Impactul impozitelor și transferurilor sociale asupra ... Impact of Policies in Romania (June 2018) - RO (2).pdf · Studiile arată că impozitele directe și prestațiile sociale

Impactul impozitelor și transferurilor

sociale asupra distribuției veniturilor

în România

Gabriela Inchauste și Eva Militaru

12 iunie 2018

Studiile arată că impozitele directe și prestațiile sociale

reușesc în mai mică măsură să reducă inegalitățile în

România, comparativ cu alte state membre ale UE:

-0.05

0.00

0.05

0.10

0.15

0.20

0.25

0.30

Bu

lgar

ia

Lit

hu

ania

Est

on

ia

Gre

ece

Cy

pru

s

Lat

via

Po

lan

d

Mal

ta

Slo

vak

ia

Ital

y

Cze

ch R

epu

bli

c

Cro

atia

Ro

man

ia

Hu

ngar

y

Sp

ain

EU

-28

Sw

eden

Fra

nce

Ger

man

y

Po

rtug

al

Slo

ven

ia

Au

stri

a

Fin

lan

d

Net

her

lan

ds

Lux

embo

urg

Den

mar

k

Bel

giu

m

Un

ited

Kin

gd

om

Irel

andS

căd

erea

în

pu

nct

e G

ini

Efectul redistributiv al impozitelor directe, prestațiilor sociale și

pensiilor, 2016

Means tested benefits Non-means tested benefits Direct taxes Social contributions

Sursa: microsimulări Euromod cu privire la politicile din 2016

Prestații cu testarea mijloacelor Prestații fără testarea mijloacelor Impozite directe Contribuții sociale

Cu toate acestea, analizele realizate până în momentul

de față nu au luat în considerare efectele taxării

indirecte

Sursa: personalul Băncii Mondiale, pe baza datelor furnizate de Ministerul de Finanțe

Impozitul pe

venitul persoanelor

fizice 12,4%

Contribuții de

asigurări sociale

27,4%

TVA 23,1%

Accize 12,0%

Taxe vamale

0,4%

Alte impozite 6,1%

Venituri nefiscale

8,0%

Granturi 3,3%

Impozit pe profit

6,9%

România. Componența veniturilor la bugetul general consolidat, 2016

(procent din venitul total)

În mod similar, nu au fost incluse

cheltuielile pentru transferuri în natură.

Prestații de tip

contributiv 26,6%

Prestații de tip

necontributiv 4,3%

Educație 9,0%

Sănătate 12,5%Subvenții 2,7%

Alte cheltuieli 44,9%

România. Componența cheltuielilor din bugetul general consolidat, 2016

(procent din cheltuielile totale)

Sursa: personalul Băncii Mondiale, pe baza datelor furnizate de Ministerul de Finanțe

Abordarea propusă:

Abordarea Commitment to Equity (CEQ) (Angajamentul pentru

Egalitate)

• Care este impactul impozitelor/transferurilor asupra sărăciei și

inegalității veniturilor?

• Cât de eficiente sunt impozitele/transferurile în reducerea

sărăciei/inegalității?

• Cine are de câștigat de pe urma cheltuielilor și cine poartă povara

impozitelor?

Identificarea domeniilor potențiale de reformă.

Această abordare se bazează pe metodologia și rezultatele proiectului

Commitment to Equity (CEQ) coordonat de Nora Lustig, Profesor de

Economie la Universitatea Tulane. www.commitmentoequity.org

http://www.commitmentoequity.org/

Ipoteze principale cu privire la elementele de

venituri

• ABF (Ancheta Bugetelor de Familie) furnizează informații cu privire la

veniturile din salarii, din activități independente, din capital, din

transferuri private, chiria imputată pentru locuințele ocupate de

proprietari, etc.

• Majoritatea impozitelor directe, a contribuțiilor individuale de asigurări

sociale și a impozitelor pe venitul persoanelor fizice poate fi

identificată în mod direct în cadrul anchetei

• Elementele lipsă au fost imputate pe baza legislației cu privire la

impozite și la contribuțiile de asigurări sociale

• Salariile nete și pensiile nete sunt înregistrate în baza de date a

anchetei, iar salariile brute și pensiile brute au fost imputate pe baza

reglementărilor aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice și

contribuțiilor sociale.

Ipoteze principale cu privire la elementele de

venituri

• Contribuțiile de asigurări sociale plătite de angajator sunt

imputate prin aplicarea ratelor stabilite prin lege, asupra

salariilor brute estimate.

• Au fost utilizate ratele minime de contribuție – în practică,

ratele de contribuție sunt diferențiate în funcție de

activitatea economică și de condițiile de muncă.

• Impozitele indirecte sunt estimate pe baza cotelor stabilite prin

lege, aplicate asupra datelor detaliate cu privire la consum

obținute din ABF:

• pentru TVA – cota standard și cotele reduse,

• pentru accize – cotele stabilite prin lege pentru tutun,

alcool, combustibil și energie.

6/13/2018

Analizăm 75% din veniturile totale, inclusiv 85% din

veniturile fiscale și aproape 100% din contribuțiile sociale

(in milioane

de lei) % din PIB

(in milioane

de lei) % din PIB

Venituri 223.722 29,3% 167.663 22,0%

Impozite 197.681 25,9% 167.663 22,0%

Impozit pe profit 15.442 2,0%

Impozit pe venitul persoanei fizice 27.756 3,6% 27.756 3,6%

TVA 51.675 6,8% 51.675 6,8%

Accize 26.957 3,5% 26.957 3,5%

Taxe vamale 883 0,1%

Contribuții de asigurări sociale 61.274 8,0% 61.274 8,0%

Alte impozite 13.693 1,8%

Venituri nefiscale 17.938 2,4%

Venituri de capital 769 0,1%

Granturi 1/ 7.332 1,0%

Sursa: Institutul Național de Statistică, Ministerul Finanțelor Publice, MFMod, estimări realizate de personalul

Băncii Mondiale

1/ Include –proiecte cu finanțare de capital

Conturi bugetare

Partea din conturile fiscale

care urmează a fi analizată

Ipoteze principale cu privire la elementele

de cheltuieli• Datele detaliate cu privire la prestațiile sociale primite de gospodării/familii sunt cuprinse în

ABF – aceste date au fost utilizate pentru identificarea directă a beneficiarilor și a sumelor nete

primite de aceștia.

• Pentru cheltuielile publice în sectorul educației a fost utilizată abordarea de tip cheltuieli

guvernamentale:

• pe baza cheltuielilor guvernamentale și a numărului de elevi, pe niveluri de educație, am

estimat cheltuielile publice pe elev, pentru fiecare nivel educațional și am atribuit valorile

celor înscriși în sistemul de educație.

