Instructiuni de Securitate Si Sanatate in Munca

INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE PS2

1

ANEXA

la Dispoziţia nr. 2616/8.10.2008

MUNICIPIUL BUCUREŞTI PRIMĂRIA SECTORULUI 2

INSTRUCŢIUNI PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

SPECIFICE PRIMĂRIEI SECTORULUI 2

2008


2

CUPRINS

CAPITOLUL I : Dispoziţii generale…………………………………….4

CAPITOLUL II : Structurile constituite la nivelul Primăriei Sectorului 2 pentru îndeplinirea atribuţiilor privind securitatea şi sănătatea în muncă……………………………............6

Secţiunea I - Biroul Intern de Prevenire şi Protecţie ………………...6 Secţiunea a II - a - Comitetul de securitate şi sănătate în muncă …………....................................................7 Secţiunea a III - a - Lucrători desemnaţi……………………………..9 Secţiunea a IV - a – Instruirea lucrătorilor…………………………..9

CAPITOLUL III : Accidente de muncă, boli profesionale şi boli legate de profesie…………………………………………11

Secţiunea I - Accidentele de muncă………………………………….11 Secţiunea a II - a - Bolile profesionale……………………………..12 Secţiunea a III - a - Bolile legate de profesie………………………..12 Secţiunea a IV - a - Comunicarea, Cercetarea şi Înregistrarea Evenimentelor…………………………………...12

CAPITOLUL IV : Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice Primăriei Sectorului 2 …………………..14

CAPITOLUL V : Supravegherea stării de sănătate a salariaţilor……...16

CAPITOLUL VI : Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru locurile de muncă din cadrul Primăriei Sectorului 2…………………….17 Secţiunea I - Instrucţiuni generale de securitate şi sănătate în muncă specifice Primăriei Sectorului 2..……………………17 Secţiunea a II - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă privind folosirea dotărilor din cadrul Primăriei Sectorului 2 .…………………………………….18 Secţiunea a III - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă privind măsuri de protecţie împotriva pericolului de electrocutare ………………………………..19 Secţiunea a IV - a – Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru pentru utilizarea calculatoarelor electronice ……………………………………..20 Secţiunea a V - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru conducătorii auto…………. ...23


3

Secţiunea a VI - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru transportul, manipularea şi depozitarea materialelor………………………..24 Secţiunea a VII - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru lucrări la instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire …………….26 Secţiunea a VIII - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru lăcătuş ………………..29 Secţiunea a IX - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru telefonist …………….....30 Secţiunea a X - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru casier...... ………………..30 Secţiunea a XI - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru curier …………….……..31 Secţiunea a XII - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru activităţile desfăşurate pe teren ……………………………………………..31 Secţiunea a XIII - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă privind protecţia maternităţii la locul de muncă……………………………………………32 CAPITOLUL VII : Măsuri de prim ajutor …………………………..34 CAPITOLUL VIII : Dispoziţii finale…………………………………40


4

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1 Temeiul legal pentru elaborarea Instrucţiunilor privind securitatea şi sănătatea în muncă specifice Primăriei Sectorului 2, îl constituie art.13 litera e) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, precum şi art. 15 alin. 1 pct. 3 din H.G.R. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006.

Art. 2 Instrucţiunile privind securitatea şi sănătatea în muncă specifice Primăriei Sectorului 2 au un caracter preventiv, menirea acestora fiind acela de a preîntâmpina producerea accidentelor de muncă şi/sau a îmbolnăvirilor profesionale sau legate de profesie.

Art. 3 Actele legislative prin care se realizează securitatea muncii în

cadrul dreptului muncii, se evidenţiază, după cum urmează: A. Legislaţie generatoare :

�� Constituţia României : art. 22 alin. 1 şi art. 41 alin. 2, care privesc dreptul la integritate fizică şi psihică şi la măsuri de protecţie socială.

�� Codul Muncii : TITLUL V, care legiferează obligaţiile pe care le are angajatorul în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea în muncă a salariaţilor.

B. Legislaţie secundară :

�� Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006; �� H.G.R. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice

de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006; �� H.G.R. nr. 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate în muncă pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare;

�� H.G.R. nr. 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

�� H.G.R. nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor; �� H.G.R. nr. 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;


5

�� H.G.R. nr. 1136/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice;

�� H.G.R. nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă;

�� H.G.R. nr. 1091/2006 privind cerinţele minime pentru locul de muncă;

�� H.G.R. nr. 1092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă;

�� H.G.R. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice;

�� Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Art. 4 Instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă specifice

Primăriei Sectorului 2, pot fi completate la propunerea salariaţilor, cu noi prevederi care să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, la prevenirea accidentelor de muncă, a îmbolnăvirilor profesionale şi a bolilor legate de profesie.

∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗


6

CAPITOLUL II

STRUCTURILE CONSTITUITE LA NIVELUL PRIMĂRIEI SECTORULUI 2 PENTRU ÎNDEPLINIREA ATRIBUŢIILOR

PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Art. 5 În vederea realizării condiţiilor de securitate şi sănătate în

muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă, a bolilor profesionale şi a celor legate de profesie , Conducătorul Primăriei Sectorului 2 va coordona şi va asigura, prin acte de autoritate, respectarea normelor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul instituţiei.

Art. 6 Obligaţiile Conducătorului Primăriei Sectorului 2 care decurg

din legislaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă, sunt: a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor; b) prevenirea riscurilor profesionale; c) informarea şi instruirea lucrătorilor; d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă.

Art. 7 Asigurarea cadrului organizatoric privind securitatea şi

sănătatea în muncă la nivelul Primăriei Sectorului 2 se realizează prin structurile constituite în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, respectiv:

� Biroul Intern de Prevenire şi Protecţie ; � Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă ; � Lucrătorii desemnaţi.

Secţiunea I - Biroul Intern de Prevenire şi Protecţie

Art. 8 Măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie luate la nivelul Primăriei Sectorului 2 se realizată de către angajator prin Biroul Intern de Prevenire şi Protecţie, după cum urmează:

� identifică pericolele şi evaluază riscurile pentru fiecare componentă a

sistemului de muncă, respectiv executant, sarcină de muncă, mijloace de muncă/echipamente de muncă şi mediul de muncă pe locuri de muncă/posturi de lucru;

� elaborează şi actualizează planul de prevenire şi protecţie; � elaborează instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea

reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de


7

particularităţile activităţilor instituţiei, precum şi ale locurilor de muncă/posturilor de lucru din cadrul acesteia;

� instruieşte salariaţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; � face propuneri privind atribuţiile şi răspunderile în domeniul

securităţii şi sănătăţii în muncă, ce revin lucrătorilor, corespunzătoare funcţiilor exercitate, şi care se consemnează în fişa postului cu aprobarea angajatorului;

� verifică cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii, a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, stabilite prin fişa postului;

� întocmeşte un necesar de documentaţii cu caracter tehnic de informare şi instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

� elaborează tematici pentru toate fazele de instruire, asigură informarea şi instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, şi verifică cunoaşterea şi aplicărea de către lucrători a informaţiilor primite;

� stabileşte zonele care necesită semnalizare de securitate şi sănătate în muncă ;

� ţine evidenţa meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică, pentru care este necesară autorizarea exercitării lor;

� identifică echipamentele individuale de protecţie necesare pentru posturile de lucru din instituţie şi întocmeşte necesarul de dotare a lucrătorilor cu echipament individual de protecţie;

� participă la cercetarea evenimentelor conform competenţelor; � urmăreşte realizarea măsurilor dispuse de către inspectorii de muncă,

cu prilejul vizitelor de control şi al cercetării evenimentelor; � colaborează cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lucrătorilor, serviciile

externe de prevenire şi protecţie, medicul de medicina muncii, în vederea coordonării măsurilor de prevenire şi protecţie;

� colaborează cu lucrătorii desemnaţi/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, în situaţia în care mai mulţi angajatori îşi desfăşoară activitatea în acelaşi loc de muncă;

� întocmeşte planul de evacuare;

Secţiunea a II - a - Comitetul de securitate şi sănătate în muncă

Art. 9 În vederea informării, consultării şi participării lucrătorilor la discutarea şi rezolvarea problemelor de securitate şi sănătate în muncă, la nivelul Primăriei Sectorului 2 este constituit şi funcţionează Comitetul de securitate şi sănătate în muncă.


8

Art. 10 Comitetul de securitate şi sănătate în muncă are următoarea

componenţă:

� Primarul Sectorului 2 - preşedinte; � Conducătorul Biroului Intern de Prevenire şi Protecţie - secretar; � Medicul de medicina muncii – membru; � 4 reprezentanţi ai salariaţilor aleşi de către aceştia – membri.

