Ion Tornea - dcfta.mddcfta.md/uploads/0/images/large/acordul-de-liber...Schimburile comerciale dintre Republica II Moldova şi Uniunea Europeană Începând cu anul 2005, UE a devenit

Acordul de Liber Schimb aprofundat

şi cuprinzător dintre RM şi UE

Ghid informativ pentru producătorii agricoli

Ion Tornea

3


CUPRINS

Acronime ......................................................................................................... 4

I. Ce reprezintă Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană? ................. 51.1. Ce este ZLSAC? ...................................................................................... 51.2.CaresuntefecteleşiavantajeleaşteptatealeZLSAC? ........................... 6

II. Schimburile comerciale dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană .................................................................................................. 7

III. Ce prevede AA cu privire la exportul şi importul de produse agricole/alimentare?............................................................................... 153.1.Exportulproduseloragricole/alimentaredinRMînUE,sauce

prevedeAAînprivinţacotelorşitaxelorpăstrate? ................................. 153.2. Importulproduseloragricole/alimentaredinUEînRM .......................... 19

IV. Cum va susţine UE agricultura RM şi ce trebuie de făcut pentru ca producătorii din RM să beneficieze pe deplin de avantajele ZLSAC? ... 22V. De ce RM nu poate exporta producţie de origine animală în UE? .... 23VI. Ce prevede Acordul ZLSAC în privinţa măsurilor sanitare şi fitosanitare (SFS)? ................................................................................. 24VII. Ce prevede Acordul ZLSAC în privinţa protecţiei indicaţiilor geografice?............................................................................................ 27

Bibliografie ..................................................................................................... 30

4

Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre RM şi UE

ACRONIME

AA – AcorduldeasocieredintreRepublicaMoldova şiUniuneaEuropeanăCE – ComisiaEuropeanăCSI – ComunitateaStatelorIndependenteDO – DenumiredeorigineHG – HotărâredeGuvernIG – IndicaţiegeograficăPCA – PreferinţeleComercialeAutonomeRM – RepublicaMoldovaUE – UniuneaEuropeanăZLSAC– ZonadeLiberSchimbAprofundatşiCuprinzător

5


1.1. Ce este ZLSAC?

Acordul privind constituirea ZLSAC este parte a Acordului de AsociereRM-UE(titlulValacestuiAcord),carepresupune trecereade lacooperareaeconomică la integrareaeconomicăprinstabilireauneiZonede liberschimbaprofundatşicuprinzător.NegocierilepemargineacreăriiZLSACîntreRMşiUEauînceputînlunamartie2012,dupăimplementareadecătreRM,începândculunadecembrieaanului2010arecomandărilorMisiuniideEvaluareaCo-misieiEuropenepemargineaZLSAC.GuvernulRMaimplementatînperioadarespectivă recomandărileCEprivind reformele structurale în 13domenii aleeconomieinaţionale,chematesăaducăbazalegislativăşiinstituţionalăaRMînconformitatecucerinţeleşistandardeleUE.Negocierileaufostfinalizateînlunaiunie2013,înnoiembrie2013acordulafostparafatiarla27iunie2014acestaafostsemnatdecătreRMşiUE.

Zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător între Republica MoldovaşiUniuneaEuropeanăpresupuneliberalizareagraduală(îndecursdepânăla10anidinmomentulsemnării)acomerţuluicubunurişiservicii, reducereaşieliminarea taxelorvamale, înlăturareabarierelor tehniceşinetarifare,abolirearestricţiilorcantitativeşiarmonizarea legislaţieiRepubliciiMoldova laacquis-ulUE.Spredeosebirederegimulcomercialactual,bazatpePreferinţeComercialeAutonome(PCA),careesteunregimunilateralacordatdeUniuneaEuropeanăpeuntermenlimitat,viitorulacordvafiîncheiatpeoperioadănelimitată.ViitorulregimcomercialvaoferibeneficiilaexportmaimaridecâtPCAşiomaimareprevizibilitate pe termen lung pentru afaceri şi investiţii ceea ce va duce, peransamblu,laomaibunădezvoltareeconomicăaRepubliciiMoldova.DiferenţadintreunsimpluacorddeliberschimbşiunulaprofundatşicuprinzătorestecăceldinurmăpresupunecăstatulpartenerUEvatranspuneînlegislaţiaproprieomultitudinedeelementedinacquis-ulcomunitar.Estevorbadespreelementede legislaţiedindomeniulconcurenţei,achiziţiilorpublice,mediuluideafaceri,standardizăriiproduselor,vămuirii,proprietăţiiintelectuale,etc.

Semnareaacorduluideliberschimbaprofundatşicuprinzătoresteimportan-tăpentruRepublicaMoldovapedouădimensiuni:

(1)dimensiunea politică–AcordulZLSACvafiprivitcaunindicatorimpor-tantpentrustimulareaGuvernuluiRMpentruarealizareformestructurale.

(2)dimensiunea economică–UniuneaEuropeanăreprezintădejaprincipalulpartenercomercialalRepubliciiMoldova.AcordulZLSACvafavorizaointegrare

Ce reprezintă Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană?

I

6


sporităaţăriiînzonaeconomicăeuropeană,cuaccesdirectlaPiaţaUnică,ceeacevaducelacreştereeconomicăşilastimulareacompetitivităţiieconomice.

1.2. Care sunt efectele şi avantajele aşteptate ale ZLSAC?

ZLSACvadeschidecomerţulprineliminareatreptatăataxelorvamalelaim-port.Carezultat,importatoriidinUEvoreconomisi64milioanedeeuroanual,iaromologiilordinMoldova,înceledinurmă(dupăperioadeledetranziţiepentruanu-mitemărfuri),voreconomisiaproximativ83milioanedeeurolaimporturiledinUE.

Pentru agricultură şi sectorul agroalimentar:• RidicareaatractivităţiiproduseloragricolemoldoveneştipepiaţaUEdato-

rităeliminăriitaxelorUEdeimport,învaloarede43demilioanedeeurolaproduseleagricoledebazăşi3milioanedeeurolaproduseagricoleprelucrate.

• OportunităţinoidepiaţăînUEşistandardemairidicatedeproducţieînRepublicaMoldovacarevorimpulsionainvestiţiile,vorstimulamoderni-zareaagriculturiişiîmbunătăţicondiţiiledemuncă.

• Creştereaatractivităţiiinvestiţionalealesectoruluiagroalimentarşiaopor-tunităţilordeafacereînsector,faptcarevaducelacreştereaniveluluideangajareîncâmpulmuncii;

• Modernizareasectoruluiagroalimentar,inclusivcusuportulUE(asistenţătehnicăşifinanciară).

Pentru industrie• Ambelepărţivor liberalizacompletcomerţulcuproduse industriale.Cu

toateacestea,liberalizareaesteasimetricînfavoareaRepubliciiMoldova,care,pentruuneleproduse,vaeliminadoartreptattaxele,peparcursuluneiperioadedetranziţiemailungi.

Pentru consumatorii RM:• Creşterecompetiţieipepiaţăşiaccesullapreţurimaimicilaproduseca-

litative(atâtautohtonecâtşideimport)• Mărireaasortimentuluideprodusefurnizatepepiaţă• CalitatemaibunăaproduselorautohtoneşideimportAvantaje de ordin general pentru întreg sectorul privat• Accesullaceamaimarepiaţămondială(500milioaneconsumatoricuun

PIBdecca.20trilioaneUSD).• Perspectiveclareşiprevizibilededezvoltareaafacerii.• Asigurareauneiconcurenţeloialepepiaţainternă.• Acceslareţeleleinternaţionalededistribuţieşilansareaafacerilorpeplan

internaţional.• Creştereainvestiţiilorstrăinedirecte.• Reorientareadelacomerţlaproducere.

7


PrincipaleefecteaşteptatedelaintrareaînvigoareaZLSAC(conformstu-diilorefectuatedediferiteorganizaţii)serezumălafaptulcă:

• CreştereaPIBvaconstituisuplimentardela5.4%pânăla6.4%–echiva-lentulunuiandecreştereeconomicăsolidă.

• Exporturilevorcreştecucca.11–16%, în timpce importurile–cucca.6-8%.Corespunzător,seaşteaptăcaexporturilesăcreascăîntr-unritmmaiînaltdecâtimporturile(reducereadeficituluicomercial).

• Veniturilebugetuluipetermenmediuşilungsevormajoradincontulcreş-teriiTVA,impozituluipevenitşiaaltorimpozite,carevacompensapier-deriledelaeliminareataxelorvamaleîncomerţulcuUE.

• Preţurilecuamănuntulsevorreducecucca.1-1,3%,salariilevorcreştecu3,1-4,8%,iarconsumulprivatsevamajoracupânăla7,8%.

• Vacreştecompetitivitateaproduselormoldoveneşti,dincontulmajorăriiinvestiţiilorstrăineşiaredistribuiriicapitaluluiîndirecţiacelormaicompe-titivesectoaredeproducere.

• Venitulnaţionalpetermenscurtsevamajoraaproximativcu1,3%,iarpetermenlung-cu2,4%.