• Pentru cheltuielile publice în sectorul sănătății, a fost utilizată abordarea de tip costul

asigurării:

• A fost estimată prestația individuală (minimală și de bază) utilizând datele administrative

privind cheltuielile pentru servicii de sănătate, extrase din bugetul de asigurări pentru

sănătate și numărul beneficiarilor de pachete de bază și minimale, fiind atribuită valoarea

corespunzătoare fiecărei persoane

• Identificarea persoanelor cu calitate de beneficiari ai pachetului minim a luat în

considerare relația dintre acestea și sistemul de asigurări de sănătate (asigurați cu

contribuția plătită, alte categorii asigurate cu contribuție datorată, neasigurați) și legislația

cu privire la asigurările de sănătate

Analizăm 52%

din cheltuielile

totale, inclusiv

91% din

cheltuielile

sociale.

(în

milioane

de lei)

% din

PIB

(în milioane

de lei)

% din

PIB

Cheltuieli 242.016 31,7% 126.594 16,6%

Protecție socială 86.719 11,4% 74.651 9,8%

Prestații de tip contributiv 64.293 8,4% 64.287 8,4%

Pensii 59.817 7,8% 59.817 7,8%

Indemnizație de șomaj 498 0,1% 498 0,1%

Indemnizație pentru incapacitatea temporară de muncă 953 0,1% 953 0,1%

Alocații familiale pe bază de contributivitate 3.019 0,4% 3.019 0,4%

Indemnizație de maternitate 695 0,1% 695 0,1%

Indemnizație pentru creșterea copilului 2.060 0,3% 2.060 0,3%

Stimulente pentru creșterea copilului 264 0,0% 264 0,0%

Alte programe de tip contributiv 6 0,0%

Prestatii de tip necontributiv 10.399 1,4% 10.364 1,4%

Alocații familiale necontributive 5.111 0,7% 5.111 0,7%

Alocație de stat pentru copii 4.416 0,6% 4.416 0,6%

Alocație de susținere: familii cu copii 526 0,07% 526 0,1%

Alocație de plasament pentru copii 169 0,0% 169 0,0%

Pensia socială minimă 917 0,1% 917 0,1%

Venitul minim garantat 812 0,11% 812 0,1%

Ajutor pentru încălzire 149 0,0% 149 0,0%

Prestatii de invaliditate 2.297 0,3% 2.297 0,3%

Burse 971 0,1% 971 0,1%

Alte indemnizații 109 0,0% 109 0,0%

Alte prestații sociale 34 0,0%

Alte cheltuieli de protecție socială 12.027 1,6%

Educație 21.678 2,8% 21.678 2,8%

Sănătate 30.265 4,0% 30.265 4,0%

Subvenții 6.605 0,9%

Alte cheltuieli 96.750 12,7%

Sursa: Institutul Național de Statistică, Ministerul Finanțelor Publice, MFMod, estimări realizate de

personalul Băncii Mondiale1/ Include –proiecte cu finanțare de capital

Conturi fiscale

Partea din conturile

fiscale care urmează a fi

analizate

ROMÂNIA 2016.

Impactul impozitelor și transferurilor

sociale asupra inegalității veniturilor și

sărăciei

Include 75% din totalul veniturilor și 52% din totalul cheltuielilor

Prezentare generală

• Scopul este acela de a include principalele elemente de impozit 75% din

venituri (85% din impozite și contribuții) din 2016

• Contribuții de asigurări sociale și de sănătate, impozit pe venitul persoanelor fizice,

taxa pe valoare adăugată și accize specifice.

• Scopul este acela de a include majoritatea elementelor de cheltuieli sociale

52% din totalul cheltuielilor (aproape toate cheltuielile sociale) din 2016

• Prestații de tip contributiv (pensia pentru limita de vârstă, indemnizația de șomaj și

alocații familiale), transferuri de tip necontributiv în bani și echivalent (indemnizații

pentru creșterea copilului, venitul minim garantat, ajutor pentru încălzire, pensia

socială minimă, prestații de invaliditate, burse) precum și cheltuieli pentru sănătate și

educație

• Impactul generat de impozite și cheltuieli sociale asupra inegalității veniturilor

și sărăciei în 2016

• Analiza fiecărei intervenții fiscale (caracterul progresiv și contribuția marginală)

• Simulări cu privire la modificări recente și propuse

Sistemul de protecție socială reduce inegalitatea

veniturilor, la fel ca și transferurile în natură…

Sursa: Estimări realizate de Banca

Mondială pe baza ABF Romania (2016).

0,487

0,378

0,3340,340

0,310

0.25

0.30

0.35

0.40

0.45

0.50

Market Income Disposable Income Consumable Income Final Income

România. Coeficientul Gini, 2016

Old-age pensions as transfers

Old-age pensions as deferred income

Pensii pentru limită de vârstă, ca transferuri

Pensii pentru limită de vârstă, ca venituri

înregistrate în avans

Venituri de piață Venituri disponibile Venituri pentru consum Venituri finale

- Impozite

directe +

transferuri

directe

- impozite

indirecte

+

subvenții

indirecte

+ educație

+ sănătate

...mai mult decât în cazul altor țări

Sursa: Estimări realizate de Banca Mondială pe baza ABF Romania, Polonia (Inchauste & Goraus 2017), Croația

(Inchauste & Rubil), Rusia (2010). Estimări pentru Statele Unite (Higgins et al., 2016), Argentina (Rossignolo, 2018) sunt

disponibile la Centrul de Date pentru Redistribuire Fiscală al Commitment to Equity Institute

Polonia

Croatia

Romania

RusiaUnited States

Argentina

0.25

0.30

0.35

0.40

0.45

0.50

Market income plus

pensions

Disposable income Consumable income Final income

Piețe emergente: Coeficientul Gini

(pensiile tratate ca venituri înregistrate în avans)

Venituri de piață plus

pensii

Venituri disponibile Venituri pentru consum Venituri finale

Croația

România

Statele Unite

-0.3

-0.25

-0.2

-0.15

-0.1

-0.05

0A

rgen

tina,

20

12

-13

South

Afr

ica,

201

0-1

1

Pola

nd

, 2

01

4

Geo

rgia

, 2

01

3

Bra

zil,

200

8-0

9

Unit

ed S

tate

s, 2

01

1

Cost

a R

ica,

20

10

Uru

guay

, 20

09

Cro

atia

, 20

14

Iran

, 2

01

1-1

2

Mex

ico

, 2

01

0

Tunis

ia, 2

01

0

Chil

e, 2

01

3

Ecu

ador,

20

11

-12

Colo

mbia

, 2

01

0

Rom

ania

, 2

01

6

Russ

ia, 2

01

0

Ven

ezu

ela,

20

12

Boli

via

, 2009

Dom

inic

an R

ep., 2

00

6-0

7

Tan

zania

, 20

11

-12

Par

aguay

, 2

014

Nic

arag

ua,

20

09

Arm

enia

, 20

11

El

Sal

vad

or,

20

11

Per

u, 2

009

Ghan

a, 2

01

2-1

3

Ugan

da,

2012-1

3

Sri

Lan

ka,

200

9-1

0

Hond

ura

s, 2

01

1

Indones

ia, 2

01

2

Guat

emal

a, 2

01

1

Jord

an, 2

01

0-1

1

Eth

iopia

, 2

01

0-1

1

Modif

icar

e în

Gin

i

Pensions as deferred income Pensions as transfers

Efectul redistributiv este relativ mare și în concordanță cu

cel înregistrat în alte state membre ale UE.

