9tjzv\Ioultod

nJedezeH ueupv-snuey\ op eJecnpeJl

006 [-001 [aleuollpu !liplltuapr eorello^zap

rnlnstr)s ol ! lfnlllsu 1

ENTTITflOWINYWOX IrunJ,In) ltrZANilS

srf uerJ-alercl xalv

rS

9 r0Z'r.uorllod :r6el -'ruet'e1euofieu !fiptlluep! eoreilo^zep

96€t

4$ leued csosdapad es 15 qerqcagurnlnlq6p[doc nlruo]pufap e ps.1rc6 e(

lercJetuoc docs nc '.ro11[eurqu; ;1.qeglueueured earecols'aleolelrqst e'orpne nes cluoJlcslg leu$o] u! eaExrecuo ur.rd eerecr;dnlntu 'gpf,red nes f

I

ftguap1 puoqeN p yewdola;agplplnlrlur alse pzelOue equrl u! E{e

I

p Tuawdolerra1 €ql pue Acercy1 :

N]ICNIS ru]SINYWNU . S]NIYI

55?'"""""" """'artpuJ

t52""""""" !4wntpry5T2""""""" """""""""r{p.rSotlqg

0I2""""""" """""""'IznlruoC'6l

t6I""""""""""""""""'?orer{C-nf,soJorutr\J Errurelod :ounriuu ,alulercos ,prruere1r1 .g1

S9I"".'"""" ..."'pcrporred Bsard./Is/r"" ""' ..:r'i:"P":1::y::::1r:::ry l L9T""""""" ':""""""""" efzcnpg'51

068 t-8t8 t :vEUt v vil_uvd

gl::: :::::::: :: ::::: ::::: ::::: : :: ;;:;;;;;'il#::::; 8tI""""""" """'8V8l-6291'polporrad Eserd'ZI

8fI""""""" """'predp'a1f+3'Ilt7,I""""""""".'""""'.."" B oplo111 :e-11e vayed,erizcnpg'g1

tII""""""" Ersuau?uog urej:1 eepud ,erizcnpg .5

60I""""""""""1""""""' """"',;ueodorne oIItuBJ eare141" '3

8'8t-628r :VnOO V V3lUVd

56"""""""" """'rdorng ,eunrieu ,ptnlvn$1 .2

Lg":"' """""""""'euer ap efcnpord 16 alunrrrpdra '9

65"""""' '...........?r{qnd eraSs 16 erizrnpg .g

tS"""""' elr?r ap Biunl6 16 prrrrg .7

I?"""""""" ........errtqnd rricorord 16 rur8eul .g

62.'.....'................'..........: ......EIBIros oruqurr{rs 16 prpgo4 -g

6Z8 t-00 1 r : tvl-Nl vlluvd

tI"""""""" """"""ereJnportul 'I

6'................. wsoauoutor plilpa q ?iola.r49""""""""" """"""""""r.0tt"m31!# roppqry rysl7

suudn)

erJolsr ep euol ad aJElaJJeJ ep alelelrprceds op elsrler ep gg arsedy'(lamecurg dpue16 nf, eraro(F

loittolszp y:tgguapJ uoadotng e

IBur IB roluuoproor 16 (g1g7) uoutapoylJ to 3u1Vu74J aqa rc1pryt 7?I auroporu redorng ? ?I?rn{nf,urp ?elelrsrelrun q pueedome ap

?l IsrolroPlsod ro1l1ecre3 '(1gq7

'relseur) ?JpuoT urp ?ewlrsJelrul&lsrertrun q euurrroruu 16 ezalSue

Ilqtqord ]soJ B pprnllnl Berellolzep(( n?s :(tS 'SgOf

.ulofl) ,,errtrpd ri apnos

rrJEzruJepou psacord lBuruJelap r 'eiuu.r.id ellnlu ur ,r5 ]uparard e ro ,lriosurB ruop nu ern11nc":(tOf f :9961 ,rprddld)

,,Eutepotu arire.rrp o a;ds pueruorpluuofleu ?alelrluapr urnp ES glfQuduc ui:oj rsoJ r e;n11nl,, :G,tt:Lgm,ncsarolg),,runlieu e pcgrlod EeJ\zeJlEururJalap'al.rrd ur'r5 pperard JSauBLuoJ IvJnllnr inus{-zuoriuu 'p1z1opur gng" vtotpt u.roJuol allrferurgr elua^re5 ]uns :roru€ruou E

pl?Jnllnl Eeffllo zep pur,$.rd IJ?1BIaJ esBoJaurnu uI olsur) oJrr.u EI Elry as ruJapourrlEJntlnr ill6r,rnrr ep asndep rolrrnuoje salE rsur pzaerolzp as apuo{ru ld?rlruaprzaJBeJf, 3r3.rp3 ruJoJuol Beunrzr^'leJluof, I?IAtr

