IMPORTANTA SPORTULUI PENTRU ORGANISMUL UMAN

IMPORTANTA SPORTULUI PENTRU ORGANISMUL UMANIn functie deintensitatea efortuluise disting:efort de intensitate maximalaefort de intensitate submaximalaefort de intensitate mareefort de intensitate moderataefort de intensitate micaEfort de intensitate maximalaDurata: 10-15 secundeSe caracterizeaza prin cel mai mare debit energetic. Energia se elibereaza pe cale anaeroba din ATP-ul care se resintetizeaza din fosfocreatina.

Efort de intensitate submaximalaDurata: < 1 minutEliberarea de energie se face tot pe cale anaerobaSubstratul energetic este mai complex - pe langa ATP si CP se degradeaza si substratul glucidic in cadrul glicolizei anaerobe din care rezulta acid lactic.

Efort de intensitate mareDurata: < 6 minute Eliberare de energie atat pe cale anaeroba cat si aeroba.Efort de intensitate moderataDurata: < 60 de minute Formarea de energie se realizeaza pe cale aeroba in conditii de stare stabila relativa. Apare un oarecare echilibru intre consumul si necesarul de oxigen. Se inregistreaza totusi un mic deficit de oxigen, care va fi acoperit dupa efort, printr-un consum marit de oxigen. Substratul energetic este reprezentat de glucide

Efort de intensitate micaDurata: 60 de minute - cateva ore Formarea de energie are loc pe cale aerobaIntregul necesar de oxigen este acoperit de consum, deci apare starea stabila adevarata. Substratul energetic este reprezentat de glucide si lipideDupaaprovizionarea cu 02, a organismului,efortul poate fi:Efort anaerob -cand acesta se realizeaza in conditii de apnee sau intr-o ventilatie limitata. Eliberarea energiei se desfasoara in lipsa oxigenului.In functie de substratul energetic vorbim de:Efortul anaerob alactacidEfortul anaerob lactacid

Efort aerob - lucrul se desfasoara in conditii aerobe. Doar in primele 2-3 minute pana cand sistemele de captare si transport a oxigenului isi ridica nivelul functional se lucreaza in deficit de oxigen.

efortmixt -care se intalneste in sporturile in care intensitatea efortului permite aprovizionarea partiala a organismului cu oxigen (ex: proba de 1500 m), substratul energetic este reprezentat de ATP, CP, acidul lactic si degradarea aeroba a glucidelor. Energia este furnizata atat aerob cat si anaerob in functie de intensitatea efortului pe traseu.

Efortul anaerob alactacidSubstrat energetic ATP si CP, din a caror metabolizare rezulta energie in mod exploziv prin ruperea legaturilor fosfatmacroergice Eforturile anaerobe alactacide sunt eforturi foarte scurte (7 - 10 s) si de intensitate maximala. Calitatile motrice dominante sunt forta si detenta.Exemplu: sprintul100 m, 110 m garduri,sariturile, aruncarile.

Se caracterizeaza prin:

degradarea completa a CP si utilizarea ATP;dezvoltarea exploziva a unei mari cantitati de energie; puterea musculara dezvoltata este foarte crescuta, dar nu poate fi mentinuta mai mult de 7 s la un neantrenat si 10 s la un antrenat (deoarece se epuizeaza CP si modifica echilibrul acidobazic, prin intrarea in actiune a glicolizei); debitul energetic este maxim si se mentine aproximativ 7 s dupa care scade brusc; efortul nu poate fi mentinut la aceeasi putere decat prin scaderea intensitatii; capacitatea (cantitatea totala de energie cheltuita) este mica, comparativ cu eforturile lactacide sau aerobe; numeroase procese biochimice declansate in cursul efortului, continua si in faza derevenire;

resinteza substantelor energetice utilizate in efort (ATP si CP) se face imediat dupa efort, din ADP, AMP, C si P, prin reactii inverse celor de degradare. Procesele de refacere sunt aerobe si in mica masura, glicolitice.in eforturile anaerobe alactacide se obtine o datorie de oxigen care se plateste la sfarsitul efortului, prin consum de oxigen marit.Datoria de O2alactacida are valori de 2,5 l la adultul sedentar si 6 l la antrenat; durata rambursarii este de 3-5 minute la primul, comparativ cu datoria de O2lactacida de 10 - 12 l la care durata rambursarii este de pana la 1 ora la cel de-al doilea.Datoria de O2alactacida serveste la: -refacerea stocului de fosfogene; -refacerea oxigenului fixat pe mioglobina; -hiperreactivitatea sistemului cardiovascular si respirator in perioada postefort: pe masura ce durata efortului se prelungeste peste 7-10 s, ajungand la aproximativ 20 s, creste productia de energie pe cale lactacida.

