Upload
dorin-popa
View
5
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Institutiile UE
Citation preview
7/21/2019 Institutiile UE
http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 1/12
1. Scurt istoric al UE
Uniunea Europeană (UE) este unică. Ea nu este un stat federal, ca Statele Unite ale
Americii, pentru că ţările membre UE rămân naţiuni suverane independente. UE nu se
încadrează nici în tiparul de oranizaţie interuvernamentală, cum sunt !aţiunile Unite, deoareceţările membre î"i reunesc o parte a suveranităţii # "i obţin, în acest mod, o influenţă "i o putere
colectivă mult mai mare decât în cazul în care ar acţiona pe cont propriu.
$n practică, prin reunirea suveranităţii se înţelee că statele membre deleaă anumite
puteri de decizie unor instituţii comune pe care le%au creat, astfel încât deciziile cu privire la
probleme specifice de interes comun să poată fi adoptate în mod democratic, la nivel european.
E&istă trei instituţii de decizie principale'
arlamentul European (E), care reprezintă cetăţenii UE "i este ales direct decătre ace"tia
*onsiliul Uniunii Europene, care reprezintă statele membre individuale
*omisia Europeană, care reprezintă interesele Uniunii ca un tot unitar.
Acest +triuni instituţional- elaborează politicile "i leile care se aplică pe întreul
teritoriu al UE. $n principiu, *omisia propune lei noi, iar arlamentul "i *onsiliul le adoptă.
*omisia "i statele membre aplică aceste lei, iar *omisia asiură respectarea lor.
*urtea de ustiţie este arbitrul final în litiiile din domeniul dreptului european.*urtea de *onturi controlează modul de finanţare a activităţilor Uniunii.
uterile "i responsabilităţile instituţiilor UE, precum "i normele "i procedurile pe care
trebuie să le urmeze sunt prevăzute în /ratatele care stau la baza UE. /ratatele sunt aprobate de
pre"edinţii "i prim%mini"trii tuturor ţărilor UE "i sunt ratificate ulterior de parlamentele acestora
din urmă.
0ai e&istă câteva instituţii care îndeplinesc un rol esenţial în funcţionarea UE'
*omitetul Economic "i Social European reprezintă actorii economici "i sociali dinsocietatea civilă oranizată, precum ana1atorii "i ana1aţii, sindicatele "i oranizaţiile de
consumatori
*omitetul 2eiunilor reprezintă autorităţile reionale "i locale
3anca Europeană de 4nvestiţii finanţează investiţiile în proiecte de dezvoltare economică
în interiorul "i în e&teriorul UE "i susţine micile întreprinderi prin 5ondul European de 4nvestiţii
3anca *entrală Europeană este responsabilă de politica monetară europeană
6mbudsmanul European investiează plânerile privind administrarea defectuoasă
înaintate împotriva instituţiilor "i oranismelor UE
7
7/21/2019 Institutiile UE
http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 2/12
*ontrolorul European pentru rotecţia 8atelor asiură protecţia datelor cu caracter
personal ale cetăţenilor.
Uniunea Europeană este o entitate politică, socială "i economică, dezvoltată în Europa,
ce este compusă din 9: ţări.
Uniunea Europeană nu dispune de personalitate 1uridică, ea fiind mai derabă unconcept politic decât unul 1uridic, deoarece nu substituie *omunită ile europene, ci le înlobeazăț
într%un ansamblu mai lar.
2. Parlamentul European
arlamentul European (E) este ales de cetăţenii Uniunii Europene pentru a le reprezenta
interesele. $"i are oriinea în anii ;<= "i are la bază tratatele fundamentale. 8in >?:?, membriiarlamentului European sunt ale"i prin vot direct de către cetăţenii UE.
Aleerile au loc o dată la cinci ani "i fiecare cetăţean UE are dreptul de a vota "i de a
candida, indiferent unde locuie"te în UE. *ele mai recente aleeri au avut loc în iunie 9==?.
