

B u d a p esta 7 Dee. n . „ B uda­pesti T udósító«- anunţă: ' Inamicul, care năvălise în comitatele Sáro s >şv Zem plén e pretutindenea în v re-• tea ger e -respins fiind de trupele noa- tre. Aceste din urmă au pătruns prin mai «multe locuri < pe teritoriul galiţian, iar în patrie numai puţine oomune se mai află în mânile Ru­şilor. Apariţia unei coloane mai mici de Ruşi la lo ro n y a în corni-

, tatul iM á rtm ro s nu. prezintă nici 0 însemnătate mai mare.

M&udapeşta % ^ laptele ppurt r u ^ r ţ i i hotărâtori coaMmiă îocă p i fiâppu! de oavM lh tu m e- f i ’rupeleHH ItSfie — g e r m a a e -u a g a r e c a r i au*Al

jĂmiAt puterile şuseşti, ce înaintau sgre tAnerd vo8t peste Novoradomsk le*«u  *tu t pe aceste din urm^cpe teritorul, c% se iutinde spre sudvşst dela Kotr- kapfy în timp ce grupele n em ţeşti sfiit pe Ruşi 8ă^se retragă.

, Iu Galiţia d» vest tere* se deifăr igfirl^bipte mai mţri* » difăror sorţii^ f

fiSEfiglă nu s’au fe ititâ M n să pân%Af«Trupele noastre* şi cele gena w a

au prins iarăş pe acest front cam 1500 Ae Ruşi.

In Carpaţi continuă luptele. Pe unele 4ecuririaamteuţ şi-a retras iarăş trupe ipai însemnate înşpre piscurile munţilor.

General Hoţer^ locţiitorul şefului de stat major.

Româailor bucovmsui.Biroul telegrafic ungar comunică

din Bucureşti: _

In urma hotărârilor luate în a- duuarea ţăranilor ‘ români din Su­ceava (Bucovina).. s’a pornit în în­treaga ţară o vină mişcare încoro­nată de succes pentru înfiinţarea unui corp de ţărani români volun­tari. Intr’un singur district româneşc s’au apunţat 3000 ţărani de bună voie la serviciul de arme. Rezultatul final pi acestei mişcări este formarea un pi corp de 12.000 ţărani români. * EJri voluntarii români au depus jură­mântul în Vatra-Dornei.

«Viaţa Nouă», organul partidului naţional român din Suceava Nr. 150, care ne soseşte publică In legătură cu adunarea ţărănească dela Suceava un articol, al cărui titlu şi sfârşit; a fost confiscat de cenzura bucovineană. Partea neconflscată din ziarul bucovl-r neaa este următoarea; ’

„Duminecă, acum o săptămâpă şi-au dat întâlnire la Suceava |fruntaşiJ ţărănimbi din toate unghiurile ţărişoa­rei noastre, câtă a r»** rămas neco­tropită de neamuri străine. Au sepit cu sutele harnicii muncitori din valpa Sucevei, chipeşii 'Români de pe in tinsele câmpii ale Rădăuţului şi mândrii mun­teni din adâncurile Câmpulungului .şi ale Dornei; au venit cu inimă curată şi cu dorul în suflet să trimită, Ju a- ceste vremi bântuite de urgia răsboiu- lui, o vorbă deschisă şi frăţească }la fraţii de peste hotare.

Am ţntâlnit în desdimUiea ţa ace? lei zile de Duminecă o ceată de mun? teni tn drumul spre Suceava. f„Incoţro vă este calea0, i-am întrebat, văzându-i cu feţele Jpvlorate de o neobicinuţtâ seninătate? „Ne ducem ,1a Suceava0, răspunseră într’un glas, ,„câ să aducem prinos de încbinăciupe şi crediuţă hu­nului nostru Împărat şi «să. ne rug^m de ajutorul frăţesc la regele Ferdinaud1, despre care merge vestea ,Acă este bun Român şi vrednic urmaş a l , Marejui Vodă CarolV