Efortul anaerob lactacidSubstrat energetic imediat tot ATP si CP, dar a carei resinteza se realizeaza prin glicoliza anaeroba, din care rezulta acid lactic. Prin reactiile catalizate de enzimele: miozin ATP-aza si fosfofructokinaza, se elibereaza in mod exploziv o mare cantitate de energie la ruperea legaturilor fosfat.Durata: < maximum 60 s. Substratul energetic pe baza caruia se resintetizeaza ATP-ul - glucideleGlucoza sau glicogenul se degradeaza intracitoplasmatic pringlicoliza anaeroba.Degradarea anaeroba a glucidelor este incompleta, ajungandu-se la acid lactic.

Exemple de eforturi anaerobe lactacide: probele din alergare pe 200 m, 400mCaracteristicele eforturilor anaerobe lactacide:

putere maximala crescuta, dar de aproximativ 50% din puterea maximala alactacida; puterea maximala lactacida este atinsa la 10-15 s si poate dura aproximativ 40 s, dupa care intensitatea prestatiei scade; cheltuielile energetice sunt acoperite prin epuizarea stocului de CP si utilizarea glicogenului si/sau glucozei; productia de energie pe cale aeroba acopera doar 20% din necesarul total energetic; productia crescuta de acid lactic este insotita de cresterea concentratiei H+ care produc aciditate intracelulara mare; perturbarea echilibrului acidobazic al organismului ce poate indemna sportivul la abandon;

putere maximala crescuta, dar de aproximativ 50% din puterea maximala alactacida; puterea maximala lactacida este atinsa la 10-15 s si poate dura aproximativ 40 s, dupa care intensitatea prestatiei scade; cheltuielile energetice sunt acoperite prin epuizarea stocului de CP si utilizarea glicogenului si/sau glucozei; productia de energie pe cale aeroba acopera doar 20% din necesarul total energetic; productia crescuta de acid lactic este insotita de cresterea concentratiei H+ care produc aciditate intracelulara mare; perturbarea echilibrului acidobazic al organismului ce poate indemna sportivul la abandon; cand cantitatea de acid lactic este foarte crescuta, acesta actioneaza ca o supapa care inhiba glicoliza si deci, fereste organismul de o acidifiere suplimentara; capacitatea este limitata, tocmai prin acidoza crescuta care inhiba glicoliza, inainte ca rezervele glucidice musculare sa se fi epuizat;

dupa efort, are loc resinteza CP si excretia - metabolizarea acidului lactic. Acidul lactic migreaza din muschi in sange si apoi in alte tesuturi; efortul fiind anaerob, se dobandeste o datorie de oxigen care este platita dupa efort -datorie de oxigen lactacida ,cu valori de aproximativ 10-12 l; resinteza de glucoza si proteine, din acidul lactic acumulat, constituie cai importante de refacere metabolica suplimentara a organismului; refacerea activa practicata dupa efort, constituie o modalitate rapida si adecvata de metabolizare a acidului lactic; putereamaximaglicolitica estelimitatade cantitateadeenzimecare asigura transformarea glicogenului in acid lactic; randamentul crescut in aceste eforturi se datoreaza musculaturii bogate in fibre albe(Ft),caracterizate prin metabolism anaerob.Efortul aerob Lucrul se desfasoara in conditii aerobe. Doar in primele 2-3 minute pana cand sistemele de captare si transport a oxigenului isi ridica nivelul functional se lucreaza in deficit de oxigen - anaerob.Toate solicitarile care depasesc 2-5 minute si a caror intensitate permite o aprovizionare cvasicompleta cu O2, sunt considerate eforturi aerobe.Modalitatea de resinteza a ATP-ului, o constituie oxidarea completa intramitocondrial a glucidelor, a acizilor grasi liberi, in prezenta oxigenului.Reactiile de degradare aeroba sunt reprezentate de:a) glicoliza aeroba;b)ciclul Krebs;c)sistemul transportorilor de electroni.Degradarea oxidativa a substratului energetic este completa pana la CO2, H2O sienergie.