Înacelaşitimp,principaleleavantajevorveninudelaeliminareasaudimi-nuareataxelorvamale(cătreînceputulnegocierilorpemargineacreăriiZLSACtaxelevamalede importmedii înRMerauchiarmaimicidecâtceledinUE–4,6%contra 5,9%), ci de la înlăturarea barierelor netarifare (în primul rând acelorreferitoarelanormelesanitareşifitosanitare,precumşilabariereletehniceîncomerţ).Astfel,dacăpetermenscurtdelaeliminareataxelordeimportRMvapierdevenituriînvaloaredeaproximativ0,25%dinPIB,înlăturareabarierelornetarifareîncaleacomerţuluicubunurişiserviciicuUEvapermitedeaobţinesuplimentarvenituriînvaloaredeaproape1,6%dinPIB.Petermenlung,acestecifreseestimeazăcăvorconstituicorespunzător-2,6%şi+5,2%.

Schimburile comerciale dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană II

Începândcuanul2005,UEadevenitprincipalulpartenercomercialalRepu-bliciiMoldova,dupăvaloareaschimburilorcomerciale(import+export).Acesteadeţineauînanul2013cca.46%dinschimburilecomercialetotalealeţării,faţădecca.33%câtdeţineauţărileCSIşicca.22%celelalteţări.Schimburilecomercia-lealeRMcuUE,şiînspecialexporturile,auprimitunstimulentputernicmaialesdupăintrareaînvigoarela01ianuarie2006asistemuluigeneralizatdeprefe-rinţecomerciale(GSP+),constândînanulareaunilateralădecătreUEataxelorvamalepentruunşirdeprodusemoldoveneşti,urmatîn2008dedejaamintitulregimPCA,careamersşimaideparteînliberalizareaunilateralădecătreUEacomerţuluicuRM.Acestetendinţesepotobservauşorînfigurademaijos:

8


Figura 1: Ponderea diferitor grupe de ţări în schimburile comerciale ale RM

Sursa: AlcătuitdeautorînbazadatelorBNS

După cum am amintitdeja, exporturile RM cătreUE au contribuit cel maimult lacreştereaschimbu-rilorcomercialedintrepărţi.Acestea au crescut de lacca.41%dintotalulexpor-turilor ţării în 2004 pânăla cca. 47% în anul 2013.Aceastăcreştereaavutlocpe fundalul reducerii pon-derii ţărilorCSI de la 51%în 2004 până la 38% în2013, în timpcepondereaaltor ţări (în afară de celeale UE şi CSI) în structu-ra exportului moldovenescaproape că s-a dublat. Şiponderea importurilor RMdinţărileUEacrescut,însăîntr-unritmmairedus,delacca. 44% în 2004 până la45%în2013.Caşiîncazulexporturilor,importurileRMdin ţărileCSI s-a redus înaceiaşiperioadădelacca.43%până lacca.30%dintotalulimporturilorRM.

6

� Venitul naţional pe termen scurt se va majora aproximativ cu 1,3%, iar pe termen lung ‐ cu 2,4%.

În acelaşi timp, principalele avantaje vor veni nu de la eliminarea sau diminuarea taxelor vamale (către începutul negocierilor pe marginea creării ZLSAC taxele vamale de import medii în RM erau chiar mai mici decât cele din UE – 4,6% contra 5,9%), ci de la înlăturarea barierelor netarifare (în primul rând a celor referitoare la normele sanitare şi fitosanitare, precum şi la barierele tehnice în comerţ). Astfel, dacă pe termen scurt de la eliminarea taxelor de import RM va pierde venituri în valoare de aproximativ 0,25% din PIB, înlăturarea barierelor netarifare în calea comerţului cu bunuri şi servicii cu UE va permite de a obţine suplimentar venituri în valoare de aproape 1,6% din PIB. Pe termen lung, aceste cifre se estimează că vor constitui corespunzător ‐2,6% şi +5,2%.

2.SchimburilecomercialedintreRepublicaMoldovaşiUniuneaEuropeanăÎncepând cu anul 2005, UE a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, după valoarea schimburilor comerciale (import+export). Acestea deţineau în anul 2013 cca. 46% din schimburile comerciale totale ale ţării, faţă de cca. 33% cât deţineau ţările CSI şi cca. 22% celelalte ţări. Schimburile comerciale ale RM cu UE, şi în special exporturile, au primit un stimulent puternic mai ales după intrarea în vigoare la 01 ianuarie 2006 a sistemului generalizat de preferinţe comerciale (GSP+), constând în anularea unilaterală de către UE a taxelor vamale pentru un şir de produse moldoveneşti, urmat în 2008 de deja amintitul regim PCA, care a mers şi mai departe în liberalizarea unilaterală de către UE a comerţului cu RM. Aceste tendinţe se pot observa uşor în figura de mai jos:

Figura 1: Ponderea diferitor grupe de ţări în schimburile comerciale ale RM

Sursa: Alcătuit de autor în baza datelor BNS

După cum am amintit deja, exporturile RM către UE au contribuit cel mai mult la creşterea schimburilor comerciale dintre părţi. Acestea au crescut de la cca. 41% din totalul exporturilor ţării în 2004 până la cca. 47% în anul 2013. Această creştere a avut loc pe fundalul reducerii ponderii ţărilor CSI de la 51% în 2004 până la 38% în 2013, în timp ce ponderea altor ţări (în afară de cele ale UE şi CSI) în structura exportului moldovenesc aproape că s‐a dublat. Şi ponderea importurilor RM din ţările UE a crescut, însă într‐un ritm mai redus, de la cca. 44% în 2004 până la 45% în 2013. Ca şi în cazul exporturilor, importurile RM din ţările CSI s‐a redus în aceiaşi perioadă de la cca. 43% până la cca. 30% din totalul importurilor RM.

P o n d e r e aCSIînschim-burile comer-ciale,%

PondereaUEîn schimburi-le comercia-le,%

P o n d e r e aaltor țări înschimburi lecomerciale,%

Figura 2: Structura exportului RM, %

Figura 3: Structura importului RM, %

7

Figura 2: Structura exportului RM, % Figura 3: Structura importului RM, %

Sursa: Alcătuit de autor în baza datelor BNS Sursa: Alcătuit de autor în baza datelor BNS

În valori absolute, exporturile RM către UE au crescut de la cca. 400,7 mil. $ în anul 2004, până la cca. 1,2 miliarde $ în 2013. În aceiaşi perioadă importurile RM din UE au crescut de la cca. 374,2 mil. $ până la cca. 2,5 miliarde $. În condiţiile în care importurile din UE au depăşit constant exporturile către aceiaşi destinaţie, balanţa comercială a înregistrat mereu valori negative, ajungând în 2013 până la un deficit de cca. 1,3 miliarde $. În această situaţie, gradul de acoperire a importurilor din UE cu exporturi către această destinaţie a scăzut de la cca. 52% în anul 2004 până la cca. 46%, sau mai puţin de jumătate, în 2013.

Figura 4: Exporturile, importurile şi balanţa comercială a RM cu UE, mii $


În timp ce pentru Republica Moldova, începând cu anul 2005 după cum am văzut, Uniunea Europeană a devenit principalul partener comercial, locul RM în cadrul schimburilor comerciale ale UE este unul mai mult decât modest. Astfel, în anul 2013 ponderea atât a exporturilor, cât şi a importurilor RM din UE nu a depăşit 0,1% din importurile şi respectiv exporturile totale ale UE. Astfel că afirmaţiile opozanţilor ZLSAC precum că motivaţia UE de a se angaja în semnarea acordului privind constituirea ZLSAC cu RM ar avea la bază interesul UE de a „invada” piaţa RM cu mărfuri europene par cel puţin lipsite de suport logic. Asta cu atât mai mult cu cât în acelaşi an (2013) PIB‐ul RM constituia doar 0,04% din PIB‐ul UE. Chiar presupunând că după intrarea în vigoare a acordului ZLSAC, toate importurile RM vor veni din UE, aceasta nu ar putea adăuga mai mult de alte 0,1% la exporturile totale ale UE, cu efect insesizabil asupra PIB‐ului acesteia. Locul 71 ocupat de RM în

7








9


Învaloriabsolute,exporturileRMcătreUEaucrescutdelacca.400,7mil.$înanul2004,pânălacca.1,2miliarde$în2013.ÎnaceiaşiperioadăimporturileRMdinUEaucrescutdelacca.374,2mil.$pânălacca.2,5miliarde$.Încon-diţiileîncareimporturiledinUEaudepăşitconstantexporturilecătreaceiaşides-tinaţie,balanţacomercialăaînregistratmereuvalorinegative,ajungândîn2013pânălaundeficitdecca.1,3miliarde$.Înaceastăsituaţie,graduldeacoperireaimporturilordinUEcuexporturicătreaceastădestinaţieascăzutdelacca.52%înanul2004pânălacca.46%,saumaipuţindejumătate,în2013.



