Upload
iubitamea2010
View
624
Download
9
Embed Size (px)
Citation preview
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
1/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page 1
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
2/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page 2
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
3/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page 3
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
4/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page 4
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
5/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page 5
CAPITOLUL 1
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Pancreasul este o glanda anexa a tractului digestiv, fiind o glanda cu dubla secretie externa si
interna- anexata duodenului.Forma neregulata ,aseamanatoare unui ciocan.
Este asezat in cavitatea abdominala retroperitoneal, la nivelul primelor vertebre lombare.
Se intinde de la concavitatea doudenului pana la splina. Culoarea roz-cenusie devine rosie in
timpul activitatii. La dreapta este deliminata de partea concava a duodenului, la stanga ajunge la
hilul splinei, inainte se afla stomacul, iar posterior vine in raport cu coloana vertebrala ( la
nivelul vertebrelor lombare L1 si L2).
El este impartit prin insertia mezocolonului transvers in doua portiuni:
supramezocolica si submezocolica.
Configuratia externaare forma literei J
- este asezat in pozitie transversala
- este lung de 15-22 cm, inalt de 4-5 cm si gros de
aprox. 2 cm.
Greutatea este in medie de 80 grame. I se descriu patru parti: capul, gatul, corpul, coada.
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
6/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page 6
Capul este partea cea mai voluminoasa si are forma aprox. ovala. El este
inconjurat de duoden.
Gatul sau istmul pancreasului este o portiune ingusta, care leaga capul de
corp.
Corpul este portiunea alungita a pancreasului, care are o pozitie aproape
perpendicular ape axul vertical al corpului.
Coada este portiunea terminala a organului, care vine in raport cu splina. Ea
este partea mobila a pancreasului.
Proiectia la suprafata corpului
superior in plan orizontal trece prin extremitatea anterioara a coastelor
opt;
inferior in plan orizontal trece la doua latimi de degete deasupra
ombilicului;
la dreapta in plan sagital la doua degete in dreapta liniei mediane;
la stanga in plan sagital la 2 cm de linia medioclaviculara stanga.
Structura pancreasului
Din punct de vedere histologic, pancreasul este alcatuit din doua parti:
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
7/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page 7
pancreasul exocrin si pancreasul endocrin.
Pancreasul exocrin reprezinta 97-98% din volumul glandei si este o glanda tubulo- acinoasa, care
se aseamana ca structura cu glandele salivare, de aceea a mai fost numita glanda salivara
abdominala.
Pancreasul este acoperit cu o capsula fibroasa, care trimite spre interior peretii ce impart in doi
lobi si lobuli.
Lobulii sunt formati din acini glandulari, acestia fiind formati la randul lor din celule pancreatice
care secreta sucul pancreatic. Fiecare acin prezinta un canalicul excretor. Canaliculele excretoare
unindu-se, formeaza canale excretoare, care se deschid in doua canale mari colectoare: canalul
Wirsung sicanalul Santorini. Canalul Wirsung ( principal ) se intinde de la coada pana la
cap, deschizandu-se in duoden,prin ampula lui Valter. Canalul Santorini ( accesoriu ) porneste
din canalul Wirsung la nivelul corpului pancreasului si se deschide tot in duoden.
Cand ductul Wirsung este obstruat canalul Santorini se dilata si asigura scurgerea sucului
pancreatic in duoden.
Sucul pancreatic este un lichid incolor, care contine trei fermenti: tripsina, amilaza si lipaza
Pancreasul 7 ndocrine
Intre acinii glandulari din regiunea capului si a cozii, se gasesc niste cellule glandulare care
formeaza insulele Langerhans si care secreta hormonii: insulina, glucagonul. Celulele glandulare
sunt mai mici fata de acinii glandulari, nu formeaza cavitati si canale secretoare.
In structura lor au: celulele A situate predominant in centrul insulelor (elaboreaza si secreta
glucagonul), celulele B, mai numeroase (circa 80% din totalul celulelor endocrine), asezate in
special la periferia insulelor (secreta insulina). Pancreasul endocrin contine si celule D care
secreta somatostatina (STS) si gastrina, prima participand la reglarea metabolismului glucidic,
prin inhibarea secretiei celulare A si B. Pancreasul endocrin contine si celule ce secreta
polipeptidul pancreatic: celulele PP.
Vascularizatie
Arterele care vascularizeaza pancreasul provin din arterela splenica, artera hepatica si artera
mezenterica superioara. Venele se aduna in vena splenica si mezenterica superioara, care se
varsa in vena porta.
Limfocitele dreneaza limfa la ganglionii mezenterici superiori, la ganglionii din lungul vaselor
splenice si la ganglionii situati in ligamentul splenopancreatic.
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
8/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page 8
Inervatia
Pancreasul este inervat de filete nervoase simpatico si parasimpatice, care vin pe traiectul vaselor
din plexul celiac.
Pancreasul exocrinsucul pancreatic
Sucul pancreatic este secretat de celule acinare ale pancreasului exocrin.
Este un lichid limpede, uneori cu continut de mucus care se adauga in canalele excretoare cu un
ph 8. La om se elimina zilnic o cantitate de 200-800 ml.
Contine substante anorganice, cea mai importanta fiind bicarbonatul (care ii confera caracterul
alcalin) si substante organice (componentul cel mai important fiind enzimele).
Componentele anorganice
Bicarbonatul este secretat in ductele pancreatice printr-un proces active (insotit de cresterea
consumului de oxigen) ce realizeaza o concentratie mare (cca 70mEq/l). El antreneaza osmotic si
apa de-a lungul ductului pancreatic.
Transportul de bicarbonat este realizat printr-o pompa situata in membrane apicala a celulelor
epiteliale, care introduce concomitent in celula ioni de clor.
Eliberarea clorului este invers proportionala cu a bicarbonatului. PH-ul sucului pancreatic
reflecta PH-ul sanguin, bicarbonatul din suc crescand in alcaloza metabolica si scazand in
acidoza metabolica. Bicarbonatul neutralizeaza continutul acid al duodenului.
In ductul panctreatic apare o cantitate mare de natriu transformat in schimbul potasiului. Natriu
si potasiu se elimina prin sucul pancreatic intr-o concentratie asemanatoare cu a plasmei ce se
pastreaza constanta. Secretia acinara este izotona, cea finala este hipertona.
Componentele organice
Enzimele
Sunt cele mai importante componente ale sucului pancreatic. Actioneaza asupra celor trei
principii alimentare si se impart in: amilolitice (alfa-amilaza si maltaza), lipolitice (lipaza) si
proteolitice (tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaza).
Secretia enzimelor este stimulata de acetilcolina, mediator al stimularii vagale, si de
colecistokinina (cck).
Pancreasul endocrin - insulina, glucagonul, STS si PP
Insulina este secretata de celulele B din insulele Langerhans. Ea regleaza in special metabolismul
glucidic, dar si cel lipdic si protidic. Are actiune hipoglicemianta mentinand glicemia la nivelul
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
9/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page 9
fiziologic prin indreptarea excesului de glucoza spre ficat (unde se depoziteaza sub forma de
glicogen) si stimularea utilizarii ei tisulare. In metabolismul glucidic intervine si glucagonul
(cu efect hiperglicemiant) prin mobilizarea glucozei din glicogenul hepatic si impiedicarea
utilizarii ei tisulare.
Insulina circula libera in sange. Initial este preluata de circulatia porta.
Dispare din circulatie prin metabolizare in ficat si rinichi si prin fixare pe receptori. Tesutul
nervos (cu exceptia unor zone speciale) si globulele rosii nu au receptori pentru insulina si nici
nu o utilizeaza.
Hipoglicemia rezulatata dintr-un exces de insulina este letala prin afectarea functiilor nervoase
vitale.
Efectele metabolice ale insulinei
Insulina intervine in reglarea metabolismului intermediar glucidic,dar si in cel lipidic si
protidic.Hipoinsulinismul produce prin dereglari ale metabolismului intermediar,diabetul
zaharat.Coma diabetica este explicate prin efectul insulinei asupra metabolismului proteic,este
explicata importanta insulinei in procesele de sinteza si crestere,asemanatoare cu al hormonului
somatotrop si a celor tiroidieni.Tesuturile prin care intervine in reglarea metabolismului
intermediary sunt:cel hepatic,muscular si adipos.
Insulina are efect hipoglicemic,deoarece faciliteaza penetrarea glucozei in hepatocit si in alte
tesuturi ca cel muscular si stimuleaza glicogeneza hepatica
Reglarea secretiei de insulina
Hiperglicemia stimuleaza secretia de insulina direct,fara interventia sistemului nervos.Insulina
scade glicemia. Acest feed-back negativ contribuie la mentinerea unui nivel glicemic normal.
Secretia de insulina este stimulata si de fructoza(convertita intracelular in glucoza).
Alti stimulatori ai insulinei sunt: aminoacizii(AA).
Secretia de insulina este stimulata de vag prin intermediul acetilcolinei.Efectul vagal este inhibat
de atropina. Simpaticul inhiba secretia de insulina.
Glucagonul este un polipeptid sintetizat in celulele A ale pancreasului endocrin.Are un puternic
efect hiperglicemiant, realizat prin mecanisme opuse celor prin care insulina are efect
hipoglicemiant. Stimuleaza glicogenoliza, actiune ajutata de un efect neoglicogenetic ce sustine
rezerva de glicogen.
Glucagonul actioneaza cu predilectie de hepatocit eliberand in circulatie glucoza.
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
10/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
10
Reglarea secretiei de glucagon
Hipoglicemia stimuleaza secretia de glucagon rezultand o revenire la normal a glicemiei.
Hiperglicemia inhiba secretia de glucagon realizandu-se un feedback negativ complementar cu
cel realizat de reactia inversa a hiperglicemiei cu secretia de insulina.
Secretia de glucagon este stimulata si de aminoacizi, in special de cei glicoformatori (alanina,
serina, glicocol) care actioneaza prin sange. Asemeni insulinei, glucagonul este stimulat si prin
glucoza si aminoacizii din intestin.
Secretia de glucagon creste in efort fizic si stres de orice natura prin sistemul nervos simpatic,
disponibilizand o cantitate crescuta de glucoza pentru tesutul muscular prin mobilizarea ei din
glicogenul hepatic.
