INGRIJIREA PACIENTULUI CU ACCIDENT VASCULAR

CEREBRAL

• 1.1. SISTEMUL NERVOS CENTRAL• Funcţionarea organismului depinde de funcţiile diverselor organe

coordonate, controlate şi reglate de sistemul nervos central.• Sistemul nervos include atât sistemul nervos vegetativ (constituit din

totalitatea structurilor şi fibrelor nervoase simpatice şi parasimpatice) cât şi sistemul nervos al vieţii de relaţie, constituit atât din sistemul nervos central cât şi din sistemul nervos periferic.

• Ţesutul nervos este constituit din două elemente esenţiale:• - celula nervoasă propriu-zisă = neuronul şi• - ţesutul de susţinere = nevroglia.• A. NEURONUL reprezinta unitatea structurala si functionala a

tesutului nervos; • Dupa functia lor, pot fi:• 1. neuroni senzitivi - somatosenzitivi si• - viscerosenzitivi• 2. neuroni motori - somatomotori si• - visceromotori• 3. neuroni de asociatie .

• Neuronii senzitivi (neuroni receptori) sunt cei care primesc excitatiile receptionate de celulele senzoriale din mediul extern sau intern.

• Neuronii motori (neuroni efectori) sunt cei ai caror axoni se termina in organele efectoare (muschi, glande etc.); au dimensiuni mari si sunt multipolari: celulele piramidale din scoarta cerebrala.

• Neuroni de asociere (neuroni conectori) sunt neuroni intercalari, ale caror dendrite fac legatura cu un neuron senzitiv, iar axonul face legatura cu un neuron motor.

• B. NEVROGLIA• Aceste celule se interpun intre neuroni si vasele sanguine, jucand

un dublu rol: de sustinere si trofic. • PROPRIETATI FUNCTIONALE ALE NEURONULUI:• Principalele proprietati fundamentale ale celulei nervoase constau in

generarea si conducerea impulsurilor nervoase.• Materia vie, celula in general, poseda excitabilitate, adica

posibilitatea de a raspunde prin diferite manifestari la actiunea unor excitanti (= stimuli de natura fizica, chimica, biologica), insa celula nervoasa are pragul de excitabilitate cel mai redus.

• O a doua proprietate fundamentala a neuronului este conductibilitatea, adica capacitatea acestuia de autopropagare a impulsurilor nervoase prin axoni pana la terminatiile acestora, unde ele sunt transmise fie unui alt neuron, fie unui organ efector (fibra musculara, organ secretor, .).

• EPIDEMIOLOGIA ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE• Tulburările circulatorii reprezintă practic cele mai frecvente leziuni ale SNC, fiind azi

în evidentă creştere datorită prelungirii duratei medii de viaţă, creşterii rolului stresului în viaţa cotidiană şi altor cauze ce ţin de dezvoltarea social economică a societăţii.

• Factori de risc cei mai importanţi sunt:• Hipertensiunea arterială• Bolile cardiace• Diabetul zaharat• Obezitatea• Hematocritul• Anticoncepţionalele orale (îndeosebi pentru afecţiuni de tip ischemic)• Lipidele plasmatice• Fumatul• Hiperuricemia cu sau fără gută (îndeosebi pentru afecţiunile de tip ischemic)• Vârsta - hemoragia cerebrală apare între 40 - 60 de ani având procentajul foarte

ridicat, după care incidenţa scade.• Ereditarea• Toxicele(alcoolul, cafeaua,Coca-cola)• Alcoolul - creşte grăsimile circulante în sânge, intensifică unele tulburări de coagulare

sanguină, măreşte concentraţia de acid uric din sânge,creşte secreţia de catecolamine şi de insulina. în acelaşi timp alcoolul are o acţiune toxică asupra vaselor cerebrale.

• Tutunul - reprezintă un factor nociv la indivizii aterosclerotici prin aceea că nicotina are efect vasoconstrictor şi tahicardizant.

• In ceea ce priveşte modalitatea de producere a accidentelor vasculare cerebrale aceasta este diferită în raport cu etiologia

• AVC ischemice — reducerea sau suprimarea circulaţiei cerebrale într-un anumit teritoriu al creierului determină tulburări funcţionale sau structurale ce se exteriorizează clinic prin simptome şi semne tranzitorii sau definitive.

• AVC hemoragice: în cazul acestora mult timp s-a considerat că hemoragia se produce printr-o ruptură vasculară ca urmare a unui puseu hipertensiv, peste 50% din bolnavii cu hemoragie cerebrală fiind hipertensivi cu valori mari şi persistente ale tensiuni arteriale.

• Cele mai frecvente şi importante simptome premonitorii sunt: cefaleea, urmată de vărsături, iar într-un număr restrâns de cazuri convulsii de tip epileptiform.

• Simptomele premonitorii comune sunt: ameţeala, cefaleea, parestaziile localizate uneori într-un hemicorp, tulburările tranzitorii de limbaj iar, uneori, o „senzaţie de gol în cap" ce poate precede cu câteva ore ictusul; alteori, bolnavul descrie o senzaţie dureroasă cefalică cu caracter compresiv.