Astfel, arlamentul e&primă voinţa democratică a celor apro&imativ <== de milioane de cetăţeni
ai Uniunii "i le reprezintă interesele în discuţiile cu alte instituţii UE. arlamentul are :7@ de
membri din toate cele 9: de state membre UE.
0embrii arlamentului European (0E) nu sunt rupaţi în funcţie de ţările de oriine, cide afinităţile politice la nivelul UE. a nivelul rupurilor politice de care aparţin, ei reprezintă
toate punctele de vedere cu privire la aspectele politice "i interarea europeană, de la adepţii
convin"i ai federalismului până la euroscepticii fervenţi.
erzB 3uzeC a fost ales pre"edinte al E la >D iulie 9==?, cu un mandat de doi ani "i
1umătate (până în ianuarie 9=>9).
!umăr de locuri pentru fiecare ţară (leislatura 9==? # 9=>D)
Austria >: u&embur @3elia 99 0alta <3ularia >: olonia <=*ipru @ ortualia 998anemarca >7 2eatul Unit :9Estonia @ 2epublica *eă 995inlanda >7 2omânia 775ranţa :9 Slovacia >7ermania ?? Slovenia :recia 99 Spania <=4rlanda >9 Suedia >F
4talia :9 Gările de os 9<etonia F Unaria 99ituania >9 TOTAL 736
D
7/21/2019 Institutiile UE
http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 3/12
arlamentul European î"i desfă"oară activitatea în trei sedii' 3ru&elles (3elia),
u&embur "i Strasbour (5ranţa).
a u&embur se află sediul administrativ (+Secretariatul eneral-). 2euniunile
întreului arlament, cunoscute sub denumirea de +sesiuni plenare-, au loc la Strasbour "iuneori la 3ru&elles. 2euniunile comisiilor parlamentare au loc tot la 3ru&elles.
arlamentul îndepline"te trei funcţii principale'
Adoptă legile europene # în colaborare cu *onsiliul, în multe domenii de politici publice.
5aptul că E este ales prin vot direct de către cetăţenii UE reprezintă o aranţie a leitimităţii
democratice a leislaţiei europene.
arlamentul e&ercită controlul democratic asupra celorlalte instituţii UE, în special asupra
*omisiei. arlamentul deţine puterea de a aproba sau de a respine comisarii nominalizaţi "i aredreptul de a cere întreii *omisii să demisioneze.
ontrolul !inan"elor pu#lice. $mpreună cu *onsiliul, arlamentul deţine autoritatea asupra
buetului UE "i poate influenţa celtuielile UE. arlamentul adoptă sau respine întreul proiect
de buet.
Activitatea arlamentului se împarte în două etape principale'
Pregătirile pentru sesiunea plenară. 0E dezbat propunerile *omisiei în cadrul comisiilor
specializate în diferite domenii de activitate ale UE "i pe baza unui raport întocmit de unul dintremembrii comisiei parlamentare, denumit +raportor-. 2aportul furnizează baza pentru dezbatere "i
arumentele pro "i contra cu privire la propunerea în cauză. Aspectele prezentate spre dezbatere
sunt discutate "i în cadrul rupurilor politice.
Sesiunea plenară. $n fiecare an, >9 sesiuni plenare a câte patru zile au loc la Strasbour "i "ase
sesiuni a câte două zile au loc la 3ru&elles. $n cadrul acestor sesiuni, arlamentul e&aminează
propunerile leislative "i votează modificările înainte de a lua o decizie cu privire la întreul te&t.
3. onsiliul Uniunii Europene
*onsiliul este principalul oran de decizie al UE. a fel ca arlamentul European,
*onsiliul a fost înfiinţat prin tratatele fundamentale în anii ;<=. *onsiliul reprezintă statelemembre, iar la reuniuni participă un ministru din fiecare uvern al statelor UE.