Caracteristicile sistemul energetic aerob de refacere a ATP-ului sunt:

puterea maximala este relativ modesta, evaluata la 20-30% din puterea anaeroba alactacida;metabolismul aerob are avantajul de a putea functiona practic timp nelimitat, cu conditia unui aport corespunzator de substante nutritive si oxigen;efortul care se desfasoara la consumul maxim de oxigen beneficiaza doar de combustia glucidelor,cantitatea totala de energie cheltuita pe toata durata efortului este foarte mare si proportionala cu durata probei

Exemplu: 30 - 70 K.J pentru parcurgerea a 10 Km si 120 -850 KJ pentru 42 km;

cu cat efortul este mai solicitant si se desfasoara la un procentaj mai mare din VO2max, cu atat lactacidemia este mai mare (lactacidemia se amplifica in efort si apoi se stabilizeaza): daca productia si metabolizarea lactacidului cresc in mod egal, efortul ramane per total aerob; metabolismul aerob constituie o sursa bogata de energie (350 - 450g glicogen si 13 - 15 Kg lipide parametrul esential si semnificativ de apreciere a posibilitatilor de lucru aerob, il reprezinta consumul maxim de oxigen (VO2max). Consumul de O2 in repauseste de 250 - 300 ml/minut, iar in efort vorbim de VO2max. Acesta are valori (absolute) de 3000 - 3500 ml/minut sau chiar 5500 ml/min la sportivii care practica eforturi de anduranta. in valori relative, VO2max este de 75 ml/Kg corp la fondisti, fata de 45 ml/Kg corp la sedentari.

Efortul fizic - particularitati biochimiceEnergia poate fi definita ca fiind capacitatea pe care o poseda un sistem al corpului, de a efectua o activitate, un lucru mecanic. Ca unitate de masura se folosesc: Kcal si KJ (lKal = 4,18KJ).Se cunosc diferite grupe de substante organice (glucide, proteine, lipide) care pe langa alte roluri, indeplinesc si functie energetica importanta, dar sursa energetica directa care furnizeaza energie necesara diverselor procese biologice, inclusiv contractia musculara, este acidul adenozintrifosforic (ATP). Legaturile fosfat ale moleculei de ATP inmagazineaza o mare cantitate de energie = legaturi fosfatmacroergice. Se cunosc si alte substante care elibereaza energie, dar aceasta nu este niciodata folosita ca atare, ci inmagazinata in moleculele de ATP - sursa imediata de energie.

Muschiul este apt sa se contracte numai datorita energiei eliberata din legaturile fosfatmacroergice ale ATP. Aceasta substanta este singurul carburant folosit de catre muschi in cuplarea actinei cu miozina.

ATP-ul in muschi se gaseste in cantitate limitata, rezervele fiind total epuizate dupa o durata de efort. Ca atare, fiind necesara refacerea, pe masura degradarii.

Resinteza ATP-ului se realizeaza prin trei modalitati de aprovizionare energetica:a)CP (creatinfosfatul)b)glucidele prin glicoliza anaerobac)glucidele si lipidele prin proces de oxidare

a)CP (creatinfosfatul) CPKPC->C + P + Energie + ADP -> ATP + energie miokinazaADP + ADP - > ATP + AMP

Pe seama energiei rezultate, efortul poate fi mentinut doar 10-15 s., dar intensitatea si debitul energetic sunt maxime.

b)glucidele, prin glicoliza anaeroba Cand necesitatile impun mentinerea efortului timp mai indelungat (40 - 60 s), refacerea ATP-ului se realizeaza pe seama degradarii anaerobe a glucozei sau glicogenului, denumit si sistemul acidului lactic.

Glucoza si/sau Glicogenin lipsa O2 -> acid lactic + energie (47Kcal/mol)

c)glucidele si lipidele, prin proces de oxidare Daca efortul depaseste durata de 3-5 minute, refacerea ATP-ului se face din surse aerobe de glucide, acizi grasi si aminoacizi. Aceste reactii au loc in mitocondrii in prezenta oxigenului (ciclul Krebs si lantul transportorilor de electroni).