• Evoluţia AVC este imprevizibilă mergând de la una favorabilă cu recuperare definitivă şi fără sechele, cum este cazul formelor ischemice tranzitorii, până la o evoluţie nefavorabilă, infaustă, cu deces, în cazul formelor hemoragice masive.

• Pentru realizarea obiectivelor terapeutice se utilizează două căi:

• -tratamentul medicamentos - în speranţa unui control fiziopatologic al leziunii neurologice şi

• -tratament- chirurgical pentru leziunea anatomică responsabilă de afecţiunea vasculară cerebrală.

• Accidentele vasculare cerebrale sunt urgenţe medico - chirurgicale ce impun o conduită terapeutică relativ diferită între cele două mari tipuri de AVC - ischemic şi hemoragie.

• CAZUL I• CULEGEREA DATELOR: • NUMELE ŞI PRENUMELE: M.T.• DOMICILIUL: Somova• DATA NAŞTERI:15.08.1942• OCUPAŢIA: PENSIONAR• DATA INTERNĂRII: 16.02.2012 ORA 8:30• DIAGNOSTIC LA INTERNARE: HEMORAGIE SUBARAHNOIDIANĂ, HTA

ESENŢIALĂ ÎN STADIUL II/III OBEZITATE GRADUL II• DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: HEMORAGIE SUBARAHNOIDIANĂ, HTA

ESENŢIALĂ ÎN STADIUL II/III OBEZITATE GRADUL II• NUMĂR ZILE SPITALIZARE: 8• ANAMNEZĂ: Antecedente personale patologice: apendicectomie 1956, HTA 1980.• ISTORICUL BOLII: pacient în vârstă de 70 de ani, cunoscut ca hipertensiv, care nu

urmează cu regularitate tratamentul prescris de medic, obez. Din relaţiile însoţitorţilui reiese că bolnavul, cu circa 5 ore înaintea internării, în urma unui efort fizic acuza brusc: cefalee brutală accentuată, în cască, urmată de ameţeli, vărsături, fotofobie, incontenienţă urinară, diminuarea forţei musculare pe partea dreaptă a corpului, obnubilare, agitaţie,dispnee,cu sete de aer, transpiraţii abundente.

• DATE ÎNDIRECTE: bolnavul este transportat la centrul de primire urgenţă a Spitalului Judetean de Urgenta Tulcea, unde în urma consultului medicului de gardă, i se eliberează bilet de internare în secţia de neurologie.

• EXAMENUL CLINIC: la examenul clinic pe aparate şi sisteme efectuat de medic s-au constatat următoarele aspecte patologice:

• Stare generală: modificată, bolnav inconştient, subfebril T = 38,2°C.• -Tegumente şi mucoase: normal colorate, hiperemie intensă la nivelul feţei de partea

dreaptă a corpului;

• -Sistem limfoganglionar, superficial: nepalpabil, nedureros. .• -Ţesut celular subcutanat: reprezentat în exces, obezitate gradul II.• -Sistem osteoarticular şi muscular: integru morfofuncţional, hipotomie

musculară de partea hemicorpului drept;• -Aparat respirator: la inspectie: R=2l/min; CRS obstruate, dispneic în

repaus, respiraţie stentertoasa, torace uşor emfizematos; la palpare- vibraţii vocale transmise pe ambele arii pulmonare până la baze; la percuţie – sonoritate pulmonară crescută; la auscultaţie: murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.

• -Aparat cardiovascular: cord în limite relativ crescute, cu socul apexian înspaţiul intercostal stâng, în afara liniei medioclaviculare stângi, cu zgomotecardiace intens bătute; TA= 210/120 mmHg, AV=72b/min;artere superficiale indurate, sinuoase, vene permeabile.

• -Aparat digestiv şi anexe: abdomen hipoton de partea hemicorpului drept, cu aspect batracian, nedureros la palpare, ficat la 3 cm sub rebordul costal drept pe linia medioclaviculară dreaptă, splina în limite normale, tranzit intestinali încetinit.

• -Aparat urogenital :loji renale libere, micţiuni fiziologice, cu incontinentaurinară la intemare, semnul GIORDANO negativ bilateral.

• -Sistem nervos şi organe de simţ: bolnav în comă, dezorientattempo-spaţial, ROX abolite de partea dreaptă, BABINSKI pozitiv bilateral, RFM=prezent bilateral, afazic, apraxic, pareza flască a hemicorpului drept,agitaţie psihomotorie, tiroida nepalpabilă, nedureroasă.