S’au adunat la Suceava un niţnţăr de presto trei mii. Locul de intâlnjrş era prea mic decâţ să poştă cuprinde această, mulţime. Atunci cu toţi, măQâţi de acejaş gând, au pornit spre veefiea Mitropoiie, cel v mai atrăiuclt loc de In* chioare al pământului românesc, izyor de mângâiere şi alinare pentru lumea credincioasă. In curtea frumoasă şijin- câpătoare a Mănăstirii sta mulţimea cu capetele descoperite ca la rugăciune. Pe faţa fiecăruia se oglindia o adâncă mişcare sufletească, ca ,şi când din pă­mântul sfânt şi binecuvântat al stră-

ar fi străbătut o nouă şi tai- lifiâriNtfifere, spre a li sţăpâni pentru o

cUpi^inima şi sufletul.

% Vorbitorii au fost numai ţSrani, 4 idinţre cei mai de frunte. Ei au aflat ftgŞlgtete simple şi amăsurate, însufleţite ^deufildura sentimentului, cât a fost

voşpa să desfăşoare năcazurile grele ale ţlftyişl ele ţăranului în această vreme

dieu#fl»aipomenitâ cumpănă. însufleţirea ş lţă jh to se culmea când se votă tele­

grama omagială cătrâ împăratul şi se făcu reinoirea jurământului de neclin­tită credinţă cătră tron şi îm părăţii.

Acesta a fost momentul cel mai înălţător al întţegei adunări.“

(Continuarea articolului, precum am a- nunţat, a fost confiscată, rămânând colo anele ziarului „Viaţa Nouă“ albe.)

Preli«flirea“iMiMlahîtarcorporaţiunilor bisericeşti con-

stituţionale române ,gr. or.In n-rul de Joi al »Telegr. Rom.«

discută P. O. Domn protopresblter Dr. loan Lup aş, cu multă competenţă, o chestie de mare actualitate In vieaţa constituţională a bisericei române gr. or. E vorba cum s’ar putea prelungi mandatele cor po raţiuni) or bisericeşti cari expiră acum cu 31 Decemvrie I 9 U după ce n ic i nu s’au luat p âb |.j|9Um măsuri peq tru„alegerile noul şt.nici nu este cu putinţă a face alegeri « în sta ­rea de răsboiu.

La Începutul anului 1915 —-, zice Intre altele d-1 Lupşş — ar fl sft-şi exercite toţi credincioşii bisericii noas­tre din întreagă mitropolia t dreptul de a alege comitet parohial şi deputaţi sinodali pe un nou ciclu de & ani, »iar tn toamna aceasta ar fl trebuit e& se facă alegerea deputşţ)lor cpogreşualf.

Aceleaşi motive socotţm, că vor da mult de gândit şi Cpnşiş^Qrillor noastre eparhiale, cari până Ja începu­tul anului viitor (1915) vor trebui să dea organelor subalterne Îndrumări mai precise, decum a dat Conşfstorul mitropolitan, în privinţa .aranjamentu­lui de făcut in împrejurările actuale, ca să-şi poată continua cprporaţiuniie bisericeşti activitatea lor şi fără a trece prin sdrundaâtura obicinuită a noilor alegeri.

Ge ar fl .deci de făput ?Există Insă , un remediu, • pupare

se ajută adeseori, în ţările luminate, cei chemaţi a interpreta sau a executa legile, in lipsa unei dispoziţii legale sau reglementare ; a timpului de faţă ei aplică djşpoziţii rie upor ..legj. mai vechi, ori caută vre-un , punct,.ffiefişpri- jin In activitatea şi în iuţeaţiuniie,, m ăr­turisite cu graiul sau în scris, «ale le­gislatorului. J.