Glucoza + O2- > CO2+ H2O + E (680 Kcal)Acid gras (acid palmitic) + O2- > CO2+ H2O + E (2340 Kcal)

Comparand cantitatea de energie eliberata din degradarea glucozei si a acidului palmitic, observam ca aceasta este de 4 ori mai mare in cazul acizilor grasi, dar oxidarea lipidelor necesita o cantitate foarte mare de oxigen.

Consideratii fiziologice asupra proceselor efort-restabilireParalel cu cresterea efortului apare imperios necesara utilizarea unor mijloace de refacere in vederea accelerarii restabilirii potentialului biologic al organismului. Modificarile care au loc in mediul intern si extern al organismului uman, sunt urmate spontan, la incetarea efortului, de raspunsuri post-actiune care urmaresc restabilirea echilibrului.Pe plan metabolic, modificarile induse de efort se manifesta prin evidentierea proceselor catabolice.In perioada de refacere restabilirea post-efort incep sa primeze procesele anabolice de recladire tisulara.Cu cat un organism este mai echilibrat, cu atat autoreglarea functiilor vitale este mai optima, si apare mai repede homeostazia mediului intern.

Boala, deshidratarea, scaderea drastica a glicogenului impiedica refacerea combustibililor furnizori de energie si separarea produsilor lor secundari.

Indepartarea acidului lactic Se realizeaza in doua etape: indepartarea din muschi indepartarea din sange

Pentru indepartarea LA din sange si muschi sunt necesare 2 ore in cazul unui regim pasiv de odihna si refacere (dupa un efort anaerob intens) si 1 ora in cazul unui regim activ de odihna.

Refacerea fosfagenului (ATP-CP)Pentru refacerea rezervelor de ATP este necesara energie obtinuta din oxigen, prin metabolismul hidratilor de carbon si grasimilor.

O parte din ATP-ul produs de organism se descompune pentru formarea portiunii de PC a ATP-CP, iar cealalta parte se stocheaza direct in muschi.

Refacerea PC necesita pana la 10 minute pentru revenire, 2 minute pentru 85%, 4 minute pentru 90% si 8 minute pentru 97%.

Refacerea glicogenului intramuscularPentru refacerea glicogenului dupa un exercitiu prelungit:Consumarea unei hrane bogate in CHO; in caz contrar glicogenul muscular se va reface doar partial;Alocarea a 48 ore pentru refacere; in primele 10 ore glicogenul muscular refacandu-se rapid;In absenta consumului de CHO, glicogenul intramuscular se reface dupa 2 ore de la incetarea exercitiului;In cazul unei diete normale, dupa 24 de ore rezervele de glicogen muscular sunt complet refacute;Dupa incetarea efortului, in primele 5 ore glicogenul muscular se reface cel mai rapid.Inaintea competitiilor, cu cateva zile sau cel mai tarziu cu 10 ore, trebuie aplicat un regim alimentar bogat in CHO pentru a se reface complet glicogenul.

Inainte de competitie:Prin consumarea de cantitati mici de hrana se permite diafragmei sa urce mai bine, in schimb consumul mare de proteine si alimente grase necesita cel putin 5-6 ore de digestie. Astfel, se recomanda consumarea de grasimi si proteine animale cucel putin 4 ore inainte de competitie; in cazul proteinelor din peste, cel putin 3 ore; 1-2 ore pentru CHO.

Nu este recomandat consumul exagerat de paine si legume intrucat produc gaze intestinale.

Trebuie evitat consumul de alcool si de bauturi carbogazoase.

Pe durata competitiei:Prin tehnicile de reface utilizate intre probe se obtin efecte de calmare in sfera neuropsihologica sau a altor functii psihologice. In timpul pauzelor sportivii pot bea sucuri de fructe,preparate anterior cu glucoza si sare pentru refacerea pierderilor suferite pe durata primei parti a competitiei.

In timpul perioadei de odihna sportivul trebuie sa bea lichide alcaline contrabalansand starea de aciditate.

In cazul in care este dominant procesul aerob, sportivul trebuie sa atinga homeostazia, proces facilitat prin activitate fizica usoara pe o durata de 15-20 minute, eliminand astfel metabolitii excesivi din celulele musculare.