<
7/21/2019 Institutiile UE
http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 4/12
$n funcţie de subiectele de pe aenda de lucru, la reuniuni participă diferiţi mini"tri. Spre
e&emplu, dacă în *onsiliu se vor discuta probleme de mediu, la reuniune va participa ministrul
de resort din fiecare stat membru UE "i reuniunea va avea titlul +*onsiliul pentru 0ediu-.
2elaţiile UE cu restul lumii sunt administrate de +*onsiliul pentru Afaceri enerale "i
2elaţii E&terne-. $nsă această confiuraţie a *onsiliului este responsabilă pentru o amă variatăde probleme de politică enerală "i, în consecinţă, la reuniunile sale participă oricare ministru
sau secretar de stat pe care îl nume"te uvernul ţării respective.
$n total e&istă nouă confiuraţii (+formaţiuni-) diferite ale *onsiliului.
Afaceri enerale "i 2elaţii E&terne,
Afaceri Economice "i 5inanciare (Ecofin),
ustiţie "i Afaceri 4nterne,
5orţă de muncă, olitică Socială, Sănătate "i rotecţia *onsumatorilor, *ompetitivitate,
/ransport, /elecomunicaţii "i Enerie,
Aricultură "i escuit,
0ediu,
Educaţie, /ineret "i *ultură.
5iecare ministru din *onsiliu este împuternicit să î"i asume ana1amente în numele
uvernului pe care îl reprezintă. *u alte cuvinte, semnătura ministrului este semnătura întreuluiuvern. 0ai mult, fiecare ministru din *onsiliu răspunde în faţa parlamentului naţional "i a
cetăţenilor pe care parlamentul ţării sale îi reprezintă. Alături de implicarea arlamentului
European în procesul decizional, prin aceasta se asiură leitimitatea democratică a deciziilor
*onsiliului.
re"edinţii "iHsau prim%mini"trii ţărilor UE, împreună cu re"edintele *omisiei Europene,
se reunesc sub denumirea de *onsiliu European de până la patru ori pe an. Aceste reuniuni +la
nivel înalt- stabilesc orientările de politică enerală ale UE "i soluţionează probleme care nu auăsit rezolvare la nivelurile inferioare (adică la nivel de mini"tri în cadrul reuniunilor obi"nuite
ale formaţiunilor *onsiliului). 8ată fiind importanţa lor, discuţiile *onsiliului European se pot
preluni până târziu în noapte "i atra multă atenţie din partea mass%media.
*onsiliului îi revin "ase responsabilităţi esenţiale.
>. Să adopte lei europene # în colaborare cu arlamentul European, în multe domenii de
politici publice.
9. Să coordoneze politicile economice "i sociale enerale ale statelor membre.
7. Să înceie acorduri internaţionale între UE "i alte ţări sau oranizaţii internaţionale.
@
7/21/2019 Institutiile UE
http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 5/12
D. Să aprobe buetul UE, în colaborare cu arlamentul European.
<. Să definească "i să pună în aplicare politica e&ternă "i de securitate comună a UE
(ES*) pe baza orientărilor prevăzute de *onsiliul European.
@. Să coordoneze cooperarea între instanţele naţionale "i autorităţile poliţiene"ti în materie
penală:. 0a1oritatea acestor responsabilităţi au leătură cu domeniul +comunitar- # "i anume
domeniile de acţiune în care statele membre au otărât să î"i reunească suveranitatea "i să delee
puterile de decizie instituţiilor UE. Acest domeniu reprezintă primul +pilon- al Uniunii
Europene.
Organi$area acti%ită ii onsiliuluiț
oreper
$n 3ru&elles, fiecare stat membru UE are o ecipă permanentă (+birou de reprezentare-)care îl reprezintă "i care îi apără interesele naţionale la nivelul UE. Ieful fiecărui birou de
reprezentare este, de fapt, ambasadorul ţării respective în UE.