.(0002 ,elg ,r.reurial atrrurnus nc ,r$

lg66t'pa 'luasul4 19661'1corg 1gg61 ,a1;ulJlLrct,.rasneqraparN :0/6I .uos1r11

:OSAVOSOy '3un1sn3) Iliprpuepr E errra;uof, ep pserord ur p-reua8 uI erruroperr16 a;u.ra1r1 Ilipryrlrcu u nes ;opi;pr raiuul;odur u.rdnse Eosapr nztsrsur lsg apudorng ulp ;opunrieu E aJEruJoJ ep rnlnse:oJd rJdnsu lzoalde nt-s aJEl rrf,rJolsl

ale]lluapl !f a!ie:npa :illplo)lo) lnlxoluoJ

'ppeouad ac 15 runr8er ar ,a.repe,r ur zel? rol eugruoJ rrJnllnf,elt oJelnlrurd aDedse er 15 ecqdxo rol,Eaueruesz aC .Jelnrrged u1 ua1-y1y p 16

BeI-IIIAX I? alelores uI roruguroH llipllo^zep erual ed 16 praua8 uI ]rergns trsacr ad3]uelslxo Jolrrpnls eie epadsu s^alvJ ?zrloluts E ep aJ€JJJJur o 3trse undord rtul el Beac'31z1 ed zlep prerpnts ]soJ E e]slrluepl # arczgagell" erturp rariele.r Eualqordqaogrlod elaluaurruela 16 ulsearu eDul plsrxe prnlp8al aJ iuzruor g u 16 e1$auguroJ urOIJJS 3 t5 rln e eJluIP rrirlar atsa aJEC'lTrqr8uz1 urjnd rcur rJolJEJ ap arJas o ap rirc'1rnco1 prieds nES al.Blrf,rule ap Jeop nu p]rugep alEllruepl o nJ elu1rruJoJuolu1 rrnrdarp l5 arueipler EeJeJuoJ e;uo r{ula; ep ua}srs rnun E,rrugurog }rurnu }elsrnun ssruurJoJ nr srf,urof, r saro-rd lsorv'?el-)(IX p 16 ua1-111r1y I3 Jololorss InSunlB-eP puvruoJ 8qulrl uI rrJrlrf, 16 rr-ippa.rd 'lr.rupdp 'ruerlJs EaJElIaAzap:FuJapouguzadorna EJnllnJ ur ueuroual un arqdxa ps FJfteJur l5 alDsep auBJ plsuaf,V

ara)npoilul

t

Iillrez'141 oddrpg'ezzt 4 tr:i:2.'.

ac7rrzls aa4ga{sot6 'oluiltuty tt: !'::'sa4 sluap{otna sap Jautnof n ad0,,. 1 :' t 002,' ZLT'tu

(

1atn4nt n! r,^:.i 2 i t a,

'eqrzpgrtrr,tr rpuv FI I? IorTt,:: i::

'tl1e 'V'16'nandy uotdc-':i :.

' II0Z' gV',, pdouay'e'I. : :, : :. - . :

' 600Z' LV'sauuaV{otna I s a -p 7i r i ;':-: -

toluansqo u1'uucrca4 nTpr.\O :.-to Jautnof u7'nueezaarl rurrl :;-{uqts71a7 u1 'Suqqrerg uotuy :-.oTslaay u1'ntsalaq8uy tac{l \ r -

9I0Z alrgrll.atdes'ueprar s ur1sTru?rc-eJ?rcl xaIV

'aFrur:'EplJep es 'zu?u;or EqUJII ep J. ..

L - EJ:.JL:

Puvl eP ruE oP IZ Tel uI - :lsr.j'nrlued lnf,R' ? ec tot n:tuad giu,

-nJPuJ un eP IIg?]I euT elELllILs:

16 rrierrresqo ep olns pulrolo'ri.wtnrsrp E ?s ?Iutuop pizS ap rri-ry.'

?lnrsounJ eU l-nu gs EJz:JIII IS gf

reu apeorrad roun tctlzurolgo.rdguerodrueluoc !orlr1od ?rrolsl ap

sruueq rn] ?aJ?urnrpul 16 purir

ollreJlp elrarqns 16 aptorred ug r

e-ru'apln rrlse8ns 16 arrrrdu-ra al

rolselz z olirzodsrp ?unq ep ololl1vip.r,ui ru€ - t00Z-I002 ilu? uI

epriesrarr.uoc urg'elzuorSal aJrlrf,

rrunr8er rrrrJolsr erluJ Irlu]gtul €

'rer1sn] nc elzr.rdorde retu rrrug8al

(r6e1 q) ?reorruol ?arolg ed'(riSa

sunlu uru '[6661 rnlnu? e;ul ut eir

'?uOI -

osarunilnur e1 ps r5 rcungr ep ?oulr

VCS\::

14 INTRODUCERE

cea mai semnificativi 9i trainic[ rcalizare a secolului ai XIX-lea in Romdnia"

t"$:tT:J;r1i?t;rtjl;sideri,,cutru ra" a cauzda modernizrrit? in primul rind,

acegti autori erau probabil rnotivati rie dorinla de a of'eri o alternativi la expli-

caliile - mai ales cele de sorginte marxisti - care defineau dezrvoltarea congtiintei

9i identitngii nationale moder:ne in termenii unor forle rnaterialiste, re{'erindu-se

atA,tlaiupta poporului, c6.t si la aparilia relaliilor capitaiiste (cie exemplu, Maciu,

1971; Berindei, 1988)r.Astfei de explicagii erau promovate Ei in C)ccident: unii

dintre cei care au scris pe tema nalionalismului ve,leau C'ezvoltatea statelor-nagiune

ca parte a unor procese mai vaste de modernizare 9i de trecere Ja capitatrisrn, in

,*ptrt cu care Jiscursurile literare sunt fie un mijloc, fie un derivat (Gellner.