Dupa competitie:Este foarte important sa se consume lichide pentru refacerea a tot ceea ce a fost eliminat prin transpiratie. Se recomanda consumul de bauturi alcaline (lapte, suc de fructe), imbogatite cu minerale, glucoza si vitamine.

In primele doua zile dupa incheierea competitiei se urmeaza o dieta de recuperare, bogata in vitaminesi substante alcaline (salate, fructe, lapte si legume), evitandu-se mesele bogate in proteine si consumul de alcool, tutun.

GlutaminaGlutamina este cel mai abundent aminoacid din organism, cea mai mare parte a lui fiind stocata in muschi, dar se gaseste si in creier, plamani, sange si ficat. Este un aminoacid neesential, pentru ca poate fi produs in organism din alt aminoacid, acidul glutamic, insa poate fi considerat un aminoacid conditional esential, pentru ca in perioadele de stres (cum este si antrenamentul intens), organismul nu poate face fata numai prin sinteza proprie.Celulele intestinului subtire, celulele renale si cele ale sistemului imunitar sunt mari consumatoare de glutamina, pe care o folosesc ca substrat energetic.Suplimentele cu glutamina in sport se recomanda pentru ca a fost constatat ca aceasta substanta previne catabolizarea masei musculare, amplifica sinteza proteice, mareste depozitele de glicogen, ajuta la refacerea dupa efort si stimuleaza functia sistemului imunitar. In conditii de stres metabolic se constata o scadere a nivelului de glutamina plasmatica. In timpul antrenamentelor intense, muschii elibereaza glutamina in fluxul de sange, producandu-se o depletie a rezervelor de glutamina cu pana la 35%. In aceasta situatie muschii scheletici intra in stare catabolica, ceea ce inseamna ca proteinele musculare vor fi degradate (o explicatie secundara a acestui proces este nevoia de a oferi glutamina celorlalte celule ale organismului).

Un studiu Un studiu realizat la Institutul National de Medicina Sportiva, Bucuresti si prezentat in cadrul Conferintei Nationale de Medicina Sportiva, octombrie 2005 a urmarit evolutia unor parametrii biochimici si functionali dupa 12 saptamani de antrenamente intense si suplimentare zilnica cu glutamina. In cadrul acestui studiu au fost urmarite 20 de sportive care practica gimnastica aerobica, cu varsta medie de 20 de ani. Acestea au fost impartite in doua grupuri. Sportivelor din primul grup le-au fost administrat suc de fructe in care s-a adaugat glutamina in cantitate de 1 g/kg corp/zi, in timp ce sportivele din al doilea grup au primit doar suc de fructe simplu. Ambele grupe au urmat acelasi tip de antrenament si dieta similara. Au fost urmariti mai multi parametrii: creatinkinaza (CK), lacticdehidrogenaza (LDH), tonusul muscular, EMG (electromiografia), hormonul de crestere (GH), cortizolul, TSH.In cazul sportivelor din grupul care a primit glutamina s-a remarcat o reducere importanta a nivelului enzimelor CK si LDH dupa efort si un randament superior al activitatii musculare. In cazul unor sportive s-a remarcat un tonus muscular de repaus mai scazut, ceea ce semnifica o refacere mai buna dupa efort. In cazul grupului de control nu au fost inregistrate aceste modificari.Grupul care a primit glutamina a inregistrat si o ameliorare a factorilor functional neuromusculari: cresterea fortei de contractie si a vitezei motorii. De asemenea, s-a observat o crestere a nivelului de GH.

Concluzia cercetatorilor de la INMS este ca "suplimentarea cu glutamina este benefica, avand un aport semnificativ atat in obtinerea unui nivel inalt de pregatire, cat si in refacerea metabolica dupa efort.

Utilizarea glutaminei manifesta aceste efecte nu numai in cazul sporturilor aerobe, ci si in cazul sporturilor cu o componenta importanta anaeroba, asa cum este si culturismul, de aceea este recomandat in pregatirea celor ce fac antrenamente de forta.

Pentru o viata sanatoasa Practicati sport Abordati o dieta echilibrata

SI

NU EXAGERATI !

MARCU MALVINA DIANAGALBENUS DANIEL MIHAIgrupa 10seria 1