ÎntimpcepentruRepublicaMoldova,începândcuanul2005dupăcumamvăzut,UniuneaEuropeanăadevenitprincipalulpartenercomercial,loculRMîncadrulschimburilorcomercialealeUEesteunulmaimultdecâtmodest.Astfel,înanul2013pondereaatâtaexporturilor,câtşiaimporturilorRMdinUEnuadepăşit0,1%dinimporturileşirespectivexporturiletotalealeUE.Astfelcăafir-maţiileopozanţilorZLSACprecumcămotivaţiaUEdeaseangajaînsemnareaacorduluiprivindconstituireaZLSACcuRMaravealabazăinteresulUEdea„invada”piaţaRMcumărfurieuropeneparcelpuţinlipsitedesuportlogic.Astacuatâtmaimultcucâtînacelaşian(2013)PIB-ulRMconstituiadoar0,04%dinPIB-ulUE.ChiarpresupunândcădupăintrareaînvigoareaacorduluiZLSAC,toateimporturileRMvorvenidinUE,aceastanuarputeaadăugamaimultdealte0,1%laexporturiletotalealeUE,cuefectinsesizabilasupraPIB-uluiaces-teia.Locul71ocupatdeRMînschimburilecomercialealeUE(75laimportşi63laexport),deasemeneavorbeştedespresemnificaţiascăzutăaRMca„ţintă”potenţialăpentruextindereaschimburilorcomercialealeUE.Astacutoatecăînultimii4aniatâtritmulmediuanualdecreşterealimporturilor,câtşicelalexpor-turilorUEcătreRMadepăşit16%.

7







10


Tabelul 1: Locul RM în schimburile comerciale ale UE

Indicatorul Unita-tea Perioada Import Export Total schimburi

comerciale

PondereaincomerţulUE % 2013 0,1 0,1 0,1

LoculcapartenercomercialalUE 2013 75 63 71

Ratamedieanualadecreştere % 2009-2013 16,7 16,4 -

Sursa: ComisiaEuropeana,DirectoratulGeneralpentruComerţ

AtâtînstructuraexporturilorRMcătreUE(70,2%),câtşiaimporturilorRMdinUE(89,8%)predominăproduseleindustriale.Produseleagricoledeţinaproa-pe30%dinexporturiletotalealeRMcătreaceastădestinaţieşiaproape10%dinimporturiledinUE.Învaloareabsolutăaceastareprezintă287mil.€şirespectiv220mil.€.Astfel,produseledeorigineagricolăsuntprintrepuţinelegrupurideproduselacareRMareunsoldpozitivalbalanţeicomercialeînrelaţiacuUE(+67mil.€).ÎnraportcuproduseleindustrialeRMaveaîn2013unsoldnegativalbalanţeicomercialede1miliard375mil.€.

Tabelul 2: Principalele produse în schimburile comerciale ale RM cu UE în 2013, clasificarea OMC

Grupul de produse

Valoarea, mil. €

Ponde-rea, %

Grupul de produse

Valoarea, mil. €

Ponde-rea, %

Valoarea, mil. €

Export ImportDeficitul(-)/Surplusul

comercial(+)Produseagricole 287 29,8 Produseagricole 220 9,6 +67Pestesiprodusedinpeste 0 0,0 Pestesiproduse

dinpeste 14 0,6 -14

Produseindustriale 675 70,2 Produseindustriale 2050 89,8 -1375TOTAL 962 100,0 TOTAL 2284 100,0

Sursa: ComisiaEuropeana,DirectoratulGeneralpentruComerţ

ÎnstructuraexporturilorRMcătreUEpredominăarticoleleindustrieimateri-alelortextileşiproduselordintextile–198mil.€anultrecut,urmatedeprodusealeindustrieideconstrucţieamaşinilorşiechipamentelor–189mil.€.DacăîncazulprimeiRMaredeasemeneaunsoldpozitivalbalanţeicomercialecuUEde+29mil.€,încazulceleideadouadeficituls-acifratla-263mil.€.Exportuldeprodusevegetalemoldoveneşti cătreUEsesituaanul trecutpe locul3 înstructuraexporturilor totalealeRM,cu132mil.€şiunsoldpozitivalbalanţeicomercialede58mil.€.Înprimele5categoriideproduseexportateînUEanultrecutmaiintrauproduselealimentare,băuturileşitutunulcu107mil.€(+3mil.€ labalanţacomercială)şiprodusemanufacturatediverse (mobilă,construcţii

11


prefabricate,etc.)cu67mil.€(balanţăcomercialănulă).PrintrecategoriiledeprodusepecareRMle-aexportatmaimultanultrecutdecâtaimportatdinUEsenumărădeasemeneagrăsimileşiuleiuriledeorigineanimalăsauvegetală(+37mil.€),precumşiarticoleledeîncălţăminte,pălării,cuşme,bonete,chipiurişialtearticolesimilare(+35mil.€).CelmaimaredeficitcomercialînrelaţiacuUEs-aînregistratlacategoriiledeproduseminerale(-358mil.€),echipamentedetransport(-338mil.€),dejaamintitelemaşinişiechipamente(-263mil.€)şiprodusealeindustrieichimice(-207mil.€).ŞiînprivinţaproduselordeorigineanimalăRMareunsoldnegativalbalanţeicomercialede-50mil.€,cuovaloareaexporturilordedoarcca.2mil.€,conformdatelorComisieEuropene.

Tabelul 3: Fluxurile comerciale intre RM si UE, clasificarea HS, anul 2013

Grupul de produse Va

loar

ea,

mil.

€

Pond

erea

in

fluxu

rile

cu

UE,

%

Pond

erea

in

fluxu

rile

tota

le

ale

RM

, %

Valo

area

, m

il. €

Pond

erea

in

fluxu

rile

cu

UE,

%

Pond

erea

in

fluxu

rile

tota

le

ale

RM

, %D

efici

tul (

-)/

Surp

lusu

l com

er-

cial

(+),

mil.

€

Export, Import, mil. €TOTAL 962 100,0% 46,8% 2284 100,0% 45,0% -1322Animaleviișiprodusealeregnu-lui animal 2 0,2% 7,7% 52 2,3% 38,3% -50

Produsevegetale 132 13,7% 39,1% 74 3,2% 40,9% +58

Grăsimișiuleiurideorigineani-malăsauvegetală 40 4,2% 98,8% 3 0,1% 14,8% +37

Produsealimentare,băuturi,tutun 107 11,1% 31,6% 104 4,6% 30,7% +3

Produseminerale 21 2,2% 62,0% 379 16,6% 36,7% -358Produsealeindustrieichimicesaualeindustriilorconexe 4 0,4% 6,0% 211 9,2% 57,8% -207

Materialeplasticeșiarticoledinacestea;cauciucșiarticoledinel 9 0,9% 16,1% 117 5,1% 46,4% -108

Pieibrute,tăbăcite,blănurinatu-raleșiprodusedinacestea 24 2,5% 93,5% 34 1,5% 71,7% -10

Lemn,cărbunedelemnșiarticoledinlemn;plutașiarticoledinplută 3 0,3% 33,3% 33 1,4% 46,4% -30

Pastădelemn;hârtieșicarton 3 0,3% 40,1% 32 1,4% 49,2% -29

Materialetextileșiarticoledintextile 198 20,6% 67,0% 169 7,4% 45,1% +29

Încălţăminte,pălării,cuşme,bo-nete,chipiurișiarticolesimilare 48 5,0% 65,9% 13 0,6% 23,0% +35

Articoledinpiatră;produsecera-mice;sticlășiarticoledinsticlă 20 2,1% 45,4% 45 2,0% 45,4% -25

12


Grupul de produse Va

loar

ea,

mil.

€

Pond

erea

in

fluxu

rile

cu

UE,

%

Pond

erea

in

fluxu

rile

tota

le

ale

RM

, %

Valo

area

, m

il. €

Pond

erea

in

fluxu

rile

cu

UE,

%

Pond

erea

in

fluxu

rile

tota

le

ale

RM

, %D

efici

tul (

-)/

Surp

lusu

l com

er-

cial

(+),

mil.