Parasimpaticul, prin acetilcolina, stimuleaza secretia de glucagon.
Secretia de glucagon creste in inanitie in primele zile rezultand o mobilizare a glucozei
disponibile din organism.
Secretia de glucagon este inhibata de hiperglicemie, acizii grasi liberi din plasma, corpii cetonici
si insulina.
Somatostatina (STS) si secretia de insulina si glucagon
STS a fost descoperita initial ca hormon hipotalamic ce inhiba secretia de hormon somatotrop.
Ulterior s-au descoperit si alte surse si roluri. In general STS are un efect inhibitor pe functiile pe
care le influenteaza.
STS este secretata de celulele D din pancresul endocrin, celule situate in vecinatatea celulelor A
si B.
Celulele D secreta si gastrina. STS inhiba secretia de insulina si glucagon actionand ca un
hormon paracrin.
Secretia STS este stimulata de factorii care cresc secretia de insulina, hipoglicemie, unii
aminoacizi. STS poate ajunge in circulatia generala actionand ca un hormon sistemic.
Polipeptidul pancreatic (PP)
Secretat de celulele pancreatice si celulele tractului digestiv. Secretia lui este inhibata de STS.
Rolul lui in metabolismul glucidic si intermediar nu este precizat. Nu afecteaza glicemia.
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
11/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
11
CAPITOLUL II
PANCREATITA ACUTA
Este o boala locala si generala, determinate de procesul patologic de autodigestie de catre
tripsina, prin inactivarea in glanda a fermentilor pancreatici, in mod normal inactivi la acest
nivel.
In evolutia pancreatitei acute, in afara de actiunea locala de autodigestie a glandei, se produc
fenomene grave, secundare actiunii toxice acestor fermenti si a altor produsi toxici la distanta pe
toate organele care asigura functiile vitale ale organismului: creier, plamani, vase sagvine, cord.
Autodigestia e determinata de tulburari de evacuarea secretiei pancreatice in duoden, ca urmare a
unor dereglari functionale ale sfincterului Oddi, precum si patrunderea in caile pancreatice a unui
coferment ( enteroxinaza )fenomen care in mod normal nu are loc. Aceasta face ca tripsina sa
se activeze si sa devina capabila sa digere insusi organul care o formeaza.
Frecventa
Boala apare la orice varsta, dar cu precadere la varsta adulta si la batraniintre 3070 ani. Nici
copiii nu sunt scutiti de pancreatita acuta mai ales de origine traumatica sau cea aparuta pe
fondul parotiditei epidemice. Mai afectate sunt femeile, raportul dintre femei si barbate fiind de
3/2.
Anatomie patologica
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
12/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
12
Dupa aspectul anatomic, pancreatita acuta are trei forme:
a) pancreatita acuta edematoasacare se caracterizeaza prin:
- pancreasul este marit in volum, edematiat, tumefiat;
- tesutul gras din jur este infiltrat;
- ascita in cantitate variabila;
- nu sunt leziuni necroticohemoragice.
b) pancreatita necroticohemoragica care se caracterizeaza prin:
- pancreas marit in volum;
- existenta focarelor de necroza unice sau multiple, vizibile la suprafata
glandei sau situate profund;- tumefactie prin edem si hemoragii subseroase, suprainfectie;
- leziuni abdominale, ascita hemoragica, citosteatonecroza peritoneala,
tromboza arteriala si venoasa;
- seroasa viscerala peritoneala este asemanatoare cu petele de
ceara,datorita autodigestiei grasimilor,numite pete de citosteatonecroza.
Ascita hemoragica se produce datorita faptului ca exista sangerarea subcapilara. Cand hemoragia
este mare si capsula nu poate rezista volumului hematomului se rupe lichidul hemoragic
varsandu-se in peritoneu. Lichidul este foarte iritant, accentuind starea de soc.
Hemoragia poate fi parcelata sau difuza, glanda aparand de forma unui coagul rosu violaceu.
Steatoza apare ca urmare a saponificarii grasimilor.
Consecintele necrozei:
- local: autodigestia glandei si continuarea activitatii enzimelor;
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
13/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
13
- general: stare de socdeclansat de dureri. Apar tulburari encefalice, renale, hepatice, cardiace,
pulmonare.
c) pancreatita acuta supurataeste de obicei o complicatie a formei precedente, zonele necrotice
suprainfectandu-se. Supuratia difuzeaza peripancreatic.
Etiologie
Pancreatita acuta apare frecvent la obezi, la marii mancatori si consumatori de alcool. Apare la
cei cu teren vascular aterosclerotic, la cei cu afectiuni biliaremai ales litiaza biliara, la ulcerosi.
Etiologia poate fi toxicaintoxicatia alcoolica sau medicamentoasa si infectioasasepticemia,
infectii biliare, supuratii abdominale. Poate fi intalnita si in afectiuni virotice: hepatita, parotidita
epidemica, febre eruptive, cateodata si in afectiuni bacteriene, febra tifoida, difterie.
De cele mai multe ori, boala apare dupa o masa deosebit de copioasa, bogata in grasimi si bine
stropita cu alcool.
Pancreatita acuta poate aparea si dupa traumatisme pancreatice sau postoperatordupa operatii
regionale: ulcer duodenal, cai biliare, splenectomii.
PATOGENIESe disting doua etape:
declansarea procesului de autodigestie
urmarile acestui proces
Declansarea procesului de autodigestie poate fi determinata de doua serii de facori:
- factori canalari care produc:
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
14/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
14
refluxul de lichid biliar in pancreas prin canalul comun bilio-pancreatic ca urmare a obturari
ampulei lui Vater printr-un calcul mic, un graunte de colesterol sau chiar un spasm, sau
refluxul de lichid duodena l in pancreas ca urmare a unui defect in tranzitul duodenal si
pancreatito-duodenal,
retentia de suc pancreatic cu cresterea presiunii datorita unui obstacol pe partea terminala a
canalului excretor.
Un asemenea reflux biliar sau duodenal poate fi capabil sa determine (daca glanda se afla in
activitate digestiva) o activare locala a fermentilor (in primul rand transformarea tripsinogenului
inactiv in tripsina activa) avand ca rezultat declansarea procesului patologic.
factori vasculari:
ischemia acuta a parenchimului pancreatic printr-un deficit vascular determinat de
ateroscleroza sau de tromboza vaselor mici, sau de un proces de vasconstrictie. In acelasi context
de intensa activitate digestiva a glandei, aceste modificari vasculare pot deplasa
autoactivarea fermentilor, cu toate ca sistemul excretor a canalelor este normal.
Urmarile procesului de autodigestie
Dupa deplasarea initiala procesului de autoactivare a enzimelor pancreatice tripsina, lipaza si
ceilalti fermenti dau nastere unui proces de proteoliza si lipoliza exercitat in glanda, cat si in
jurul ei pe tesuturile si organele din abdomen, dar si pe tesuturile si organele situate la distanta.
Urmare a actiunilor
fermentilor iau nastere si alte enzime toxice care produc:
leziunea chimica, toxica a parenchimelor nobile importante:
encefal
rinichi
cord
vasodilatatia cu hipotensiune, stare de soc si deficit de perfuzie sangvina a organelor vitale
defecte de coagulare a sangelui, cu tromboze intraviscerale si hemoragii.
Toate aceste fenomene poarta numele de toxemie enzimatica, lor datoranduli- se gravitatea si
mortalitatea mare in fazele initiale ale pancreatitei acute
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
15/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
15
Simptomatologie
Simptomele pancreatitei acute pot varia de la un usor discomfort abdominal, pana la stare de soc,
cu HTA si hipoxie.
Prima manifestare a bolii este durerea. Ea este moderata in forma edemetoasa si extrem de
violenta in cazul formelor hemoragice si necrotice.
Durerea este atroce, adesea sincopala, depasind in intensitate colicile abdominale. Se instaleaza
brutal, insotindu-se de o stare de neliniste. Este descrisa variabil de bolnavi ca o senzatie de
sfasiere, torsiune, strivire.
Durerea are sediul in epigastru si hipocondrul stang, si iradiaza in umarul stang, in zona lombara
stanga dand durerea in bara.
Greturile si varsaturilesunt frecvente si abundente. Sunt la inceput alimentare, apoi bilioase si rar
sangvinolente.
Meteorismul abdominaleste un simptom constant datorita opririi partiale a tranzitului intestinal,
uneori putand exista chiar diareei sangvinolente.
Semne generale
Bolnavul prezinta anxietate, transpiratii reci, dispnee, tegumente palide, transpiratii reci, oligurie.
Tensiunea arteriala normala este usor crescuta, iar faciesul bolnavului este rosu, vultuos. Pulsul
este normal sau tahicardic. Apoi tensiunea arteriala scade si apar semne de soc. Febra este
moderata, 38^C.
Slabirea se instaleaza repede si este insotita de topirea musculaturii toracice si pelvine.
Tulburarile psihice sunt frecvente, sub forma de agitatie, chiar delir. In formele necrotico-
hemoragice apare starea de colaps.
Examenul obiectiv
Se constata de cele mai multe ori ca este vorba de un bolnav obez, care obisnuieste sa manance
mult. Adesea este vorba de un vechi litiazic care a avut de curand o masa copioasa.
La palpare, abdomenul este destins, cu meteorism present si prezinta durere la inceput in
epigastru, dupa care durerea devine difuza in tot abdomenul.
Semnele locale culese sunt in general sarace si neconcludente si aceasta contrasteaza cu starea
generala alterata a bolnavului, cu intensitatea durerilor de care se plange.
La percutie, bolnavul prezinta o hipersonoritate.
La palpare se pune in evidenta uneori pancreasul corespunzand zonei dureroase in bara.
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
16/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
16
Pancreasul bombeaza, dand senzatia de formatiune tumorala asezata orizontal, in etajul superior.
Inflamatia pancreatica si necroza pot determina hemoragia retroperitoneal ce duce la sechestrarea
lichidelor. Pot aparea echimoze pe flancuri ( semnul Grey- Turner ) sau periombilical ( semnul
Cullen ).