Pensii ca venituri înregistrate în

avans

Pensii ca transferuri

Impozitele directe au fost ușor progresive

și cu afect egalizator asupra veniturilor în

România în 2016, …

0.000

0.005

0.010

0.015

0.020

0.025

0.030

0.035

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

Gu

atem

ala

(2010

)

Colo

mbia

(2

014

)

Sri

Lan

ka

(201

0)

El

Sal

vad

or

(201

1)

Per

u (

20

09)

Jord

an (

20

10)

Russ

ia (

20

10

)

Rom

ania

(2

016

)

Pola

nd (

20

14)

Mex

ico (

2010

)

Bra

zil

(20

09)

Chil

e (2

00

9)

Arm

enia

(2

011

)

Geo

rgia

(201

3)

Cro

atia

(2

014

)

Sou

th A

fric

a (2

010

)

Co

ntr

ibu

ția

mar

gin

ală

la e

gal

itat

e

(mo

dif

icar

e a

pu

nct

elor

Gin

i)

Ind

icel

e K

akw

ani

Reg

resi

v<

----

----

----

----

-->

Pro

gre

siv

Efectul redistributiv al impozitelor directe

Kakwani Marginal contribution

Sursa: Armenia: Younger et al (2016); Bolivia: Paz Arauco et al (2014); Brazilia: Higgins & Pereira (2014); Chile: Martinez et al (2017);

Columbia: Melendez (2014); El Salvador: Beneke et al., (2014); Georgia: Cancho & Bondarenko (2016); Mexico: Scott (2014); Peru:

Jaramillo (2013); Polonia: Goraus & Inchauste (2016); Rusia: Lopez-Calvo et al (2016); Sri Lanka: Arunatilake et al (2016); Africa de Sud:

Inchauste et al (2016); Uruguay: Bucheli et al (2014); Croația: Inchauste & Rubil (2017); România: estimări proprii prin utilizarea HBS

2016.

Contribuție marginală

…caracterul cel mai progresiv și mai redistributiv

fiind aferent PIT (impozitul pe venitul persoanelor fizice).

Sursa: estimări realizate de Banca Mondială pe baza Romania ABF (2016).

0.000

0.002

0.004

0.006

0.008

0.010

0.012

0.00

0.10

0.20

0.30

0.40

0.50

0.60

0.70

Per

sonal

inco

me

tax

Oth

er d

irec

t ta

xes

Hea

lth i

nsu

rance

contr

ibuti

on

Unem

plo

ym

ent

insu

rance

contr

ibuti

on

Hea

lth i

nsu

rance

contr

ibuti

on -

emplo

yer

Unem

plo

ym

ent

insu

rance

contr

ibuti

on -

em

plo

yer

Acc

iden

t an

d d

isea

ses

insu

rance

contr

ibuti

on -

em

plo

yer

Med

ical

ind

emnit

ies/

sic

knes

s

insu

rance

contr

ibuti

on -

em

plo

yer

Sal

ary g

uar

ante

e in

sura

nce

contr

ibuti

on -

em

plo

yer

Efe

ctul

de

redis

trib

uir

e

Nee

gal

izar

e <

----

--->

Egal

izar

e

Coef

icie

ntu

l K

akw

ani

Reg

resi

v<

----

----

-> P

rogre

siv

Caracterul progresiv și efectul redistributiv al impozitelor directe și al contribuțiilor

(de la venituri de piață la venituri disponibile)

Kakwani Coefficient Marginal ContributionContribuție marginalăCoeficientul Kakwani

Impozi

t pe

ven

itu

l p

erso

anel

or

fizi

ce

Alt

e im

po

zite

dir

ecte

Contr

ibuți

i de

asig

ură

ri d

e să

năt

ate

Con

trib

uți

ed

e a

sigu

rări

pen

tru

șo

maj

Contr

ibuți

ede

asi

gu

rări

d

e să

năt

ate-

angaj

ator

Con

trib

uți

ed

e a

sigu

rări

pen

tru

șo

maj

-an

gaj

ato

r

Contr

ibuți

ed

e as

igu

rări

pen

tru

acci

den

te d

e m

un

că ș

i

boli

pro

fesi

onal

e-an

gaj

atir

Contr

ibuți

ede

asig

ură

ri p

entr

u

conce

dii

med

ical

e/b

oal

ă-an

gaj

ato

r

Contr

ibuți

e la

Fo

nd

ul

de

gar

anta

re

pen

tru p

lata

cre

anțe

lor

sala

rial

e –

angaj

ator

Prestațiile acordate cu testarea mijloacelor se concentrează

cu precădere în decilele inferioare de venit

Sursa: estimări realizate de Banca Mondială pe baza ABF(2016).

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Un

emp

loy

men

t b

enef

it

Chil

d-r

aisi

ng

+ i

nce

nti

ve

ben

efit

Tem

po

rary

inca

pac

ity

an

d

mat

ernit

y

Sta

te a

llo

wan

ce f

or

chil

dre

n

Pla

cem

ent

allo

wan

ce f

or

chil

dre

n

Support

all

ow

ance

fo

r fa

mil

ies

wit

h c

hil

dre

n

Sch

ola

rsh

ips

Dis

abil

ity

ben

efit

s

Guar

ante

ed m

inim

um

in

com

e

Min

imum

so

cial

pen

sio

n

Hea

tin

g a

id

Oth

er s

oci

al b

enef

its

Nea

r-ca

sh s

choo

l re

late

d

ben

efit

s

Oth

er n

ear-

cash

so

cial

ben

efit

s

Dir

ect

tran

sfer

s

Contributory Non-contributory

România. Concentrarea Programelor de Protecție Socială

(în funcție de decile construite pe baza veniturilor de piață plus pensii)