€

Export, Import, mil. €

Perle,pietrepreţioaseșiarticoledinacestea 1 0,1% 18,5% 2 0,1% 17,5% -1

Metalecomuneșiarticoledinmetale comune 62 6,4% 21,8% 100 4,4% 39,9% -38

Maşinișiechipamente 189 19,6% 77,8% 452 19,8% 52,6% -263

Echipamentedetransport 8 0,8% 25,8% 346 15,1% 60,3% -338

Instrumenteopticeșifotografice 21 2,2% 64,3% 41 1,8% 44,6% -20Armeșimuniţii 0 0,0% N/A 1 0,0% N/A -1Produsemanufacturatediverse 67 7,0% 70,7% 67 2,9% 49,7% 0

Obiectedearta,decolecţiesauantichităţi 0 0,0% 7,9% 0 0,0% 9,9% 0

Produseneclasificate 3 0,3% N/A 10 0,4% N/A -7

TOTAL 962 100,0% 46,8% 2284 100,0% 45,0% -1322

Produseagricole 287 29,8% 37,4% 221 9,7% 37,2% +67Pesteșiprodusedinpeste 0 0,0% 0,0% 14 0,6% 34,8% -14Produseindustriale 675 70,2% 54,0% 2050 89,8% 46,8% -1375

Sursa:ComisiaEuropeana,DirectoratulGeneralpentruComerţ

9

RM, % cu UE, % RM, % (+), mil. €

Export, Import, mil. € TOTAL 962 100,0% 46,8% 2284 100,0% 45,0% ‐1322 Animale vii si produse ale regnului animal 2 0,2% 7,7% 52 2,3% 38,3% ‐50 Produse vegetale 132 13,7% 39,1% 74 3,2% 40,9% +58 Grăsimi si uleiuri de origine animală sau vegetală 40 4,2% 98,8% 3 0,1% 14,8% +37 Produse alimentare, băuturi, tutun 107 11,1% 31,6% 104 4,6% 30,7% +3 Produse minerale 21 2,2% 62,0% 379 16,6% 36,7% ‐358 Produse ale industriei chimice sau ale industriilor conexe 4 0,4% 6,0% 211 9,2% 57,8% ‐207 Materiale plastice si articole din acestea; cauciuc si articole din cauciuc 9 0,9% 16,1% 117 5,1% 46,4% ‐108 Piei brute, tăbăcite, blănuri naturale si produse din acestea 24 2,5% 93,5% 34 1,5% 71,7% ‐10 Lemn, cărbune de lemn si articole din lemn; pluta si articole din pluta 3 0,3% 33,3% 33 1,4% 46,4% ‐30 Pasta de lemn; hârtie si carton 3 0,3% 40,1% 32 1,4% 49,2% ‐29 Materiale textile si articole din textile 198 20,6% 67,0% 169 7,4% 45,1% +29 Încălţăminte, pălării, cuşme, bonete, chipiuri si articole similare 48 5,0% 65,9% 13 0,6% 23,0% +35 Articole din piatra; produse ceramice; sticla si articole din sticla 20 2,1% 45,4% 45 2,0% 45,4% ‐25 Perle, pietre preţioase si articole din acestea 1 0,1% 18,5% 2 0,1% 17,5% ‐1 Metale comune si articole din metale comune 62 6,4% 21,8% 100 4,4% 39,9% ‐38 Maşini si echipamente 189 19,6% 77,8% 452 19,8% 52,6% ‐263 Echipamente de transport 8 0,8% 25,8% 346 15,1% 60,3% ‐338 Instrumente optice si fotografice 21 2,2% 64,3% 41 1,8% 44,6% ‐20 Arme si muniţii 0 0,0% N/A 1 0,0% N/A ‐1 Produse manufacturate diverse 67 7,0% 70,7% 67 2,9% 49,7% 0 Obiecte de arta, de colecţie sau antichităţi 0 0,0% 7,9% 0 0,0% 9,9% 0 Produse neclasificate 3 0,3% N/A 10 0,4% N/A ‐7

TOTAL 962 100,0% 46,8% 2284 100,0% 45,0% ‐1322 Produse agricole 287 29,8% 37,4% 221 9,7% 37,2% +67 Peste si produse din peste 0 0,0% 0,0% 14 0,6% 34,8% ‐14 Produse industriale 675 70,2% 54,0% 2050 89,8% 46,8% ‐1375 Sursa: Comisia Europeana, Directoratul General pentru Comerţ

Principalele produse exportate în UE Principalele produse importate din UE

S1 Produse vegetale S7 Materiale textile si articole din textile

S2 Grăsimi si uleiuri de origine animala sau vegetala S8 Încălţăminte, pălării, cuşme, bonete, chipiuri si articole similare

S3 Produse alimentare, băuturi, tutun S9 Metale comune si articole din metale comune

S4 Produse minerale S10 Maşini si echipamente

S5 Produse ale industriei chimice sau ale industriilor conexe S11 Echipamente de transport

S6 Materiale plastice si articole din acestea; cauciuc si articole din cauciuc S12 Produse manufacturate diverse

Principalele produse exportate în UE

S1 Produse vegetale

S2 Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală

S3 Produse alimentare, băuturi, tutunS4 Produse minerale

S5 Produse ale industriei chimice sau ale industriilor conexe

S6Materiale plastice și articole din acestea; cauciuc și articole din cauciuc

Pe parcursul ultimilor 4 ani au avut loc schimbări importante în structuraschimburilorcomercialedintreRMşiUE,maialesînprivinţaexporturilor.Astfel,înafarafaptuluicăacesteas-aumajoratcu85%,peprimulplanauieşitproduse

13


maipuţintradiţionalepentrueconomiaRM.Astfel, îndoar4aniproduseledincategoriamaşinişiechipamenteauajunspelocul2încomponenţaexporturilormoldoveneştispreUE,crescândînaceastăperioadădeaproape7ori.Materia-leletextileşiproduseledinacestea,deşis-aumenţinutpe1loc,aucrescutdoarcu19%înaceiaşiperioadă.Estedeaşteptatcadejaînanulcurentpeprimullocînexporturilemoldoveneştisăiasăproduseleindustrieiconstructoaredemaşinişiechipamente.

Exportulinstrumenteloropticeşifotograficeacrescutde7ori,decca.4,5oriaucrescutexporturiledeprodusemanufacturatediverse(înspecialmobilăşiconstrucţiiprefabricate),decca.2,7oriaucrescutexporturiledeechipamentedetransport.Toateacesteschimbăris-auprodusînmarepartedatorităunorinves-tiţiistrăinefăcuteînacestesectoare(uzineleDraexlmaierşiGebauer&GrillerdelaBălţi,LearCorporationdelaUngheni,etc.).OdatăculiberalizareamaimareacomerţuluicuUE,darmaialesodatăcuajustareacadruluilegislativşiinstituţio-nalnaţionallacelalUE,carevaînsoţiacestproces,investiţiilestrăineîngeneral,nudoarceleeuropene,vorvenimaiuşor înRM.Astfel,ZLSACurmăreştesăcreezecondiţiimaibunepentruderulareaafacerilorînRM,ceeaceinevitabilvaducelaamplificareamodificărilorpozitiveînstructuraexporturilormoldoveneştişilacreştereaacestora.

Înacelaşitimp,şiproduseletradiţionaledeexportmoldoveneştiauînregis-tratînaceastăperioadăcreşteriimpresionante.Exportuldeproduselealimenta-re,băuturi,tutunacrescutde2ori,celdeprodusevegetale–cu86%,grăsimileşiuleiuriledeorigineanimalăsauvegetalăaucrescutlaexportcu60%.

Întotal,exportuldeprodusedeorigineagricolăacrescutînultimii4anicu89%.Toateacestemodificăris-auproduspefundaluleliminăriidecătreUEataxelorvamalepentruproduselerespective,darşiaunor investiţii importante,multedintrecaredeorigineeuropeanăşistrăină,înacestesectoare.

S7 Materiale textile și articole din textile

S8 Încălţăminte, pălării, cuşme, bonete, chipiuri și articole similare

S9 Metale comune și articole din metale comune

S10 Maşini și echipamente

S11 Echipamente de transportS12 Produse manufacturate diverse

9

RM, % cu UE, % RM, % (+), mil. €

Export, Import, mil. € TOTAL 962 100,0% 46,8% 2284 100,0% 45,0% ‐1322 Animale vii si produse ale regnului animal 2 0,2% 7,7% 52 2,3% 38,3% ‐50 Produse vegetale 132 13,7% 39,1% 74 3,2% 40,9% +58 Grăsimi si uleiuri de origine animală sau vegetală 40 4,2% 98,8% 3 0,1% 14,8% +37 Produse alimentare, băuturi, tutun 107 11,1% 31,6% 104 4,6% 30,7% +3 Produse minerale 21 2,2% 62,0% 379 16,6% 36,7% ‐358 Produse ale industriei chimice sau ale industriilor conexe 4 0,4% 6,0% 211 9,2% 57,8% ‐207 Materiale plastice si articole din acestea; cauciuc si articole din cauciuc 9 0,9% 16,1% 117 5,1% 46,4% ‐108 Piei brute, tăbăcite, blănuri naturale si produse din acestea 24 2,5% 93,5% 34 1,5% 71,7% ‐10 Lemn, cărbune de lemn si articole din lemn; pluta si articole din pluta 3 0,3% 33,3% 33 1,4% 46,4% ‐30 Pasta de lemn; hârtie si carton 3 0,3% 40,1% 32 1,4% 49,2% ‐29 Materiale textile si articole din textile 198 20,6% 67,0% 169 7,4% 45,1% +29 Încălţăminte, pălării, cuşme, bonete, chipiuri si articole similare 48 5,0% 65,9% 13 0,6% 23,0% +35 Articole din piatra; produse ceramice; sticla si articole din sticla 20 2,1% 45,4% 45 2,0% 45,4% ‐25 Perle, pietre preţioase si articole din acestea 1 0,1% 18,5% 2 0,1% 17,5% ‐1 Metale comune si articole din metale comune 62 6,4% 21,8% 100 4,4% 39,9% ‐38 Maşini si echipamente 189 19,6% 77,8% 452 19,8% 52,6% ‐263 Echipamente de transport 8 0,8% 25,8% 346 15,1% 60,3% ‐338 Instrumente optice si fotografice 21 2,2% 64,3% 41 1,8% 44,6% ‐20 Arme si muniţii 0 0,0% N/A 1 0,0% N/A ‐1 Produse manufacturate diverse 67 7,0% 70,7% 67 2,9% 49,7% 0 Obiecte de arta, de colecţie sau antichităţi 0 0,0% 7,9% 0 0,0% 9,9% 0 Produse neclasificate 3 0,3% N/A 10 0,4% N/A ‐7