1983; Marrn,Igg3).Cercet5.torul ceh Miroslav Hroch a adoptat catrea de mijloc,

vorb,ind despre o migcare dinspre cuiturl spre politicd, dinspre un interes de

tip academic fage de naliune spre educafia patriotic[, apcri spre o miscare nationale

de mas[, pe cafe a legat-o de tranzigta de la {budalism la capitalism (Hroch,

7985: 23; t' i lobsbawm,1992: 1"2).

Numerogi specialiqti in istoria spafiului balcanic au susfinut punctul de vedere

conform cimia ideea de naliune s-a dezvoltat independent de sau chiar in ciuda

proceselor socioeconornice ftrndamentale (Banac, 1-984; Chirot si Barke,v, 1984;-Kitromilides,1989:

160; stokes, 1990:2;Livezeanu, X995:?;Adanir,Ztlaa:x7).

1\4ai mult decAt atit, a fost pusi sub semnul intreberii chiar s,i existenta condiqiilor

economice capitaliste sarl a mentalitilgii brughezein rindul eliteior balcanice in

zorii epocii moderne (Yannouiopoulos, i9B1; Clogg, 1981). Cei care au admis

e"istenla unor factori obiectivi in constitr-tirea- natiunilor au acorda.t irnportanf[

mai mare nu forgelor de naturd econornici, ci rolului birocragier ;i statului (Sugar,

1.969:57; L. Anderson, 1986: 8; Mishkova,2A02: L05); sau le-au rr5zr-rt ca lllnd

numai o parte a unei reletre complexe de reiagii sociale, o structuri ce poate

reprezenta baza dinarrricii constituirii naliunifurr, ins'i {ira t s putea. explica pe

deplin (Roudometof,2000: 3I-32; Gricek, 20AD2 " cei putin unr.ri cintre sustin[-

toiii *bo.d;rii ,nmaterialiste" a nalionalismuiui, degi a afirrnat c5. sr.rbiectul repre-

zenta ,,a chestiune prea important[ pentru a fi ldsati in seama criticii literare",

a recunoscut ci teoria sa nu se potrivegte prea bine in cazul Eaicanilor (Gellner,

1994: 769; idem, 1997 : 41,-43)'

bJu v5d ce rost ^r

ayea continua,rea clisputei privind intflietatea tactoriior

,,culturali" sau ,,economici". Accept cI ideile pot s[ fie susginute ;i chiar sd e,xercite

o anumit[ influenfi in diferite tipuri de contexte. Poate mai jnteresant ar fi s[

incerclm sd inlelegern (a) dac[ tipdriturile au contribuit intr-adevXr - 9i curn

anume -"la definirea 9i legitimarea unei conqtiinfe nationale a poporutru,i 9i (b) ce

impact a a1,,ut un asemenea sentirnent al identitilii in decrziile ncestuia. Intetl-

t\anez apoi sl analizez relagia automatd atat dintre tipirituri si idei, cit 9i dintr^e

id.i 9i aigi.r"e, dintre identitate national[ gi nagionalism politic in cazul de fagd3.

In general, cei care studisub umbrela,,comuniclrii so,

ea este diseminatd (abordarecitati este cea a lui F. Andersa roluiui capitalismului globrnorme pentrll a mentine grascriere; despre tipirituri si e

ce fhceau posibill r[spdndirepentru tran smiterea rnifi"rri lor,unei cunoasteri si a unor valosi plstrarea simbolurilor (Srrstudii recente cie literaturi., is

ducflei culturale plecindu- se

ceilalti se rd.sp6.ndesc in cadraito: mijloace de comunicare

In orice caz, diseminarea idchiar dac[ o astfel de definiifoarte lin" in Rominia, pina 1;

era analfabetd.. Evocarea,,c'.iltin considerare fortele caie onatiunii. Populalia receptoaritrebuie umplut sall ca o foaie

Cifva cerceti.tori, in specatribuitd tiparului si scoiilorRibera a fhcut remarca evicle .

cultural prececlfi formarea st:trebui vdzut caelemenrul cei n

{7994:198)" Cercetdrori ai mr:critici in privinga atribuirii de.t,abstracte, fie di sen"lin,Xrii reusStudiind cazul Sinhala, Srer-e

conceptii privind n ationalisr:ltuarea noutifii iui esetrtial; .

explice ..de ce cetatenii-,: - .

au interactionat cu cc:,,,.: '

morai si identitate" (K,::.ci ,,accentul exchrsiv nrr,. limaginarea unui desrin -

cel sous'". f)uara susgine ..cultura tiparitd sau colt:i:.- -

competitive in care acest:, :.