Poorest 2 3 4 5 6 7 8 9 Richest

De tip contributiv De tip necontributiv

Cei mai

săraci

Cei mai

bogați

Ind

emn

izaț

ie d

e șo

maj

Indem

niz

ație

pen

tru

creș

tere

a

cop

ilu

lui+

sti

mu

lent

Ind

emn

izaț

ie p

entr

u

inca

pac

itat

e te

mp

ora

ră d

e

mu

ncă

și

mat

ern

itat

e

Alo

cați

e d

e st

at p

entr

u

cop

ii

Alo

cați

e d

e p

lasa

men

t p

entr

u

cop

ii

Alo

cați

e p

entr

u s

usț

iner

ea

fam

ilii

lor

cu c

op

ii

Bu

rse

Pre

staț

ii d

e in

val

idit

ate

Ven

it m

inim

gar

anta

t

Pen

sie

soci

ală

min

imă

Aju

tor

pen

tru

în

călz

ire

Alt

e p

rest

ații

so

cial

e

Pre

staț

ii ș

cola

re-

nem

on

etar

e

Alt

e p

rest

ații

so

cial

e

nem

on

etar

e

Tra

nsf

eru

ri d

irec

te

Transferurile și prestațiile directe au avut caracter

progresiv și redistributiv, deși anumite programe au

performat mai bine decât altele.


0.000

0.002

0.004

0.006

0.008

0.010

0.012

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40U

nem

plo

ym

ent

ben

efit

Ch

ild-r

elat

ed b

enef

its

(rai

sing+

ince

nti

ve)

Tem

pora

ry w

ork

inca

pac

ity &

mat

ernit

y

Sta

te a

llow

ance

for

chil

dre

n

Oth

er b

enef

its

for

chil

dre

n

All

ow

ance

for

fam

ilie

s w

ith c

hil

dre

n

Sch

ola

rship

s

Dis

abil

ity b

enef

its

Guar

ante

ed m

inim

um

inco

me

Min

imum

pen

sion

Hea

ting a

id

Oth

er s

oci

al b

enef

its

Sch

ool

rela

ted

ben

efit

s -

non-c

ash

Oth

er s

oci

al b

enef

its

- non-c

ash

Efe

ctul

de

redis

trib

uir

e

Nee

gal

izar

e <

----

--->

Egal

izar

e

Coef

icie

ntu

l K

akw

ani

Reg

resi

v<

----

----

-> P

rogre

siv

Efectul redistributiv al transferurilor și prestațiilor directe

(de la venituri de piață la venituri disponibile)

Kakwani Coefficient Marginal Contribution

Ind

emn

izaț

ie d

e șo

maj

Ind

emn

izaț

ii p

entr

uco

pii

(cre

șter

e+st

imu

len

te)

Indem

niz

ație

p

entr

u i

nca

pac

itat

e

tem

pora

ră d

e m

un

că ș

i m

ater

nit

ate

Alo

cați

e d

e st

at p

entr

u c

op

ii

Alt

e pre

staț

ii s

oci

ale

pen

tru

co

pii

Alo

cați

e p

entr

u f

amil

ii c

uco

pii

Bu

rse

Pre

staț

ii d

e in

val

idit

ate

Ven

it m

inim

gar

anta

t

Pen

sie

min

imă

Aju

tor

pen

tru

în

călz

ire

Alt

e p

rest

ații

so

cial

e

Pre

staț

ii ș

cola

re -

nem

on

etar

e

Alt

e pre

staț

ii s

oci

ale

-n

emo

net

are

Contribuție marginalăCoeficientul Kakwani

-0.035

-0.030

-0.025

-0.020

-0.015

-0.010

-0.005

0.000

0.005

-0.25

-0.2

-0.15

-0.1

-0.05

0

0.05

Cro

atia

(2

01

4)

Geo

rgia

(2

01

3)

Po

lan

d (

20

14)

Bo

liv

ia (

20

09

)

Rom

ania

(2

01

6)

Guat

emal

a (2

01

0)

Russ

ia (

20

10

)

Indones

ia (

2012)

Colo

mbia

(2

014

)

Jord

an (

20

10

)

Bra

zil

(20

09

)

Arm

enia

(2

01

1)

El

Sal

vad

or

(201

1)

Sri

Lan

ka

(20

10

)

South

Afr

ica

(20

10

)

Ch

ile

(20

13)

Mex

ico

(2

01

0)

Co

ntr

ibu

ția

mar

gin

ală

la e

gal

itat

e

(mo

dif

icar

e în

punct

ele

Gin

i)

Indic

ele

Kak

wan

i

Reg

resi

v<

----

----

----

----

-->

Pro

gre

siv

Efectul redistributiv al taxării indirecte


În schimb, taxarea indirectă a avut un caracter

regresiv și neegalizator ...

Sursa: Armenia: Younger et al (2016); Bolivia: Paz Arauco et al (2014); Brazilia: Higgins & Pereira (2014); Chile: Martinez et al (2017);

Columbia: Melendez (2014); El Salvador: Beneke et al., (2014); Georgia: Cancho & Bondarenko (2016); Mexico: Scott (2014); Peru:

Jaramillo (2013); Polonia: Goraus & Inchauste (2016); Rusia: Lopez-Calvo et al (2016); Sri Lanka: Arunatilake et al (2016); Africa de Sud:

Inchauste et al (2016); Uruguay: Bucheli et al (2014); Croația: Inchauste & Rubil (2017); România: estimări proprii cu utilizarea ABF 2016.


…în special TVA, care a fost regresivă și a contribuit

la o adâncire a inegalității.


-0.010

-0.005

0.000

0.005

0.010

0.015

0.020

0.025

-0.25

-0.20

-0.15

-0.10

-0.05

0.00

0.05

0.10

0.15

0.20

All

dir

ect

taxes

All

contr

ibuti

ons

All

dir

ect

taxes

and c

ontr

ibuti

ons

VA

T

Exci

ses

tobac

co

Exci

ses

alco

hol

Ex

cise

s fu

el

Exci

ses

ener

gy

All

ind

irec

t ta

xes

All

tax

es

All

tax

es a

nd

contr

ibuti

on

s

Efe

ctul

de

redis

trib

uir

e

Nee

gal

izar

e<

----

--->

Egal

izar

e

Coef

icie

ntu

l K

akw

ani

Reg

resi

v<

----

----

-> P

rogre

siv

Efectul redistributiv al impozitelor și contribuțiilor

(de la venituri de piață la venituri pentru consum)