Ace"ti ambasadori sunt cunoscuţi ca +reprezentanţi permanenţi- "i se reunesc săptămânal
în cadrul *omitetului 2eprezentanţilor ermanenţi (*oreper). 2olul acestui comitet este de a
preăti lucrările *onsiliului, cu e&cepţia ma1orităţii problemelor leate de aricultură, care sunt
administrate de un *omitet special pentru aricultură. *oreper este asistat de un număr de
rupuri de lucru, la care participă oficiali din cadrul birourilor de reprezentare sau aladministraţiilor naţionale.
Pre&edin"ia onsiliului
re"edinţia *onsiliului este asiurată prin rotaţie, la fiecare "ase luni. *u alte cuvinte,
fiecare stat membru UE preia controlul aendei *onsiliului "i prezidează toate reuniunile pentru
o perioadă de "ase luni, promovând deciziile leislative "i politice "i neociind pentru realizarea
unui compromis între statele membre.
Secretariatul 'eneral
re"edinţia este asistată de Secretariatul eneral, care preăte"te "i asiură funcţionarea
optimă a activităţii *onsiliului la toate nivelurile.
$n 9==D, avier Solana a fost reales Secretar eneral al *onsiliului. 8l Solana este "i
$naltul 2eprezentant pentru politica e&ternă "i de securitate comună (ES*) "i, în această
calitate, contribuie la coordonarea acţiunilor UE la nivel mondial. $n temeiul noului tratat de la
isabona, $naltul 2eprezentativ va fi înlocuit de un 0inistru al Afacerilor E&terne al UE.
:
7/21/2019 Institutiile UE
http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 6/12
Secretarul eneral este asistat de un Secretar eneral Ad1unct, responsabil pentru
administrarea Secretariatului eneral.
(. omisia Europeană
*omisia Europeană este oranul e&ecutiv al Uniunii Europene, având rolul de a întocmi
proiecte de lei "i de a monitoriza aplicarea acestora. *omisia este un oran al *omunităţilor
Europene, independent de statele membre, având deci un caracter cu adevărat supranaţional.
Sediul *omisiei' 3erlaBmont, 3ru&elles. *omisarii acţionează e&clusiv la dispoziţia Uniunii "i
nu a ţărilor de oriine.
*omisarii sunt membrii cu drepturi eale ai comisiei, reprezentând deciziile luate pe
principiul coleial. 8urata unui mandat este de < ani, începutul "i sfâr"itul acestuia fiind corelate
cu perioada leislativă a arlamentului European. imbile de lucru ale *omisiei sunt % enleza,
franceza "i ermana. 2eulamentul de funcţionare al *omisiei Europene este compusă la ora
actuală din 9: de comisari, din care unul are funcţia de pre"edinte al *omisiei Europene.
*onsiliul European îl nominalizează pentru fiecare nouă comisie pe pre"edintele acesteia, după
care se solicită acordul arlamentului European. 8upă intrarea în vioare a /ratatului de la !isa
din > februarie 9==7 fiecare stat membru al Uniunii Europene î"i deleaă câte un comisar, căruia
i se alocă o anumită sferă de competenţă politică, care după posibilităţi trebuie să corespundă cu
autoritatea deţinută de statul membru în acel domeniu politic. *onsiliul European nume"te
comisarii, după ce fiecare uvern naţional a propus pentru comisariat câte trei candidaţi. 8upă
numirea acestora se solicită apoi acordul arlamentului Uniunii Europene conţine "i alte
relementări oranizaţionale.