Art. 11 Comitetul de securitate şi sănătate în muncă are următoarele

atribuţii :

� analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în muncă şi planul de prevenire şi protecţie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare şi funcţionare;

� urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienţa acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă;

� analizează introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, şi face propuneri în situaţia constatării anumitor deficienţe;

� analizează alegerea echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală;

� propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă, ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri specifice (femeile gravide, lehuzele sau femeile care alăptează, tinerii, precum şi persoanele cu dizabilităţi);

� analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de muncă şi modul în care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate;

� urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă, măsurile dispuse de inspectorul de muncă şi inspectorii sanitari;

� analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie;

� analizează cauzele producerii accidentelor de muncă, îmbolnăvirilor profesionale şi evenimentelor produse şi poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării;

� efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de lucru şi face un raport scris privind constatările făcute;

� dezbate raportul scris cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, la acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienţa acestora în anul încheiat, prezentat de către Primarul Sectorului 2;


9

� avizează planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza în anul următor.

Secţiunea a III - a - Lucrători desemnaţi

Art. 12 Desemnarea nominală a lucrătorilor pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie se face prin dispoziţia Primarului Sectorului 2.

Art. 13 La nivelul Primăriei Sectorului 2 sunt lucrători desemnaţi din cadrul Biroului Intern de Prevenire şi Protecţie, după cum urmează:

� lucrător care ia măsuri necesare pentru acordarea primului ajutor în

cazul producerii unor accidente în cadrul Primăriei Sectorului 2; � lucrător care ia măsuri necesare pentru stingerea incendiilor produse în

cadrul Primăriei Sectorului 2;

Secţiunea a IV - a - Instruirea lucrătorilor

Art. 14 Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde 3 faze:

� instruirea introductiv-generală efectuată de către reprezentanţii Biroului Intern de Prevenire şi Protecţie, cu o durată de 8 ore;

� instruirea la locul de muncă efectuată de către conducătorul direct al locului de muncă, cu o durată de 8 ore ;

� instruirea periodică efectuată de către conducătorul direct al locului de muncă, cu o durată de 8 ore.

Art. 15 Instruirea periodică se efectuează din 6 în 6 luni. Art. 16 Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al

celui care efectuează instruirea şi, prin sondaj, de către reprezentanţii Biroului Intern de Prevenire şi Protecţie.

Art. 17 Instruirea este consemnată în Fişa individuală de instructaj privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Art. 18 Conducătorul locului de muncă are următoarele obligaţii privind instruirea salariaţilor din subordine:


10

� să efectueze instructajul privind securitatea şi sănătatea în muncă o dată la 6 luni, precum şi ori de câte ori consideră că este necesar (la schimbarea activităţii, la revenirea din concediu, etc.);

� să anunţe de îndată Biroul Intern de Prevenire şi Protecţie atunci când s-a produs un accident de muncă sau îmbolnăvire profesională, ori când există riscul producerii acestora;

� să dea toate relaţiile şi informaţiile solicitate de organele de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi de cercetare a accidentelor de muncă;

� să verifice, la începutul programului de muncă, dacă angajaţii din subordine sunt apţi să îşi desfăşoare activitatea;

� să nu încredinţeze sarcini de serviciu salariaţilor care nu au pregătirea necesară pentru realizarea lor.

Art. 19 Salariaţii Primăriei Sectorului 2, precum şi ceilalţi participanţi

la procesul de muncă în cadrul instituţiei, au următoarele obligaţii:

� să-şi însuşească şi să respecte normele de securitate şi sănătate în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;

� să desfăşoare activitatea în aşa fel, încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât persoana proprie, cât şi persoanele participante la procesul de muncă;

� să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională;

� să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă accidentele de muncă suferite de persoana proprie şi de alte persoane participante la procesul de muncă;

� să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să informeze de îndată pe conducătorul locului de muncă;

� să dea toate relaţiile şi informaţiile solicitate de organele de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi de cercetare a accidentelor de muncă.

� să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.

∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗


11

CAPITOLUL III

ACCIDENTE DE MUNCĂ, BOLI PROFESIONALE ŞI BOLI LEGATE DE PROFESIE

Secţiunea I – Accidentele de muncă

Art. 20 (1) Accidentul de muncă este vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care are loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate, ori deces. (2) Este accident de muncă :

a) accidentul suferit de elevi, studenţi şi ucenici în timpul efectuării practicii profesionale în cadrul Primăriei Sectorului 2, precum şi de persoanele aflate în vizită în instituţie cu permisiunea angajatorului ;

b) accidentul suferit de salariaţii Primăriei Sectorului 2 care îndeplinesc sarcini de serviciu, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini;

c) accidentul suferit de orice salariat al instituţiei ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă pentru prevenirea sau înlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public sau pentru salvarea de vieţi omeneşti;

d) accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii, dar are loc în sediul Primăriei Sectorului 2 ori în alt loc de muncă organizat de instituţie, în timpul programului de muncă şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului;

e) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul salariatului la locul de muncă şi invers;

f) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul instituţiei la un alt loc de muncă, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă;

g) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale, cum ar fi furtună, viscol, cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trăsnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;

h) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni;

i) dispariţia unei persoane, în condiţiile unui accident de muncă.

Art. 21 Accidentele de muncă se clasifică, în raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor accidentate, în:

a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice;


12

b) accidente care produc invaliditate; c) accidente mortale; d) accidente colective, când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în

acelaşi timp şi din aceeaşi cauză.

Secţiunea a II - a - Bolile profesionale

Art. 22 Bolile profesionale sunt afecţiunile care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzate de agenţi nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă.

Art. 23 Intoxicaţia acută profesională este atât boală profesională cât şi

accident de muncă. Secţiunea a III - a - Bolile legate de profesie

Art. 24 Boala legată de profesie este boala cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi sunt de natură profesională.

Art. 25 Bolile legate de profesie se dispensarizează medical şi se

comunică angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sănătatea lucrătorilor, în vederea luării măsurilor tehnico-organizatorice de normalizare a condiţiilor de muncă.

Secţiunea a IV - a - Comunicarea, Cercetarea şi Înregistrarea Evenimentelor

Art. 26 Evenimentul este accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesie.

Art. 27 Orice eveniment va fi comunicat de îndată Primarului

Sectorului 2, de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoştinţă despre producerea acestuia.


13

Art. 28 Primarul Sectorului 2 are obligaţia să comunice evenimentele

prevăzute la art. 26, de îndată, la Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului Bucureşti.

Art. 29 Cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectuează, după cum urmează:

a) de către o comisie de cercetare numită de Primarul Sectorului2, în cazul accidentelor care au produs incapacitate temporară de muncă;

b) de către Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului Bucureşti, în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidentă sau confirmată, deces, accidente colective, incidente periculoase, în situaţiile cu persoane date dispărute;

c) de către Inspecţia Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de către unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;

d) de către Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, în cazul suspiciunilor de boală profesională şi a bolilor legate de profesie.

Art. 30 Înregistrarea accidentelor de muncă şi a incidentelor

periculoase se face pe baza procesului-verbal de cercetare. Art. 31 Accidentul de muncă se înregistrează la angajatorul unde s-a

produs acesta, într-un registru de evidenţă unic.

∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗


14

CAPITOLUL IV

RISCURILE DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ SPECIFICE PRIMĂRIEI SECTORULUI 2

Art. 32 Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională pot fi cauzate de una sau mai multe din componentele sistemului de muncă, şi anume: executant, sarcina de muncă, mijloacele de producţie şi mediul de muncă.