Se poate simti adeseori o vezica biliara destinsa sau sensibilitate crescuta in hipocondrul drept,
semn ca exista si o participare biliara la procesul patologic.
Diagnostic paraclinic
Examene de laborator
a) Sange
Hipocalcemia(sub 8,5 mg%) are valoare prognostica importanata de prognostic cu atat mai
prost cu cat este mai scazuta si exprimand extinderea necrozelor;
Hiperglicemia( 150-200 g% )moderata in 3/5 cazuri prin distrugerea hormonilor insulina si
glucagon;
VSH-ul crescut;
- transaminazele sunt frecvent si constant crescute.
- scaderea Hb - in cursul evolutiei care oscileaza in jur de 9% = anemie;
- hiperamilazemie depaseste de 3-6 ori normalul, cu valori maxime in ziua 2-3-a zi de la
debut.Revine la normal catre ziua a 7-a. Persistenta ei peste 10 zile sugereaza fie continuarea
procesului inflamator pancreatic, fie evolutia catre formarea de pseudochisturi.
- lipazemiadupa unii autori este mai valoroasa decat amilazemia si ea are valori crescute;
- hiperlipidemie in 5-10% din cazuri de pancreatita acuta necroticohemoragica prin cresterea
concentratiei serice a grasimilor neutre.
Leucocitoza este un semn des intalnit (normo sau leucopeniaaparuta la bolnavii operati este un
semn de prognostic nefavorabil care tradeaza in general prabusirea mecanismelor de aparare a
organismelor);
Scaderea albuminei semnifica cresterea importanta a catabolismului proteic;
Hiperazotemia este paralela cu gradul varsaturilor si atingerii renale.
b) Urina
reducerea diurezei, oligoanurie, semn de IRA secundara socului si toxemiei enzimatic;
modificarea sedimetrului urinar cu aparitia hematiilor, cilindrilor granulosi (semne de iritare
renale);
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
17/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
17
hiperamilazurie de peste 256-512-1000Usi apare mai tarziu decat amilazemia dar este mai
persistenta si revine mai lent decat amilazemia.Amilazuria are valori duble fata de amilazemie;
Explorari imagistice
a) Examenul radiologic
- stomacul arata hipertonie, mai ales la nivelul marii curburi;
- colonul transvers arata distonie, care poate simula un pneumoperitoneu;
- duodenul arata iritare;
- pancreasul poate aparea opac intre claritatea stomacului si colonului.
Uneori se pot observa calcificari pancreatice, calculi biliari sau un revarsat peritoneal;
- toracicpot exista revarsate peritoneale.
tranzitul baritat poate evidentia largirea cadrului duodenal si deplasarea anterioara a stomacului
pe radiografia de profil.
irigografia
fistulografia se face la bolnavii operati cu drenaj abdominal prelungit si semne clinice de abces
cu substante de contrast iodate
colongio-pancreatografia endoscopica retrogradata (utila in evidentierea sistemului canalar
pancreatic)
b) Ecografia - poate evidentia o colectie de lichid in regiunea peripancreatica sau marirea de
volum a pancreasului sau prezenta unui calcul in ampula lui Vater.
c) Alte examene imagistice
tomografia
scintigrafia
d) EKG este indispensabila. Poate arata trasee normale-trasee modificate prin hipocalcemie, prin
semne de infarct miocardic care poate fi cauza simptomatologiei (semnne false de pancreatita
acuta) sau asociat unei pancreatite acute.
Cercetarea fermentilor pancreatici are loc in sucul duodenal, in sange si
urina.
In sucul duodenal, cercetarea fermentilor pancreatici se face astfel :
dimineata pe stomacul gol se practica un sondaj duodenal se evacueaza bila reziduala
administrand sulfat de magneziu; se stimuleaza apoi secretia pancreatica administrand pe sonda
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
18/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
18
300 ml solutie de acid clorhidric 1-3% sau 2- 3 ml eter. Dupa 5-10 minute, se recolteaza sucul
duodenal in care se vor face dozarile de fermenti.
e ) examenul materiilor fecale este foarte util.
Examinarea se face dupa ce bolnavul a fost supus trei zile unui regim de proba. Se recomanda ca
la inceputul regimului sa se administreze doua casete de carmin
( a 0,50 g /caset ) pentru a se putea aprecia viteza tranzitului. In mod normal scaunul apare rosu
dupa 24h.
Scaunul de insuficienta pancreatica este acoperit cu o masa albicioasa alcatuita din grasimi si
contine resturi alimentare nedigerate.
La examenul clinic se cerceteaza prezenta grasimilor care sunt in cantitate mare, azotului fecal
care este mai crescut si a amoniacului.
Diagnosticul pozitiv
Se pune pe baza :- antecedentelor hepato-biliare,
- cresterea valorilor amilazemiei si amilazuriei,
- examenul clinic si radiologic.
Diagnosticul diferential
Un tablou clinic si biologic cu unele variatii in jurul semnelor descrise poate pune in discutie o
serie de afectiuni medicale si chirurgicale.
Afectiuni medicale indigestia simpla sau o gastrita acuta
ulcer gastric sau duodenal in puseu dureros
infarct miocardic
Afectiuni chirurgicale care pot determina cresterea amilazemiei :
apendicita acuta cu sediu anormal
ulcer gastric sau duodenal perforat
infarctul intestinal
torsiuni viscerale diverse
colica biliara, colescitita acuta, peritonita biliara
colica renoureterala
ocluzie intestinala
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
19/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
19
Diagnosticul diferential cel mai important trebuie facut cu abdomenul acut chirurgical care
reprezinta - spre deosebire de pancreatita acuta urgent chirurgicala.
Evolutie
In formele edematoase are loc de regula, ameliorarea rapida subiectiva si obiectiva. Daca nu se
respecta dieta si nu exista supraveghere medicala poate exista pericolul de recidiva.
In formele intermediare- evolutia este spre vindecare sau necroza.
In formele supraacuteevolutia este mortala in primele 6 ore prin sincopa.
In forma acuta evolutia are 3 faze: debut brutal, ocluzie intestinala functionala, infectie si
necroza.
Cazurile grave evolueaza majoritatea in 2-7 zile catre moarte prin peritonita si colaps.
In formele necrozante, bolnavul ramane febril si prezinta hiperleucocitoza in ciuda tratamentului
cu antibiotice. Necroza se continua, iar in locul pancreasului distrus, apar chisturi mari. Clinic, in
formele necrozante, se constata: tulburari de tranzit, dureri abdominale, stare generala
modificata, fenomene compressive de vecinatate.
Cauzele mortii in pancreatita acuta
Nu exista un paralelism intre leziunile anatomopatologice si gravitatea bolii. Pancreatita acuta
apare ca o boala generala. Cointeresarea leziunilor hepatice, renale, suprarenale, pleuro-
pulmonare si cardiovasculare sunt frecvente.
Complicatii:
- abcese pancreatice;
- peritonita purulenta;
- icter prin ocluzie
- colectii sangvinolente;
- insuficienta renala acuta;
- insuficienta hepatica;
- hemoragie digestiva;
- septicemie;
- supuratia localizata sau difuza perirenalotoracica.
Complicatii tardive:
- pseudochistul pancreatic dezvoltat mai ales retrogastric;
- diabet secundar ( hiperinsulinism ).
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
20/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
20
In 80% din cazuri, leziunile acute evolueaza catre pancreatita cronica.
Prognosticul
In formele edematoase prognosticul este bun sub tratament si prin respectarea
regimului alimentar.
In formele necrotice
prognosticul este grav.
Formele clinice:
- formele dramatice;
- formele cu durere violenta, dar fara stare de soc, imita colecistita;
- formele oclusive cu colici abdominale, varsaturi, oprirea tranzitului intestinal;
- formele gastrologice apar dupa consum de alcool imita gastrita acuta;
- formele latente se manifesta direct ca pseudochist;
- formele asociate cu diabet, icter, hemoragii digestive, infarct mezenteric si splenic;- formele etiologice aparand in etilism, la vasculari si postoperator.
Tratament
In tratarea pancreatitei acute trebuie sa se tina seama de o serie de principii.
Orice abdomen acut suspect de pancreatita acuta se va interna in spital, chiar daca este vorba
numai de precizarea diagnosticului. Pancreatita acuta este o boala medico-chirurgicala.
Tratamentul de fond este cel medical, dar trebuie facut intr-un serviciu de chirurgie, din
urmatoarele considerente:
- nu exista intotdeauna siguranta diagnosticului;
- de multe ori boala este asociata sau este urmarea unei colecistite acute, cazuri in care
interventia chirurgicala este obligatorie;
- in unele cazuri poate fi vorba de pancreatita acuta necrotica de la inceput;
- evolutia unei pancreatite poate duce la complicatii in sensul supuratiei, eroziunii vasculare,
rupturii de splina care impun tratament chirurgical.
Medical
Este aplicat in faza initiala a pancreatitei acute, avand urmatoarele obiective si metode de
realizare:
a) reducerea secretiei pancreatitice prin post absolut, nutritie parenterala totala si aspiratie
nazogastrica prelungita (considerata ca metoda de prevenire a abceselor pancreatice)
-12-
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
21/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
21
b) substitutia volemica masiva poate determina imbunatatirea perfuziei capilare si, ca urmare,
diminuarea hipoxiei celulare, avand ca rezultat reducerea extensiei necrozei pancreatice. Se face
intravenos in functie de starea generala, bilantul hidroelectrolitic, si volemic, urmarirea diurezei.
- scaderea aciditatii gastrice prin introducerea pe sonda de bicarbonat de sodiu 10% ( 100-200 ml
).
Dupa aspiratia gastrica se administreaza prafuri alcaline, cate o lingurita la 3-4 ore: magnezia
usta.
In primele 4-5 zile se interzice alimentarea pe cale orala. Odata cu normalizarea tranzitului
intestinal se incepe alimentatia cu lichide in cantitati mici 300-400 ml/zi.
c) medicatie analgezica: - Algocalmin, Piafen, Mialgin 50-100 mg la 4-6 ore; antispastice:
Scobutin, Lizadon, No-spa. Se mai administreaza Novocaina 1% 20 ml + Atropina i.v.