*omisia Europeană reprezintă instituţia care apără interesul eneral al Uniunii. Ea este
actualmente formată din 9: de comisari (un comisar pentru fiecare stat membru "i doi pentrustatele mari'4talia, Spania, 5ranţa, ermania, 0area 3ritanie). *omisarii acţionează total
independent în raport cu uvernele lor naţionale, iar mandatul lor este de ) ani. 8upă cum se
precizează în art. ><: *E, +0embrii *omisiei î"i e&ercită funcţiile în totală independenţă, în
interesul eneral al *omunităţilor. $n îndeplinirea misiunilor lor, nici nu solicită, nici nu acceptă
instrucţiuni de la vreun uvern sau de la alte oranisme. Ei se abţin de la orice acţiune
incompatibilă cu caracterul funcţiilor lor. 5iecare stat membru se ana1ează să respecte acest
caracter "i să nu încerce să%i influenţeze pe membrii *omisiei în e&ercitarea misiunii
lor-./ratatul prevede, de asemenea, incompatibilităţile mandatului de comisar european cu alte
F
7/21/2019 Institutiile UE
http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 7/12
activităţi remunerate sau nu. 5uncţionarea *omisiei se supune principiului coleialităţii,prevăzut
în articolul 9>? *E acest principiu stipulează că +deliberările *omisiei sunt adoptate cu
ma1oritatea numărului de membri prevăzut de articolul ><:J.
8e asemenea, membrii *omisiei trebuie să acţioneze într%o manieră unitară. re"edintele
"i membrii *omisiei Europene sunt desemnaţi de statele membre "i î"i încep activitatea după ce
au primit avizul arlamentului European. re"edintele este cel care convoacă *omisia, cel puţin
o dată pe săptămână. 2euniunile sale nu sunt publice, iar dezbaterile sunt confidenţiale. *omisia
este ardianul /ratatelor (ea veează la punerea în aplicare a /ratatelor fondatoare, a celor de
revizuire, precum "i la respectul dreptului comunitar în statele membre), are iniţiativa leislativă
directă (poate face propuneri de acte constrânătoare # reulamente, directive, decizii #, de acte
privind activitatea celorlalte instituţii, de acte neconstrânătoare # avize, recomandări), poate fi
mediator între uvernele statelor membre în cadrul *onsiliului European, estionează fondurile
structurale "i buetul, precum "i clauzele de salvardare. *omisia este a1utată în activitatea sa de
comitete, prin delearea de competenţe în cadrul procedurii de comitoloie. $n domeniile
e&tracomunitare, *omisia este asociată în olitica E&ternă "i de Securitate *omună "i are
competenţe limitate referitor la cooperarea în domeniul ustiţiei "i Afacerilor 4nterne.
*omisiei Europene îi revin patru funcţii principale'
>. să propună proiecte leislative arlamentului "i *onsiliului9. să administreze "i să aplice politicile UE "i buetul
7. să asiure respectarea leislaţiei UE (împreună cu *urtea de ustiţie)
D. să reprezinte Uniunea Europeană la nivel internaţional, spre e&emplu prin neocierea acordurilor
între UE "i alte ţări.
). urtea de *usti ieț
8e la intrarea în vioare a /ratatului de la isabona, la > decembrie 9==?, UniuneaEuropeană are personalitate 1uridică i a preluat competen ele conferite anterior *omunită iiș ț ț
Europene. rin urmare, dreptul comunitar a devenit dreptul Uniunii Europene i include, deș
asemenea, toate dispozi iile adoptate în trecut în temeiul /ratatului privind Uniunea Europeană,ț
în versiunea anterioară /ratatului de la isabona. $n prezentarea care urmează, e&presia +drept
comunitarJ va fi utilizată atunci când este vorba despre 1urispruden a *ur ii de usti ie anterioarăț ț ț
intrării în vioare a /ratatului de la isabona.
Alături de Uniunea Europeană, *omunitatea Europeană a Eneriei Atomice (Euratom)continuă să e&iste. Având în vedere că, în principiu, competen ele *ur ii de usti ie în ceea ceț ț ț
?