Art. 33 Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională sau

legate de profesie specifice activităţilor Primăriei Sectorului 2 sunt următoarele: A. Executant: a) executarea defectuoasă de operaţii comenzi, manevre, poziţionări, fixări, reglaje; b) efectuarea de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă: - pornirea echipamentelor de muncă;

- alimentarea sau oprirea alimentării cu energie electrică; - deplasări cu pericol de cădere da la acelaşi nivel prin alunecare,

împiedicare sau dezechilibrare; c) omisiuni: - neutilizarea mijloacelor de protecţie (aparaturile şi dispozitivele

de protecţie ale echipamentelor de muncă); B. Sarcina de muncă: a) conţinutul necorespunzător al sarcinii de muncă: - operaţii care depăşesc capacitatea de pregătire a lucrătorului; - procedee greşite în soluţionarea unei operaţii; - succesiunea greşită a unor operaţii; b) solicitare fizică: - poziţii de lucru vicioase datorate particularităţii procesului de muncă şi anume poziţia ortostatică, mobilierul folosit, organizarea neadecvată a locului de muncă; c) solicitare psihică: - lucrul cu publicul; - ritm mare de muncă, decizii dificile în scurt timp, operaţii repetative de ciclu scurt şi mediu;

- contact direct cu organele de control; - solicitarea permanentă a atenţiei în timpul deplasării (şoferi); - lucrul cu banii;


15

C. Mijloacele de producţie: a) Factori de risc mecanic: - manipulări incorecte a unor obiecte, suprafeţe sau contururi periculoase (înţepătoare şi tăioase ale cuterelor sau ale altor scule, accesorii manipulate în procesul de muncă); - accidente de circulaţie în timpul deplasării la şi de la locul de muncă precum şi în timpul programului de lucru al şoferilor şi lucrătorilor ce se deplasează în teren; b) Factori de risc electric: - curentul electric prin atingere directă şi atingere indirectă, prin folosirea necorespunzătoare a instalaţiilor şi aparaturii electrice de orice fel; c) Factori de risc termic: - temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor; d) Riscuri electromagnetice determinate de radiaţiile electromagnetice; e) Riscuri chimice determinate de emisii de ozon (xerox), gaze naturale (centrala termică), alte substanţe chimice cu efect nociv; f) Riscuri microbiologice determinate de diverse microorganisme (casierie, arhivă, îngrijitori) sau diverşi viruşi (gripă, hepatita A la cei care lucrează cu publicul); g) Riscuri privind suprasolicitarea vizuală determinată de concentrarea optică, emisii (reflexii) de lumină, variaţii de frecvenţe electrice (personalul care lucrează cu ecrane de vizualizare).

∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗


16

CAPITOLUL V

SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A SALARIAŢILOR

Art. 34 Măsurile prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor în funcţie de riscurile privind securitatea şi sănătatea în muncă, se stabilesc potrivit reglementărilor H.G.R. nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor.

Art. 35 Supravegherea sănătăţii lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de profesie, precum şi menţinerea sănătăţii şi capacităţii de muncă a lucrătorilor.

Art. 36 Serviciile medicale profilactice prin care se asigură

supravegherea sănătăţii lucrătorilor sunt: � examenul medical la angajarea în muncă; � de adaptare; � periodic; � la reluarea activităţii; � promovarea sănătăţii la locul de muncă.

Art. 37 Supravegherea sănătăţii lucrătorilor Primăriei Sectorului 2 este

asigurată de către un medic de medicina muncii pe baza unui contract de prestării servicii medicale de medicina muncii.

Art. 38 Salariaţii Primăriei Sectorului 2 sunt obligaţi să se prezinte la

examenele medicale de supraveghere a sănătăţii la locul de muncă, conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii cu acordul Primarului Sectorului 2.

Art. 39 Refuzul salariaţilor de a efectua examenele medicale de

medicina muncii constituie, conform prevederilor Regulamentului de Ordine Internă a Primăriei Sectorului 2 aprobat prin dispoziţie de primar, abatere disciplinară.

Art. 40 În urma efectuării examenelor medicale de medicina muncii,

medicul de medicina muncii va elibera Fişa de aptitudine privind confirmarea, sau nu, a aptitudinii lucrătorului pentru exercitarea profesiei/funcţiei avute.

∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗


17

CAPITOLUL VI

INSTRUCŢIUNI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ SPECIFICE PENTRU LOCURILE DE MUNCĂ DIN CADRUL

PRIMĂRIEI SECTORULUI 2 Secţiunea I - Instrucţiuni generale de securitate şi sănătate în muncă specifice Primăriei Sectorului 2

Art. 41 Pentru prevenirea accidentelor de muncă, angajaţii Primăriei Sectorului 2 sunt obligaţi :

� să-şi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;

� să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special a echipamentelor tehnice, precum şi utilizarea lor corectă;

� să comunice imediat conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională;

� să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă în cel mai scurt timp posibil, accidentele de muncă suferite de persoana proprie sau de alţi lucrători;

� să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să informeze de îndată conducătorul locului de muncă,

� să poarte întregul echipament individual de protecţie pe toată durata activităţii, corespunzător scopului pentru care a fost acordat şi să se preocupe de conservarea calităţii de protecţie;

� să cunoască caracteristicile şi modul corect de utilizare ale echipamentului;

� să coopereze cu angajatorul sau cu lucrătorii desemnaţi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, atâta timp cât este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea să se asigure că toate condiţiile de muncă sunt corespunzătoare şi nu prezintă riscuri pentru securitate şi sănătate la locul său de muncă;

� să coopereze cu angajatorul sau cu lucrătorii desemnaţi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, atâta timp cât este necesar, pentru realizarea oricărei sarcini sau cerinţe impuse de autoritatea competentă pentru prevenirea accidentelor şi bolilor profesionale;

� să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă; � să refuze executarea sarcinii de muncă dacă nu are dotarea

corespunzătoare;


18

� să fie instruit încă de la angajare în legătură cu riscurile de la locul de muncă şi modul de utilizare şi întreţinere a echipamentului individual de protecţie acordat;

� să nu se prezinte la locul de muncă sub influenţa băuturilor alcoolice;

� să nu introducă şi să nu consume în incinta instituţiei sau în timpul şi pe durata exercitării atribuţiilor de serviciu băuturi alcoolice;

� să nu părăsească instituţia înaintea terminării programului de lucru fără anunţarea în prealabil a conducătorului locului de muncă;

� este interzisă folosirea surselor de foc deschis şi fumatul în locurile unde acestea sunt interzise;

� să nu se deplaseze în fugă şi să se asigure la coborârea şi urcarea scărilor, în timpul şi pe durata îndeplinirii îndatoririlor de serviciu;

� să respecte regulile de circulaţie rutieră în timpul şi pe durata exercitării atribuţiilor de serviciu precum şi în timpul deplasării normale de la locul de muncă la domiciliu, şi invers.

Secţiunea II - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă privind folosirea dotărilor din cadrul Primăriei Sectorului 2

Art .42 Pentru a se preveni producerea de accidente de cădere în gol a salariaţilor, se interzice aplecarea peste balustradele de protecţie cu care sunt prevăzute terasele interioare situate la fiecare nivel al clădirii în care funcţionează Primăria Sectorului 2.

Art. 43 La manipularea de deschidere/închidere a ferestrelor imobilului, ţinând cont că acestea se deschid către exterior, salariaţii sunt obligaţi să se asigure pentru a se elimina pericolul căderii în gol.

Art. 44 (1) În vederea prevenirii accidentelor în timpul utilizării ascensoarelor din dotarea clădirii Primăriei Sectorului 2, salariaţii sunt obligaţi:

a) în cazul în care constată o defecţiune nu vor pune în funcţiune

ascensorul şi vor anunţa imediat pe responsabilul cu ascensoarele; b) să folosească ascensorul numai în scopul pentru care a fost construit,

pus în funcţiune şi autorizat; c) să dea alarma în cazul în care cabina s-a oprit între staţii; d) să nu încarce cabina ascensorului cu obiecte voluminoase care

depăşesc gabaritul cabinei şi pot crea situaţii periculoase; e) să nu intervină la deschiderea uşilor prin acţiuni proprii ca forţarea

uşilor sau alte mijloace asemănătoare, sau să părăsească cabina când aceasta nu se află în staţie existând pericolul de prindere şi strivire


19

între cabină şi ancadramentul palierului la eventuala punere neaşteptată în mişcare a cabinei;

f) să nu fumeze în cabină şi să arunce resturile de ţigări pe podeaua cabinei sau în puţul ascensorului;

(2) Se interzice accesul persoanelor care nu sunt autorizate în camera

maşinii, în camera roţilor de conducere şi în puţul ascensorului. (3) În cazul accidentelor de persoane sau al avariilor care determină

oprirea din funcţiune a ascensorului, se va anunţa imediat societatea care efectuează întreţinerea acestuia, iar după evacuarea victimelor nu se va interveni în instalaţie în vederea anchetării şi stabilirii cauzelor de către organele în drept.

Secţiunea III - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă privind măsuri de protecţie împotriva pericolului de electrocutare

Art. 45 Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, angajaţii Primăriei sunt obligaţi:

a) să nu folosească instalaţii electrice si aparate de încălzit defecte; b) să nu utilizeze instalaţii sau echipamente improvizate sau

defecte; c) să nu efectueze intervenţii la instalaţiile electrice pentru care nu

sunt calificaţi; d) să nu menţină în funcţiune întrerupătoarele/prizele de curent

defecte; e) să nu înlocuiască siguranţele, releele de protecţie şi întrerupătoarele

automate cu altele necalibrate; f) să nu racordeze unii consumatori care depăşesc puterea nominală a

circuitelor; g) să nu se încarce instalaţia electrică peste sarcina admisă; h) să nu lase neizolate capetele conductoarelor elastice în cazul

demontării parţiale a unei instalaţii; i) să nu introducă în interiorul panourilor, nişelor, tablourilor,

canalelor, sau a tunelelor electrice, a obiectelor de orice fel; j) să nu adăpostească obiecte sau alte materiale în posturile de

transformare şi/sau încăperile tablourilor generale de distribuţie electrică.