Efect antologic poate avea si perfuzia cu glucoza si insulina ( inhiba lipaza tesutului gras ).
d) Pentru combaterea socului se folosesc:
- solutii cristaloide: NaCl, K (in functie de diureza), Ca (la nevoie)
- solutii coloide (mentin volemia timp indelungat)
- solutii glucozate
Pancreatita acuta realizeaza o veritabila arsura chimica interna. In primele ore de evolutie are loc
o fuga plasmatica considerabila in regiunea retroperitoneala si in seroase. Dupa 24h, diminuarea
masei sangvine poate atinge 40%, hematocritul putand ajunge 55%.
In urmatoarele 24h hematocritul tinde sa se normalizeze cu persistenta unei hipovolemii foarte
accentuate.
Din ziua a 3-a, edemele incep sa se resoarba si apare compensarea, prin trecerea lichidelor din
sectorul interstitial in cel intravascular. Este vorba deci de un soc hipovolemic.
In primele ore se va corecta hipovolemia prin:
- perfuzie cu plasma,
- perfuzie cu solutii macromoleculare (Macrodex, Rheomacrodex),
- transfuzii de sange total.
e) medicatie sedativa
contraindicatie absoluta pentru Morfina si sedative cerebrale deoarece provoaca spasm Oddian
determinand agravarea bolii
perfuzie venoasa cu Procaina (Novocaina) diluata sol. 1% sau infiltratii retroperitoneale
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
22/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
22
f) medicatie antienzimatica Trasylol, Zymofren, Iniprol, Contraykol.
Se mai foloseste si perfuzii cu plasma proaspata in lipsa antienzimelor, 300-600ml/zi,timp de 2-
5 zile.
EAC (acid epsilon aminocaproic) cu efect predominant antisoc decat antienzimatic
g) antibioterapie - pentru prevenirea infectarii zonelor necrozate se recomanda antibioterapia cu
spectru lung si, in special, cea pentru anaerobi. Se mai recomanda antibiotice cu actiune asupra
florei intestinale (Neomicina, Metronidazol) administrate pe interval scurt (pot produce
perturbari ale florei,care devine nociva)
h) corticoizii - in doze mari 3-4 g la 24 ore administrati parenteral intr-o
priza probabil fara prea mare efect asupra leziunilor pancreatice -13-
i) radioterapie locala - 100-200 R/24 ore in 5-6 sedinte zilnic, cu actiune
inflamatorie,inhiba secretia pancreasului exocrin.
Sub acest tratament bolnavul poate depasi faza grava a primelor zile evoluand spre atenuarea
simptomatologiei, in special in formele fara necroza intinsa
Chirurgical
a) Indicatii, contraindicati i
Se recomanda temporizarea interventiei pentru a permite echilibrarea biologica a bolnavului in
vederea interventiei si delimitarea focarelor necrotice.
Se practica laparotomie exploratorie in cazurile de incertitudine diagnostica, in prezenta
suspiciunii de abdomen acut (urgenta chirurgicala). Daca se gaseste
pancreatita, se face:
infiltratie cu Procaina peripancreatic si retroperitoneal
drenaj in vecinatatea focarelor pancreatice
controlul cailor biliare, cu tratamentul unei eventuale litiaze biliare, sau
cu drenajul extern al colecistului sau al cailor biliare principale.
Daca existenta unor leziuni biliare este cunoscuta, bolnavul avand icter sau
antecedente biliare confirmate, se face tratamentul leziunilor biliare care intretin si agraveaza
evolutia pancreatitei (colecistectomie, coledococolitotomie,
colecistostoma).
Indicatie de tratament chirurgical este si aparitia semnelor complicatiei, precoce sau tardiva:
hemorargie peritoneala sau digestiva (se face hemostaza si se instaleaza drenajul)
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
23/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
23
perforatia viscerala cu peritonita (sutura perforatiei, drenaj peritoneal)
abces retroperitoneal (semnalat de aparitia febrei, hiperleucocitoza, reagravarea starii generale,
se intervine pentru plasarea unui drenaj)
Se recomanda operatia precoce de rezectie a zonelor pancreatice necrozate.
Tesutul pancreatic este modificat, apare lichefactie, iar la nivelul spatiului. retroperitoneal apar
sfaceluri si puroi. In prezent nu exista nici o modalitate diagnostica care sa permita decelarea cu
certitudine a necrozei pancreasului si in consecinta, indicatia interventiei chirurgicale se va
formula pe criterii clinice. Importanta este si mentinerea microcirculatiei, aceasta facandu-se prin
mentinerea volumului intravascular normal in acest fel combatandu-se staza, ceea ce duce la
prevenirea trombozei si indepartarea trombilor deja formati.
Heparina este utilizata in functie de datele clinice si de laborator pentru modularea coagularii.
Trasylolul este folosit pentru actiunea antienzimatica si pentru actiunea sa de inhibitie a
coagularii si lizarea cheagului.
Medicatie antiinflamatoarese face cu Prednison 40 mg/zi, Superprednol. Insuficienta
circulatorie se va trata prin: - HHC 100-200 mg/4 ore.
Insuficienta respiratorie eventuala se va corecta prin administrare de oxigen si prin evacuarea
unui eventual revarsat pleural.
Uneori este necesara chiar intubatia sau traheotomia, cand respiratia e grav afectata.
Insuficienta renala eventuala se va trata cu perfuzii cu Manitol 5%. La nevoie se recurge la
hemodializa sau dializa peritoneala.
Acidoza se va corecta cu bicarbonat de sodiu 14%o.
Profilaxia
Avand in vedere ca pancreatita acuta apare in special la persoanele obese si la cele care consuma
grasimi si alcool, se va combate obezitatea si alcoolismul. Se vor evita pranzurile copioase,
excesul de bauturi alcoolice si de grasimi, a bauturilor reci. Se va face tratamentul infectiilor
cailor biliare, tratamentul litiazei biliare, a bolilor gastro-duodenale, tratamentul infectiilor
acute sau cronice pancreatotrope.
Alte masuri profilactice:
- evitarea fumatului, cafelei in exces;
- asigurarea unei locuinte corespunzatoare: spatioasa, luminoasa, curata.
- inbracaminte corespunzatoare normelor igienice si estetice;
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
24/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
24
- conditii de munca corespunzatoare principiilor ergonomice;
- folosirea rationala a repausuluiprin odihna activa si culturala;
- evitarea sedentarismului si cultivarea miscerii;
- evitarea stresului;
- igienizarea intregii vieti;
- prevenirea escarelorprin schimbarea periodica a pozitiei bolnavului;
efectuarea frictiunilor cu alcool;
- evacuarea vezicii urinarespontan, prin stimulare sau sondaj vezical;
- urmarirea somnuluise va administra la indicatia medicului, in caz de
insomnie, un hipnotic usor.
INGRIJIRI GENERALE
Explorarea functionala a pancreasului
Analiza materiilor fecale se face dupa regimul de proba Schimidt- Strassburger, din evacuarile
dintre cele doua indicatoare de carbuni. Scaunul se trimite la laborator pentru examinari chimice,
microscopice si biologice. In insuficienta pancreatica, din cantitatea de grasime cuprinsa in
regimul de proba, 70-80 % se elimina si cantitatea de azot din fecale creste de la 1g la 20-30g in
24h. La examenul microscopic, se gaseste o cantitate mare de grasimi neutre si fibre musculare.
Nucleii din fibrele nedigerate sunt intacti neputand fii atacati decat de sucul pancreatic.
Examenul biologic urmareste determinarea cantitativa a tripsinei si a amializei din fecale,
obtinute dupa o purgatie usoara.
Dozarea tripsinei se face dupa metoda Ful Gros prin urmarirea activitatii sale in dilutii crescande
asupra cazeinei. Dozarea amializei se face dupa metoda Wohlgmut prin urmarirea activitatii
asupra amidonului.
Analiza sucului pancreatic uramareste dozarea fermentiilor din continutul lui.
Recoltarea sucului pancreatic se face prin tupajul duodenal. Pentru obtinerea unui suc duodenal
bogat pancreatic se injecteaza prin sonda 3ml eter care declanseaza secretia pancreatica bogata in
fermenti.
Dozarea fermentilor pancreatici din sange si urina. Dintre fermentii pancreatici din sange si urina
obisnuit se dozeaza amilaza. Metoda se practica in cazurile cu deficit in functia pancreasului.
Pentru amilazemie se recolteaza pe nemancate 5-6 ml sange fara substanta anticoagulanta. Pentru
amilazurie se trimit la laborator circa 50 ml urina, de preferinta din prima emisie de dimineata
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
25/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
25
CAPITOLUL III
Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu
pancreatita acuta
Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sa-si
recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele clipe), prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi
indeplinit singur daca ar fi avut capacitatea sau cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste
functii astfel incat acesta sa-si recastige independenta cat mai repede posibil.
Raportat la efectele pe care pancreatita acuta le are asupra fizicului si psihicului bolnavului, rolul
asistentei medicale este deosebit de importanta.Activitatea asistentei medicale trebuie sa acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale
pacientului (cu ajutorul echipei de ingrijire sau singura), ghidandu-se dupa un plan de ingrijire
care este in functie de starea pacientului,
investigatiile necesare diagnosticarii, interventiile chirurgicale si tratamentul prescris de medic.
Acest plan de ingrijire al pacientului poate necesita o revizuire zilnica sau saptamanala in functie
de evolutia starii pacientului.
De la serviciul de internari pacientul cu pancreatita acuta este dus in sectia de terapie intensiva,
fapt care determina cresterea nelinistii bolnavului, al carui psihic este deja marcat de
simptomatologia zgomotoasa a bolii (intolerant alimentara, varsaturi, durere, etc.). Asistenta
medicala trebuie sa caute sa linisteasca pacientul explicandu-I necesitatea supravegherii
permanente, importanta acesteia pentru evolutia bolii, pentru stabilirea conduitei medicale.
Pacientul, odata cu internarea i se fac o serie de explorari utile precizarii diagnosticului, explorari
care pot fi traumatizante (fibrogastroscopia, recoltarea sangelui prin punctie venoasa), dar care
sunt absolut necesare. Asistenta medicala trebuie sa fie alaturi de pacient staduidu-se sa-i alunge
teama, explicandu-i utilitatea si importanta analizelor.