7/21/2019 Institutiile UE
http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 8/12
prive te Euratom sunt acelea i cu cele e&ercitate în cadrul Uniunii Europene % i pentru claritateaș ș ș
prezentării % orice referire la dreptul Uniunii va acoperi i dreptul privind Euratom.ș
*urtea de ustiţie este compusă din 9: de 1udecători "i F avocaţi enerali. udecătorii "i
avocaţii enerali sunt desemnaţi de comun acord de uvernele statelor membre, după consultarea
unui comitet al cărui rol este de a emite un aviz cu privire la capacitatea candidaţilor de ae&ercita funcţiile respective. 0andatul acestora este de "ase ani i poate fi reînnoit. Ace"tia suntș
ale"i din rândul personalită ilor care oferă toate aranţiile de independenţă "i care întrunescț
condiţiile cerute pentru e&ercitarea, în ţările lor, a celor mai înalte funcţii 1urisdicţionale sau a
căror competenţă este recunoscută
udecătorii *urţii de usti ie îl desemnează din rândul lor pe pre"edinte, pentru o perioadă de treiț
ani care poate fi reînnoită. re"edintele conduce lucrările *ur ii de usti ie "i prezidează "edinţeleț ț
"i deliberările în cazul celor mai mari complete de 1udecată.Avocaţii enerali asistă *urtea. Ace"tia au rolul de a prezenta, cu deplină imparţialitate "i
în deplină independenţă, opinie 1uridică numită +concluziiJ în cauzele care le sunt repartizate.
refierul este secretarul eneral al instituţiei, ale cărei servicii le conduce sub autoritatea
pre"edintelui *urţii.
*urtea poate 1udeca în "edinţă plenară, în 0area *ameră (treisprezece 1udecători) sau în
camere de cinci sau de trei 1udecători.
*urtea se întrune"te în "edinţă plenară în cazurile speciale prevăzute de Statutul *urţii
(printre altele, atunci când trebuie să pronunţe destituirea 6mbudsmanului sau să dispună din
oficiu demiterea unui comisar european care nu a respectat obliaţiile ce îi revin) "i atunci când
apreciază că o cauză prezintă o importanţă e&cepţională.
*urtea se întrune"te în 0area *ameră la cererea unui stat membru sau a unei instituţii
care este parte într%un proces, precum "i în cauzele deosebit de comple&e sau de importante.
*elelalte cauze sunt soluţionate în camere de cinci sau de trei 1udecători. re"edinţii
camerelor de cinci 1udecători sunt ale"i pentru perioadă de trei ani, iar cei ai camerelor de trei
1udecători pentru perioadă de un an.
entru a construi Europa, anumite state (astăzi în număr de 9:) au înceiat tratate de
instituire a *omunităţilor Europene, ulterior a Uniunii Europene, dotate cu instituţii care adoptă
norme de drept în domenii determinate.
*urtea de ustiţie a Uniunii Europene reprezintă instituţia 1urisdicţională a Uniunii i aș
*omunită ii Europene a Eneriei Atomice (*EEA). Aceasta este compusă din trei instanţe'ț
*urtea de ustiţie, /ribunalul "i /ribunalul 5uncţiei ublice, a căror principală misiune este
e&aminarea lealită ii actelor Uniunii "i asiurarea interpretării "i aplicării uniforme a dreptuluiț
acesteia.
>=
7/21/2019 Institutiile UE
http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 9/12
rin intermediul 1urisprudenţei sale, *urtea de ustiţie a consacrat obliaţia
administraţiilor "i a instanţelor naţionale de a aplica pe deplin dreptul Uniunii în cadrul sferei lor
de competenţă "i de a prote1a drepturile conferite de acesta cetăţenilor (aplicarea directă a
dreptului Uniunii), fără a aplica însă orice dispoziţie contrară din dreptul naţional, fie aceasta
anterioară sau ulterioară normei Uniunii (supremaţia dreptului Uniunii asupra dreptului naţional).*urtea a recunoscut de asemenea principiul răspunderii statelor membre pentru
încălcarea dreptului Uniunii, care constituie, pe de o parte, un element care consolidează în mod
decisiv protecţia drepturilor conferite particularilor de normele Uniunii "i, pe de altă parte, un
factor care este de natură să contribuie la aplicarea mai dilientă a acestor norme de către statele
membre. $ncălcările săvâr"ite de acestea din urmă sunt astfel de natură să dea na"tere unor
obliaţii de despăubire, care, în anumite cazuri, pot avea repercusiuni rave asupra finanţelor
publice naţionale.$n plus, *urtea poate fi sesizată cu orice neîndeplinire, de către un stat membru, a
oblia iilor ce decur din dreptul Uniunii, iar în situaţia nee&ecutării unei otărâri de constatare aț
unei astfel de neîndepliniri, aceasta îi poate impune plata unei sume forfetare sau a unor
penalităţi cu titlu cominatoriu.