'QSt't,St-ZST:96tI ,z"runq) pzca;n8quor es ElsoJE orz) {rr a,ri}rteduro:arrado.rna Jol?trers Inulal.srs Eqer3ap ruur rJ'grrxrlod uiuln*uor nrs glrrpdq EJnlinJslse nu EuJepow

tu.reporu rnlntusrlElrorieu eiuvrud u1 ,pr eurisns E.rRn{J',,sncls 1alr$ sr.ros trnluElnJ eJrurp pxaldurcr vr.ivlx p.iou8r iinrrrol uqsep ,r,un *"re.rrfiuugr11qlsod lnf,Kt u eJur Iel purrJ El 1l-rpdl1 mlnursqrlrde : rrdlrsr Arsnll]xa lnlua:lB,,ul 'raurisns EJBn(J r1!uesu.l4,le1ru;rs poru iitr .0:fAAf ,,raduray)

.(al€]rluopl 16 p.lourlueusl"roduor'a.rocnpuoc o;dsep apu6lirpe.rg airridaruor r,, lr,r.rir"rejrrl nrLLIns n?S Ispl 3lseJr eTvlIZOr.JaS nf, lEl?Jl nE eJftr3^eo-u3-rruaiplet 3) 3p', arildxaps a16a6na.r nu rjplalros al.nunuu reun TnJorJelrrr u1 eprfuesa rnl uiElnou EeJEn:l

-uaf,l? .rrr'arr1r1od eFadse eps J{a}EJ?:\apu p;rougr inursrieuolieu pnrnrrd yjdaruors1p ri uos.rapuv Inl Eeunrzrl pr raurjsirs .radirtay ua^alS ,rpqr:rg

InzBJ purrpnls'nuu i"rndn-r8 a;1po ap lr-rrds ap rJf:Is nus rapr ap rlisna.r rrJlurtuasrp err,alrerlsquorr8olcluqal;olaserord aq apuorjzu lejunliuo: Ilryldpr6ap rrJrnqrr? siur,urd uI rrrlr.rJrcw r?rqf, ]soJ nE radornq ?JEJE urp alzuoifeu .rop.rpr$1ur rE irolple)ra3 .(g6i tV66[),,3311op IE-aP rnisl u'amzrlver ur Alsr3ep nES luanliur rEru IeJ Inlusluala uJ Tnzv^mqoilJE rvXurp 1a:r ut 1z$dE;u Elll1z3J nu '*eurirjuu-rnlnlE-ls EeJEruroJ Epare.rd IEJnl.In)prursquuorieu pl] tsJE^apu a [lep" proqiun .rup'gli,ropras EJJ?uraJ ]nf,qj 3 EJaglHaso11 dasof 'aunri?Lr a:ds';p Jolrapr ea;lpugdsz"r ug lop1oc6 16 lnp.redq plpqrrt?Elturoln€ Ealtlrf,sJlts ]slsaluoJ ne ,06frI rluts ui pnads u1 ,rlt_r1g1ar.rar enJig3

'rlu?A3l3J trnluseu: srJJS ernqeJl arer acl Eql€ ersoJ o Ef, n?s xnldurn srnqeJla.rur 1oH ur:ind mur ntss x1nul rrur sEA r.rn EJ vtrtzg^a a-ruoldala; eifrpdo6 'ru.rnrieurrJrnlxlsuof 1n1:aio"ld EZE"TE$ lles az?euoljrn-l1sqc e-re: alairo3 sJEJaprsuoJ uJEr nu B)rJolsr esJElio^zsp u1 lerridulr ro}f,r.T ur,,11;nlprl" ?errlorrg .vlag?Jl?uv enrorjqndod uarrlrroirur'""[-XnX F rnlnlotra$ p1r5;g3s €i Euvd,eruuruog uI'u{ autoJrroerEr lnf,x' ?-s (vrireuralqord oilr.rauag ur 'a1s3 arirugap ap IsJls? o

-przp -rerqc

'p-re,ra1r1 al-e:i.rlrlJt ep Insues nr nru) ,.EJnlTnl" uud;oJrapr BeJtunuasrp(zrr acrro u1'aJulrunuroJ ap ereollnu .rolp

p ri rop-rnlr"rqdi] plpeur:a1ul ur.rd iunliru ioun inJp?:) ur :sapuedsp-r es ifluyara.rdsep rd anrs a"rdsap airepi rr inruaJrprs-doJ EI ap es-npur:a1c{ el?Jnrlnr lalirnp-o-ld aie rruamop sllu ury ri ege;8ol;z:'argul8ouolsr,p;n;u;arri aLr alrra;al rrpnrsos?o.rarfrnu lrfe;riJug e erirarrp EisBsrV 'OOm,qtiu.rg; JoJrJnloqurs raru;1spd rS

ssJEf,JEUrap nrlilad 1,,atrI1u31n?" .rrp':lezrpffpu?]s rJolSA Joun E is l.ral6uoun3 raunEsJsJlnf,ur n4uad lerr-iolsr.ioyiirpr4 r 16.rogr-irlururz r,.ro1rrn1ru; 33J3]rrusu?J1 n_rluadslueurnJlsur rJ 3]llzE^ ]uns elfi 'rnlnrusiplrofieu ra;rpurdsql ppqrsod nEaf,n+ 3Jaluzlrodu-rr eluaurnJlsur n?Je Ef, ileunds as a{rrnpa ri uryupc{q a;dsep :aralrs16 a"uqror' oJlurp aogl:ads "rolaiua.ra-pp p-rrrf uy airuurB euduau r ri.rruad aurrou]uen nr_u8oioyg'(arv-rolTl-olros ral8ologisd r rd ieqo18 rnpu;srlelrd€) inplor E