Kakwani Coefficient Marginal ContributionContribuție marginală

Coeficientul Kakwani

To

ate

imp

ozi

tele

dir

ecte

Toat

e co

ntr

ibuți

ile

To

ate

imp

ozi

tele

și

Co

ntr

ibu

țiil

e d

irec

te

TV

A

Acc

ize

tutu

n

Acc

ize

alco

ol

Acc

ize

com

bu

stib

il

Acc

ize

ener

gie

Toat

e im

po

zite

le i

nd

irec

te

To

ate

imp

ozi

tele

Toat

e im

po

zite

leși

co

ntr

ibu

țiil

e

Totodată, impozitele indirecte au dus la accentuarea

sărăciei în 2016…


0,04

-0,01 -0,01

-0,02-0,02

-0,010,00 0,00

0,00

-0,03-0.04

-0.03

-0.02

-0.01

0.00

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

Dir

ect

tran

sfer

s ex

cl c

ontr

ibuto

ry

pen

sio

ns

All

dir

ect

taxes

All

contr

ibuti

ons

All

dir

ect

taxes

and c

ontr

ibuti

ons

VA

T

Exci

ses

tobac

co

Exci

ses

alco

hol

Exci

ses

fuel

Exci

ses

ener

gy

All

indir

ect

taxes

Co

ntr

ibu

ție

la r

educe

rea

sără

ciei

(Mo

dif

icar

ea n

um

ăru

lui

per

soan

elor

săra

ce, ca

lcula

t c

u P

PC

de

5,5

0 U

SD

)

Contribuții marginale la reducerea sărăciei

(de la venituri de piață la venituri pentru consum)T

ransf

eruri

dir

ecte

, ex

clu

siv p

ensi

i d

e

tip

co

ntr

ibu

tiv

Toat

e im

po

zite

le d

irec

te

To

ate

con

trib

uți

ile

To

ate

impozi

tele

și

con

trib

uți

ile

dir

ecte

TV

A

Acc

ize

tutu

n

Acc

ize

alco

ol

Acc

ize

com

bu

stib

il

Acc

ize

ener

gie

Toat

e im

po

zite

le i

nd

irec

te

..astfel încât, în timp ce impozitele directe și transferurile

au redus sărăcia, impozitele indirecte au dus la o creștere

a ratei sărăciei,…

Sursa: estimări realizate de Banca Mondială pe baza ABF (2016).

13,9

5,3

22,822,5

9,0

36,2

12,1

4,3

20,1 21,8

9,0

35,0

15,4

6,2

24,927,5

12,5

42,8

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

All Urban Rural All Urban Rural

US $5.50 PPP 60% of median disposable income

România. Rata sărăciei, 2016

Market income + pensions Disposable income Consumable income

Național Național

Venituri disponibile Venituri pentru consumVenituri de piață+pensii

PPC 5,50 USD 60% din venitul disponibil median

Efectul impozitelor indirecte asupra sărăciei a fost

deosebit de mare în rândul familiilor cu copii.


1,9

27,5

2,5

7,6

18,1

61,5

0,1 0,31,3

21,3

3,1

8,4

21,7

65,5

0,1 0,20

10

20

30

40

50

60

70

Single adults Single parent

households

Couples without

children

Couples with 1

child

Couples with 2

children

Couples with 3+

children

Single retirees Couple of

retirees

România. Rata sărăciei, pe tip de familie, 2016


Adulți necăsătoriți Familii

monoparentale

Cupluri

fără copii

Cupluri

cu 1 copil

Cupluri

cu 2 copii

Cupluri

cu 3 sau mai

mulți copii

Pensionari singuri Cuplu de

pensionari

Venituri de piață+pensii Venituri disponibile Venituri pentru consum

Cheltuielile pentru sănătate și educație sunt progresive și au

caracter redistributiv; în special cele pentru învățământul

secundar și pachetul de servicii medicale de bază...


-0.005

0.000

0.005

0.010

0.015

0.020

0.025

0.030

0.035

-0.20

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20D

irec

t ta

xes

an

d c

on

trib

uti

on

s

Dir

ect

tran

sfer

s

Ind

irec

t ta

xes

In-k

ind t

ransf

ers

Pre

schoo

l

Pri

mar

y

Lo

wer

sec

ond

ary

Up

per

sec

ond

ary

Post

-sec

on

dar

y

Ter

tiar

y

Ed

uca

tio

n i

n-k

ind b

enef

its

Min

imum

hea

lth p

ackag

e

Bas

ic h

ealt

h p

ackag

e

Hea

lth i

n-k

ind b

enef

its

Efe

ctu

l d

e re

dis

trib

uir

e

Nee

gal

izar

e <

----

--->

Eg

aliz

are

Co

efic

ien

tul

Kak

wan

i

Reg

resi

v<

----

----

-> P

rog

resi

v

Efectul redistributiv al impozitelor și cheltuielilor sociale

(de la venituri de piață la venituri finale)

Kakwani Coefficient Marginal ContributionContribuție marginalăCoeficientul Kakwani

Impozi

te d

irec

te ș

i co

ntr

ibuți

i

Tra

nsf

eruri

dir

ecte

Impozi

te i

ndir

ecte

Tra

nsf

eruri

în n

atură

Înv

ățăm

ânt

pre

școla

r

Învăț

ămân

t pri

mar

Învăț

ămân

t se

cundar

infe

rior

Învăț

ămân

t se

cundar

super

ior

Învăț

ămân

t post

-lic

eal

Învăț

ămân

t te

rția

r

Pre

staț

ii î

n n

atură

pen

tru

educa

ție

Pac

het

de

serv

icii

med

ical

e

min

imal

e

Pac

het

de

serv

icii

med

ical

e de

baz

ă

Pre

staț

ii m

edic

ale

în n

atură

…deși nu toate cheltuielile pentru educație și sănătate

sunt în favoarea celor săraci…


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%P

resc

ho

ol

Pri

mar

y

Low

er s

econdar

y

Upper

sec

ondar

y

Post

-sec

ondar

y

Ter

tiar

y

Net

educa

tion t

ransf

ers

Min

imum

hea

lth b

enef

it

Bas

ic h

ealt

h b

enef

it

Net

hea

lth t

ransf

ers

In-kind education In-kind health

Poorest 2 3 4 5 6 7 8 9 RichestCei mai

săraciCei mai

bogați

Învăț

ămân

t pre

școla

r

Învăț

ămân

t pri

mar

Învăț

ămân

t se

cundar

infe

rior

Învăț

ămân

t se

cundar

super

ior

Învăț

ămân

t post

-lic

eal

Învăț

ămân

t te

rția

r

Tra

nsf

eruri

net

eîn

educa

ție

Pre

staț

iim

inim

e de

sănăt

ate

Pre

staț

iide

sănăt

ate

de

baz

ă

Tra

nsf

eruri

net

e pen

tru

sănăt

ate

Prestații în natură pentru

educație Prestații în natură pentru

sănătate

… iar puterea de redistribuire a cheltuielilor pentru

învățământul primar este relativ scăzută.