Art. 46 Toate reparaţiile, reglajele sau alte intervenţii asupra

instalaţiilor electrice se vor efectua numai de către electricieni autorizaţi.


20

Art. 47 Conducătorul locului de muncă, împreună cu personalul care lucrează la echipamentele electrice, va verifica imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune.

Art. 48 Sursele de energie de rezervă şi indicatoarele luminoase pentru evacuare în caz de urgenţă vor fi menţinute în bună stare de funcţionare şi verificate periodic.

Art. 49 Aparatele electrice portative se folosesc numai cu ştecher şi

conductoare corespunzător izolate şi în bună stare de funcţionare, iar pe timpul cât sunt sub tensiune se va asigura supravegherea lor.

Art. 50 La terminarea programului de lucru instalaţia electrică va fi

scoasă de sub tensiune, cu excepţia iluminatului de siguranţă. Art. 51 Tablorile electrice generale de distribuţie vor fi închise în

permanenţă cu cheia, accesul la ele fiind permis numai personalului calificat precum şi organelor de control şi verificare.

Art. 52 Încăperea şi elementele tabloului vor fi în perfectă stare de

curăţenie şi va fi afişată schema cu circuitele electrice. Art. 53 La constatarea existenţei condiţiilor de pericol grav se va

întrerupe lucrul, se evacuează zona şi se comunică situaţia de fapt persoanelor competente, zona fiind asigurată pentru prevenirea pătrunderii accidentale a altor persoane neautorizate.

Secţiunea a IV - a – Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru utilizarea calculatoarelor electronice

Art. 54 Conducerea Primăriei Sectorului 2 va asigura efectuarea unei analize a posturilor de lucru unde se utilizează calculatoare electronice pentru a evalua condiţiile de securitate şi sănătate oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele riscuri pentru vedere, probleme fizice şi solicitare mentală.

Art. 55 Conducătorul locului de muncă trebuie să planifice sarcinile lucrătorului astfel încât folosirea zilnică a ecranului de vizualizare a calculatorului să fie întreruptă periodic prin pauze sau schimbări de activitate, care să reducă suprasolicitarea în faţa ecranului de vizualizare.


21

Art. 56 Salariaţii Primăriei Sectorului 2 care desfăşoară activităţi cu

ecrane de vizualizare, vor fi supuşi periodic examenului medical oftalmologic.

Art. 57 Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc şi pentru care nu au instruirea necesară.

Art. 58 Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul să intervină la tablourile electrice, prize, ştechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaţii de climatizare sau la orice alte instalaţii auxiliare specifice.

Art. 59 La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, în ordine, următoarele prevederi:

a) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin acţionarea butoanelor corespunzătoare de pe panourile de comandă, în succesiunea indicată în documentaţia tehnică a calculatorului;

b) scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza în succesiunea inversă celei prevăzute la punerea sub tensiune.

Art. 60 Punerea în funcţiune a unui echipament după revizii sau

reparaţii se va face numai după ce personalul autorizat va efectua revizia sau reparaţia şi va confirma în scris că echipamentul respectiv este în bună stare de funcţionare.

Art. 61 Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul.

Art. 62 Se interzice efectuarea oricărei intervenţii la echipamentul de calcul în timpul funcţionării acestuia.

Art. 63 (1) Funcţionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheată, pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defecţiune. (2) Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se constată o defecţiune a acestuia. (3) Remedierea defecţiunilor sa va realiza numai de către personalul de întreţinere autorizat.

Art. 64 Dacă în timpul funcţionării la echipamentul de calcul se aud

zgomote deosebite, acesta va fi oprit şi se va anunţa personalul de întreţinere pentru control şi remediere.


22

Art. 65 Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize

defecte sau fără legătură la pământ.

Art. 66 Spaţiul din faţa tastaturii trebuie să fie suficient pentru a permite sprijinirea mâinilor şi braţelor operatorului.

Art. 67 La utilizarea imprimantelor de mare viteză se vor evita

supraîncălzirile care pot conduce la incendii. Art. 68 În timpul funcţionării calculatorului uşile de acces în

încăperea calculatorului nu se vor încuia sau bloca. Art. 69 Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a

calculatorului sau deasupra tastaturii.

Art. 70 Utilizatorii echipamentelor de calcul prevăzute cu ecran de vizualizare trebuie să cunoască necesitatea şi posibilităţile de reglare a echipamentului şi mobilierului de lucru.

Art. 71 Orice reparaţie a echipamentelor de calcul se va efectua în

conformitate cu prevederile din documentaţia tehnică a calculatorului. Art. 72 Se interzice curăţarea sau ungerea echipamentelor în timpul

funcţionării acestora. Art. 73 Suprafeţele ecranelor de vizualizare se vor curăţa periodic

de depunerile de praf sau amprente digitale pentru a nu se reduce lizibilitatea.

Art. 74 Se interzice depozitarea materialelor şi substanţelor cu

pericol de incendiu sau explozii în încăperile dotate cu calculatoare electronice.

Art. 75 Este interzisă executarea în sala de calculatoare a

operaţiunilor de întreţinere şi reparaţii, cu excepţia celor care trebuie efectuate asupra unor echipamente a căror mutare din sală nu este posibilă sau raţională.

Art. 76 Conductorii electrici si cablurile trebuie să respecte următoarele condiţii:

� să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;


23

� să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile ale utilizatorilor, inclusiv în cazul reamenajării încăperii;

Art. 77 Conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a

fi protejaţi împotriva deteriorărilor mecanice. Art. 78 Circuitele de alimentare cu energie electrică a

echipamentelor de calcul trebuie să fie separate de cele care alimentează alte instalaţii şi prevăzute cu posibilitatea de alimentare încă cel puţin 5 minute de la întreruperea tensiunii reţelei electrice şi semnalizarea acestui defect.

Secţiunea a V - a – Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru conducătorii auto

Art. 79 Salariaţii Primăriei Sectorului 2, angajaţi pe funcţia de şofer, sau care au în atribuţii conducerea autovehiculelor aparţinând Primăriei Sectorului 2, au următoarele obligaţii:

� să verifice starea tehnică a autovehiculului înainte de plecarea în

cursă; � să aibă asupra lor permisul de conducere, certificatul de

înmatriculare a autovehiculului, foaia de parcurs, respectiv ordinul de serviciu, dovada că autovehiculul întruneşte condiţiile tehnice pentru a circula pe drumurile publice;

� să nu conducă autovehiculul sub influenţa băuturilor alcoolice; � să oprească imediat autovehiculul la semnalizarea ofiţerilor şi

subofiţerilor de poliţie, la semnalul agenţilor căilor ferate postaţi la trecerile de nivel, a conducătorilor de coloane, precum şi al orbilor care traversează strada (semnal dat prin ridicarea bastonului alb);

� să oprească imediat autovehiculul când sunt angajaţi într-un accident şi să dea primul ajutor ori de câte ori trec pe lângă locul unui accident, precum şi să transporte persoanele accidentate la cea mai apropiată unitate sanitară;

� să nu schimbe poziţia autovehiculului angajat în accident şi să asigure păstrarea urmelor la locul accidentului până la sosirea organelor de poliţie;

� să sesizeze organul de poliţie cel mai apropiat imediat ce iau cunoştinţă despre producerea unui accident;


24

� să prezinte, la cererea organelor de poliţie, pentru control, permisul de conducere, precum şi celelalte documente cu privire la autoturism şi încărcătura acestuia;

� să nu transporte în autoturisme mai multe persoane decât numărul locurilor stabilite în certificatul de înmatriculare;

� să nu încredinţeze conducerea autovehiculului persoanelor care nu au permis de conducere sau care posedă permis de conducere necorespunzător categoriei din care face parte autovehiculul respectiv;

� să nu deschidă uşile autovehiculului în timpul mersului şi să nu pornească de pe loc cu uşile deschise;

� să nu angajeze discuţii care l-ar putea distrage de la conducerea atentă a autovehiculului;

� să cureţe tăbliţele cu numărul de înmatriculare pentru ca acestea să fie vizibile tot timpul cât autovehiculul circulă pe drumurile publice;

� să nu lase liber, în timpul mersului, volanul; � să nu circule cu o viteza inferioară celei prescrise de indicatoare; � să păstreze o distanţă corespunzătoare faţă de autovehiculul din

faţa sa, pentru a evita lovirea în cazul când acel autovehicul încetineşte viteza sau opreşte brusc;

� să conducă cu atenţie sporită când întâlnesc autovehicule purtând inscripţia „ Şcoală”;

� să acorde prioritate pietonilor la trecerile prevăzute cu indicatoare sau marcate cu linii transversale pentru trecerea acestora.