Bolnavului i se instaleaza o sonda de aspiratie nazo-gastrica pantru a-i pune in rapaus tubul
digestiv, pentru limitarea secretiei enzimelor pancreatice.
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
26/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
26
Sa ajuti bolnavul sa respire
Respiratia bolnavului este afectata de sonda de aspiratie instalata, de aceea, pozitiile bolnavuluyi
trebuie alesa astfel incat sa permita o expansiune maxima a cutiei toracice. Asistenta trebuie sa
sesizeze orice modificare a respiratiei si sa intervina rapid cand este nevoie.
Sa ajuti bolnavul sa se alimenteze si hidrateze
In tratamentul pancreatitei acute unul din principiile de baza este punerea in repaus total a
tubului digestiv (urmarind reducerea la minim a secretiei pancreatice) prin post total si prin
instalarea sondei de aspiratie. Alimentarea si hidratarea bolnavului se va face parenteral prin
perfuzii a caror compozitie, volum, ritm de administrare se stabilesc in functie de nevoi,
eliminari, varsta, greutate, etc.
Datorita faptului ca perfuziile sunt aproape permanente se catetirizeaza o vena (in general
jugulara) deci apare necesitatea supravegherii atente a perfuziei pentru a preintampina obstruarea
cateterului.
Sa ajuti bolnavul sa elimine
La bolnavul cu pancreatita acuta operat, trebuie urmarite foarte atent eliminarile din tuburile de
dren ce se instaleaza intraoperator, notand: cantitatea (in ml), culoarea (galben, verde,
hemoragic), calitate (seros, hemoragic, sero-hemoragic, bila, etc.), eventual mirosul si continutul
(cheaguri, sechestre). La indicatia medicului se fac recoltari din lichidele drenate sau chiar din
plaga pentru culturi sau controlul amializelor.
Aceste recoltari se fac in conditii de asepsie, pentru a inlatura denaturarea rezultatelor analizelor.
Se uramaresc eliminarile de pe sonda de aspiratie ca volum, continut, culoare.
O mare importanta o are urmarirea eliminarilor produselor de excretie (fecale si urina). Se va
incuraja bolnavul sa aibe o pozitie fiziologica pentru a favoriza o eliminare normala. Capatul
patului se poate ridica in timpul folosiri bazinetului, iar picioarele pot fi sprijinite in pozitie
flectata.
Sa ajuti bolnavul sa pastreze o buna postura cand se misca sau sta
Trebuie asezat in pat astfel incat sa-i fie asigurata o repartitie corecta a greutatii si o aliniere
corecta, indiferent de pozitie: decubit lateral, ventral, dorsal sau sezand. Asistenta trebuie sa ajute
pacientul sa-si modifice pozitia in functie de nevoi.
Prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati se face prin schimbarea frecventa a pozitiei (la doua
ore).
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
27/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
27
Sa ajuti bolnavul sa se odihneasca si sa doarma
Repaosul si somnul depind partial de relaxarea musculara. Suprimarea cauzelor iritative ca:
zgomote, mirosuri si lucruri dezagreabile, precum si suprimarea foamei, pot sa ajute bolnavul sa
aiba un somn reparator. Muzica, lectura, contactul cu o alta persoana pot induce somnul.
Prezenta asistentei medicale in camera in momentul culcarii poate contribui mult la diminuarea
tensiunii nervoase a pacientului.
Sa ajuti bolnavul sa-si aleaga imbracamintea, sa se imbrace si sa se
dezbrace
Lipsa de imbracaminte reprezinta o pierdere a libertatii pentru multi,acelasi lucru se intampla
daca poarta ceea ce nu-i face placere. Trebuie remarcat faptul ca interesul pacientilor fata de
imbracaminte este interpretat ca un semn favorabil.
Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze temperatura in limite normale
Temperatura corpului omenesc este mentinuta intre limite normale prin conditiile de mediu si
prin portul imbracamintii adecvate.
Nursingul de baza trebuie sa includa pastrarea unei temperaturi normale in camera bolnavului, a
unei atmosfere confortabile.
Alegerea imbracamintii se face in functie de mediu, tinand cont de influenta
pe care o are asupra temperaturii corpului.
Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze corpul curat, ingrijit, sa aiba tegumente
curate
Fiecare pacient trebuie sa beneficieze de conditiile si articolele necesare, cat si de ajutorul
necesar pentu ingrijirea corpului sau.
Frecventa toaletei generale este stabilita in functie de nevoile si dorintele bolnavului si astfel
incat pacientul sa aiba o infatisare curata, sa se previna orice mirosuri dezagreabile sau orice
forma de iritare a pielii.
Deosebit de important, la pacientii operati, este mentinerea plagii curate prin controlarea
periodica a pansamentului si, la nevoie, schimbarea lui in conditii de asepsie pentru a evita
suprainfectarea.
Sa ajuti bolnavul sa evite pericolele
Boala il priveaza, partial, pe pacient de capacitatea de a evita pericolele.
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
28/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
28
Pacientii cu delir sau psihopatii trebuie supravegheati in mod deosebit pentru a preintampina
suicidul, automutilarea sau lezarea celor din jur.
Tot in cadrul nevoii de a evita pericolele se include si preintampinarea suprainfectiilor.
Sa ajuti bolnavul sa comunice
Separarea de familie, scoaterea din mediul de viata pot induce pacientului o stare de anxietate, de
teama. Acestea se adauga la nelinistea produsa de boala.
Asistenta medicala trebuie sa incurajeze bolnavul sa-si exprime nevoile, nelinistile, sa-si
exteriorizeze sentimentele, explicandu-i ca ea nu poate actiona conform dorintelor sale ( ale
pacientului) decat daca le cunoaste.
Sa ajuti bolnavul sa-si practice religia in functie de valorile sale de bine si
rau
Trebuie respectate toate principiile religiilor (interdictii alimentare, zile de post sau zile in care
este interzisa munca, etc.). Avand in vedere ca lucreaza cu oamenii, cadrele medicale nu trebuie
sa aiba prejudecati legate de religii si rase.
Sa ajuti bolnavul in munca sau ocupatii productive
Foarte importanta este reintegrarea pacientului in societate, recuperarea lui completa. Acest lucru
trebuie avut in vedere inca de la internarea in spital urmarind ca pacientul sa-si pastreze sau
recastige independenta tuturor functiilor sale corporale.
Sa ajuti bolnavul in activitatile recreativeSelectionarea activitatilor recreative se face in functie de sex, varsta, grad de inteligenta,
experienta si gusturi, de conditiile si severitatea imbolnavirii, de placerea cu care pacientul
participa la modul de recreere sugerat.
Sa ajuti bolnavul sa invete
Pacientul si familia sa trebuie instruiti in legatura cu boala si regimul de viata pe care trebuie
sa-l aiba pacientul dupa vindecare pentru a preintampina remisiunile sau complicatiile tardive.
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
29/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
29
CAPITOLUL IV
Pregatirea preoperatorie si postoperatorie
Pregatirea preoperatori
Se face pentru asigurarea conditiilor necesare prevenirii accidentelor care pot surveni in cursul
interventiei chirurgicale sau in perioada postoperatorie.
Pregatirea generala preoperatorie implica mai multe etape:
- examen clinic;
- pregatirea psihica;
- ingrijiri igienice;- regimul dietetic preoperator.
Examenul clinic este efectuat de medic si ajutat de asistenta. El urmareste stabilirea starii
fiziologice a bolnavului, depistandu-se unele deficiente ale organismului. Examenul clinic este
insotit de examenul paraclinic.
Pregatirea psihica :bolnavul va fi informat despre riscuri si I se va cere consimtamantul, lui sau
familiei. Bolnavul va fi inconjurat de atentie, va fi incurajat.
Ingrijirile igienice :- bolnavului i se va face baie, apoi igiena cavitatii bucale, ingrijirea parului,
taierea unghiilor.
Se masoara si se noteaza in foaia de observatie : puls, T.A., respiratie, temperature, diureza,
scaun.
Se observa aparitia unor infectii O.R.L. si pulmonare, a febrei, infectii ale pielii.
Regimul dieteticeste adecvat diagnosticului si deficientelor bolnavului.
In dimineata interventiei, bolnavul va fi pregatit astfel:
- se intrerupe alimentatia bolnavului cu 12h inainte;
- se imbraca bolnavul corespunzator;
- se indeparteaza protezele dentare mobile;
- se indeparteaza bijuteriile;
- golirea vezicii urinare;
- clisma evacuatorie se face cu 12h inainte de interventie si in dimineata interventiei;
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
30/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
30
- se administreaza medicatia preanestezica;
Pregatirea locala preoperatorie:
- pregatirea campului operator;
- curatirea tegumentelorprin spalarea cu apa si sapun;
- raderea regiunilor paroase;
- degresarea pielii cu alcool;
- dezinfectia pielii cu un antiseptic.
Ingrijirile postoperatorii
Se fac pentru restabilirea functiei organismului, asigurarea cicatrizarii normale a plagii si
prevenirea complicatiilor.
Ingrijirea postoperatorie incepe imediat dupa interventia chirurgicala si dureaza pana la
vindecarea completa a bolii.
De la sala de operatie, bolnavul este transportat cu targa,este asezat in pat in decubit dorsal cu
capul rotit lateral.
Ingrijirea bolnavului cuprinde:
- supravegherea faciesului se urmareste aparitia palorii, a transpiratiilor reci, racirea
extremitatilorcare anunta socul;
- supravegherea comportamentului pentru a preveni smulgerea pansamentului, a drenurilor si
perfuziei;
- supravegherea respiratieiaceasta trebuie sa fie ritmica si de amplitudine normala. Incarcarea
bronsica cu mucozitati necesita aspiratie;
- supravegherea pulsuluitrebuie sa fie bine batut, regulat;
- supravegherea T.A.;
- supravegherea pansamentuluitrebuie sa fie bine uscat;
- schimbarea pozitiei bolnavuluidupa trezire;
- ingrijirea mucoasei bucale
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
31/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
31
CAPITOLUL V
INGRIJIRI SPECIFICE
Definitie - pancreatita acuta reprezinta un sindrom abdominal acut, determinat de leziuni
anatomice si functionale la nivelul glandei care incepand de la congestie si edem pot sa ajunga la
hemoragii, necroza si supuratie.