0.000

0.005

0.010

0.015

0.020

0.025

0.030

0.035

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.0

1.2

Rom

ania

(2

016

)

Arm

enia

(2

011

)

Eth

iopia

(2

011

)

Cro

atia

(2

014

)

Ind

ones

ia (

201

2)

Jord

an (

20

10)

Chil

e (2

01

3)

Pola

nd (

20

14)

Sou

th A

fric

a (2

010

)

Co

ntr

ibu

ția

mar

gin

ală

la e

gal

itat

e

(mo

dif

icar

e a

pu

nct

elor

Gin

i)

Ind

icel

e K

akw

ani

Reg

resi

v<

----

----

----

----

-->

Pro

gre

siv

Caracterul progresiv și efectul de redistribuire al învățământului primar

(de la venituri de piață la venituri finale)


Ro

mân

ia

Po

lon

ia

Afr

ica

de

Su

d



Din punct de vedere monetar, familiile începând cu a doua

decilă au fost contributori neți la buget în 2016.


-40%

-20%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

140%

Poorest 2 3 4 5 6 7 8 9 Richest

Co

ta v

enit

uri

lor

de

pia

ță +

pen

siil

or

All direct taxes Non-pension contributions All Direct Transfers

Indirect subsidies All indirect taxes Education

Health Net cash position Total

Cei mai

săraci

Cei mai

bogațiToate impozitele directe

Sănătate

Contribuții altele decât la

pensiiToate impozitele indirecte

Poziția de trezorerie netă

Toate transferurile directe

Educație

ROMÂNIA 2016-2018

Impactul schimbărilor recente în

domeniul impozitării asupra inegalității și

sărăciei• Contribuțiile pensionarilor la asigurările de sănătate au fost eliminate în 2017

• Impozitul pe venitul persoanelor fizice (PIT) a fost eliminat în 2017 pentru pensiile mai mici de 2.000 RON

• Începând cu 2017, contribuțiile la asigurările sociale și de sănătate sunt datorate pentru toate sursele de venit

• Legea salarizării unice a fost adoptată în 2017 Salariile din sectorul public au crescut cu 25%

• Creșterea pensiei sociale minime în 2017

• Reducerea cotei de TVA de la 20 la 19 în 2017 și de la 19 la 18 în 2018

• Reducerea ratei fixe a impozitului PIT de la 16 la 10 la sută în 2018 și creșterea sumei neimpozabile

• Introducerea unei baze minime de contribuții sociale pentru angajații cu fracțiune de normă în 2018.

Reducerea cotei de impozitare a veniturilor persoanelor fizice PIT

a accentuat inegalitatea, iar reducerea TVA nu a generat niciun

impact semnificativ…


0.300

0.310

0.320

0.330

0.340

0.350

0.360

0.370

0.380

Market Income + Pensions Disposable Income Consumable Income Final Income

România. Coeficientul Gini

Baseline Simulation PIT rate=10% & VAT 18%

Venituri de piață+pensii Venituri disponibile Venituri pentru consum Venituri finale

Nivel de

referințăSimulare rată PIT =10% și TVA 18%

…dar cu toate acestea, ambele schimbări au redus cu puțin

rata sărăciei…


13,9

12,1

15,415,0

11,8

14,8

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18


Rata sărăciei

(PPC 5,50 USD)

2016 Baseline VAT decline to 18% PIT decline to 10% Decline in both PIT and VAT

Venituri disponibile Venituri pentru consumVenituri de piață + pensii

Nivel de bază 2016 Scădere TVA la 18% Scădere PIT la 10% Scădere PIT și TVA

O alternativă mai eficientă din punctul de vedere al

costurilor și mai redistributivă ar fi constat în creșterea

transferurilor sociale

Sursa: estimări realizate de Banca Mondială pe baza ABF (2016).

0.300

0.310

0.320

0.330

0.340

0.350

0.360

0.370

0.380

Market Income

+ Pensions

Disposable

Income

Consumable

Income

Final Income

Coeficientul Gini

Baseline

Simulation PIT rate=10% & VAT 18%

Simulation: Social benefits increase by 1/2 of cost of PIT reduction

13.9

12.1

15.4

11.8

14.8

10.8

14.0

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

Market income +

pensions

Disposable income Consumable income

Rata sărăciei

(PPC de 5,50 USD)

2016 Baseline

Decline in both PIT and VAT

Social benefits increase by 1/2 of cost of PIT reduction

Nivel de bază

Simulare rată PIT=10% și TVA 18%

Simulare: creșterea prestatațiilor sociale cu ½ din costul reducerii PIT

Nivel de bază 2016

Scăderea PIT și TVA

Creșterea prestațiilor sociale cu ½ din costul reducerii PIT

Venituri de piață

+ pensii

Venituri

disponibile

Venituri pentru

consum

Venituri

finale

Venituri de piață

+ pensii

Venituri disponibile Venituri pentru

consum

Rezumat (1/3)

• Efectul combinat al impozitelor și cheltuielile sociale sprijină reducerea

semnificativă a sărăciei și inegalității, inegalitatea fiind redusă în principal prin

pensii.

• Gospodăriile începând cu a doua decilă au fost contributori neți la buget în 2016,

întrucât ponderea impozitelor achitate a depășit prestațiile monetare primite de

toată lumea, cu excepția celor 10% din populație care reprezintă partea cea mai

săracă.

• Impozitele directe și transferurile sunt progresive și redistributive, mai mult decât

în alte țări în curs de dezvoltare, dar sub nivelul înregistrat în alte țări europene

precum Polonia și Croația.

• În schimb, impozitele indirecte sunt regresive și fără efect de egalizare.

Rezumat (2/3)• Cheltuielile pentru sănătate și educație sunt progresive și cu efect de

egalizare, în special cheltuielile din sectorul învățământului primar și

secundar inferior și cheltuielile pentru prestații medicale minimale.

• Cu toate acestea, cheltuielile din sectorul învățământului primar au un

efect de egalizare mult mai mic față de cel înregistrat în alte țări în curs

de dezvoltare, iar cheltuielile pentru sănătate nu sunt în mod necesar în

favoarea săracilor.

Rezumat (3/3)Simulări

• Reducerea recentă a ratei PIT are un potențial de creștere a inegalității,

• Nu se preconizează ca reducerea ratei TVA să fi avut vreun impact asupra

inegalității.

• Aceasta se datorează faptului că scăderea de impozit s-a acumulat către

segmentul de sus al distribuției veniturilor.

• Politicile adoptate au reprezentat o modalitate foarte costisitoare de a obține ceea

ce reprezintă de fapt o scădere foarte redusă a sărăciei.

• Un sistem de asistență socială mai amplu și mai bine direcționat ar fi putut

genera rezultate mai bune din punctul de vedere al distribuirii, la un cost fiscal

mult mai scăzut.

Rezultatele indică necesitatea utilizării unor instrumente de simulare care să

fundamenteze mai bine efectele fiscale și de redistribuire ale reformelor propuse.