Secţiunea a VI - a – Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru transportul, manipularea şi depozitarea materialelor

Art. 80 Prin manipularea manuală a maselor se înţelege orice tip de transport sau susţinere a unei mase de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau condiţiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.

Art. 81 (1) La efectuarea operaţiilor de manipulare şi transport prin purtare a maselor, se vor repartiza numai salariaţi care corespund din punct de vedere fizic.

(2) Se interzice manipularea frecventă şi prelungită a sarcinilor.


25

Art. 82 Operaţiile de încărcare, descărcare, transport, manipulate şi

depozitare se vor efectua numai de angajaţii apţi din punct de vedere fizic.

Art. 83 (1) În timpul manipulării manuale a maselor, salariaţii

trebuie să aibă vizibilitate. (2) Se interzice transportul prin purtare a maselor care împiedică

vizibilitatea. Art. 84 Se interzice manipularea de către un singur salariat a

maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera dezechilibrări. Art. 85 Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au

sisteme de prindere corespunzătoare. Art. 86 Manipularea în acelaşi timp a două sau mai multe obiecte se va

face numai dacă sunt fixate între ele corespunzător. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare în acelaşi timp a maselor care sunt instabile între ele.

Art. 87 Traseul pe care îl parcurge salariatul în timpul

transportului prin purtare nu trebuie să fie cu obstacole, instabil sau alunecos.

Art. 88 Manipularea şi transportul prin purtare a maselor care au

margini sau suprafeţe tăietoare sau care datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai cu palmare (mănuşi de protecţie).

Art. 89 Planurile înclinate utilizate de salariaţi pentru manipularea şi transportul manual al maselor trebuie să aibă stabilitate şi să fie prevăzute cu parapeţi de protecţie.

Art. 90 Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se

excludă pericolul de accidentare, incendii si explozii. Art. 91 Depozitarea materialelor pe rafturi se face în aşa fel încât

să nu fie posibilă căderea lor. Art. 92 Pe rafturi şi stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris

la loc vizibil sarcina maximă admisă, care nu trebuie depăşită.

Art. 93 Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisă.


26

Art. 94 Stivuirea se va face fără deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi

construite din materiale cu aceleaşi forme şi dimensiuni sau din ambalaje de acelaşi tip şi dimensiuni.

Art. 95 Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât să se

evite prăbuşirea stivei. Art. 96 În cazul în care o sarcină este încărcată, descărcată sau

transportată, prin purtare, concomitent de către mai mulţi muncitori, aceştia vor ridica şi coborî sarcina numai la comanda conducătorului operaţiei.

Art. 97 La încărcarea şi descărcarea vehiculelor, salariaţii trebuie să fie aşezaţi încât să nu se lovească între ei cu unelte de lucru sau cu materialul care se manipulează.

Art. 98 Se interzice accesul la locul de descărcare-încărcare manuală, a

persoanelor care nu au nicio atribuţie la aceste operaţii. Art. 99 Conducătorul locului de muncă va urmări ca salariaţii,

care execută lucrări de manipulare şi transport prin purtare, să primească o instruire adecvată şi informaţii privind manipularea şi transportul prin purtare şi riscurile la care se expun în cazul în care aceste activităţi nu sunt executate corect.

Secţiunea a VII - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru lucrări la instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire

Art. 100 Angajarea personalului muncitor pentru lucrările de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire se face numai pe baza unui examen şi aviz medical.

Art. 101 Personalul muncitor angajat ca fochist are următoarele

obligaţii: a) să poarte echipamentul individual de protecţie cu care a fost

dotat; b) să nu folosească echipamentul individual de protecţie în alte

scopuri decât cele pentru care i s-a acordat; c) în cazul schimbării specificului activităţii să solicite echipament

individual de protecţie adecvat ;


27

Art. 102 Pentru a nu atrage consecinţe asupra sănătăţii şi vieţii, se

impune respectarea instrucţiunilor de utilizare şi de instalare precum şi a condiţiilor de inspecţie şi întreţinere a centralei termice după cum urmează:

a) lucrările de instalare, reglare, întreţinere şi reparare vor fi executate numai de către lucrători ai unui service autorizat;

b) în cazul apariţiei mirosului de gaz se vor avea în vedere următoarele măsuri de securitate:

- nu se vor acţiona comutatoarele electrice în zona periculoasă;

- nu se va fuma în zona periculoasă; - se va închide robinetul pentru blocarea gazului; - se va aerisi zona afectată; - se va anunţa furnizorul de gaz;

c) nu sunt permise intervenţii la următoarele obiecte: - aparatul de încălzire; - conductele de gaz, aer, apă, şi alimentarea cu energie

electrică; - tubulatura de gaze arse; - supapa de siguranţă a centralei; - componentele constructive care pot influienţa

securitatea în funcţionare a aparatului; d) nu se vor utiliza şi depozita materiale explozive sau uşor

inflamabile în spaţiul centralei termice. Art. 103 Lucrătorii care participă la încercările de presiune a

conductelor vor respecta instrucţiunile tehnice ale instalaţiei cu privire la:

� aşezarea armăturilor şi flanşelor oarbe; � metodele de evacuare a aerului din instalaţii; � modul de mărire şi micşorare treptată a presiunii din instalaţii; � interzicerea executării de reparaţii într-o instalaţie care se găseşte

sub presiune; � presiunea maximă admisă de normele tehnice în vigoare; � procedeele de ciocănire a sudurilor de pe conductele aflate sub

presiune; � interzicerea ciocănirii conductelor în locurile îmbinate prin

ambutisare care se află sub presiune.

Art. 104 Încercarea conductelor, instalaţiilor tehnico-sanitare şi de încălzire va fi executată doar de personalul autorizat. Este interzis accesul persoanelor străine la sectoarele instalaţiei care se încearcă.

Art. 105 (1) Este interzis accesul în încăperile cu pericol de

explozie a tuturor persoanelor străine.


28

(2) Pe uşile acestor încăperii se vor monta tăbliţe cu inscripţia

"PERICOL DE EXPLOZIE ". Art. 106 Personalul muncitor angajat ca instalator execută lucrări de

montaj la instalaţiile sanitare, gaze, încălzire centrală, ventilare şi condiţionare, alimentare cu apă, reţele exterioare şi instalaţii frigorifice.

Art. 107 Personalul muncitor angajat ca instalator are următoarele

obligaţii: a) să poarte echipamentul individual de protecţie cu care a

fost dotat; b) să nu folosească echipamentul individual de protecţie în

alte scopuri decât cele pentru care i s-a acordat; c) în cazul schimbării specificului activităţii să solicite

echipament individual de protecţie adecvat ; Art. 108 Pe timpul îndeplinirii atribuţiilor instalatorul trebuie să

respecte următoarele măsuri minime de securitate şi sănătate în muncă: � respectarea instrucţiunilor de lucru pentru montarea-demontarea

instalaţiilor tehnico-sanitare şi gaze, intervenţie şi remedierea avariilor;

� se interzice folosirea sculelor, dispozitivelor şi materialelor care prezintă defecţiuni;

� în cazul lucrului în spaţii înguste, subsoluri, se va asigura: evacuarea gazelor sau vaporilor înainte de începerea lucrului, iluminatul corespunzător, accesul şi lucrul prin folosirea scărilor asigurate sau a dispozitivelor de siguranţă (centură, frânghie, scăriţe, scripeţi, etc.), curăţirea spaţiilor de lucru şi ventilarea acestora;

� folosirea sudurii sau a dispozitivelor cu flacără numai în condiţii de siguranţă;

� nu se vor folosi materiale uşor inflamabile sau cu conţinut chimic, biologic sau bacteriologic neconforme cu standardele în vigoare sau a căror termen de folosire a expirat;

� la constatarea existenţei condiţiilor de pericol grav se va întrerupe lucrul, se evacuează zona şi se comunică situaţia de fapt persoanelor competente, zona fiind asigurată pentru prevenirea pătrunderii accidentale a altor persoane neautorizate;

� înainte de începerea lucrului se verifică suprafeţele orizontale şi se vor lua măsuri împotriva alunecărilor accidentale;

� după încetarea lucrului spaţiile vor fi curăţate, deşeurile rezultate în urma operaţiunilor specifice fiind evacuate.


29

Art. 109 Personalul muncitor va executa numai lucrările încredinţate de

conducătorul locului de muncă şi numai acelea pentru care este calificat şi autorizat.

Art. 110 Lucrările de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire care

urmează să se efectueze în spaţii în care se află utilaje, echipamente şi instalaţii în funcţiune (gaze, abur, apă supraîncălzită) se vor executa numai pe bază de fişă tehnologică de execuţie a lucrării care va cuprinde obligatoriu măsurile de securitate a muncii ce urmează a fi adoptate.