*u toate acestea, în cazul în care nu sunt comunicate *omisiei măsurile de transpunere a
unei directive, poate fi aplicată de *urte statului membru vizat, la propunerea *omisiei, o
sanc iune pecuniară ciar de la prima otărâre de constatare a neîndeplinirii oblia iilor.ț ț
*urtea de ustiţie lucrează totodată în colaborare cu instanţele naţionale, instanţe de drept
comun în domeniul dreptului Uniunii. 6rice instanţă naţională sesizată cu un litiiu referitor la
dreptul Uniunii poate "i uneori trebuie să adreseze *urţii de ustiţie întrebări preliminare. $n
acest mod, *urtea se pronunţă asupra interpretării unei norme de drept al Uniunii sau verifică
lealitatea acesteia.
Evoluţia 1urisprudenţei sale ilustrează contribuţia *urţii la crearea unui spaţiu 1uridic care
îi prive"te pe cetăţeni, fiind menit să le prote1eze drepturile conferite acestora de leislaţia
Uniunii în diverse domenii ale vieţii lor cotidiene.
6. urtea de onturi Europeană
8upă instituirea *urţii prin /ratatul de la 3ru&elles din >?:<, procesul de interare
europeană "i tratatele consecutive au atribuit *urţii rolul de instituţie a Uniunii Europene,
însărcinată cu efectuarea auditului finanţelor UE. $n calitate de auditor e&tern, aceasta contribuie
la îmbunătăţirea estiunii financiare a UE "i 1oacă rolul de ardian independent al intereselor
financiare ale cetăţenilor Uniunii.
>>
7/21/2019 Institutiile UE
http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 10/12
*urtea desfă"oară audituri prin intermediul cărora evaluează colectarea "i utilizarea
fondurilor UE. *urtea e&aminează dacă operaţiunile financiare au fost corect înreistrate "i
prezentate, dacă au fost e&ecutate cu respectarea leilor "i a relementărilor "i dacă au fost
estionate cu respectarea principiilor de economicitate, eficienţă "i eficacitate. *urtea
promovează asumarea responsabilităţii "i transparenţa, spri1inind arlamentul European "i*onsiliul în e&ercitarea competenţelor acestora de control al e&ecuţiei buetului comunitar, în
special în cadrul procedurii de descărcare de estiune, "i aduce un plus de valoare la nivelul
estiunii financiare a UE prin rapoartele "i avizele sale, 1ucând un rol proactiv în cadrul
construcţiei Uniunii "i contribuind la apropierea acesteia de cetăţenii săi.
*urtea de *onturi Europeană se ana1ează să fie o oranizaţie eficientă, aflată în fruntea
proreselor din domeniul auditului finanţelor publice "i din cel al administraţiei publice, o
instituţie recunoscută pentru interitatea "i imparţialitatea sa, pentru profesionalismul său, pentrueficienţa sa "i pentru calitatea auditurilor "i a avizelor sale. *onform concluziilor evaluării
inter pares a *urţii, evaluare realizată de o ecipă internaţională de auditori, *urtea î"i
desfă"oară activitatea în condiţii de independenţă "i de obiectivitate, iar cadrul de audit stabilit
este conceput în mod adecvat în conformitate cu standardele internaţionale de audit "i cu cele
mai bune practici ale instituţiilor supreme de audit.