TOTAL 962 100,0% 46,8% 2284 100,0% 45,0% ‐1322 Produse agricole 287 29,8% 37,4% 221 9,7% 37,2% +67 Peste si produse din peste 0 0,0% 0,0% 14 0,6% 34,8% ‐14 Produse industriale 675 70,2% 54,0% 2050 89,8% 46,8% ‐1375 Sursa: Comisia Europeana, Directoratul General pentru Comerţ

Principalele produse exportate în UE Principalele produse importate din UE

S1 Produse vegetale S7 Materiale textile si articole din textile

S2 Grăsimi si uleiuri de origine animala sau vegetala S8 Încălţăminte, pălării, cuşme, bonete, chipiuri si articole similare

S3 Produse alimentare, băuturi, tutun S9 Metale comune si articole din metale comune

S4 Produse minerale S10 Maşini si echipamente

S5 Produse ale industriei chimice sau ale industriilor conexe S11 Echipamente de transport

S6 Materiale plastice si articole din acestea; cauciuc si articole din cauciuc S12 Produse manufacturate diverse

Principalele produse importate din UE

S1 Produse vegetale

S2 Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală

S3 Produse alimentare, băuturi, tutunS4 Produse minerale

S5 Produse ale industriei chimice sau ale industriilor conexe

S6Materiale plastice și articole din acestea; cauciuc și articole din cauciuc

14


Tabelul 4: Fluxurile comerciale intre RM si UE, clasificarea HS, anii 2009 - 2013Grupul de produse 2009 2010 2011 2012 2013 2009 2010 2011 2012 2013

Export, mil. € Import, mil. €TOTAL 519 585 847 944 962 1246 1563 1862 2037 2284Animaleviișiprodusealeregnuluianimal 0 0 1 1 2 27 31 32 46 52

Produsevegetale 71 80 151 127 132 37 61 60 73 74Grăsimișiuleiurideorigineanimalăsauvegetală 25 30 51 66 40 2 2 3 3 3

Produsealimentare,bău-turi,tutun 53 45 67 90 107 58 80 75 94 104

Produseminerale 28 21 31 38 21 160 216 274 325 379Produsealeindustrieichi-micesaualeindustriilorconexe

2 3 5 3 4 142 154 177 196 211

Materialeplasticeșiartico-ledinacestea;cauciucșiarticoledincauciuc

6 6 9 9 9 69 90 100 110 117

Pieibrute,tăbăcite,blănurinaturaleșiprodusedinacestea

14 18 23 23 24 21 28 33 31 34

Lemn,cărbunedelemnșiarticoledinlemn;plutașiarticoledinpluta

2 2 3 3 3 18 24 27 31 33

Pastadelemn;hârtieșicarton 3 5 4 4 3 28 36 41 31 32

Materialetextileșiarticoledintextile 166 197 226 209 198 145 163 175 172 169

Încălţăminte,pălării,cuş-me,bonete,chipiurișiarti-cole similare

40 47 60 50 48 11 12 18 12 13

Articoledinpiatra;produseceramice;sticlașiarticoledinsticlă

10 14 18 12 20 22 25 35 39 45

Perle,pietrepreţioaseșiarticoledinacestea 0 0 0 1 1 2 2 2 3 2

Metalecomuneșiarticoledinmetalecomune 45 41 54 71 62 60 81 81 93 100

Maşinișiechipamente 28 46 81 153 189 228 312 390 422 452Echipamentedetransport 3 3 6 5 8 136 159 229 223 346Instrumenteopticeșifoto-grafice 3 2 9 16 21 31 31 37 48 41

Armeșimuniţii 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1Produsemanufacturatediverse 15 23 45 58 67 40 46 55 75 67

15


Grupul de produse 2009 2010 2011 2012 2013 2009 2010 2011 2012 2013 Export, mil. € Import, mil. €

Obiectedearta,decolec-ţiesauantichităţi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Produseneclasificate 2 2 3 3 3 8 8 16 10 10

TOTAL 519 585 847 944 962 1246 1563 1862 2037 2284Produseagricole 152 158 276 290 287 121 167 162 208 220Pesteșiprodusedinpeste 0 0 0 0 0 9 9 9 11 14Produseindustriale 367 427 571 654 675 1116 1387 1691 1818 2050

Sursa:ComisiaEuropeana,DirectoratulGeneralpentruComerţ

Eliminareataxelorvamalelaimporturileșiexporturiledebunuri,precumşimoduldetratareaacestorapeteritoriulRMşiastatelormembreUEsuntre-flectateîncapitolulIalAcorduluiprivindcreareZLSAC(Tratamentulnaţionalşiaccesulpepiaţăalmărfurilor).Acestaprevedecămajoritateaabsolutăataxelorvamalelamărfurivorfieliminate,cuuneleexcepţii,deîndatăceAAintrăînvi-goare.Întotal,RepublicaMoldovaşiUEvoreliminataxelela99,2%şirespectiv99,9%dinimporturilelordincealaltăparte.Referitorlataxelevamalelaexport,acesteavorfieliminateintegralimediatceAAvaintraînvigoare.

3.1. Exportul produselor agricole/alimentare din RM în UE, sau ce pre-vede AA în privinţa cotelor şi taxelor păstrate?

Pentruproduseleagricole/alimentare,UEva liberalizaaccesul lapiaţasapentrumajoritateaimporturilordinMoldova,cuexcepţiaunuinumărdeprodusesensibile,lacareseaplicăanumiterestricţii.Acesteasuntde2felurişiseaplicădiferitorcategoriideproduseagricole/alimentare,pecarelevomexemplificamaijos:

1) Restricţie cantitativă pe volum de import fără taxe vamale (contin-gente tarifare, sau cote la exportul din RM). Prevedeolistădeproduse,im-portulcăroraînUEdinRMsevaefectuafărătaxevamaleînlimitacontingente-lortarifarestabilite.AceastălimităestefixatăcumultpestecapacitateaactualăaRMdeaexportaînUE.Ceeacevadepăşilimitacotelorstipulateînacord,sevataxacuotaxăvamalăcorespunzătoareclauzeinaţiuniiceleimaifavorizate.Aceastălistăinclude:

Ce prevede AA cu privire la exportul şi importul de produse agricole/alimentare?III

16


Tabelul 5: Contingentele tarifare pentru exportul de produse în UE

Codul conform NM 2012

Descrierea produsului

Contingent tarifar la

parafarea AA (noiembrie 2013),

tone

Contingent tarifar la

semnarea AA (27.06.14),

tone

Contingent tarifar în

vigoare de la 01.08.14,

tone07020000 Roşiiproaspetesaurefrigerate 1000 2000 200007032000 Usturoiproaspătsaurefrigerat 220 220 22008061010 Struguridemasăproaspeţi 5000 10000 2000008081080 Mereproaspete 20000 40000 8000008094005 Pruneproaspete 5000 10000 2000020096110

Sucdestruguri,mustdestrugurinefermentat,concentratdestruguri

500 1000 1000200969192009695120096959

Sursa: AcorduldeasocieredintreRMşiUE,http://www.realitatea.md/ue-a-decis-dublarea-cotele-de-export-pentru-produsele-moldovenesti-pe-piata-europeana--de-la-1-au-gust_6924.html

Dupăcumammenţionat,contingenteletarifare(cotele)respectiveaufoststabilitemultpestecapacitateaRMdeaexportaacesteproduseînUE,înbazamedieianualeaexportuluiacestorproduseînUEînperioada2009-2011.Înafa-rădeaceasta,chiardupăintrareaînvigoareaAA,RMşiUEauconvenitcăpotconsideralărgireaspectruluideeliminareataxelorvamale,inclusivprinextinde-realimitelorcontingentelortarifare.Deasemenea,capitolulIalacorduluiprivindconstituireaZLSACprevedecăla3anidupăintrareaînvigoareaAA,părţilevorevalua situaţia privind structura comerţului cu produse agricole, sensibilitateaspecificăaproduselor,şidezvoltareapoliticiloragrare.UEşiRMvorexaminaatuncioportunităţiledea-şiacordanoiconcesiipentru liberalizareacomerţuluicuproduseagricole,înspecialînprivinţacelorsupusecontingentelortarifare.Înafarădeaceasta,chiarîncadrulnegocierilorpemargineaAApărţileauconvenitcădacăRMîndeplineşteacestecote,UEvaexaminaposibilitateasălemajo-reze.Astfel,dejaînlunamai2014,caurmareasolicităriiGuvernuluiRM,UEadublatcotelerespectivepentru5categoriideprodusedincele6,iarînlunaiulie2014, iarăşicaurmareasolicităriiguvernuluiRM,cotelepentru3categoriideproduse(mere,pruneşistruguriproaspeţi)aufostdublatedinnou.