Instrument de simulare

• În prezent, echipa dezvoltă un instrument care să permită guvernului să realizeze

simulări cu scenarii alternative.

• Scopul este acela ca instrumentul să poată fi folosit de oricine, inclusiv de

cei care nu au abilități de programare.

• Obiectivul este de a face instrumentul cât mai intuitiv posibil pentru ca

oricine să poată rula scenarii alternative de reformă

• Instrumentul include un set de variabile predefinite care pot fi modificate

• Membrii echipei pot instrui părțile interesate în scopul utilizării, actualizării

și perfecționării modelului

Vă mulțumesc.

Bibliografie

Bucheli, Marisa, Nora Lustig, Máximo Rossi și Florencia Amábile. 2014. “Social Spending, Taxes and Income Redistribution in

Uruguay”/(Cheltuieli sociale, impozite și redistribuirea veniturilor în Uruguay). In Lustig, Nora, Carola Pessino și John Scott. 2014. Editori.

The Redistributive Impact of Taxes and Social Spending in Latin America (Efectul de redistribuire al impozitelor și cheltuielilor sociale în

America Latină), ediție specială, revista Public Finance Review, mai, volumul 42, ediția 3.

Cok, Mitja, Ivica Urban și Miroslav Verbic, 2012. “Income redistribution through taxes and social benefits: the case of Slovenia and Croatia”

(Redistribuirea veniturilor prin impozite și prestații sociale: cazul Sloveniei și Croației), Publicația MPRA nr. 38918, publicată în mai 2012.

Disponibilă la: https://ideas.repec.org/p/pra/mprapa/38918.html

Duclos, Jean-Yves și Abdelkrim Araar. 2006. Poverty and Equity: Measurement, Policy, and Estimation with DAD (Sărăcia și egalitate:

măsurare, politică și estimare pe baza DAD). New York: Springer și Centrul de Cercetare pentru Dezvoltarea Internațională.

_______ și Martin Tabi. 1996. The measurement of progressivity, with an application to Canada (Măsurarea caracterului progresiv, cu aplicație

în Canada). Jurnalul Economic din Canada. Volumul 1, ediție specială (Partea 1), aprilie, p. S165-S170.

Foster, J., J. Greer și E. Thorbecke. 1984. A class of decomposable poverty measures (O clasă de măsuri care se pot dezagrega privind sărăcia).

Econometrica 52: 761-766.

Higgins, Sean și Nora Lustig. 2015. Can a Poverty-Reducing and Progressive Tax and Transfer System Hurt the Poor? (Poate dăuna săracilor un

sistem de reducere a sărăciei prin impozitare și transfer cu un caracter progresiv?), document de lucru CEQ nr. 33, Centrul Interamerican

de Politică și Cercetare și Departamentul de Economie al Universității Tulane și Centrul Interamerican pentru Dialog, aprilie

https://ideas.repec.org/p/pra/mprapa/38918.html

http://www.commitmentoequity.org/publications_files/Methodology/CEQWPNo33 FiscalImpoverishment April 2015.pdf

Bibliografie

Higgins, Sean și Claudiney Pereira. 2014. “The Effects of Brazil’s Taxation and Social Spending on the Distribution of Household Income” (Efectele

impozitării și cheltuielilor sociale din Brazilia asupra distribuirii veniturilor gospodăriilor). In Lustig, Nora, Carola Pessino și John Scott.

2014. Editori. The Redistributive Impact of Taxes and Social Spending in Latin America. Special Issue (Efectul de redistribuire al impozitelor

și cheltuielilor sociale în America Latină). Ediție specială. Revista Public Finance Review, Mai, Volumul 42, ediția 3.

Inchauste, Gabriela; Lustig, Nora; Maboshe, Mashekwa; Purfield, Catriona; Woolard, Ingrid. (2015). The distributional impact of fiscal policy in

South Africa (Efectul de redistribuire al politicii fiscale din Africa de Sud). Document de lucru privind cercetări asupra politicii; nr. WPS

7194. Washington, DC: Grupul Băncii Mondiale. Disponibil la:

https://hubs.worldbank.org/docs/imagebank/pages/docprofile.aspx?nodeid=23984236

Jaramillo, Miguel. 2014. “The Incidence of Social Spending and Taxes in Peru” (Incidența cheltuielilor sociale și a impozitelor în Peru). In Lustig,

Nora, Carola Pessino și John Scott. 2014. Editors. The Redistributive Impact of Taxes and Social Spending in Latin America (Efectul de

redistribuire a impozitelor și cheltuielilor sociale în America Latină), ediție specială, revista Public Finance Review, mai, volumul 42, ediția

3.

Kakwani, N. 1993. Statistical inference in the measurement of poverty (Interferențe statistice în măsurarea sărăciei). Analiză economică și statistică

75 (4): 632-639.

Lambert, Peter. 2002. The Distribution and Redistribution of Income (Distribuirea și redistribuirea veniturilor). Ediția 3. Manchester, Marea

Britanie: Editura Universității din Manchester.

Lustig, Nora, editor. 2017. Commitment to Equity Handbook: Estimating the Impact of Fiscal Policy on Inequality and Poverty (Manualul de

angajament pentru egalitate-Estimarea impactului politicii fiscale asupra inegalității și sărăciei) . Washington, DC: Editura Brookings și

Institutul CEQ, Universitatea Tulane. Versiune online avansată disponibilă la http://www.commitmentoequity.org/publications/handbook.php.

https://hubs.worldbank.org/docs/imagebank/pages/docprofile.aspx?nodeid=23984236

http://www.commitmentoequity.org/publications/handbook.php

Bibliografie Lustig, Nora, Carola Pessino, and John Scott. 2014. “The Impact of Taxes and Social Spending on Inequality and Poverty in Latin America: Argentina,

Bolivia, Brazil, Mexico, Peru and Uruguay. Introduction to Special Issue” (Efectele impozitelor și cheltuielilor sociale asupra inegalității și sărăciei

în America Latină: Argentina, Bolivia, Brazilie, Mexic, Peru și Uruguay. Introducere în tematica specifică), publicat în revista Public Finance

Review 42 (ediția 3, publicată online în 20 noiembrie 2013)

Martinez-Aguilar, Sandra; Fuchs, Alan; Ortiz-Juarez, Eduardo; Del Carmen, Giselle. 2017. “The Impact of Fiscal Policy on Inequality and Poverty in Chile”

(Efectele politicii fiscale asupra inegalității și sărăciei în Chile), Document de lucru privind cercetarea politicii nr. 7939. Banca Mondială,

Washington, DC. © World Bank.