ţ Atât în »Regu^inen^ul ^ganic« prezeutat do ^agunafSiupduliţÎ iţio, 1864 şi aprobat de acesta cu însufleţire, precum şi îa proiectul ,,de »Statut or­ganic« «din 1868, se cuprind dispozi- ţiuni, In jşenpul cărora membrii comi­tetului parohial, ai s{npduju| ppotppres-

îbiterul şi eperhiaic. ftrecpm, şi ai con­gresului, se aleg pe eâte un ciclu de 6 ani.

Comisiuşea congresului din 1868 a :mpdificaţ Ipsă proiectul lui Ş^guoa. punând în lop de ciclul fie 6ujâni, pre­tutindeni câte un ciclu d e 3 ani.

Acum se oferă conducătorilor bi­sericii noastre un prilej potrivit de a se folosi, ca de un excelent remediu, de dispoziţia contemplată de Şaguna la 1864 şi 1868. prelungind, sub nece­sitatea poruncitoare a împrejurărilor excepţionale, ciclul anilor 1912—1914 şi transformându-l mir’an ciclu de 6 ani: 1912—1917.

Consistoarele . eparhiale vor găsi motive (|jpj|$iis spre a j^ ||pa face evi­dent ina|$teş5.tuturor >*mgffibrilor cole­giilor preoţeşti Şi »1 jjfiaoadelor paro­hiale, că sofuţia aceasta,«*este cea mai corespunză^şre în apţuaiele împre­jurări. Un gcaş analog, din domeniul administraţie) #y ile j, p ţ§lungirea man­datului penţru funcţioamrii dela comi­tat, pe ca|ea unei orjinaţiuni minis­teriale, Jqcă poate fl j%vgşat ca ar- guopnt.

G uvern n a ţio n a l în P ortu ­ga lia . Qupă ştirile cari sosesc din Lisabona, se pare, că şi Portugalia se pregăteşte cu o mare înfrigurare de râzboiu. Astfel guyfrşuk d pâaă acum s’a retras «dând locul dinul guvern na­ţional, în care să fle reprezentate ţoate partidele. Dispoziţiile în Portugalia sunt foarte ,agitate. Din clipă în clipă m aş- ţeaptâ Q lămurire a situaţiei dublă, ce domneşte azi în republica portugheză*

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 260— 1914.

Scrisoare de pecâmpul de luptă.

Ocuparea Belgradului.Dela vechio] nostru colaborator Dr. I. L

ofiţer într’un batalion de etapă am primit as­tăzi următoarea scrisoare cenzurată ;

B..... 914 XII/5.Stimate dle redactor!

Am cetit atât în foile budapestane, cât şi în »Românul« veştile despre o- cuparea Belgradului şi m’am mirat de conţinutul lor fantastic.

In calitate de colaborator estern al DV. şi caşi unul, care sunt la o de­părtare de 14 Chilometri de fosta capi­tală a Serbiei, Vă voi descrie pe scurt şl sincer întrarea trupelor noastre tn Belgrad.

In 1 Decemvrie n. au început tu­burile noastre din S.„. şi jur un foc de descoperire (Aufklărungs feuer), la care llisâ din partea dujmaoului nu s’a răspuns.

in urma aceasta în 2 Decemvrie mai multe patrule de ale noastre con­duse de ofiţeri au trecut Dunărea şi au întrât In Belgrad, pe care insă i’au aflat evacuat de trupele sârbeşti. Nu corăs-

l pund deci adevărului vestea lăţită de »Az Est«, că ar fl fost un asalt în con­tra Belgradului, ci adevărul e, cădupăce comanda supremă a aflat că Sârbii au evacuat Belgradul, dupăce în zorite di­mineţii de 3 Decemvrie au sosit şi tru­pele generalului Rrauss, acesta şi ge­neralul Frank Liboriu, ş’au făcut intra­rea lor triumfală în cetatea Belgradului 1q 3 Dec. n. a. m. când apoi la oarele 1 p. m. s’a ţinut festivitatea arborărei flamurei de resbel a monarchiei noastre pe fortăreaţa »Kalimegdan«.