Întabeluldemaijosamprezentatostatisticăaexporturilormoldoveneştică-treUEcuproduseleincluseîncontingenteletarifare.Dupăcumsepoateobservauşor,exporturiledefaptaacestorproduseînUEîntr-adevărsuntmultsublimitaatâtacontingentelortarifareincluseiniţialînAA,câtşiacelormajorateulteriorlasolicitareaRM.Astfelîntimpcelaroşiicontingenteletarifaresuntde1000t(2000dupămajorare),exportulcelmaimareaacestorproduseînultimii5aniafostdedoar163tîn2011.Exportulcelmaimaredeusturoiafosttotîn2011,

17


de172t(acestaesteşisingurulanîncares-auînregistratexporturialeacestuiprodusînUEînultimii5ani),întimpcecontingenteletarifaresuntde220tanual.Cevamaimareafostexportuldestruguriproaspeţi–înmedie2053tanual,cuvârfulde4435tîn2012,întimpcecontingenteletarifaredupădublarearepetatăsuntde20000t.Celmaimultînultimii5anis-auexportatmere–înmediu3030tanual,cuvârfulde5140tîn2010,pecândcotelestabilitedupăultimamajoraresuntde80000t.Pruneproaspetes-auexportatînUEdoarînanii2012şi2013,încantitatede21şirespectiv399t,pecândcotadupăultimarevizuireestede20000t.Exportulmediuanualdesucşimustdestruguriînultimii5aniafostde413t,pecândcotaanualădupămajorareadinmaiestede1000t.

Tabelul 6: Exportul de produse din categoria contingentelor tarifare în UE în anii 2009-2013, tone

Denumirea produsului 2009 2010 2011 2012 2013Roşiiproaspetesaurefrigerate 0 163 32 0 0Usturoiproaspătsaurefrigerat 0 0 172 0 0Struguriproaspeţi 1395 552 2099 4435 1786Mereproaspete 1971 5140 2968 1758 3312Pruneproaspete 0 49 0 21 399Sucdestruguri,mustdestrugurinefermentat,concentratdestruguri 0 0 1342 0 23

Sursa:Comtrade

2) Păstrarea unei taxe specifice de import în UE (preţ de intrare, sau entry-price). Pentruuneleproduse,RMşiUEauconvenitasuprapăstrăriianu-mitortaxe.Astfel,anexelelaAAprevădşiolistădeproduseagricolelaexportuldinRMînUE,carevorfiscutitedecomponentuluiad valoremaltaxeideimport,înschimbvorfisupuseuneitaxespecificedeimportinUE(preţdeintrare).Pro-duselerespectiveiarăşinusuntdincategoriaceloracareseexportămasivdinRMînUE(deexemplu,castraveţiproaspeţiînultimii5anis-auexportatînUEdoarînanul2011,încantitatededoar20t;piersicişinectarine–131tîn2010şi14tîn2013;cireşeşivişini–80tîn2011şi17tîn2012;caise–doar0,2tîn2013;pere–35tîn2010,57tîn2012şi1,1tîn2013),înschimbsuntsensibilepentrupiaţaUE.Aceastălistăinclude:

Tabelul 7: Exemple de produse din RM supuse unui preţ de intrare pe piaţă la importul în UE

Codul conform NM 2012 Descrierea produsului07070005 Castraveţiproaspeţisaurefrigeraţi07099310 Dovleceiproaspeţisaurefrigeraţi08083090 Pere

18


Codul conform NM 2012 Descrierea produsului08091000 Caiseproaspete08092100 Vişineproaspete08092900 Cireşeproaspete08093010 Nectarine08093090 Piersiciproaspete22043092 Mustdestrugurinefermentat,concentrat,deodensitate≤1.33g/cm3

22043094 Mustdestrugurinefermentat,fărăconcentrat,deodensitate ≤1.33g/cm3

22043096 Mustdestrugurinefermentat,concentrat,deodensitate>1.33g/cm3

22043098 Mustdestrugurinefermentat,fărăconcentrat,deodensitate >1.33g/cm3

Sursa:AcorduldeasocieredintreRMşiUE

Aplicarea mecanismului de protecţie anti-escamotareOaltămăsurădeprotecţie,negociatădeUEîncadrulAAcuRM,careeste

maidegrabăunaconvenţională,decâtreală,oreprezintăaşa-numitulmecanismanti-escamotare.AcestaaredreptobiectivprotejareapieţeiUEdeposibilereex-porturideprodusedinţăriterţe.Încadrulacestuia,suntstabilitevolumeindica-tivemediianualepentruanumitecategoriideproduselaexportullorînUEdinRM.VolumeleindicativestabilitepotfidepăşiteşirevăzuteînbazaargumentăriicreşteriipotenţialuluideproducereînRepublicaMoldova.Pentruaceasta,auto-rităţileRMtrebuiesăprezinteUEojustificareacreşteriiexporturilor.Înlipsaunorasemeneaargumente,încazuldepăşiriivolumelorindicative,UEaredreptulsăsuspende temporar tratamentulpreferenţialpentruprodusele respective,peoperioadădepânăla6luni.Totodată,suspendareatemporarăpentrucategoriadeproduse lacares-aadmisdepăşireavolumelor indicative fărăo justificareargumentatăpoatefiridicatădecătreUEînaintedeexpirareaa6luni,dacăRMaducedovezicorespunzătoareîncadrulComitetuluideAsocierepentruComerţ.Întabeluldemaijossuntprezentateecategoriiledeproduse,pentrucareînAAsuntstabilitevolumeindicativelaimportulînUEdinRM.Listadetaliatăaprodu-selordincadrulcategoriilorrespective,cucodurilerespectivedinnomenclatorulmărfurilorestedatăînAnexaXV-ClaAA:

Tabelul 8: Categoriile de produse supuse mecanismului anti-escamotare la importul în UE din RM

Categoria produsului Volumele indicative (tone)

Carnedeporc 4500Carnedepasăre 600Produselactate 1700Ouăîncoajă 7000

19


Categoria produsului Volumele indicative (tone)

Ouăşialbuminădinouă 400Grâu,făinăşigranule 75000Orz,făinăşigranule 70000Porumb,făinăşigranule 130000Zahăr 37400Cerealeprocesate 2500Ţigări 1000Produselactateprocesate 500Produsezaharoaseprocesate 4200Porumbdulce 1500

Sursa: AcorduldeasocieredintreRMşiUE

Cantităţile respectivepotfimodificatedecomunacord întreRMşiUE, încadrulComitetuluideAsocierepentruComerţ, lasolicitareaRM, înscopul re-flectării schimbărilor în nivelul capacităţii deproducere şi export aRMpentruproduselerespective.

3.2. Importul produselor agricole/alimentare din UE în RM

ŞiRepublicaMoldova,larândulsău,anegociatîncadrulAAcuUEanumitemăsurideprotecţie la importulproduseloragricole/alimentaredinUE.CaşiîncazulUE,acestemăsurisuntînprincipalde2feluri:1)subformaunorcoteliberedetaxevamale(duty-free)pentruanumiteprodusesensibile(laacesteprodusetaxelevamalelaimportsevorexcludedoarînlimitacoteloranualestabilite)şi2)subformaliberalizăriitreptate,saureduceriitreptateataxelorvamalelaimport(în3,5,sau10ani).Acestlucruvaoferiproducătorilordinsectoareledeosebitdesensibiletimpsăseadaptezelacondiţiilecomerţuluiliber.

Exemple de cote tarifare duty-freeacordatedeRMlaimportulproduseloragricoleşialimentaredinUE(întreagalistăestedatăînanexaXV-DlaAA):

Carne de porc şi bucăţi din porc – 4.000 tGăini şi bucăţi din găini – 4.000 t Lapte şi frişcă cu diferit conţinut de grăsime – 1.000 t Unt – 1.000 tCârnaţi şi produse din carne – 1.700 tZahăr – 5.400 tMiere artificială–640t,etc.

Eliminarea treptată a taxelor vamaledecătreRMlaimportulproduseloragricole/alimentaredinUEvaavealocînperioadede3,5sau10ani.Taxelevamale pentru produsele cu perioadă de liberalizare de 3 ani vor fi eliminate

20


în3etapeanualeegale, la1 ianuarie afiecăruidinaceştiani,după intrareaînvigoareaAA.Taxelevamale laproduseleagricole/alimentare importatedinUEcuperioadădeliberalizarede5anivorfieliminateîn5etapeanualeegale,începândcu1ianuarieafiecăruian,dupădataintrăriiînvigoareaAA.Pentruproduselecuperioadădeliberalizarede10anitaxelevamalevorfieliminateîn2modalităţi:1)în10etapeanualeegale,începândcu1ianuarieafiecăruian,dupădataintrăriiînvigoareaAAşi2)în5etapeanuale,ladatade1ianuarieafiecăruian,dupăoperioadădestagnarede5aniîncaretaxelevorrămânelaacelaşinivel.Tabeluldemaijoscuprindecâtevaexempledeproduseagricole/alimentareimportatedinUElacaresevoraplicaetapeledeliberalizaredescrisemai sus.