9==? este un an important pentru UE' aleeri în luna iunie pentru arlamentul European
"i o nouă *omisie Europeană în toamnă. $nsă anul 9==? este cu siuranţă marcat de o criză
lobală semnificativă. lanurile de redresare adoptate atât la nivelul Uniunii Europene, cât "i la
nivel naţional, pentru a face faţă crizei economice "i financiare au invocat nevoia unui rad mai
mare de fle&ibilitate "i de simplificare a normelor "i a procedurilor europene "i naţionale, în
special a celor privind leea concurenţei, a1utoarele de stat "i fondurile structurale. *onsecinţele
acestor planuri vor trebui să fie monitorizate în mod adecvat.
$n plus, Europa se confruntă cu provocări ma1ore, precum eficienţa eneretică,
scimbările climatice "i dezvoltarea durabilă. Aceste provocări e&ercită pretutindeni o presiune
asupra finanţelor publice pentru a veni în întâmpinarea lor, va fi nevoie să utilizăm în mod
1udicios resursele de care dispunem.
$n acest conte&t, rolul *urţii de *onturi Europene câ"tiă o importanţă "i mai mare,
având în vedere nevoia de a spori transparenţa "i asumarea responsabilităţii # valori democratice
fundamentale # cu scopul de a se asiura o bună estionare a fondurilor publice în numele
cetăţenilor "i al contribuabililor Uniunii Europene.
*oncluzii
Uniunea European a fost si ramane una din cele mai de success creatii din istoriainternationala sa dreptului international.
>9
7/21/2019 Institutiile UE
http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 11/12
4n acelasi timp aceasta este o realitate reu de inteles datorita comple&itatii raporturilor
1uridce stabilite intre statele membre si institutiile comunitare , cat si datotira ,,Ambiuitatii
constructive- pe care o implica aceasta.
Este rezultatul adâncirii si amplificarii interdependentelor economice, ce se desfasoara pe
fondul lobalizarii economiei mondiale. Aceasta institutie comunitara s%a format si s%a afirmat pe parcursul unui proces evolutiv, de durata,de trecere de la uniunea vamala la piata comuna si apoi
la uniunea economica,iar în perspectiva la o uniune politica si militara. Acest proces istoric nu a
decurs lin, din contra, s%a concretizat prin manifestarea si rezolvarea unor multiple contradictii si
pozitii diverente, e&presii ale diversitatii de interese ale tarilorparticipante.
e acest fond evolutiv, U.E. si%a dovedit si se dovedeste a fi cea mai viabila forma de
interare economica interstatala, cu urmari pozitive asupra dezvoltarii economice si sociale a
tuturor tarilor componente, cu consecinte multiple benefice pe planul relatiilor economiceinternationale.
$n conditiile actuale, U.E. se constituie într%un centru economic de mare forta al lumii
contemporane, influentând puternic desfasurarea relatiilor economice internationale' detine
pozitii strateice în sectoarele ceie ale economiei moderne, precum si în cele traditionale
dispune de un puternic aparat de cercetare este prima putere comerciala a lumii, detinând o
pondere însemnata în comertul si productia mondiala.
BIBLIOGRAFIE
>. KKK.europa.eu (ortalul Uniunii Europene)
9. 8. 0azilu , 4nterare europeană .8rept comunitar i institu ii europene , Ed umina e&, 9==>ș ț
>7
7/21/2019 Institutiile UE
http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 12/12
7. 8acian *osmin 8rao , Uniunea Europeană #4nstitu ii, 0ecanisme, ed.7 ,Ed *.L .3eacC ș ț
,3ucuresti , 9==:
D. 4on ala1u, Economie 0ondială, *i inău, >???ș
<. KKK.reielive.ro
@. KKK.referat.ro:. KKK.oole.ro
>D