Această serbare, — Ia care a fost de faţă şi colaboratorul DVoastră — a decurs îu chipul următor:

Convoiul, la care au luat parte generalstabul generalului lui Frank şi 7 batalioane intrate în Belgrad, în frunte cu 3 muzici militare a plecat spre for­tăreaţa »Kalimegdan«, unde ajungând au fost întâmpinate de deputăţia ora­şului Belgrad sub conducerea primarului şi mitropolitului. Deputăţia prin rostul primarului a cerut scut oraşului, care a suferit atât de mult.

Deputăţiei a răspuns generalul Frank Liboriu, care asigură oraşul şi populaţia lui, că Austro-Ungaria le ga­rantează traiu pacinic, dacă se vor purta prletineşte faţă de trupele noastre.

Dup’aceasta flamura sârbească de ,pe fortăreaţă a fost înlocuită prin fla­mura de resbej (neg* u-galben cu vultu­rul cu 2 capete) a monarchiei noastre, la apariţia căreia toate trei muzicile au Intonat »Qott erhaite«, iar ofiţerimea noastră prescntă ca la un semn dat a tras săbiile şl au isbucnit din mii şi mii de pepturi urate însufleţite la adre­sa bunului nostru Domnitor. O scenă istorică plină de însufleţire 1 După a- ceasta a avut loc defilarea, apoi ban­chetul.

După prânz ne-am plimbat pe »Terarra«, şoseaua principală, am fbst în conac, unde ne-am fotografiat, şi sara ne-am reîntors.

Observ, că oraşul a suferit puţin în urma bombardărilor anterioare a tunurilor noastre, dar »mOrseriie« (tu­nurile mari de calibru 30.5 cm.) n?au luat parte la bombardare, ceea ce pen­tru oraş a fost o adevărată norocire. Oraşul apoi a trecut în administraţiu- nea noastră.

E interesant, că pe stradă publicul să plimba la corzo caşi cum nu s’ar fl întâmplat nimic.

Cor.

CENTRALA:

W I E N A

Congresul „Societăţii ortodoxe a fem. române*1.

Bucureşti 7 Dec. n.Sâmbătă s’a ţinut aici al patrulea

congres anual al »Societăţii ortodoxe a femeilor române» sub presidiui I. P. S. Sale Mitropolitului Primat Gonon. La şedinţa, care a urmat după oflciarea unui serviciu divin ia Mitropolie, au luat parte numeroase dame din înalta societate bucureşteană precum şi reprezentantele societăţii din provincie.

Deschizându-se şedinţa /. P. S .S a Mitropolitul Primat rosteşte un discurs mai lung, spunând că ziua de azi e o sărbătoare sufletească şi patriotici, a cărei importanţă nu scapă nimănui. Fa* oe constatarea ră rolul iemeei s’a do­vedit, din cele mai vechi vremuri, ca foarte folositor popoarelor. L P. S. Sa schiţează in Unii largi, evoluţia activR tăţei femenine din alte vremuri şi de azi, din alte ţări şi dela noi. Activitatea femeei române dovedeşte' vitalitatea neamului românesc. Străbunii şi părinţii neamului au lucrat, la umbra bisericei, pentru neam. Numai astfel am apucat o moştenire frumoasă dela părinţi. Ci­vilizaţia este o nobilă sarcină de care trebue să ne achităm prin muncă şi demnitate. Sentimentul religios şi mo­ral, ajutate de inteligenţa şi simţirea noastră, ne face să ne înălţăm în civi­lizaţia lumei întregi. Neamul care’şi îngrijeşte copiii, Îşi asigură piedestalul viitor. Sarcina asta o are femeia română care, înlăturând diu sufletele noastre sentimentul cosmopolit, ni-1 face folo­sitor nouă şi ţării noastre.