Tabelul 9: Exemple de produse pentru care taxele vamale la importul în RM din UE vor fi eliminate treptat (întreaga listă de produse cu codurile conform nomenclatorului RM 2011 este dată în Anexa XV-D la AA)

Descrierea produsului

Produse, la care taxele vamale se vor elimina în 3 etape anuale egale, începând cu 1 ianuarie a fiecărui an,conform datei intrării în vigoare a AA

Caşcavalprocesatcuunconţinutdegrăsime>36%dingreutate

Pastenefierte,fărăumpluturăşifărăafiprelucrateînaltmod,cuconţinutdeou

Ardeidulci,preparaţisauconservaţiînoţetsauacidacetic

Amestecdelegume,preparatsauconservataltfeldecâtînoţetsauacidacetic,necongelat

ProdusealimentarepreparatedegenulMuslicuconţinutdefulgidecerealeneprelucratetermic

ProdusealimentarepreparatepebazădecerealeprelucratetermicMazărepreparatăsauconservatăaltfeldecâtînoţetsauacidacetic

Produse, la care taxele vamale se vor elimina în 5 etape anuale egale, începând cu 1 ianuarie a fiecărui an, conform datei intrării în vigoare a AA

Brânzăşicaşproaspete

Roşiiproaspetesaurefrigerate

Varzăalbăşiroşie,proaspătăsaurefrigerată

CastraveţiproaspeţisaurefrigeraţiFasolepăstăi,ardeidulciproaspeţisaurefrigeraţi,dovlecei,sfeclăroşie,vinete,ceapa,proas-petesaurefrigerate

Vişine,nectarineproaspete

Căpşune,zmeură,coacăză,mure,proaspete

Vinuri,vinurispumante,mustdestruguri,distilat,spirturi,brandy,sucuridefructe

Produsedepanificaţie,biscuiţi,pâinecrocantăGemuri,jeleuri,marmelade,pireurisaupastedinpomuşoareşifructe

21


Produse, la care taxele vamale se vor elimina în 10 etape anuale egale, începând cu 1 ianuarie a fiecărui an, conform datei intrării în vigoare a AA

Ficatcomestibildeporc,măruntaiecomestibiledeporcsărate,însaramură,uscatesauafumate

Carnesaurămăşiţedecarnefierte,cuunconţinutdecarnesaurămăşiţedecarnedebovine,preparatesauconserve

Lapteşifrişcă,untnatural

Carnedecurcansaurămăşiţedecarnedecurcan,fiertesauconserve

Produsecuconţinutexclusivdecarnedecurcan,nefiartă

Carnederaţe,gâşte,saurămăşiţedecarnederaţe,gâşteCarnesăratădevităambalatăînvid

Cireşeproaspete

Produse , supuse unei stagnări pe o perioadă de 5 ani (la care eliminarea taxelor vamale va demara pe data de 1 ianuarie, 5 ani mai târziu de la data intrării în vigoare a AA

Măruntaiecomestibiledeporc,proaspete,refrigeratesaucongelate

Ficatcomestibildeporccongelat

Carnesaurămăşiţedecarnedebovine,preparatăsauconserve

Mereproaspete

Struguridemasăproaspeţi


PentrumărfurileindustrialeimportatedinUE,calendaruldeliberalizareim-plicăeliminarea imediatăa taxelorde import lamajoritateaproduselor,cuex-cepţiaunorprodusepentrucareafoststabilităoperioadădetranziţielacerereaRepubliciiMoldova(deexemplu,textileşiîmbrăcăminte,mobilă,unelematerialedeconstrucţiişiprodusechimice).Perioadeledetranziţiesuntde3sau5ani,pentruapermiteodeschideregradualăapieţeimoldoveneşti. Înacelaşitimp,niciunadinpărţinupoatecreşteoricaredintaxelevamalerămaseînvigoare,sauintroducetaxevamalenoipentrumărfuriledincealaltăparte.

Înceeacepriveşte„barierele netarifare” (NTBs),carenusereferălata-xelevamale,dar(deobicei)lacumsunttratatebunuriledupăcesuntimportate,AcordulîncorporeazănormeleOMCdebază,precum:

• „tratamentulnaţional”(cerinţadeatratamărfurilestrăinepepiaţăînace-laşimodcaşibunurileprodusepeplanintern);

• interdicţiadebarierenejustificatepentrucomerţ,spreexempludinmotivesanitare sau fitosanitare, cu privire la cerinţele tehnice pentru bunurileindustriale,etc.;şi

• disciplinaînactivitateaîntreprinderilordestatdecomerţ,etc.

AAşiZLSACnuîmpiedicămenţinereasauinstituireaunoruniunivamale,al-torzonedeliberschimb,înmăsuraîncareacesteanucontravinaranjamentelorcomercialedinAAşiZLSAC.

22


Cum va susţine UE agricultura RM şi ce trebuie de făcut pentru ca producătorii din RM să beneficieze pe deplin de avantajele ZLSAC?IV

ÎnscopulsusţineriiimplementăriiprevederilorAcorduluidecreareaZLSACcuRM,UEalansatunprogrampentruagriculturăşidezvoltareruralăENPARD.Înconformitatecuacestprogram,înurmătoriişaseaniUniuneaEuropeanăvaaloca120demilioanedeeuropentrumodernizareaagriculturiişiprogramededezvoltareruralăînMoldova.Dejaînlunaiulieurmeazăsăsoseascăprimatran-şă, în valoarede64milioanedeeuro, iarprimeleproiectedin cadrulacestuiprogramarputeafifinanţatepânălasfârşitulanului2014.ProgramulENPARDvaveni însprijinul implementăriiStrategieinaţionalededezvoltareagricolăşiruralăpentruanii2014-2020,adoptatădeGuvernulRMînlunaiunieaacestuian.Aceştibanivorvenisuplimentarlaceicca.500-600milioanedeleicarevorfialocaţianualdinfonduldesubvenţionareaagriculturii,pentruasusţinefinan-ţareaproiectelordecreştereacompetitivităţiiagriculturiiRM.

Înafarădeaceasta,înlunamaianulcurent,afostparafatunacordcuGu-vernulPolonieiprivindacordareadecătreaceastăţarăaunuicreditînvaloarede100milioanedeeuropentrufinanţareaproiectelor îndomeniulagriculturii.Baniivorfidirecţionaţipentrustimulareadezvoltăriiagriculturiişi industrieiali-mentare, înprimul rândpentrusectorulzootehnicşicel legumicol. Obţinereaunorfinanţări,înscopulpregătiriipentrucreareaZLSACcuUEesteextremdeimportantăpentruRMşisectorulagricolînparticular,aşacumprincipalelenevoilegatedeacestscopconstauînrealizareaunorinvestiţiiînsector.Acesteinves-tiţiivortrebuifăcutenudoarpeparteaprivată,darşipeparteapublicăpentrutoateinstituţiilecareseocupădecontrol,deaplicareanormelorşistandardelorcomunitare.Investiţiivorfinecesareîncrearealaboratoarelordeanalizăşiasi-gurareasiguranţeialimentelor.Peparteaprivată,investiţiilevortrebuisăvizezeînprimulrândcreştereacalităţiiproduselormoldoveneşti,măsuriledemarketingşipromovarepepieţeleeuropeneşiînafaraacestora,standardeledecertificareprivate,cumarfiGlobalgap,HACCP,caresuntfoartepopulareprintrelanţuriledesupermarketurişifurnizoridinUE.

Înafarădeaceasta,autorităţileresponsabile trebuiesăasigureunsistemfuncţionaldeaplicareanormelor şi legislaţiei înprivinţa controlului siguranţeialimentelorpetotlanţul,începânddinfermadecreştereaanimalelor/păsărilorpânăperafturiledinmagazine.Dupăcumaudeclaratcumaimulteocaziire-prezentanţiaiComisieiEuropene,deomareimportanţăpentruRMvafişibunaorganizareacreăriiZLSAC.Obunăorganizareînacestsensînseamnăînprimulrândserviciideconsultanţăşideconsiliereperformante,pentrucabeneficiariisăîşipoatăpregătiproiectecuvaloareeconomicăşieficiente.Peurmă,înseamnă

23


agenţiideplăţi,agenţiideimplementareaprogramelordeasistenţăcaresălu-crezeînmodeficient,înseamnăoangajarefermăaguvernuluiînluptaîmpotrivacorupţiei.Pentrucăcorupţianunumaicăducelafolosireaineficientăaacestorfonduri,darscadeşiîncrederea,inclusivabeneficiarilor,înastfeldemecanismedesusţinerefinanciară.Înseamnăapoipoliticişistrategiidedezvoltareaagri-culturii clare1.