Art. 111 Toate locurile de muncă, unde există pericolul de

intoxicare, sufocare, electrocutare, cădere de la înălţime etc. , vor fi semnalizate corespunzător.

Art. 112 Încărcarea, descărcarea, manipularea şi aşezarea

materialelor, utilajelor şi a sculelor pentru instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire se vor executa de personal specializat şi dotat cu echipament individual de protecţie corespunzător.

Art. 113 Transportul sculelor de mână se va face în lădiţe sau truse speciale a căror masă nu va depăşi 20 kg.

Art. 114 Se interzice aruncarea materialelor şi sculelor devenite

disponibile în timpul lucrului şi în mod special a celor aflate în săpături adânci sau pe schele. Acestea vor fi ridicate sau coborâte cu grijă pentru evitarea accidentelor.

Secţiunea a VIII - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru lăcătuş

Art. 115 Pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, lăcătuşul este obligat să respecte următoarele măsuri minime:

� uneltele de mână vor fi confecţionate din materiale corespunzătoare operaţiilor care se execută;

� uneltele de mână acţionate electric, pneumatic sau hidraulic vor fi prevăzute cu dispozitive sigure de fixare a sculelor şi cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată;

� uneltele de mână acţionate electric, pneumatic sau hidraulic dotate cu discuri abrazive, discuri tăietoare, pânze de ferăstrău, vor fi dotate cu apărători împotriva atingerii sculei;

� cozile şi mânerele uneltelor de mână vor fi netede, bine fixate şi vor avea dimensiuni care să permită apucarea sigură şi comodă;


30

� se interzice folosirea de unelte de mână improvizate, cu suprafeţe de lovire deformate, ştirbite şi înflorite;

� toţi muncitorii îşi vor păstra uneltele de mână în bancurile de lucru sau dulapurile de scule;

� se interzice ca în timpul lucrului să se aşeze sculele pe scări mobile, schele, dulapuri, tablouri;

� muncitorul care este obligat să lase sculele din mână va avea buzunare largi în care să pună sculele.

Secţiunea a IX - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru telefonist

Art. 116 Operatorii la serviciile de telefonie stabilesc legătura telefonică între apelant şi apelat, realizează comunicaţii cu exteriorul, transmit apelurile la distanţă, înregistrează taxele de apel şi mesajele, răspund la cererile telefonice de informare. Art. 117 Pe timpul îndeplinirii atribuţiilor telefonistul este obligat să respecte următoarele măsuri minime de securitate şi sănătate în muncă:

� să exploateze instalaţiile tehnice de comunicare conform instrucţiunilor de lucru;

� să nu intervină pentru depanarea tehnicii de comunicare în caz de avarie a acesteia; în această situaţi se sesizează personalul specializat sau prestatorul de servicii;

� se interzice folosirea oricăror improvizaţii tehnice la sistemele de comunicaţii.

Secţiunea a X - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru casier

Art. 118 Pe timpul îndeplinirii atribuţiilor casierii sunt obligaţi să respecte următoarele măsuri minime de securitate şi sănătate în muncă:

� să folosească conform destinaţiei mijloacele tehnice de numărare şi păstrare a valorilor, respectând instrucţiunile lucru specifice

� manevrarea/manipularea valorilor şi/sau însemnelor valorice se efectueazăprotejat, asigurându-se igiena mâinilor, căilor respiratorii şi ochilor, angajaţii fiind obligaţi ca la terminarea operaţiilor specifice să folosească materialele igienico-sanitare şi de dezinfecţie avute la dispoziţie;

� să manipuleze conform instrucţiunilor de folosire mijloacele pentru păstrarea valorilor/documentelor, tip dulap metalic, casă de bani, şi/sau altele, fără să producă accidente;


31

� să nu folosească materiale care au conţinut periculos de natură chimică sau biologică.

Secţiunea a XI - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru curier

Art. 119 Curierul se ocupă cu transportul şi distribuirea coletelor, mesajelor şi a altor articole în cadrul instituţiilor, între instituţii, la adrese particulare sau în alte locuri. Art. 120 Pe timpul îndeplinirii atribuţiilor curierii sunt obligaţi să respecte următoarele măsuri minime de securitate şi sănătate în muncă:

� să respecte instrucţiunile de lucru privind transportul coletelor şi corespondenţei;

� să se deplaseze pe traseele stabilite şi avizate, respectând regulile de circulaţie;

� să nu manevreze/manipuleze manual coletele care prezintă riscuri de accidente şi afecţiuni dorsolombare;

� pentru manevrarea şi transportul coletelor cu masă mare se vor folosi mijloace tehnice adecvate;

� să păstreze secretul corespondenţei.

Secţiunea a XII - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru activităţile desfăşurate pe teren

Art. 121 Înaintea deplasării pe teren, conducătorul locului de muncă are obligaţia să constate dacă salariaţii respectivi sunt apţi pentru deplasarea pe teren în vederea efectuării sarcinilor de serviciu.

Art. 122 (1) Pentru salariaţii care desfăşoară activităţi de control,

coordonatorul activităţii de control are obligaţia să solicite persoanelor competente din unităţile controlate, informaţii cu privire la factorii de risc, de accidentare şi îmbolnăvire profesională la care pot fi expuşi în timpul efectuării controlului .

(2) Când situaţia o impune, coordonatorul activităţii de control solicită unităţii controlate, dotarea cu echipament individual de protecţie şi instruirea corespunzătoare în domeniul securităţii în muncă, specifică activităţii unităţii respective.

(3) Membrii echipei de control se vor deplasa în incinta unităţilor controlate, numai însoţiţi de reprezentanţii acestora.


32

Art. 123 La clădirile aflate în construcţie, membrii echipei de control sunt obligaţi:

a) să solicite din partea constructorului sau a proprietarului informaţii cu privire la factorii de risc, de accidentare şi de îmbolnăvire la care se expun cu prilejul efectuării controlului;

b) să respecte cu stricteţe dispozitivele de semnalizare şi de securitate adecvate locurilor de muncă;

c) să nu se deplaseze în zona de acţiune a macaralelor aflate în funcţiune ;

d) să nu coboare sau să urce scări aflate în construcţie sau care nu prezintă siguranţă ;

e) să nu se deplaseze pe sub schelele aflate în construcţie sau pe care se lucrează;

f) să evite zonele de lucru în care se folosesc instalaţii aflate sub presiune, fluide energetice care prezintă riscuri ridicate de accidentare sau îmbolnăvire profesională;

g) să evite cablurile electrice căzute la pământ . Art. 124 Membrii echipei de control sunt obligaţi să întrerupă

activitatea de control atunci când constată riscul expunerii la emisii de pulberi, vapori, gaze, precum şi zgomote care depăşesc limitele admisibile.

Art. 125 Pe întreaga durată a deplasării pe teren în interes de serviciu, precum şi de la domiciliu la locul de muncă şi invers, personalul Primăriei Sectorului 2 este obligat să evite situaţiile conflictuale şi să adopte măsuri de siguranţă care să le protejeze sănătatea şi integritatea corporală. Secţiunea a XIII - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă privind protecţia maternităţii la locul de muncă Art. 126 În sensul prevederilor O.U.G. nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, protecţia maternităţii este protecţia sănătăţii şi/sau securităţii salariatelor gravide şi/sau mame (lăuze sau care alăptează) la locurile de muncă. Art. 127 Salariata gravidă are dreptul la dispensă pentru consultaţii prenatale în limita a maximum 16 ore pe lună, pe durata programului normal de lucru, în cazul în care investigaţiile se pot efectua numai în timpul programului de lucru, pe baza recomandării medicului de familie sau a medicului specialist.


33

Art. 128 Se interzice expunerea salariatelor gravide la riscuri la locurile de muncă din cadrul unităţii ce le pot afecta sănătatea şi securitatea, şi nu pot fi constrânse să efectueze o muncă dăunătoare sănătăţii sau stării lor de graviditate. Art. 129 În cazul în care o salariată gravidă/mamă desfăşoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alăptării, aceasta are dreptul să i se modifice în mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de muncă, ori dacă nu este posibil, să fie repartizată la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale. Art. 130 În baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al unităţii, potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Art. 131 Pentru salariatele care alăptează, se acordă în cursul programului de lucru, două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare, până la împlinirea vârstei de un an a copilului. În aceste pauze se include şi timpul necesar deplasării dus-întors de la locul în care se găseşte copilul. Art. 132 La cererea mamei, pauzele pentru alăptare vor fi înlocuite cu rducerea duratei normale a timpului său de muncă cu două ore zilnic. Pauzele şi reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se includ în timpul de muncă şi nu diminuează veniturile salariale şi sunt suportate integral din fondul de salarii al unităţii. Art. 133 Salariatele gravide nu pot fi obligate să desfăşoare muncă de noapte, şi nu pot desfăşura muncă în condiţii cu caracter insalubru sau greu de suportat. Art. 134 În cazul în care la nivelul unităţii, din motive justificate în mod obiectiv, nu se pot îndeplini măsurile de protecţie a maternităţii la locurile de muncă, salariatele gravide/mame, au dreptul în condiţiile legii la concediul şi indemnizaţia de risc maternal.

∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗


34

CAPITOLUL VII

MĂSURI DE PRIM AJUTOR

Art. 135 Primul ajutor reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse imediat după producerea unui accident (de muncă) până la momentul intervenţiei cadrelor medicale de specialitate.

Art. 136 O persoană care nu este pregătită ca salvator nu trebuie să încerce să intervină cu orice preţ, obligaţiile sale sunt:

a) să nu atingă victima; b) să cheme pe cel mai apropiat salvator; c) să anunţe accidentul şi să solicite ajutor calificat; d) să organizeze protecţia victimei; e) să prevină extinderea stării de accident.

Art. 137 Salvatorul nu înlocuieşte medicul, dar prin măsurile pe care le aplică, el trebuie să reuşească să evite înrăutăţirea stării accidentului, apariţia complicaţiilor sau producerea morţii victimei. Art. 138 Etapele care trebuie urmate în cazul unui accident de muncă sunt: 1. Analiza situaţiei a) ce s-a întâmplat, care este natura accidentului ? b) mai există vreun pericol ? c) poate fi suprimat acel pericol fără alt risc ? 2. Protejarea victimei a) identificarea surselor de riscuri reale, persistente sau presupuse şi reperarea persoanelor care ar putea fi expuse la riscurile identificate; b) suprimarea/izolarea riscurilor, singuri sau cu ajutoare calificate; c) instituirea unei zone de siguranţă în jurul victimei, îndepărtând persoanele neavizate. 3. Examinarea victimei a) cercetarea şi recunoaşterea semnelor care indică faptul că viaţa victimei este ameninţată:

- sângerează abundent ? - răspunde la întrebări ? - respiră ? - are puls ?

b) definirea ordinii de prioritate a intervnţiilor; c) triajul victimelor, pe baza ierarhizării leziunilor în funcţie de gravitatea lor.


35

4. Anunţarea accidentului, personal sau prin altcineva a) apelul de prim ajutor, conţinând imformaţii despre: ce s-a întâmplat; locul accidentului; accesibilitatea drumului; numărul şi starea victimelor; tipurile de leziuni produse; cine face apelul; b) persoana care a făcut apelul trebuie să aştepte confirmarea corectă a mesajului transmis; c) în funcţie de starea victimei salvatorul va lua măsurile de prim ajutor după cum urmează:

� Dacă victima nu vorbeşte (este inconştientă) dar respiră şi are puls:

• aşezarea în poziţia de siguranţă; • acoperirea victimei, anunţarea accidentului; • supravegherea circulaţiei, a stării de conştienţă şi a respiraţiei,

până la sosirea ajutoarelor medicale.

� Dacă victima nu răspunde, nu respiră, dar are puls: • degajarea (eliberarea) căilor respiratorii; • manevra Heimlich; • respiraţia „gură la gură” sau „gură la nas”.

Respiraţia „gură la gură”. Accidentatul stă pe spate, cu faţa în sus. Se controlează căile

respiratorii superioare pentru a avea siguranţa că nu sunt blocate cu sânge, secreţii, noroi sau alţi corpi străini. În cazul înfundării lor, se recurge la desfundarea lor cu ajutorul degetelor.

Salvatorul se aşază în genunchi, lângă capul victimei. Se trece mâna stângă pe sub ceafa accidentatului şi se împinge în sus, astfel încât să se asigure o extensie a cefei.

Această manevră asigură eliberarea căilor respiratorii superioare acoperite de limbă, ştiut fiind că, la accidentaţii care şi-au pierdut conştienţa, limba cade în fundul gâtului. După aceste manevre de pregătire, salvatorul trage aer în piept şi, aplicându-şi gura pe gura deschisă a accidentatului, insuflă aerul din plămânii săi în cei ai victimei. În tot acest timp, nările accidentatului trebuie astupate cu ajutorul celeilalte mâini, pentru a împiedica refularea aerului. În timpul manevrei se va controla eficacitatea manevrei, urmărindu-se umflarea abdomeniului cu aerul insuflat. După fiecare insuflare, în timp ce salvatorul inspiră, se vor lăsa libere gura şi nasul accidentatului. În acest fel aerul introdus în plămânii victimei este eliberat datorită elasticităţii cutiei toracice. Ritmul de insuflare va fi de 10 – 16 cicluri pe minut şi va fi menţinut până victima începe să respire autonom. Dacă victima are gura încleştată, se poate recurge la respiraţia „gură la nas”.


36

� Dacă victima nu răspunde, nu respiră, nu are puls: 1. Reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu rspiraţie

„gură la gură” sau „gură la nas”). În cazul unui stop cardio-respirator este necesar să se execute cocomitent şi respiraţia artificială şi masajul cardiac extern. În această situaţie este necesară prezenţa a doi salvatori care să execute cocomitent manevrele. Alternarea mişcărilor va fi următoarea: la patru compresiuni de masaj cardiac – o insuflare de aer. În eventualitatea că nu există decât un singur salvator, acesta va efectua, în ritmul amintit mai sus, ambele manevre.

2. Masajul cardiac extern urmăreşte reanimarea bătăilor cardiace în cazul în care inima a încetat să mai bată. Metoda constă din aplicarea unor presiuni ritmice asupra inimii, prin intermediul cutiei toracice. Accidentatul este culcat pe spate, pe un plan tare, cu capul mai jos decât restul corpului. Salvatorul îşi aşază palmele suprapuse pe locul corespunzător inimii în cutia toracică, adică în stânga extremităţii de jos a sternului (osul pieptului). Palmele salvatorului vor exercita presiuni ritmice, astfel încât toracele victimei să fie turtit cu 3 – 4 cm, într-un ritm de 60 apăsări pe minut. Compresiunile şi decompresiunile ritmice îndeplinesc funcţia de pompare a sângelui în vasele sanguine. În mod obişnuit, în scurtă vreme după aplicarea masajului, inima îşi reia activitatea spontan. Reluarea activităţii se poate observa după reapariţia pulsului şi colorarea pielii şi mucoaselor. Accidentatul îşi capătă conştienţa, iar reflexele reapar.

� Dacă victima sângerează abundent:

• compresie manuală locală, • pansament compresiv; • compresie manuală la distanţă (în zona subclaviculară sau

inghinală). Câteva comprese aplicate pe plagă, o bucată de vată şi un bandaj ceva mai strâns sunt suficiente pentru a opri o sângerare medie. De modul în care s-a făcut primul pansament depinde modul de vindecare al rănii. Pentru tratarea locală a unei răni se vor întreprinde următoarele acţiuni:

1. spălarea mâinilor şi asigurarea pe cât posibil a sterlizării instrumentelor; oprirea hemoragiei cu ajutorul mijloacelor cunoscute – garou, comprese sterile – în funcţie de intensitatea şi locul hemoragiei. 2. controlul rănii; se va recurge la tăierea hainelor în zona rănii pentru a se putea aprecia locul unde se află rana, întinderea şi aspectul ei. 3. curăţirea rănii; în rană pot rămâne deseori corpuri străine (pământ, nisip, bucăţele de stofă, cioburi) ce trebuie înlăturate cu ajutorul unei pense sterile. Cea mai bună curăţire a plăgii se realizează turnând apă oxigenată, soluţie 3%. În spuma ce se ridică, se antrenează majoritatea corpurilor străini ce se găsesc în plagă.


37

4. spălarea şi antiseptizarea rănii şi a zonei adiacente; o regulă esenţială este de a nu lucra dinspre zonele vecine spre rană, pentru a nu duce microbii de pe pielea infectată în plagă. Rana se spală cu o soluţie de apă oxigenată 3% sau soluţie de rivanol 1‰. Spălarea se va face folosind o bucată de tifon prinsă într-o pensă sterilă. După ce se spală rana, se trece la spălarea pielii din jur. Se face apoi o dezinfecţie a pielii, prin badijonare cu tinctură de iod sau alcool. Atenţie: Niciodată nu se dă cu tinctură de iod pe rană.

� Executarea pansamentului: Faza 1. Dacă avem la îndemână praf de sulfamidă sau saprosan, se poate

presăra pe plagă. În lipsa lui este de preferat să nu punem nimic pe rană, în niciun caz nu vom pune ulei sau alte grăsimi, deoarece acestea pot fi dăunătoare.

