1
Programarea calculatoarelor Introducere În activitatea îndelungată pe care o au, absolvenţii specialişti în Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică sunt nevoiţi să lucreze cu o multitudine de limbaje de programare. Adaptarea lor rapidă la diverse cerinţe de programare necesită o bună mobilitate intelectuală în domeniu. De aceea, cunoaşterea unei “metodologii” de învăţare a unui limbaj de programare este absolut necesară şi determină diminuarea stresului programatorilor şi creşterea capacităţii lor de concepţie a programelor. Stăpânirea mecanismelor, principiilor şi etapelor de învăţare a unui nou limbaj de programare este o ştiinţă. Autorii acestei lucrări consideră că mai importante decât limbajul în sine sunt principiile generale ale programării. De aceea, cursurile universitare susţinute de ei pun accentul pe teoria programării, însoţită de rezolvarea de către studenţi a unui număr cît mai mare de aplicaţii rulate pe calculator. Învăţarea unui limbaj de programare se poate face în două situaţii: cel care învaţă ia prima dată contact cu acest domeniu sau are deja o anumită experienţă. Cele două situaţii se abordează didactic în mod cu totul diferit. În prima situaţie, studentul este acomodat cu logica programării; se lămuresc principiile realizării operaţiilor din algoritmi, se clarifică terminologia de specialitate, se prezintă un prim limbaj de programare, se determină plăcerea lucrului la calculator etc. Cea de-a doua situaţie este mai comodă din punct de vedere didactic. Trebuie să se continue adâncirea logicii programării, trebuie să se lămurească principiile generale ale programării, modul fizic de execuţie a programelor, funcţiile compilării etc. Ştiinţa învăţării limbajelor de programare se bazează, în această situaţie, pe cunoaşterea principiilor generale ale programării şi a limbajului de programare deja cunoscut. Raportarea la cunoştinţele anterioare este cea mai bună metodă de învăţare a unui nou limbaj. În această lucrare se va considera cunoscut limbajul Pascal (limbajul clasic de învăţare a programării) şi se face trecerea la limbajul C (limbaj folosit – împreună cu extensiile sale – pentru programarea în sine). În general, în studiul unui limbaj de programare se disting două etape: a) studiul elementelor de bază şi scrierea unor programe de iniţiere (studiul pe orizontală). Scopul acestei etape este de a ajunge rapid la scrierea unor programe simple cu intrări/ieşiri de la tastatură/monitor. Elementele studiate în această etapă sunt: 1 Elemente de cunoaştere a limbajului: cum a apărut? cine l-a conceput? ce standard s-a adoptat? etc. 2 Construcţii de bază: setul de caractere, identificatorii, comentariile, structura generală a programului etc. 3 Tipuri de date: simple, structurate, statice, dinamice etc. 4 Expresii: aritmetice, logice etc. 5 Instrucţiuni pentru realizarea structurilor fundamentale 6 Operaţii de intrare/ieşire cu tastatura/ monitorul b) studiul elementelor profesionale ale limbajului (studiul pe verticală). Scopul acestei etape este acela de a intra în toate elementele de detaliu ale limbajului. 7 Subprograme 8 Fişiere 9 Structuri dinamice 10 Obiecte 11 Elemente de tehnica programării Adâncirea studiului etapelor din etapa precedentă Prezenta lucrare conţine, pe lângă partea teoretică, şi o multitudine de aplicaţii, acoperind punctele 2–9 din problematica prezentă în tabelele anterioare. În text, simbolul (A) va marca asemănările dintre limbajele Pascal şi C, iar (D) va marca deosebirile. Bucureşti, februarie 2003 Autorii

_Introducere

Embed Size (px)

DESCRIPTION

descriere

Citation preview

  • Programarea calculatoarelor

    Introducere

    n activitatea ndelungat pe care o au, absolvenii specialiti n Cibernetic, Statistic i Informatic Economic sunt nevoii s lucreze cu o multitudine de limbaje de programare. Adaptarea lor rapid la diverse cerine de programare necesit o bun mobilitate intelectual n domeniu. De aceea, cunoaterea unei metodologii de nvare a unui limbaj de programare este absolut necesar i determin diminuarea stresului programatorilor i creterea capacitii lor de concepie a programelor. Stpnirea mecanismelor, principiilor i etapelor de nvare a unui nou limbaj de programare este o tiin.

    Autorii acestei lucrri consider c mai importante dect limbajul n sine sunt principiile generale ale programrii. De aceea, cursurile universitare susinute de ei pun accentul pe teoria programrii, nsoit de rezolvarea de ctre studeni a unui numr ct mai mare de aplicaii rulate pe calculator.

    nvarea unui limbaj de programare se poate face n dou situaii: cel care nva ia prima dat contact cu acest domeniu sau are deja o anumit experien.

    Cele dou situaii se abordeaz didactic n mod cu totul diferit. n prima situaie, studentul este acomodat cu logica programrii; se lmuresc principiile realizrii operaiilor din algoritmi, se clarific terminologia de specialitate, se prezint un prim limbaj de programare, se determin plcerea lucrului la calculator etc.

    Cea de-a doua situaie este mai comod din punct de vedere didactic. Trebuie s se continue adncirea logicii programrii, trebuie s se lmureasc principiile generale ale programrii, modul fizic de execuie a programelor, funciile compilrii etc. tiina nvrii limbajelor de programare se bazeaz, n aceast situaie, pe cunoaterea principiilor generale ale programrii i a limbajului de programare deja cunoscut. Raportarea la cunotinele anterioare este cea mai bun metod de nvare a unui nou limbaj. n aceast lucrare se va considera cunoscut limbajul Pascal (limbajul clasic de nvare a programrii) i se face trecerea la limbajul C (limbaj folosit mpreun cu extensiile sale pentru programarea n sine).

    n general, n studiul unui limbaj de programare se disting dou etape: a) studiul elementelor de baz i scrierea unor programe de iniiere (studiul pe orizontal).

    Scopul acestei etape este de a ajunge rapid la scrierea unor programe simple cu intrri/ieiri de la tastatur/monitor. Elementele studiate n aceast etap sunt:

    1 Elemente de cunoatere a limbajului: cum a aprut? cine l-a conceput? ce standard s-a adoptat? etc.

    2 Construcii de baz: setul de caractere, identificatorii, comentariile, structura general a programului etc.

    3 Tipuri de date: simple, structurate, statice, dinamice etc. 4 Expresii: aritmetice, logice etc. 5 Instruciuni pentru realizarea structurilor fundamentale 6 Operaii de intrare/ieire cu tastatura/ monitorul b) studiul elementelor profesionale ale limbajului (studiul pe vertical). Scopul acestei etape

    este acela de a intra n toate elementele de detaliu ale limbajului. 7 Subprograme 8 Fiiere 9 Structuri dinamice 10 Obiecte 11 Elemente de tehnica programrii

    Adncirea studiului etapelor din etapa precedent

    Prezenta lucrare conine, pe lng partea teoretic, i o multitudine de aplicaii, acoperind punctele 29 din problematica prezent n tabelele anterioare. n text, simbolul (A) va marca asemnrile dintre limbajele Pascal i C, iar (D) va marca deosebirile. Bucureti, februarie 2003 Autorii

    Introducere