Clasificare:
pancreatita acuta edematoasa constituie faza de debut a pancreatitei acute;
pancreatita acuta hemoragica;
pancreatita acuta gangrenoasa.
Surse de dificulatate
Bolile cailor biliare, boala ulceroasa, gastroduodenitele, alimentatia copioasa bogata in special in
grasimi, obezitatea, alcoolul, sifilisul si arteroscleroza, leziuni la nivelul portiunii ampulare a
duodenului sau canalului lui Wirsung (tumori, inflamatii calculi, ascarizi).
Mecanismul principal
Pancreatita este rezultatul unui dezechilibru functional la nivelul pancreasului sau urmarea unor
leziuni anatomice.
Manifestari de dependentaDurere in etajul superior al abdomenului cu iradiere in spate, hipocondrul stang. Este uneori atat
de intensa atat poate duce la colaps cardiovascular.
imobilitate cu radiere dorsala si retrosternala
varsaturi alimentare, biliare, hemoragice
meteorism abdominal
Metode de culegere
a) Observarea:
Starea generala alterata, faciesanxios, ochi ficsi privind teama, tegumente reci cu transpiratii reci,
varsaturi alimentare bilioase, sughit, meteorism cu suprimarea gazelor.
b) Masurarea:
Greutatea corporala, temperatura corporala, tensiunea arteriala, puls (rapid- 120 de batai/min),
respiratie (dispnee).
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
32/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
32
c) Interviul:
Furnizarea datelor importante despre aparitia simptomatologiei.
d) Surse de informare:
Pacientul, familia, anturajul, documentele (bilet de trimitere, internare), aparatura (cantar, aparat
de tensiune, aparat pentru radiologie pe goli), examen de laborator (analize din sange).
Obiective generale
Ameliorarea durerilor abdominale,sa nu prezinte varsaturi, meteorism, sa fie echilibrat
hidroelectrolitic, sa invinga teama. Reintegrarea pacientului in activitatiile socio-economice din
viata de zi cu zi.
Plan de ingrijire
1. Nevoia de a respira
Problema: dispnee
Cauza: durere cu caracter colicativ
Obiective:ameliorarea,revenirea la o respiratie normala
Interventii autonome: observarea, aprecierea si notara in foaia de observatie
a valorilor respiratiei, pulsului si tensiunii arteriale
Interventii delegate: administrarea de antialgice, pentru combaterea dureri.
2. Nevoia de a manca, a bea
Problema: inapetenta
Cauza: tulburari secretorii, pancreatice, greturi varsaturi
Obiective: combaterea greturilor, varsaturilor, alimentare si hidratare
corespunzatoare
Interventii autonome: observarea aspectului, cantitatea si numarul
varsaturilor, aprecierea gradului de deshidratare, alcatuirea unui regim
alimentar adecvat
Interventii delegate: administrarea de antimetice si antispastice.
3. Nevoia de a elimina
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
33/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
33
Problema: alterarea eliminarii intestinale
Cauza: digestie defectuasa datorata tulburarilor biliare si secretorii
pancreatici
Obiective: pacientul sa prezinte scaun normal cantitativ si calitativ
Interventii autonome: suparavegherea scaunului si notarea in F.O.
Interventii delegate: administrare de laxative
4. Nevoia de a dormi, a se odihn i
Problema: agitatie, frica de durere
Cauza: durere socogen
Obiective: pacientul sa nu prezinte durere
Interventii autonome: linistirea pacientului si incurajarea lui, asigurarea unui
mediu corespunzator pentru odihna pacientului
Interventii delegate: administrarea de sedative usoare
5. Nevoia de a evita pericolele
Problema: durere socogena, ameteala, cefalee
Cauza: starea generala alterata datorata bolii
Obiective: supravegherea pacientului si sprijinirea lui in satisfacerea necesitatilor
Interventii autonome: imobilizare la pat temporala si imobilizare sub sprijin si supraveghere
Interventii delegate: administrarea de antialgice
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
34/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
34
PREZENTARE CAZURI
Cazul I
Domnul P.I., in varsta de 31 de ani, casatorit, de religie ortodoxa, locuieste impreuna cu sotia si
copilul lor in Alexandria. P.I. este de meserie lacatus si se transportat la spitalul din Alexandria,
pe data de 7 II 2009 la ora 12:00 cu diagnosticul pancreatita acuta.
Din discutia cu pacientul aflam ca: nu este fumator, bea 1-2 beri pe zi, este sociabil cu colegii, nu
se enerveaza repede; la 12 ani a facut operatie de apendicita.
Pacientul afirma ca in urma cu o saptamana a aparut intoleranta alimentara, greturi, varsaturi la
inceput alimentar apoi bilioase, dureri abdominale difuze de intensitate crescuta localizata in
etajul supramezocolic, balonari, transit incetinit. La durere pacientul spune ca lua pozitii
antalgice (antebratele pe abdomen apasand regiunea dureroasa) si la administrarea calmantelor
(Algocalmin, bicarbonat de sodiu), durerile treceau. Pacientul ne afirma ca avea insomnii si
anxietate. Nu prezinta alergii.
La examenul general:
Inaltime 1,98 m, greutate 124kg.
Tegumente si mucoase: normal colorate
Sistem osteo-tendinos: integru
Sistem muscular: functional
Aparat respirator: torace normal conformat 20 respiratii/min
Aparat cardio-vascular: T.A. 130/70 mm Hg, puls 84 batai/min
Aparat digestiv: intoleranta alimentara, greturi, varsaturi bilioase si
hemoragice; tranzit incetinit; dureri difuze
Aparat urinar: normal; mictiuni cu striactii hipocrome
Ficat: hepatomegalie
Glande endocrine: pancreatita acutaSNC: orientat temporo spatial; R.O.T. prezent
Examen local:
Subiectiv: dureri abdominale intense; intoleranta alimentara; greturi si varsaturi
Obiectiv: meteorism abdominal; aparare musculara in etajul supramezocolic
Examene paraclinice:
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
35/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
35
Ecografie abdominala: ficat usor neomogen, lob drept la rebord, colecist cu dimensiuni normale,
fara caliculi; splina de volum normal; pancreasul nu se vede.
Radiografie:
abdominala simpla fara nivel hidroaeric
pleuro-pulmonara: unghiul costo-diafragmatic drept obstruat; diafragm
cu mobilitate redusa.
Examene de laborator:
glucoza 1,07mg/dl
uree 0,61 mg%
hemoglobina 15,3mg%
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
36/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
36
Nevoie
Fundamentala
Diagnostic De
Ingrijire
Obiective Interventi
Autonome
Interventii
Delegate
Evaluare
. Nevoia de a
bea si a manca
2. Nevoia de a
elimina
alimentatie
inadecvata prin
deficit
Constipatia
pacientul sa-si
puna in repaos
absolut tubul
digestiv timp
de 7 zile
pacientul sa
aibe tranzit
intestinal inlimite normale
ajut pacientul in
timpul varsaturilor
invat pacientul sa
respire profund
aplic tratamentul
medicamentos
(antiemetice,
vitamine)
incurajez
pacientul
reduc sau opresc
raportul de lichide
si alimente
determin pacientul
sa ingere o
cantitate suficienta
de lichide urmaresc si notez
in foaia de
observatie
consistenta si
frecventa
scaunelor
administrez la
indicatie laxative
Pacientul nu
prezinta gretu
varsaturi.
pacientul
tranzit intes
incetinit
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
37/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
37
3.Nevoia de a
dormi si a se
odihni
Insomnia pacientul sa
beneficieze de
somn
corespunzator
cantitativ si
calitativ in
termen de 24h
invat pacientul sa
practice tehnici de
relaxare, exercitii
respiratorii
15min, inainte de
culcare
identific nivelul si
cauza anxietatii
intocmesc un
program de somn
corespunzator
organismului
observ si notez
calitatea si orarul
somnului
pacientul se s
odihnit.
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
38/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
38
Cazul II
Doamna D.N. in varsta de 48 si ani, casatorita, locuieste cu sotul in Alexandria intr-un
apartament cu 2 camere. Este de meserie contabila si de religie ortodoxa.
D.N. este adusa de salvare la spital pe data de 18 III 2009 ora 14:00. Dupa consultul medical sa
pus diagnosticul colecisto-pancreatita acuta.
Din discutia cu pacienta aflam ca este fumatoare (un pachet pe zi), manaca condimentat, bea
numai la ocazii un pahar cu vin, se intelege bine cu sotul si cu colegele de serviciu, a avut in
copilarie rujeola.
Pacienta afirma ca are o stare de epuizare nervoasa, ca se simpte obosita, in ultimul timp a slabit
foarte mult (25 kg) si are ochii incercanati. Doamna D.N. are ciclul menstrual regulat la 28-30 de
zile, dar este prelungit (7-9 zile).
Doamna D.N. are dureri in hipocondrul drept in urma cu trei zile. Durerile au caracter colicativ
(au cedat la administrare de Scobutil, Colebil), iradiaza in bara si in regiunea lombara si sunt
insotite de greturi si varsaturi cu caracter bilios.
Nu prezinta alergii.
La examenul general: inltimea 1,65 m, greutate 60 kg
Tegumente si mucoase: normal colorate
Sistem osteo-tendinos: integru
Sistemul muscular: functional
Aparat respirator: torace normal conformat, respiratii 16/min
Aparat cardio-vascular: TA 110/70 mm Hg, puls 64 batai/min
Aparat digestiv: greturi, varsaturi bilioase; dureri cu caracter colicativ in hipocondrul drept cu
iradiere in bara si lombara dreapta
Aparatul uro-genital: mictiuni fiziologice
Ficat: normal
Glande endocrine: normal
SNC: orientata tempero-spatial, R.O.T. prezente
Examnul local:
subiectiv - durere in epigastru si hipocondrul drept cu iradiere in bara si in lombara dreapta
durere la palpare in hipocondrul drept si epigastru, aparare musculara la acest nivel
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
39/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
39
Examenul paraclinic:
ecografie abdominala
ficat omogen, dimensiuni normale. Colecist usor destins, pereti subtiri fara caliculi
pancreas hiperecogen, contur relativ regulat care prezinta o lama de lichid in fata lui si in
spatiul subhepatic, diametrul antero-posterior la nivelul capului, canalul Wirsung vizibil pe 2/3
din lungimea lui.