p,tr1r1a.rd.ta1ur oJeurqurl ra EaJ?otp-Jn;)as nl .1661 .uoslapuv.fl rnl r EOJ alsa EletrJI?rI ?el lppuorirpr;r Eun atrso'gg5; 'qrs1n?fi Inl zarup.roqe) Eleururasrp elso E3a.rzr ur.rd ;o1ereo1ftur El€irutrsB 31s3 EJnlEJslrl :.(slBrJos rrJElruilruof,,, u1a-rqun qnsa1un1r-lpdr1 l5 rlfulnpa snlJur ns lrlusrl?uoriuu pzzlpnls aJBJ lar ,p;eueF u1

gETSNOOdJ,NI

"gpiu3 ap Inzvr ul lr14od LusrlEU

a;ruiP i6 lV3 'Tapl r-{ r-rnlr.rpdii :.-uelriI 'urnJsJ)c JirrzrlJp ur rT_

a: (q) rd ltrp,rrtrJod e apuorizu ;

urnr r{ - JE^apu-Jlril trrnqi-iluiES U JE luEssJslur rELu al?od :ol.r:Jexp ES jerrl) r-{ alnurisns al:rolilo].rP.l P;riElJlElul Pui.r;:-

';au11a'3) rolru€]trEg InzEf, ur a,t,,e.leJall1 uJIliJl Eirizes uJ !l?s:-a;da; inlrJiqns Er lnr.irri]? y ::-prigsns artuip inun urjnci 1a-1ad urqdxe ealnd o r ?J?J lsu:alzod el pJnlJnJls o ,oT?rtc,! .

pUTrI U.t ltrzE^ IlE.tl flls i: i, -

,;u8ng) Finlels ri roiiz:ro;rc r:-,-

Eiuutiodr-ui lepJoJE nE lo|; ..-'srulpz nu a.rEJ IaJ .(lg{,

1 .F; ,

r_rr aJTUEJIECI Jols_trrl3 inpust LrT :;oilrilpuor uiualsrxa 16;rrgr rug' tt"t Z :gAnZ'.rruupy i

1 : 9 6 51, n t

lyg61 rial.mg rB lorni.-r IVBA1 '

Epnrtr ur.rtrr{f nes ap ruapuadelaJapoA ap plcund lnurfsns nz rr

'qro-r11) ursqetrrdur BI tusrlupnipluuoriuu erpriru o ards rodz,qrep seJalur un a.ldsurp ,qrllrioci

'rclfiur op Eel?J leldopu E qlorl';augag) lslrrap un og ,rolfiur

ur 'ursrlelidrJ EI JJ?J;J:tr ap rS ::aun{u u -ro1o lv}s va Jvllo Az?p nE e

inuu :tuopiJJo u! ti Jt?AoLuoJ-'nnu111 'nlduraxa ap) alsqelrdrras-npurJoJaJ'a1sr1er.re1eur ajto: -

lciu r rlS uo-r uJJEIloAZJp nrru..1i.-lldxaqqlrteuJatl€ o rraJo E;i'pur"i inurrrd uI illrpzruJepolu l

.(EluEurou ul E3l-xIX IE rninl(_r.

5I

t6 INTRODUCERE

De fapt, aceste voci critice sunt Pe aceeapi lungime de undi cu o serie de

probleme ridicate in ultimii ani de analigtii preocupali de fenomenul alfabetizlrii

9i d. .onr".infele sale socio-istorice. $tiinla de carte era in generalvdzutl' ca o

competenld umani clar misurabild pe care oamenii fie o aveau, fie nu 9i care le

permitea s5, realizeze sau nu anumite sarcini utile' De asemenea' etavdzutd' si ca

un factor-cheie in transfo rmareaabordirilor cunoagterii in intreaga lume, o putere

care efa apfoape universald, indiferent de context (Goody, 7969). Moses Finley

a mers pini acolo incdt a susfinut ci

Este de necontestat faptul cI nu existi niciun aspect al comportamentului uman care

si nu fi beneficiat de noi posibilitali de dezvoltare, schimbare 9i progres odati cu

introducerea alfabetizdri\inir-o societate, in special z alfabetvzdrt\ care trece dincolo de

o mici 9i exclusivl clasd clericalI sau conducdtoare. 1...] Consecinlele specifice ale

alfabetizdrii pot s[ nu fie nici automate, nici universale sau inevitabile, dar ele apar

in mod invariabil (Finley, 1975:712).