Sf. Vasile şi Sf. Ion Gură de aur au apreciat, cu multă gingăşie, virtuţi­le mamei, in care o scântee dumneze­iască a pus tot ce poate să ducă ia împlinirea sublimei sale meniri pe pă­mânt. Să îngrijim de educaţia copiilor noştri şi Dumnezeu va fl cu noi.

După cetirea telegramelor sosite la adresa congresului, între cari şi o telegramă diu Caransebeş se trimite câte-o telegramă omagială regelui Fer- dinand şi reginei Elisaveta.

Urmează cetirea diferitelor ra­poarte.

Dna Zoe Dr. Râmniceonu citeşte darea de seamă pe anul expirat, ară­tând activitatea societăţii, a filialelor şi a parohiilor societăţii.

Se vorbeşte în această dare de seamă despre relaţiuniie societăţei or­todoxe cu alte societăţi şi în serviciul altor trebuinţe naţionale, despre loteria societăţii, despre bibliotecile populare, conferinţele societăţii şi grădinile de copii.

Veniud la darea de seamă finan­ciară, arată că veniturile societăţii pe anul expirat au fost de 121.282 iei 62, cu un excedent de 14159 lei 86 faţă de situaţiunea anului care i-a precedat.

Donaţiunile şi cotele se ridică la suma de 84.192 lei 70. Veniturile nete ale institutului sunt de 16.319 lei 77.

Dl Petre Neguiesca citeşte raportul asupra grădinilor de copii ale societăţei. Spune că societatea â realizat o mare parte din programul ei, construind cele două grădini de copil care se vor inau­gura azi în câmpul Floreasca şi Pie- şoianu. Comitetul societăţei, tn unire cu »Familia Luptătorilor« şi »Mama Răniţilor« va înfiinţa 30 de grădini de copii tn întreaga ţară, pentru copii mo­bilizaţilor.

Dra Meissner citeşte raportul sec­ţiune! din Iaşi a societăţei, citesc ra­poartele secţiunilor şi filialelor res­pective d neie dr.Gheorghiu (Tg .Ocna). Cantacuzino (Galaţi). E ena Iamandi (Bârlad) Elena Parteniu (Vaslui), Aglae Angbelache (Dorohoi) Z e Dala (R. de Vedo) şi Adellna căpătau Placa (Bo­toşani).

După primirea tuturor rapoarte­lor d-ra Livesca, profesoară din Iaşi. tine o disertaţie asupra subiectului : »Moralitatea bazată pe evanghelie«.

D-) dr. Botescu închide congre­sul,, relevând roadele acestui congres care s’a ţinut într’o atmosferă atât de prielnică. Exprimă mulţumiri acelora cari au ven^t la congres, care se ţine în pragul uuor evenimente mari pen­tru ţară şi neam.

Face apologia Regelui Carol şi spune că viaţa Lui va fl o icoană vie în inimile tuturor românilor de azi şi de mâine. Ei ne-a învăţat că limba şi religia, şcoala şi biserica ne vor duce la împlinirea idealurilor noastre.

După d-1 dr. Botescn, ultimul cu­vânt îl spune /. P. S. S. Mitropolitul Primat, care spune că, cu nădejde în Dumnezeu şi cu încredere în noi, vom şti să păşim înainte prio aceste vre­muri de grea cumpănă pentru ţară şi pentru neam.<>: i..’ . •

La orele 9 seara, îo sala. Ateneu - iui a avut lob conferinţa d-iui profesor /. Scurta. membru în comitetul central al societăţei ortodoxe naţionale a femeilor române, despre viaţa şi faptele regelui Carol.

Noul guvern sârb. Noul mi­nister sârb compus dm toate partidele, afară de liberali, este format astfel: Pasici, prezidenţia şi externele ; Paciu, finanţele; Liuba Iovanovici, in ternele; Giurisici, justiţia, câte-şi patru vechi radicali; Drascovici, lucrările publice, Davidovici, instrucţiunea, amândoi ra­dicali independenţi; Boyovici, războiul.