Meterorism abdominal.
Examene de laborator:
sange:
hemoglobina 14,40 mg%
leucocite 11400
glicemie 1,09 mg%
amilaze 1374 UI
T.G.P 12 UI
Tymol 2
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
40/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
40
evoia
ndamentala
Diagnostic
Ingrijire
Obiective Interventi
Autonome
Interventii
Delegate
Evaluare
Nevoia de a dormi
de a se odihni
evoia de a elimina
Oboseala
elimninare
menstrual
pacienat sa fie
odihnita, cu
tonusul fizic si
psihic bun in
decurs de
72 ore
pacienta sa
aibe o stare de
bine psihic in
24 ore
identific cauza
oboselii
ajut pacienta sa-si
planifice activitatile
cotidiene
invat pacienta
cum sa execute
tehnici de relaxare
observ si notez
functiile vitale si
vegetative, perioada
somn-odihna,
comportamentul
pacientei
linistesc pacienta in
legatura cu
problema sa
explic scopul
interventiilor
administrez
medicatia
indicata de
medic si observ
efectul
medicamentelor
administrez
medicatia
pacienta
ameliorat sta
oboseala.
pacienta se smai bine dup
administrare
medicatiei,
eliminare
menstruala
limitele obis
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
41/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
41
evoia de a bea si a
anca
alimentatie
indecvata prin
deficit
pacienta sa
aiba o stare de
bine fara
greturi si
varsaturi
asez pacienta in
pozitie semisezand,
sezand (decubit
dorsal), cu capul
intr-o parte
ajut pacienta in
timpul
varsaturilor,
sprijinind-o
invat pacienta sa
inspire profund
aplic tratamentul
medicamentos:
vitamine,
antiemetice
pacienta nu
prezinta gre
varsaturi.
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
42/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
42
Cazul III
Domnul C.I. in varsta de 40 ani, casatorit, cu domiciliul in Alexandria, locuieste cu sotia intr-o
garsoniera. Este de meserie muncitor si religie de ortodoxa.
D-l C.I. se prezinta la spital pe data de 20 IV 2009 la ora 9.45,cu diagnosticul , pancreatita
acuta.
Din discutia cu pacientul aflam ca este fumator (2 pachete /zi),se intelege bine cu sotia, este
sociabil cu colegii, bea 2-3 pahare pe zi cu vin dupa fiecare masa. La varsta de 22 ani a avut
hepatita acuta virala.
Cauza internarii: durere intensa in epigastru cu iradiere in hipocondrul drept, adormire dificila
(greoaie), constipatie.
Istoricul bolii: dureri epigastrice cu iradiere in hipocondrul drept debutate in urma cu doua zile,
fara a diminua in intensitate dupa administrare de Scobutil si No-spa .Nu a mai tolerat nici un fel
de alimente sau lichide prezentind varsaturi dupa orice aliment ingerat. Nu prezinta alergii.
Protocol operator:
Laparotomie mediana xifo-ombilicala. In peritoneu se gasesc cca. 1500 ml lichid sero-
hemoragic. Stomac, intestin, colon normale. Ficat moderat marit de volum. Rare pete de
citosteatonecroza la baza mezenterului si mezocolonului transvers si pe fata anterioara a capsulei
pancreatice. Pancreas global marit de volum, consistenta ferma, cu masiv edem pancreatic.
Se face decolare duodeno-pancreatica cefalica pana la dreapta aortei.Capsulotomie pancreatica
partiala, decolare coloparietala stanga, mergand retropancreatic, de unde se evacueaza lichid
hemoragic.Se procedeaza la colecistostomie pe tub Petzer.Drenaj retroperitoneal. Pansament.
La examenul general: inaltime:1,75 m, greutate: 75 kg
Tegumente si mucoase: normal colorate
Sistemul osteo-tendinos: integru
Sistemul muscular: functional
Aparatul respirator: torace normal conformat
18 respiratii/min.
Aparatul cardio-vascular: TA-150/100 mm Hg
Puls - 72 batai/min.
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
43/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
43
Aparatul digestiv:greata, varsaturi alimentare, dureri intense in epigastru si hipocondrul drept.
Tranzit normal.
Aparatul uro-genital:mictiuni fiziologice
Ficat :hepatita virala 1977
dischinezie biliara 1991
Glande endocrine:normal
S.N.C:orientat temporo-spatial;R.O.T prezente
Examen local:
subiectiv: dureri in epigastru si hipocondrul drept, greturi, varsaturi
Obiectiv: abdomen dureros la palpare mai ales in epigastru si
hipocondrul drept cu schita de aparare musculara, meteorizat; transit normal
Examene paraclinice:
sange: hemoglobina 12,7 mg/l
-28-
leucocite 10.800
glicemie 1,54 mg%
bilirubina T- 1,21 mg%
D- 0,20 mg%
I- 1,01 mg%
amilaze 3441 UI
T.G.P 43 UI
tymol 2 UML
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
44/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
44
evoia de a bea si
manca:
evoia de a dormi
a se odihni
alimentatie
inadecvata prin
deficit
Insomnia
pacientul sa-si
puna in repaus
absolut tubul
digestiv timp
de 5 zile
pacientul sa
beneficieze de
somn
corespunzator
cantitativ si
calitativ,
termen de 24
ore
ajut pacientul in
timpul
varsaturilor
invat pacientul
sa inspire
profund
incurajez
pacientul
intocnesc unprogram de
somn
corespunzator
organismului
- observ si notez
calitatea si
orarul somnului
invat pacientul
sa practice
exercitii
respiratorii 15
minute
aplic
tratamentul
prescris
aplic tratamentul
prescris
pacientul pierd
greutate si nu
prezinta vars
perfuzia a
decurs in l
normale.
pacientul se s
ceva mai odihnit
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
45/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
45
Nevoia de a
mina:
Constipatia pacientul sa
aiba tranzit
intestinal in
limite normale
inainte de
culcare.
recomand
alimente bogate
in reziduuri
- urmaresc si
notez in foaia
de observatie
frecventa si
consistenta
scaunelor
- determin
pacientul sa
ingere o
cantitate
suficienta de
lichide
administrez, la
indicatia
medicului,
laxative
pacientul are tr
intestinal incetin
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
46/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
46
ANEXE
Anexa nr. 1: Recoltarea sangelui pentru examen de laborator
a) sistemul Vacutainer de recoltare a sangelui venos constituie si prezinta o tehnica simpla,
sigura, mentinand insa precautii generale ca:
spalarea mainilor cu apa curata si sapun, dezinfectarea lor
echipament de protectie: manusi, masca, halat, sort, ochelari, etc.
evitarea expunerii la contaminare cu agenti infectiosi
mentinerea securitatii personalului medical.
b) in functie de codul de culoare al dopului prezentam tuburile Vacutainer:
rosu = Vacutainer pentru chimie clinica
verde = Vacutainer cu litiu pentru analize biochimice
galben = Vacutainer S.S.T. pentru chimie tehnica
mov = Vacutainer E.T.A. - K3 pentru analize hematologice
albastru = Vacutainer pentru determinari de coagulare
negru = Seditainer pentru determinari V.S.H.
Etapele prelevarii:
recoltarea sangelui prin punctie venoasa pentru investigatii de laborator se practica dimineata
pe
nemancate, in timpul frisoanelor sau la indicatia medicului indiferent de ora
pregatirea psihica si instalarea pacientului pentru recoltare
verificarea si completarea datelor privind probele sanguine de recoltat indicate de medic
alegerea si pregatirea materialului pentru punctia venoasa
alegerea locului pentru efectuarea punctiei venoase
aplicarea garoului
dezinfectarea locului de electie
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
47/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
47
efectuarea punctiei venoase
efectuarea recoltarii
aplicarea pansamentului adeziv
reorganizarea mediului (eliminarea materialelor utilizate)
transmiterea tuburilor la laborator.
Pregatirea materialelor:
a) materiale necesare:
holder
ac in carcasa sa protectoare; verificam integritatea benzii de siguranta si valabilitatea
termenului de utilizare
garou elastic
solutie dezinfectanta
tampoane de vata, comprese sterile, pansament adeziv
tuburi Vacutainer pentru analizele indicate de medic
ordinea prelevarii in tuburi este:
- flacoane pentru hemocultura
- tuburi fara aditivi
-tuburi pentru determinari de coagulare - citrat Na, DIATUBEH
- tuburi cu aditivi = E.D.T.A., heparina, trombina
b) montare holder-ac:
tinem acul cu ambele maini efectuam o miscare de rasucire dintr-o parte spre cealalta avand loc astfel ruperea benzii de
siguranta
indepartam carcasa protectoare de culoare alba
se insurubeaza capatul liber al acului in holder
ATENTIE: este interzis sa scoatem carcasa colorata de pe celalalt cap al
acului.
Punctia venoasa:
in timpul lucrului ne pozitionam vis--vis de pacient
alegem locul punctiei si il dezinfectam, interzis a palpa vena dupa dezinfectare
mentinem bratul pacientului inclinat in jos cu pumnul strans
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
48/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
48
intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea
extremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei
exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine
holderul trebuie sa formeze cu bratul pacientului un unghi de 15 grade
detasam carcasa colorata a acului
introducem acul in vena cel putin 1 cm.