Atdt istoricii, cit gi antropologii au adus critici puternice acestei abordiri. Cititul

gi scrisul nu sunt vizu t" uiatca treseturi, cdt ca ideologii (Street' ed.7993; Rassool'

2OO2).Chiar 9i metodele de mlsurare care au fost dezvoltate in secolul aI XIX-lea

,,aveau labazd un act de discriminare",,,impundndu-i observatorului modern

limbajul progresului" (Vincent, 2000: 5, 7). Acum gtiinfa de carte nu mai este

vdzttd ca o valoare absoluti care poate fi definitd la modul abstract, ci ca un

proces care trebuie inleles prin raportare la diversele sale funcgii culturale (Resnick

gi Resnick, 797 7 ; Szyliowicz, 7986; Wagner, 1993 ; Houston, 2001 : 404). D acl'

admitem aceste pozigionlri, devine evident ci problema alfabettzilrti e legat[ in

egali misuri de politic[ 9i reprezentare si de mecanismele schimblrii sociale.

Contextul de cercetare 2: istoria culturalS

a Rom6niei in limba engleze

Educagia 9i progresul cultural au fost preocuplri majore ale cercetitorilor care

au studiat modernizarea statului otoman, cu importante contribulii in limba

englezd, aduse de cercetltori precum Bernard Lewis, Roderic Davison, Niyazi

B"rk.r, Serif Mardin, Andreas Kazanias,Carter Vaughn Findley, Selim Deringil,

Selgun Somel, Benjamin Fortna gi a19ii. De asemenea, istoricii care s-au ocuPat

de Rusia 9i de Monarhia Habsburgicd au acordat atengie 9i alfabetizdrii, educagiei

si instituliilor de invifImAnt, considerAndu-le factori-cheie in inlelegerea acestor

sisteme guvernamentale ca intreg: Garry Cohen, Jeffrey Brooks, Gary Marker,

Isabel de Madariaga, Cynthia Whittaker, James Flynn, Alain Besangon, Ben

Eklof, Christine Johanson.

Oarecum mai putini cerceBalcanilor in secolele ai X\4IEuropei de Est atrag deseori1996: 459, n. 6; LongworthLampe, 2003). Stavro Skendi,Janos Mazsu, Richard Cloggin limba englezi cdteva lucrisecolul aI XIX-lea in Ungariz

Pentru cazul romdnesc, intr ) Frezentlri mai vechi prir.:

Riker, 1931; Seton-Watscbazele unei traditii si care

2) Doun studii mai .orr.ir.B[lan, 1"981) gi unul enorritive succinte privind dezr-cNiculescu, 1981), cirgile ( .

19BB), romanul (Pir'"u, 19istoria literard, (Nemoianu

3) Cdteva lucrdri atent docuromAnilor transilv[neni (I7999, 2000; Prodan, 1971 :

4) Trei monografii despre rrtate a secolului aI XIX-leaultirna fiind cea mai natirdespre legiturile dintre i(Borsi-Kalm an, I99I).

5) Printre monografiiie mai s1

privind ideile politice de pdrlirnbii in Jara Romdneascasi un eseu incitant privind,.s(Dup, 1981).

6) Cdteva studii despre reoriilrcare acordi mai multi. atersi natiune 9i stabilesc cone_vsi economicn (Eidelberg,Stahl, 1980; Verdery, 1983

7) Dupn anii 7970, numeroasmai largl sau mai redusd (J197 9 ; J elavich, 1 983, I: 9 9 -'1991; Hitchins, 199 4, 199 6ed,.1997; Giurescu si Fiscl:

'(gI00Z,urog 1956tr .pe ,iiep3_reqrsr{ rS ncsa;nrg :L6il.pa'atordar;196 6T'vLB6I,uos1egcr14J lg661,E&oya>Ilg66I(y651 (surqcllH :I66I'nrse8roag lyg5l'grpup[:g6r,-LLz'vLz-vgr,'elr-66:l,695,1,r1cp,rep[:erct'o8urgog :LZ-Vtt,B6-Vg:7761,'6tr.m1af 16 qrrnulef) fsnpar rzru nES p8;ir.r*pJBf,s EI pcrlrlod orJolsr ep erz,olpzurrdnc alrle.rl esuoJeurnu ,9161 r.r.uv pdnq (/

'(gAOf ,lraprel 19961 ,grlg:986I'9L6t (nurapo,touna lgg6y,torlqJ l.yg61,fl:;,gleplg) urrurouora 16

PtrEIlos erJolsr op 3-reolrsoloJ Ilpnls ap 3rJas o nf, runrxouoJ Jseirqstrs 16 euniiru 16

exslarf,os erdsap Iapl ap ll6augruor rolaluern3 aduele Etlnur rBru Eprol? erEr

$t1t'pe 'ppro[; ol€rros rrrpzrureporu uorlcerd ri apuoal a"rdsap tpnrs E^a].VJ (9'(rgor'ninc)

ppuoued r6eeetu arlrurlxo;du urp((eTeluatrl ayrnlcn;1s,, purrurd lurlrc,rr rrrr, ,11116

(y761'aso13) nrl-XIX IE rninloras plndaour EI ep p)seeugruod eruj u1 gqurilIirplio^zep vpzrlrua o,(IL6l,ncsa8roag) ItBI EI pugd ap arurlod apapr purarrd1{rulro3ul ug pruSog erurJnl o pJpunu es a}Ezrlerreds rcru epger8ouour a.rrurrd (g

'005t (uuurpy-rs-rog)

8t8I pdnp rrrtg5rur rS rugtuo"r qruoriuu llropll erlurp ep;nrp5el ardsspsun 16 'pluluerunlop oulq rutu IaJ r$ rup ,prslizuorieu ruru Eer purg Erurlp'- 0L6I 'zapog l1161,gaqduna l7961,ncsero1g - €el-XIX IE rnlnlores E elul-Eurni u rurrd ur elrdnur-rd urp Elruoliuu earur6rur a;dsap lger8ouoru larJ (?