Scott, John. 2014. “Redistributive Impact and Efficiency of Mexico’s Fiscal System” (Efectele de redistribuire și eficiența sistemului fiscal din Mexic). In

Lustig, Nora, Carola Pessino și John Scott. 2014. Editori. The Redistributive Impact of Taxes and Social Spending in Latin America. (Efectele de

redistribuire ale impozitelor și cheltuielilor sociale în America Latină), ediția specială publicată în revista Public Finance Review, mai, Volumul 42,

ediția 3.

Urban, Ivica. 2014.”Contributions of Taxes and Benefits to Vertical and Horizontal Effects” (Contribuția impozitelor și prestațiilor sociale la efectele

verticale și orizontale), Social Choice and Welfare (Opțiune și bunăstare socială), 42: 619–45.

Urban, Ivica. 2016. “Impact of Taxes and Benefits on Inequality among Groups of Income Units” (Impactul impozitelor și prestațiilor sociale asupra

inegalității în rândul grupurilor de unități de venit), Revizuirea veniturilor și bunăstării 62(1): 120-44.

Banca Mondială, 2008. “Croatia. Restructuring Public Finance to Sustain Growth and Improve Public Services” (Croația. Restructurarea finanțelor publice

pentru susținerea creșterii economice și pentru îmbunătățirea serviciilor publice). O revizuire a finanțelor publice. Raport nr. 37321 – HR.

Banca Mondială. 2014. “Croatia. Public Finance Review. Restructuring Spending for Stability and Growth” (Croația. Revizuirea finanțelor publice.

Restructurarea cheltuielilor cu scopul de a asigura sustenabilitate și creștere economică). Raport nr. 78320-HR

Metodologia

• Analiza incidenței standard, fără efecte din perspectivă

comportamentală, a ciclului de viață sau a echilibrului

general.

• Accentul se pune pe incidența medie, mai degrabă decât pe

incidența marginală.

• Nu ia în considerare calitatea serviciilor prestate de guvern.

• Nu include anumite impozite și cheltuieli importante.

• Impozitele pe veniturile întreprinderilor, impozitele pe proprietate,

TVA achitat de instituții

• Cheltuielile pentru investiții în infrastructură, …

Ce este nou?

• Caracter cuprinzător: se evaluează atât politicile fiscale, cât și

politicile cu privire la cheltuieli

• Inclusiv impozite indirecte, subvențiile și prestațiile în natură

sub forma serviciilor educaționale și medicale gratuite;

• Comparabilitate: metodologie standard la nivelul diferitelor țări

și de-a lungul timpului.

• Armonizarea conceptelor și metodelor

• Statistici pentru estimarea redistribuirii fiscală

Comparație: EUROMOD vs CEQEUROMOD CEQ

Impozite directe și

transferuriIncluse și modelate în detaliu.

Incluse. Modelarea valorifică experiența

EUROMOD.

Impozitare indirectăNu este inclusă

(s-a dezvoltat o serie de exemple preliminare)Inclusă

Subvenții pentru

consumNu sunt incluse

Incluse

(efecte directe și indirecte)

Transferuri în natură:

Sănătate

Educație

Nu sunt incluse Incluse

Simularea reformelor?

Model de micro-simulare impozite și

beneficii sociale, programat de echipa

EUROMOD în C++ . Utilizatorii

interacționează cu interfața Excel.

Cadrul definește agregatele de venit, pentru

stabilirea incidenței. Poate fi folosit cu orice

set de date/software. Fișiere Ado disponibile

în STATA. Programe pentru

utilizatori/simulări personalizate.

Macrovalidare

Fiecare echipă decide cu privire la strategia

de validare a rezultatelor cu Conturile

Naționale.

Echipele „reduc" cifrele din Conturile

Naționale la dimensiunea identificată în

microdate.

Venit de piață

Venit disponibil

Plus transferuri directe minus impozite directe

Minus impozite indirecte nete

Venit pentru consum

Plus valoarea monetizată a serviciilor publice: educație & sănătate

Venit final

Construirea conceptelor de venit

Sursa: Lustig, 2018.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Pro

po

rția

cu

mu

lată

a v

enit

ulu

i d

e p

iață

/im

po

zitu

lui

Proporția cumulată a populației

Curba Lorenz

înainte de impozitare

Curba de concentrare

a unei impozitări

progresive

Indicele Kakwani cu privire la caracterul progresiv al unui impozit t

se definește ca:

Kt = CCt- Gx

unde:

Gx este coeficientul Gini al venitului înainte de impozitare

CCt este coeficientul de concentrare al impozitului t

➢ Impozitare progresivă: Kt = CCt- Gx > 0

➢ Impozitare proporțională: Kt = CCt- Gx = 0

➢ Impozitare regresivă: Kt = CCt- Gx < 0

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%Pro

po

rția

cum

ula

tă a

ven

itulu

i/tr

ansf

erulu

i de

piață

Proporția cumulată a populației

Transfer progresiv în termeni relativi

(NU este favorabil săracilor)

Curba Lorenz înainte de transfer

Transfer progresiv absolut

(favorabil săracilor)

Indicele Kakwani cu privire la caracterul progresiv al unui

transfer B este definit ca:

KB = Gx – CCB

unde:

Gx este coeficientul Gini al venitului înainte de transfer

CCB este coeficientul de concentrare al transferului B

➢ A se observa: coeficientul Gini și coeficientul de

concentrare sunt în ordine inversă față de indicele Kakwani

cu privire la un impozit

• Indicele Kakwani măsoară caracterul progresiv al impozitelor/cheltuielilor.

• Dacă este pozitiv caracter progresiv

• Dacă este negativ caracter regresiv

• Dacă există o singură intervenție în sistem, indicele Kakwani va furniza un răspuns lipsit de ambiguitate cu privire la caracterul de egalizare sau de neegalizare al unei intervenții

• Totuși, dacă există un impozit și un transfer, atunci situația este diferită

• Lambert (2001)

• Un impozit regresiv poate avea caracter de egalizare (dacă resursele sunt folosite pentru

transferuri progresive). De fapt, reducerea inegalității poate fi mai amplă cu impozit decât fără.

importanța analizei cuprinzătoare.

Are un anumit impozit sau un anumit transfer

un caracter progresiv și de egalizare?

Care este contribuția unui anumit impozit sau

transfer la modificarea inegalității?

Contribuția marginală a unui impozit este

𝑀𝐶𝑡 = 𝐺𝑥+𝐵 − 𝐺𝑥+𝐵−𝑡

unde 𝐺𝑥+𝐵−𝑡 și 𝐺𝑥+𝐵 reprezintă coeficientul Gini al

veniturilor după impozitare și transferuri și, respectiv,

doar după transfer.

Dacă 𝑀𝐶𝑡>0, impozitul are efect de egalizare.

50

Documents

Impactul impozitelor și transferurilor sociale asupra ... Impact of Policies in Romania (June 2018) - RO (2).pdf · Studiile arată că impozitele directe și prestațiile sociale