• INTERPRETAREA DATELOR:• DIAGNOSTIC CLINIC: HEMORAGIE SUBARAHNOIDIANĂ, HTA ESENŢIALĂ,

STADIUL II/Ill, OBEZITATE GRADUL II• DIAGNOSTIC NURSING:• -Analiza biofîziologică: bolnav cu aparate şi sisteme integre cu afectarea celor de mai

sus.• Din analiza acestor date rezultă că bolnavul este dependent privind satisfacerea

următoarelor nevoi fundamentale prioritare:• nevoia de a respira şi a avea o circulaţie adecvată• nevoia de a se deplasa şi a-şi menţine o bună postură• nevoia de a-şi menţine tegumentele şi mucoasele curate• nevoia de a evita pericolele• nevoia de a-şi menţine temperatura constantă• nevoia de a se aliminta şi hidrata corespunzător• nevoia de a elimina• nevoia de a se odihni şi• nevoia de a învăţa despre boala sa.

• Analiza psihologică: bolnav inconştient, dezorientat temporo-spaţial.• Analiza sociologică: bolnav cu posibilităţi reduse de a se trata fiind pensionar.• Analiza cultural-spirituală: bolnav cu nivel scăzut de cultură sanitară legată de boala

sa, de religie ortodox-creştină, care respectă parţial posturile religioase şi respectă regimul igieno - dietetic.

• PLAN DE ÎNGRIJIRE:• Manifestari de dependenţă:• -stare de inconştienţă cu hiporeflectivitate

osteotendinoasă şi hiporeflectivitatefotomotorie

• -diminuarea forţei musculare pe hemicorpul drept, agitaţie psihomoiorie-cefalee intensă,incontienţă urinară

• -subfebrilitate-vărsături, transpiraţii abundente

• Obiectivul: -bolnavul se va interna • -să-i asigurăm o respiraţie şi o circulaţie adecvată• -să-l reechilibram volemic şi hematologic• -să-i efectuăm analizele de laborator şi paraclinice pentru

precizarea diagnosticului• -pregăteşte bolnavul şi materialele necesare pentru

efectuarea examenului de fund de ochi• -să fie alimentat şi hidratat corespunzător• -să-i asigurăm materialele necesare pentru efectuarea

igienei la pat şi pentru eliminarea dejecţiilor• -să-i menţinem tegumentele şi mucoasele curate• -să-i asigurăm microclimatul în salon şi condiţii de odihnă• -să menţinem legătura cu familia pentru educarea

acesteia în ajutarea bolnavului -să -i satisfacem nevoile fudamentale.

• Interventiile nursei:• Autonome:• -identificarea bolnavului• -inventariază bunurile bolnavului• -transportă bolnavul în secţie şi de aici la ATI• -măsoară şi înregistrează funcţiile vitale ale bolnavului• -îi asigură microclimatul în salon şi repaos absolut la pat• -pregăteşte bolnavul pentru recoltarea analizelor de

laborator în urgenţă• - îi asigură tăviţa renală pentru vărsături şi susţine capul

bolnavului în timpul efortului de vărsătură;• -pregăteşte bolnavul şi materialele

necesare pentru efectuarea examenului de fund de ochi-asigură materialele necesare pentru alimentarea parenterală a bolnavului

• -transmite turei a treia să efectueze toaleta organelor genitale externe şi să recolteze urina în dimineaţa următoare pentru examen sumar de urină.

• Delegate: -completează documentele pentru internare

• - monitorizează funcţiile vitale:R=21/min;T=38,2°C;TA=21O/120 mmHg; AV=72 b/min;

- pregăteşte bolnavul fizic.şi psihic pentru recoltarea analizelor de laborator în urgenţa: grup sanguin, Rh, HLG, TS, TC,TQ, indice de protrombină, calcemie,glicemie, colesterol, . transaminaze, electroforeza

• -administrează oxigen pe sonda nazală-pregăteşte materialele şi bolnavul pentru recoltarea LCR , instalarea sondei nazale şi a sondei urinare.

• -Administrează medicamentele prescrise de medic: glucoza 33% fiole, 3+sulfat de magneziu, 25% o; fiolă i.v. + furosemid 2 fiole, Miofilin o fiolă, toate în perfuzie lentă şi Hiposerpil de 2 ml 1fiolă i.m. şi vitamina C 2 fiole i.v. lent;Diazepam o fiolă /zi dimineaţă;Fenobarbital o fiolă /zi.

• Evaluare: -bolnav cu stare generală modificată,gravă care se internează pentru:

• -stare de inconştienţă cu hiporeflectivitate osteotendinoasă, hiporeflectivitate fotomotorie, diminuarea forţei musculare pe hemicorpul drept, agitaţie psihomotorie,cefalee,ameţeli, incontinenţă urinară, subfebrilitate, paloare tegumentară cu discretă cianoză, transpiraţii profunde

• -bolnav dependent privind satisfacerea următoarelor, nevoi fundamentale prioritare: nevoia de a avea o respiraţie şi o circulaţie adecvată; nevoia de a-şi menţine o temperatură constantă, nevoia de a se alimenta şi hidrata corespunzător; nevoia de a elimina; nevoia de a-şi menţine tegumentele curate; nevoia de a se deplasa şi menţine o postură corectă; nevoia de a se odihni; nevoia de a evita pericolele şi nevoia de a învaţa despre boala sa.