' (1OOZ'nrr14 I 996 1'f.repra4 11 261, uepord :0002,566 I'tB6I 'LL6I '6961 'surqc;g_ :L96I ,riepg-reqrsrg) ruaupzrlrsu"rt rolruturore porlqod 16 pp.rnlpr BolElrArlJE purrrrrd slBluerunlop tualE rJEJ3l1l rnarg3 (g

'Qrcf (nurroua5tr) ?ruralrl ErJolsr

I5 (t86I'pa (ncsaratlv : t gO t (nrsauol) In.r)ret, (ee6t,*rpjf ln"ruror,(g g6 y

'ssorg) prrpor.rad esa.rd,(g961 (nlsauue111 15 pruura) epj.rpo ,(tB6t (ntsalnrrpf9961 (.rne-rg !1961 ,6rrpuug1) auguro.r ggru[ Eert]lolzap purnr"rd a]urrrns elr]-?rrrroJur Ilpqs E otrEf, ap rrnlplt,(ggOt ,nrsaullpJ) urroua pun i6 ,rrUl,urlpg19751 'nuuefuniru) eupruor rrJnluJalrl e erJolsr op asrJuoJ ruru rrpnls qnoq (e

'elrln aJenurluo3 ui luns aJEJ 15 l{rpu.r1 ieun elozuqsnd nu ttlt'(tgt-6tt :g56I ,sourrrnulg 1796; ,uosreTq-uo;S :It6I te{l,:tsz6r 'u3"ro1) raruvruou e qrrlqod BoJullolzop pur,'.rd t,pr,r t"- r.lg1ueze"r4 (1

:slJpJJnl alal€olpruJn lnrpdu ne pzal8ua Bgrirrl uI ,f,sautruoJ Inzrr nJluad

'Errerg rS rruugly,erm8pg ,urq.reg ,urre8u61 uI Eel_XIX Je Inlotasu; psa-rd rs e.rzzpoquglv'arczrm1o:r6 ordsap arln rrEnnl E^olvf, u";l&;;'BqurrT uI1ec[qnd nu rrip r5 qornzlaf soIrBqJ ,la1g urqog ,38o13 prrrlJr6 ,nszctr11 souef'qrmouu.rey o1ueytr4J,r1rueg lo6 ,uno1qsrry Buurq,lpua>lS orl"rS .1ggg7,idruu1lx :8_661 'sorra33af rS xnalaprg lse .u,SgI:L66I,ql:o,u8uo1 :9.u,6gy :9661'uoldurz.r3) aJ'la)Jal ul p'.n rnlser* udnsu 'eduale rJoesop fu.rlr lsg .p, pa"rrrgElrolsr ap rirdncoa.rd rrrol_ne r6ep,ua1-y1a p 16 re1-1111x IE alelores ul rolruErpgE plEJnllnJ BrJolsr purrurd llPnls lelllqnd nu lrolplar-lar rurind r?tu {rrnsaJEo

trUflJIICIOHJ,NI

uog 'uoSuzseg urclv'uuf1g sa

'ra1ru141 .d;rg 's1oo.rg largef 'u;Jolsaf,E raraSalaiul ur arer{J-rJotJlradecnpe (wpzgagelle 16 aduarz Iludnro ne-s oJEJ rrf,rJolsr'?aualu

'y8urraq urteg'felpurg ug8nz,lrzedr5l'uosr,rug JrJapoU'sraralBgru{ u1 nfnqrrluor e}urt.rodru:oJEf, JolIJolElaJJeJ ap e.roizru r.ir

?l el n:

'elErtros rrJpqurr{3s slalusru?r 3 r

uI ple8el r rtrqzrtegaJlu ?ruelqor(prECI '(tgt :1997(uolsnoH :t6tryrusag) elurnllnf, $rury ol?s aia

un EJ rJ '1ter1sqz Inporu EI ltluelse rctu nu ou?J ap eiurrlS run

uJePou rnlnJow^Jasgo r-nPu9rJ

Bal-xIX F Inloros ur elEllo^z3P l'1oosse6 :866I'pa'laang) rr3o1o a

InlplC'IJppJogE IalsoJE aJIuJ0inr

rzdt a1e rzp'eyqzllreur n?s ol?srr.lrep argrcads elaiurcesuo3 l"'] 'a.ler

aP olorurP ererl or?3 lrrpznegely, z yt

nJ ?l?po sa;Sord 16 arrgturqcs 'a.ir:oJEf, u?urn rnlnluautlJoduor p rra

lalurg sosotrAl'GgOt 'fpoog) rxaralnd o'erun1 e8zarlul u3 rr.rarircvt # glnzpt Ble (zauoruesu eC 'a-

ol oJEJ 16 nu ag tn€alz o erJ rTu3r

a EJ Vtnzy p:eua8 ur EJa elJzJ:n:zqegz5ll- InueuoueJ ap rizdn:ap erres o nJ ppun ap aur8unl

LT

18 INTRODUCERE

8) O gcoaln mai nagionalist[, cu volume scrise in perioada ceaugistl ce evidentiauideile de unitate (Constantinescu gi Pascu, ed.7977; Giurescu, 1975; Stoicescu,1986),rolul maselor,precum gi acela al armatei (Savu,1980; Ceaugescu, ed. 1983).