Faza 2. Aplicarea peste rană a câtorva comprese sterile, în aşa fel încât rana să fie acoperită. Dacă nu dispunem de comprese sterile putem folosi bucăţi de cârpă curată.

Faza 3. Peste compresele sterile punem un strat de vată. Faza 4. Bandajarea trebuie să respecte următoarele reguli: să fie făcută cu

mişcări uşoare, fără a provoca dureri; să acopere în întregime şi uniform rana şi circa 15 cm adiacenţi; să nu aibă excesiv de multe straturi de faşă; să nu fie prea strânsă pentru a nu stânjeni circulaţia sângelui în zona afectată; să nu incomodeze rănitul. Dacă plaga este mare, trebuie ca accidentatul să fie transportat pe targă până la locul acordării unui tratament medical de specialitate.

În hemoragia arterială, comprimarea se face într-un punct situat cât mai aproapre de rană şi mai sus, între rană şi inimă. În hemoragiile venoase, comprimarea se face sub rană pentru a opri venirea sângelui de la periferie către inimă. Comprimarea vaselor se face mai bine în locurile în care ele sunt mai aproape de un plan osos şi se poate face direct, cu degetul sau cu toată mâna, însă numai pentru o hemostază de scurtă durată.

Când se intenţionează comprimarea pentru o perioadă mai îndelungată a vasului de sânge se foloseşte garoul.

Garoul este un tub sau bandă elastică de cauciuc. La nevoie, el poate fi improvizat dintr-o cameră de bicicletă, o faşă, o bucată de pânză, o curea sau orice altceva care poate fi răsucit şi strâns pe braţ sau pe picior. Garoul este aplicat până la oprirea hemoragiei. Menţinerea aplicată a garoului nu poate depăşi o oră. Ori de câte ori se aplică garoul trebuie notată ora şi data aplicării pentru evitarea unor accidente grave din cauza neoxigenării teritoriilor de sub garou. Dacă este necesar, se slăbeşte uşor garoul, pe perioade scurte de timp.

� Dacă victima prezintă arsuri: • spălarea abundentă cu apă.


38

� Dacă victima vorbeşte dar nu poate efectua anumite mişcări:

• oricare ar fi semnele, se acţionează ca şi cum victima ar avea o fractură, evitând deplasarea ei şi respectând toate eventualele deformări la nivelul membrului superior, al membrului inferior, al coloanei vertebrale.

Fracturile sunt ruperi totale sau parţiale ale unui os, determinate de cauze accidentale. Frecvent se rup oasele lungi ale membrelor, fracturile apărând când osul este bolnav, sau la bătrâni, la care oasele sunt rarefiate. Semnele unei fracturi sunt: a) durerea locală care apare brusc, în momentul accidentului, este situată exact la locul fracturii, este puternică la apăsarea focarului de fractură şi se diminuează după imobilizarea corectă; b) deformarea locală, care ţine de deplasarea fragmentelor din focarul de fractură şi poate apare în lungul osului sau laterală; c) impotenţa funcţională, adică imposibilitatea folosirii membrului fracturat; d) echimoza (vânătaia) apare la interval de 1 – 2 zile după accident. Semnele de siguranţă ale unei fracturi sunt: a) mobilitatea anormală la nivelul focarului de fractură, în funcţie de axele osului respectiv; b) lipsa de transmitere a mişcării la distanţă; Atenţie: Se recomandă a nu se insista prea mult la cercetarea semnelor de siguranţă a unei fracturi deoarece la mobilizarea capetelor osoase se poate provoca rănirea unor artere sau a unor nervi din vecinătate. Imobilizarea unei fracturi se face astfel:

• Clavicula: se utilizează doi colaci de pânză răsuciţi şi legaţi la spate; • Braţ: 1 – 2 atele aplicate pe braţ şi apoi legarea braţului de torace; • Antebraţ: 1 – 2 atele aplicate pe antebraţul respectiv şi suspendarea

antebraţului cu ajutorul unei feşe legate de gât; • Picior: de obicei imobilizarea cuprinde în întregime membrul

respectiv. Pentru aceasta, în cazul în care avem două atele, acestea se aşează faţă în faţă, pe părţile laterale ale piciorului, în cazul în care avem o atelă, o aşezăm pe partea laterală a piciorului şi folosim, ca a doua atelă, celălalt picior, legând strâns piciorele victimei. Pentru fixarea oricărui tip de atelă, trebuie avut grijă ca aceasta să nu apese pe răni sau să producă răni accidentatului. Pentru aceasta orice obiect folosit drept atelă va fi înfăşurat în faşă sau cârpă.

Ca regulă generală, orice atelă trebuie să depăşească deasupra şi dedesubt ambele articulaţii ale osului fracturat, imobilizându-le.


39

Pentru victima accidentului suspectă de o leziune a coloanei vertebrale măsurile sunt următoarele:

- se urmăreşte menţinerea permanentă a coloanei vertebrale în linie dreaptă, capul fiind ţinut ceva mai jos decât picioarele, atât în timpul ridicării cât şi al transportului,

- capul şi gâtul accidentului se menţin într-o poziţie care să asigure permeabilitatea căilor respiratorii superioare;

- imobilizarea unui accidentat cu leziuni ale coloanei vertebrale se face pe un plan tare ( scândură lată, uşă, etc.) pe care bolnavul este aşezat cu faţa în sus, între perne sau haine, pentru a evita deplasările laterale.

� Dacă victima prezintă plăgi: - plăgi grave: aşezarea victimei într-o poziţie adecvată, îngrijirea

segmentului amputat, compresie pentru oprirea sângerării, etc; - plăgi simple: curăţarea şi pansarea plăgii.

5. Supravegherea victimei şi aşteptarea sosirii echipei de specialitate a autosanitarei

1. urmărirea semnelor vitale ale victimei; 2. asigurarea intervenţiilor necesare, dacă survin modificări în starea

victimei; 3. informarea medicului despre accident şi despre starea victimei.

6. Transpotul accidentaţilor 1. niciun accidentat nu va fi transportat înainte de a fi adus în starea de a

suporta în bune condiţii transportul, adică înainte de a fi examinat şi a se fi acordat, efectiv, primul ajutor;

2. transportul accidentaţilor se va face numai cu autosanitara; transportul cu mijloace improvizate se va face numai în condiţii excepţionale sau pentru victime cu leziuni uşoare, care nu influenţează funcţiile vitale ale organismului;

3. tehnica de intervenţie pentru transport trebuie subordonată ideii de a nu agrava şi a nu complica vătămările produse de accident;

4. faptul că transportul de la locul accidentului până la unitatea sanitară ar dura numai 10-15 minute, nu poate constitui o justificare pentru neaplicarea măsurilor de prim ajutor la locul accidentului.

Art. 139 Serviciul la care se va apela în cazul unui accident de muncă,

corelat cu gravitatea acestuia este:

∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗

Sistemul naţional unic pentru apelul de urgenţă – tel. 112


40

CAPITOLUL VIII DISPOZIŢII FINALE

Art.140 Conducătorul locului de muncă poate să facă propuneri Biroului Intern de Prevenire şi Protecţie pentru completarea prezentelor Instrucţiuni cu măsuri noi de securitate şi sănătate în muncă, specifice activităţii compartimentului respectiv.

Art.141 La efectuarea instruirii periodice se vor prelucra în mod obligatoriu :

� CAPITOLUL III : Accidente de muncă, boli profesionale şi boli legate de profesie;

� CAPITOLUL IV : Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice Primăriei Sectorului 2;

� CAPITOLUL VI : Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru locurile de muncă din cadrul Primăriei Sectorului 2:

• Secţiunea I - Instrucţiuni generale de securitate şi sănătate în muncă specifice Primăriei Sectorului 2

• Secţiunea a II - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă privind folosirea dotărilor din cadrul Primăriei Sectorului 2

• Secţiunea a III - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă privind măsuri de protecţie împotriva pericolului de electrocutare

• Secţiunea a IV - a – Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru utilizarea calculatoarelor electronice

• Secţiunea a V - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru conducătorii auto

• Secţiunea a VI - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru transportul, manipularea şi depozitarea materialelor

• Secţiunea a VII - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru lucrări la instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire

• Secţiunea a VIII - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru lăcătuş

• Secţiunea a IX - a – Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru telefonist

• Secţiunea a X - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru casier


41

• Secţiunea a XI - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru curier

• Secţiunea a XII - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru activităţile desfăşurate pe teren

• Secţiunea a XIII - a - Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă privind protecţia maternităţii la locul de muncă

∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗∗

PRIMAR, NECULAI ONŢANU

Documents

Instructiuni de Securitate Si Sanatate in Munca