Acesta din urmă fiind absent în străinătate, d-l Pasici va lua până la înapoerea sa interimatul răsboiuiui.

Pentru soldaţii români din Braşov.

Reuniunea femeilor române a mai primit diu comuna H erm an următoarele obiecte adunate prin bunăvoinţa d-nei preotese Victoria G receanu ;

57 cămăşi, 2 tricouri, 48 perechi pantaloni, 1 per. pantaloni de stofă, 20 ştergare, 5 perl oi, 7 feţe de perină, 5 cearşafe, 1 şerveţel, 5 m. pânză iată 4% m. pânză îngustă. Mai m ulte bu­căţi bandaje.

Esprimăm călduroasa noastră mulţămită şi pe această cale cu asi­gurarea că vor fi predate la desti naţia lor.

In numele Reuniunii.M aria B . B aiulescu

preşedintă.

Ş T I R I .— 24 Noemvrie n. 1914.

Ofiţeri români distinşi. Monitorul oastei Nr. 91 publică o nouă serie de ofiţeri decoraţi pentru ţiuuta lor vi­tează în faţa duşmanului, între cari găsim pe următorii ofiţeri români:

Crucea militară pentru merite clasa III. cu decoraţia de râsboiu s’a conferit căpitanilor Valeriu Moga şi Gheorghe B adeş de B erivoiu-m ic din reg. de inf. 85, locotenentului F lorian M edrea din reg. de infan­terie 1.

Preaînalta recunoştinţă pentru ţinuta vitează în faţa duşmanului s’a exprimat căpitanilor lu l iu Montării

ş i Ş te fa n M idea din reg. de inf. 85, sublocot. i. r. Mie R a d u în reg. de inf. 85, locot. M ir cea P a scu ţiu din reg de inf. 102.

Pro momoria. In loc de cunună pierltoare pe sicriul iubitului său socru Vasile G rădinar, á dăruit dl Ioan G. Eremie 5 cor. pentru îmbrăcarea copii­lor săraci de Crăciun.

Chităm cu deosebită mulţumită darul primit

in numele Reuniunii; Maria B. Baiulescu, preş.

FOS. Aseară a ars uriaşul ma­gazia de fân ai engrosistuiui de ce­reale şi n u treţ: Mátyás. Pagubele se urcă la mai bine 'de 70,000 de coroane. O anumită cantitate de fân Insă îo preţ de 50,000 de coroaae a fost asigurată.

Necrolog. Cu inima zdrobită de durere aducem la cunoştinţă că prea iubitul nostru soţ, tu ti , socru şi bunic Nonus Porti ţiu Consilier ces. reg. de Comptabilitate în secţia technică mili­tară, în pensiune. Proprietar al crucei de aur pentru merite şi a altor distincţii militare după un morb scurt, şi-a dat blândul suflet in mânlle Creatorului Sâmbătă în 5 Decemvrie seara la 8 oare, în al 691ea an al vieţii şi al 37-lea an a fericitei căsători. Rămăşiţele pămân­teşti se vor aşeza spre veşnică odihnă, Luni în 7 Decemvrie st. n. a. c în ci- miterul gr. cat. în cripta familiară din loc. Fiei ţărâna uşoară şi memoria ne- uitatăl

Alba-Julia în 6 Decemvrie 1914 văd. Ana Poruţiu născ. Csucsy ca soţie. Emilia, Victor, Cornel şi Ana ca copii. Maria Poruţiu născ. Le*b ca noră. Anu- ţa Poruţiu ca nepoţică.

Arestarea generalului Bennenkampf.Din Bucureşti se anunţă: Ziarul »Ade­vărul« primeşte din Odessa ştirea că generalul rus Reunenkampf a fost de­ţinut. Ei a sosit pe câmpul de luptă din Polonia cu o întârziere de 18 oare, ceea ce a avut de urmare succesul ar­matei germane.