9) Numeroase lucriri despre rolul istoriografiei in dezvoltarea unei ideologiinationale (Fischer-Galati, 198!; Michelson, t984, 7987b; Hiemstra, 1987;Kellogg, 1990; Peter, 1992;Boia,2001,a); doud lucrlri deosebit de remarcabiledespre culturl si ideologia nationali, ambele insd. centrate pe secolul )O((Livezeanu, 1995; Verde ry, 1991).

10)Un sir de analize privind antisemitismul in Romdnia; din nou, in acest caz,

accentul a fost pus pe inceputul secolului )C(, secolul aI XIX-lea fiind men-gionat adesea ca rcprezentAnd ,,tradi1ia" sau ,,originea" unei astfel de ideologii,cu toate presupusele sale consecinte inerente (Weber, 1966; Volovici, 1"99\;Oldson, 1,991).

Totugi, toate acestea inseamnd c[ problema relaliei dintre institugiile literaregi culturale rom6.nesti, identitatea nationalt si nationalism a rimas, in foarte multeaspecte, insuficient analizat1.. Numeroase articole sau expuneri de dimensiuneaunui capitol incearci sI explice nagterea unei identititi nationale romdneqti(Campbell,1944; Fischer-Gala1i, 1964,7969;Florescu, 1967; Dutu, 1967;Karpat,7974:24-32;Alexandrescu,7976;Bobango,7977;Seton-Watson,7977:175-785;

Jewsbury, 1979; Oldson,1983; Keliogg, 1984;Jensen,7985;Gilberg, 1989; Forrest,7992; Berindei,1997a; si, poate cel mai interesant, \&rdery, 19BB). I)ar putinedintre acestea au in vedere o analtzd, detaliatd a diverselor centre instituqionalein care identitilile nationale ar putea fi fhurite6. Hitchins (I994,7996) afurnizatpoate cea mai autorizatd analizd sintetici a contextului politic si social si am fostcu sigurantl foarte norocos si am o prezentate atat de clarn (gi o orientare inliteratura rom6.neasci de specialitate) atunci cind m-am apucat de cercetare. Darlucririle lui Hitchins nu conlin decdt inform atti rdzlete despre tipdrituri gi educalieT.Cdteva articole sau colecfi de articole privind aspectele concrete ale evolulieiculturale merg cumva in directia umplerii acelui gol (Tappe, 1,956,7960,7968;Teodor, ed. 1980; Velculescu, 7980,1989; Pippidi, 1981; Deletant,l98!; Zub,ed. 1985; Chigu, L986; Siupiur,1986;Brad-Chisacofl 198B; Simion,lgBB;Jelavich,1988; Michelson, 1991; Forrest, 1991; M. Murgescu, 7995a; Crdciun gi Ghitta,eds. 1995, 1998; Dugu,7998; Anton, 1999; Rados, 2000).

Argument gi structurd

Prin urmare, obiecti'u'ui meu in studierea cazului rominesc nlr este doar acela dea reda o istorie care nu a fost relatati cu adevd.rat in limba englezl., ci si de a

reflecta asupra implicatiilor s

cdt si in cel al studiilor privirliteraturii 9i alfabetiz[rii in ar

privinte, una sceptici, nu in,,alfabetizarca ca agent al sch

incdt Goody a trebuit sX ne resi anume aceea cd" ea ,,le ofe7987: 278; y' Eisenstein, 20r

atribui puterea de schimbare ,

unor indivizi (Postill, 2003).romd.niior care au acfionat in r

sI reconstitui dimensiunile pr

urmare, functiilor publice in co

cele de transmitere" ca fiind el

ci am putea propune o socioide culturi fdrd. ale evalua impspre sfirgitul secoiului al XL\pe aceastf temi. se raporta 1a

nafiunii; adesea, acestea erauironie gi chiar {hri. vreun ser

ezitau sd le recunoasci. ineficaunor mesaje transmise. Dar a

Anahza mea debuteaz1. cu

a Moldovei 9i J5rii Romd.nesr

reconstruirea originilor uneiscrierile romAnegti, ci in gene

aflati uneori in serviciul unor F

institutiilor educationale) a tiUltima parre a acesrci secliuni :

cheie din discursul romi.nesc: ..1

examineazd, crearea formala a

siziare in contexful protectoralqi ulterioare ci;tigXrii indeper

In limitele unei prezentaranalizez si contextele partictdiferite perioade. Pe parcurs.

succesul pe care l-au ar.rrt incirtile si tipiriturile ca mijloairnportanla 1or ca act simbolicautohton.Inc.t. s5. stabilesc ccr