Efectuarea recoltarii in tuburi:
intoducem tubul in holder apucand aripioarele laterale ale holderului cu indexul si mediusul, iar
cu policele impingem tubul
presiunea de impingere se efectueaza numai asupra holderului nu si asupra acului aflat in vena
capatul captusit al acului insurubat in holder strapunge diafragma gumata a capului tubului
Vacutainer, iar sangele va fi aspirat in tub
cand sangele nu mai curge in tub acesta va fi scos din holder printr-o usoara impingere a
policelui asupra aripioarelor
holderul este mentinut stabil
in timpul recoltarii cu un nou tub, tubul deja umplut nu se agita puternic deoarece provoaca
hemolizarea probei, pur si simplu il rasturnam de cateva ori pentru a se amesteca sangele cu
aditivul din tub
daca se recolteaza din canula venoasa sau cateter montat pacientului primii mm de sange ii
aruncam deoarece rezultatul analizelor poate fi modificat de reziduurile solutiilor injectate sau
perfuzabile
calea venoasa o curatam dupa recoltare prin injectare a 10-20 ml de
NaCl 0,9%
acul utilizat, carcasele sunt puse in recipientul pentru deseuri
in cazul in care holderul este contaminat din greseala va fi aruncat
este interzis sa punem carcasa protectoare cu mana pe acul deja utilizat
- risc de contaminare prin intepare
dupa recoltare comprimam locul punctiei 3-5 minute cu un tampon steril imbibat in solutie
antiseptica (atentie la solutiile antiseptice care provoaca senzatia de arsura), iar la pacientii cu
tratament anticoagulant sau antiagregante plachetare durata comprestiei trebuie marita si aplicam
pansament adeziv.
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
49/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
49
Complicatii posibile:
sunt aceleasi ca si la injectia intravenoasa
daca sangele nu este aspirat in tub controlam ca acesta sa fie correct impins in holder
daca sangele nu curge, nu am punctionat corect vena si il impingem sau il retragem fara a-l
scoate din vena
atat timp cat acul se gaseste sub piele tubul este vidat iar sangele va fi aspirat imediat ce am
punctionat corect vena.
Nota: in cazul punctiei venoase cu ajutorul unui ac steril atasat la seringa sterila, materialele
necesare, pregatirea pacientului, tehnica de lucru, este aceiasi ca pentru injectia intravenoasa
aspirand sangele prin retragerea lenta a pistonului pana la extragerea cantitatii necesare.
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
50/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
50
Anexa nr. 2: Recoltarea urinei
Examenul de urina:
urina poate fi recoltata dintr-o singura emisie sau din emisiile colectate timp de 24 ore
un element important in scopul recoltarii corecte de urina este pregatirea si educatia pacientului
pentru: toatela locala, utilizarea corecta a vaselor colectoare, sa urineze fara defectie; sa
colecteze urina imediat dupa emisie in vasul colector; pentru femei sa evite colectarea
in perioada menstruala; sa nu arunce din urina, sa nu urineze in timpul toaletei efectuate pe
plosca
pentru examenul fizic urina trebuie recoltata timp de 24 ore determinandu-se volumul urinar,
culoarea, mirosul, densitatea
pentru examenul chimic urina colectata pe 24 ore se omogenizeaza si se trimite la laborator
100-150 ml sau se recolteaza numai urina proaspata de dimineata care este cea mai concentrata
vasele, eprubetele, tubulatura de unica folosinta trebuie sa fie curata si clatita cu apa distilata
pentru a nu schimba compozitia urinei recoltate.
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
51/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
51
Tehnica injectiei intramusculare
Injectia intramusculara reprezinta introducerea unor solutii izotonice, uleioase sau substante
coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.
Scopulterapeutic
Locul de elective
regiunea superexterna a fesei
- fata externa a coapsei, in treimea mijlocie
- fata externa a bratului in muschiul deltoid.
Pentru injectia in regiunea fesiera, cea mai des utilizata,se repereaza urmatoarele puncte :
- punctul Smirnov care este la un lat de deget deasupra marelui trohanter si inapoia lui;
- punctul Barthelemyla unirea treimii externe cu cele doua treimi interne, pe linia care uneste
spina iliaca antero-superioara cu extremitatea superioara a santului interfesier;
- zona situata deasupra liniei care uneste spina iliaca posterioara cu marele trohanter.
Daca bolnavul este obligat sa ia pozitia sezanda, injectia se efectueaza in toata regiunea fesiera,
deasupra punctului de sprijin.
Materiale necesare
- ace lungi40-70 mm, cu diametrul de 0,71 mm;
- solutii dezinfectante, tampoane sterile;
- seringi de unica folosinta;
- solutia de injectat.
Etape si timpi de executie
1.Pregatire materialelor
Se pregatesc materialele, se asaza pe o tavita sterila si se aduc langa bolnav.
2.Pregatirea psihica si fizica a bolnavului
Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii.
Se asaza bolnavul in decubit ventral, lateral, pozitia sezanda sau chiar in picioare.
Se descopera locul unde se va efectua injectia.
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
52/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
52
3.Tehnica propriu-zisa
Spalarea pe maini cu apa si sapun. Dezinfectarea cu alcool.
Se monteaza seringa si se incarca. Se schimba acul. Se repereaza lucul, se degreseaza si se
dezinfecteaza cu alcool. Se invita bolnavul sa stea linistit, sa-si relaxeze musculatura, se intinde
pielea intre indexul si policele mainii stangi.
Cu seringa in mana dreapta se inteapa perpendicular pielea, mergand pana la o adancime intre 4-
7 cm, rapid si sigur. Se verifica pozitia acului prin aspirare.
Daca acul a patruns intr-un vas de sange, la aspirare va aparea in seringa sange. Se va scoate acul
si se efectua injectia in alt loc. Daca acul nu a patruns intr-un vas de sange, se injecteaza lent
lichidul din seringa.
Dupa injectare se scoate brusc acul. Se maseaza locul cu tampon cu alcool pentru a disocia
planurile, tesuturile strapunse, favorizand circulatia pentru o absorbtie mai rapida.
Se asaza bolnavul in pozitie comoda.
Spalarea pe maini.
4.Reorganizarea locului de munca
Se strang materialele folosite, seringile de unica folosinta se arunca in recipiente speciale pentru
materiale cu pericol biologic Spalarea pe maini cu apa si sapun.
Incidente si accidente
- durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia. Se impune intotdeauna
retragerea acului si efectuarea injectiei in alta regiune;
- paralizia nervului sciatic;
- supuratia aseptica datorita unor substante care nu sunt resorbabile;
- ruperea acului din cauza contracturii musculare a bolnavului sau a manevrei gresite. Extragerea
este chirurgicala;
- emboliile prin introducerea accidentala intr-un vas de sange a substantelor uleioase sau in
suspensie;
- abces local si flegmon fesierprin nerespectarea regulilor de asepsie.
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
53/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
53
Tehnica perfuziei
Perfuzia reprezinta introducerea pe cale intravenoasa, picatura cu picatura a solutiilor
medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica si volemica a organismului. Introducerea
lichidelor in vena se poate face direct prin canule metalice fixate in vena, prin canule din
material plastic introduse transcutanat prin lumenul acelor sau prin denudarea de vena si fixare in
ea a unei canule, care poate ramane pe loc cateva zile sau chiar saptamani.
Pe cale intravenoasa pot fi administrate solutii izotonice si hipertonice care nu se pot
administra pe alta cale injectabila, deoarece sunt caustice pentru tesuturi. Nu se introduc solutii
uleioase deoarece produc embolie grasa.
Scopul perfuziei :
- hidratarea si mineralizarea organismului in stari de dezechilibru hidromineral;
- administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit;
- in scop depurativdiluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici microbieni;
- completarea proteinelor sanguine in caz de hipo- si disproteinemie;
- pentru alimentatia pe cale parenterala;
- pentru perfizie de sange.
Materiale necesare:
- trusa pentru perfuzat solutii ambalata steril;
- solutii hidratante in sticle speciale inchise cu dop de cauciuc si armura metalica, sau pungi
originale de material plastic incalzite la temperature corpului;
- garoul de cauciuc, tavita renala, o musama sau o aleza, benzi de leucoplast pentru fixarea acului
sau canulei de tegumentul bolnavului;
- seringi de 5-10 ml, ace sterile, casoleta cu tampoane sterile, substante dezinfectante sterile;
- stativ pentru fixarea flacoanelor.
Etape si timpi de executie
1. Pregatirea materialelor si instrumentelor
Spalare pe maini.
Se scoate celofanul steril de pe flacon si se dezinfecteaza dopul cu alcool.
7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta
54/61
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA
Page
54
Se deschide trusa pentru perfuzat, se indeparteaza teaca protectoare de pe ac si se patrunde cu el
prin dop in flacon, inchinzandu-se imediat sub ac tubul de aer.
Se patrunde cu tubul de aer in flacon prin dopul de cauciuc fara a atinge trocarul.
Se suspenda flaconul pe suport, fixandu-se tubul de aer la baza flaconului cu o banda de
leucoplast.
Se indeparteaza teaca protectoare de la capatul tubului.
Se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din flacon si se deschide usor, lasand sa
curga lichidul din dispozitivul de perfuziepicuratorul fiind orizontal.
Se coboara progresiv port-acul pana cand tubul se umple cu lichid, fiind eliminate complet bulele
de aer. Se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inchide aparatul de perfuzie, ramanand
atarnat pe stativ.
2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului
Se anunta bolnavul, se asaza in pat in decubit dorsal, comod cu antebratul in extensie si pronatie,
asezat pe un plan tare. Se pot utiliza venele de la plica cotului, cefalica sau bazilica, Venele
maleolare
Pregatirea bolnavului trebuie facuta cu multa putere de convingere, datorita duratei mai
indelungate a operatiei si mentinerii pozitiei corecte.
Copiii mici vor fi imobilizati prin infasurarea intr-un cearaf.
3. Tehnica propriu-zisaSe dezinfecteaza tegumentele cu alcool dupa aplicarea garoului la nivelul unirii treimii inferioare
cu cea mijlocie a bratului( deasupra plicii cotului). Se palpeaza locul pentru punctie, apoi se va
mai dezinfecta inca o data cu alcool.
Se cere bolnavului sa deschida si inchida pumnul, ramanand cu el inchis. Se fixeaza vena la 4-5
cm sub locul punctiei si se exercita o compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.
Se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei. Nu se abordeaza
niciodata vena din lateral si nu se introduce acul cu bizoul orientat in jos.
Se patrunde cu acul