Pregătiri pentru serviciul militarObligator O telegramă cenzurată din Genf anunţă:

»Ziarul »Matin“ este informat că ministerul Angliei s’a exprimat pentru proiectul ministrului de răsboiu pri­vitor la pregătirile referitoare la Intro­ducerea condiţionată a serviciului mili­tar generai. Cabinetul a început dej a dezbaterile în această privinţă cu şefii partidelor liberale.

Daruri. La magistratul oraşului Braşov s’au mai făcut următoarele coif- tribuirl. Pentru bucătăria popolară din »Valea Lată« au dăruit: D-nul coodi- tor Jekelius 30 bucăţi de prăjituri cu mere. D-na Luise de Brennerberg 30 cor. D-nul Anastas J. Safrano 50 cor. Loja numită »Pannónia» 50 cor. D-nu Iakab Kohn 10 kgr. sare, 50 kgr. c a r ­tofi şi 1 kgr. de usturoiu* şi D-na Miq a Thör ca cotfsaţlune pro Decemvrie 5 cor.

Pentru pachete de Crăciun * Dela Reuniunea femei or evang. din Bod prin Doamna preoteasă Luise Setup 100 cor.

Pentru aceste amicabile daruri îşi exprimă marea mulţămită

Magistratul orăşenesc.

Daţi-ne obolul şi pentru copii săraci!

Se apropie sărbătorile Crăciu­nului; ca tn toţi anii comitetul Reu-

niunei femeilor române din Braşov, îmbracă fetiţele sărace dela şcoalele noastre elementare.

Apelăm şi de astă dată la ge- nerositatea Societăţii noastre româ­neşti, ca rugarea să contribuiască şi să ne ajatoreze cu obolul său la această faptă umanitară, cu deose­bire în acest an de grea încercare în care sărăcimea luptă cu cea mai grea mizerie.

Contribuirile binevoitoare se primesc, de cătră subsemnata presi- dentă. Spre înlesnirea onoratului pu­blic şi membrele Comitetului sunt autorizate la aceasta colectare, care ia timpul său se va chita în publi­citate.

Braşov Noemvrie 1914. în numele Comitetului.

M aria B , B a iu lescu ,presidentă. - ,R 3

•

Proprietar:Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp.

Redactor responsabil : Ioan Lacea.

Lemne de fag primapentru a r s

din pădurea proprie, cu vagonu sau cu stînjinul duse acasă, sunt de vân­

zare la i

Bajko BarabásBraşov Strada gărei Nr. 45

D ep ou rile „ A lbina V

FöBÜtí 1823. *Fabrici de postav, stofe dé modă

şi tr ico ta j..

W ilh elm S ch erg & Cie.* * tproduc din lănA curată,, de

calitatea prima clasă,Stofe de modă pentrn băr­baţi de tot feln şi p ntru ori ce scop. Stofe pentru costume de dame de o co­loare şi cu desen, fttofe de uniforme pentru ofiţeri şt amplaţeoU Loden Impreg- nabil pentru turişti. Pos­tăvari pentru ţărani şi pos­tavuri fine. Pleduri pentru călătorie. Coperte de p»t, Cergă pentrn trăsuri; pentru cal, Covoare şi castorjachete.Esclusiv num?! fabricate din fu* bricele noastre în U r a s o T V â r­

s te ş l T im işu l de jos.De m alteori premiat« ea eole

m al m ari precari.Magazinul de vânzare: Braşov

Piaţa Franz Josef. 15—25

T A I L O R F O R G E N T L E M E N

FURNIZORUL CURŢEI ŞI CAMEREI IMPERIALE REGALE:

SUCURSALE: BRASOV BUDAPESTAMare Depozit de Haine pentru Bărbaţi, Bâeţi şi Fetiţe

»** Toate în calităţile cele mai bune şi croială elegantă, preţuri originale, fixe ,** | | Cereţi catalogul nostru ilustrat. *»*

T 1 P 0 Ö R 4 F I A 1 M U R E Ş I A N U B R A N I S C E & C O M P B R A Ş O V ?