Înacestsens,documentuldebazăchematsăpregăteascăterenulpentruadoptareaprincipiilordesiguranţăalimentarăaleUEşirealizareauneiabordăriintegrate „de la fermă la furculiţă”pentruasigurareasănătăţiipublice,precumşipentrucreştereaexporturilordeproduseagricoleşialimentareesteStrategiadeSiguranţăAlimentarăpentruperioada2011-2015.Pentrurealizareaacesteistrategiiaufoststabilitetreiobiectiveprincipale:(1)îmbunătăţireacadruluilegalpentruSiguranţaAlimentară;(2)instituireauneiAutorităţiNaţionalepentruSigu-ranţaAlimentarăşi(3)asigurareaunuicontroladecvatasuprasiguranţeialimen-tare.Caurmare,înanul2012afostînfiinţatăAgenţiaNaţionalăpentruSiguranţaAlimentară,careapreluatcontroluldeplinasuprasiguranţeialimentareînRepu-blicaMoldova,depăşindastfelconstrângerileexistentelegatedesuprapunereafuncţiilorsiprocedurilorrepetitiveîndomeniulsiguranţeialimentelor.

1 Acordul de liber-schimb ca un instrument de stimulare a dezvoltării economice în Moldova, Europa Liberă, publicat pe http://www.europalibera.org/content/article/25135638.html

De ce RM nu poate exporta producţie de origine animală în UE?V

SectorulagricolalRepubliciiMoldovaestedominatdeproducțiavegetală(60-70%dinproducţiatotalăagricolă),şiaceastafiindînmarepartereprezen-tatădemateriaprimăexportatăînvrac.Înacelaşitimp,sectorulzootehnicjoacăunrolmaimic,ceeacesugereazăunnivelpotențialscăzutdecompetitivitate.Astfel,agriculturaMoldoveinucreşteprodusecuvaloareadăugatămare,cauzăfiindcerințelesporitedeinvestiții,potențialulşidisponibilitateadeirigarelimitate,precumșicerințelestrictedesiguranțăalimentară.

Dezvoltarea sectorului zootehnic a fost lentă în ultimul deceniu, fiind îm-piedicatădeblocajele legatedecompetitivitateșipiaţă.Sectorulzootehnicseconfruntăcuconstrângerideresurseinterne(furajelimitate),precumșipresiunidurecauzatede importurideanimalemai ieftine.Furnizareade furajeautoh-toneestelimitatădincauzadisponibilitățiilimitateapășunilordebunăcalitate,careeste la rândulsău,determinatădecondiţiimeteorologicenefavorabileșicapacitățideirigarelimitate.Pedealtăparte,costurilelocaledeproducțierelativridicate,productivitateascăzutășiraseledeanimalesăracepunproduseledeorigineanimalădinRepublicaMoldovaînpoziţiedezavantajoasăîncompetiţia

24


cuproduselesubvenționatedecarne/lactatemaiieftinedepepiețeleUEşidinmultealteţări.Caurmare,RepublicaMoldovaadevenitimportatornetdecelemaimulteprodusedeorigineanimală.

LipsadeconformitateaunorelementesemnificativedinsectoruldeprocesareaproduseloragroalimentarecucerinţeleUEprivindsiguranțaalimentarăşicalita-tealimiteazăaccesulsectoruluiagroalimentarpepiețeleUE.Deficiențeînacestsens includcapacități insuficientedeauto-control, lipsasistemelordesiguranțăalimentarăbazatepeHACCP,precumșiaplicareaunor tehnologiideproducțieînvechite. Însă,conformareacustandardeleUEşialtestandarde internaţionaleprivindsiguranţaalimentarăesteoprecondiţiepentrucomerțulglobaldesuccesșiplasareadeproduseagroalimentarepepiețeleinternaționaledemarevaloare.Investițiilemarivorfinecesarepentrumodernizarea tehnologieideproducție înconformitatecucerințeleUE,așacumafostîncazulnoilorstatemembre.

Deficiențeledinsistemuldemanagementalsiguranţeialimentareațăriire-prezintăcelemaigrave impedimentepentruunaccesşioprezențămaicom-petitivă a produselor agricole moldovenești pe pieţele internaţionale, precumşi în contextul unor considerente naționale de sănătate publică. Organizareainstituționalăpânănudemultsebazapeostructurăfragmentată,cumaimulteinstituțiișiunnumărdeagențiilanivelcentral,municipalșiraionalresponsabi-ledesiguranțaalimentară.Suprapunereafuncțiiloraprovocatcerințerepetitivelegatedeinspecții,testedelaborator,certificare,etc.,ducândlacreștereacos-turilorpentrusectorulprivatșiconfuziainstituțională.StrategiapentruSiguranțaAlimentarășinoualegislațieaînceputprocesuldetransparentizareşicredibili-zareasistemuluișisecautăresursenecesarepentrurealizareainvestițiilordelaboratorînconformitatecuStrategiaNaționalădeModernizareaSistemuluideLaborator.Deasemenea,suntnecesare investițiisemnificative înPuncteledeInspecţielaFrontierășiaînalteelementedeinfrastructurădecontrolpentrualeaduceînconformitatecucerințeleUE.

ProcesulceducelarecunoaştereaechivalăriistandardelorSFSestebazatpeprincipiileAcorduluiOMCSFSşiacoperăurmătoarele:

• AngajamentulRepubliciiMoldovadea-şialinialegislaţiaSFSşiceaprivindbunăstareaanimalelorlalegislaţiaeuropeană,precumşimenţinereacapa-cităţiiinstituţionale/administrativedeaimplementaaceastălegislaţie;

• Stabilireaunuimecanismrapiddeconsultanţăcaresăsoluţionezepro-blemeleceţindecomerţulbunurilorSFS;

• Stabilireaunuimecanismrapiddealertăşialarmăanticipatăpentruur-genţeleveterinareşifitosanitare.

Ce prevede Acordul ZLSAC în privinţa măsurilor sanitare şi fitosanitare (SFS)?VI

25


Înprimulrând,încadrulAAşiZLSACRMseobligăsăapropietreptatlegislaţiasanitarăşifitosanitară,precumşilegeacuprivirelabunăstareaanimalăcucelealeUEşisălepunăînaplicareînmodeficient.Pentruaceasta,RMşiUEseobligăsăcoopereze,iarexperţiidinstatelemembrealeUEînmodseparatsauîncadrulunorproiecte(twinning,etc.)potacordasprijinînacestproces.Înafarădeaceas-ta,unSub-comitetSanitarşiFitosanitarspecialcreatdeUEşiRMvamonitorizaimplementareaprocesuluideapropiereînscopuldeaoferirecomandărilenecesa-recuprivirelaapropiere.Numaitârziude3lunideintrareaînvigoareaAcorduluideAsociere,RMtrebuiesăprezenteolistăalegislaţieiUEcuprivirelamăsurileSFSşibunăstareaanimalelorpecarelevaapropia.Aceastălistădeaproximarevadeveniatunciparteaacordului,prinincludereaeiînAnexe.

Înafarădeaceasta,RMşiUEseobligăsăpunălapunctunsistemdeno-tificareşiconsultare reciprocăcuprivire laorice riscgravsausemnificativdesănătateumană,animalăsaudeplante inclusivsituaţii deurgenţădecontrolalalimentelor.Înacestsens,RMseobligăsăelaborezeşisăimplementezeunSistemNaţionaldeAlertăRapidăpentrualimenteşifuraje(SARAF)şiunMeca-nismNaţionaldeAvertizareTimpurie(MNAT)compatibilecucelealeUE.DupăceRMvapuneînaplicarelegislaţianecesarăînacestdomeniuşivacreacondi-ţiilepentrufuncţionareaadecvatăaSARAFşiMNAT,acesteavorficonectatelasistemelecorespunzătoarealeUE.

Lafel,RMşiUEaustabilitprincipiileşimodalităţilederecunoaştereaechi-valenţeimăsurilor SFS, după finalizarea apropierii legislaţiei în domeniu. Re-cunoaştereaechivalenţeivafiurmatădeodeciziedeaprobareaacesteiadinparteaSub-comitetuluiSFS. Înconformitatecuprevederileacordului,aceastărecunoaştere poate prevedea, de asemenea, reducerea controalelor fizice lafrontiere,simplificareacertificatelorşiprocedurilordepre-listarepentruunităţiledindomeniu.Întermende90deziledeladataadoptăriidecizieideaprobareprivindrecunoaştereaechivalenţei,RMşiUEvorpuneînaplicarerecunoaştereaechivalenţeipentruapermiteschimburilecomercialecuprodusedeorigineani-malăşivegetalăconformregulilorechivalateaprobate.

DelaintrareaînvigoareaAcorduluideAsociere,mărfuriledeorigineanima-lăşivegetalănuvorfisupuseuneiautorizărispecificedeimport.Totodată,RMşiUEauconvenitcacontroalelelaimportpentrumărfurilerespectivetrebuiesărespecteanumiteprincipii,şianume:

• Controalelelaimportconstauîncontroalealedocumentelor,aleidentităţiişicontroalefizice;

• Controalelefizicepentruanimaleşiproduseledeorigineanimală,precumşifrecvenţaacestorcontroalesebazeazăperisculasociatcuacesteim-porturi;

• Lacontroalelepentrusănătateaplantelorparteaimportatoareseasigurăcăplantele,produselevegetaleşialteobiectesunt inspectatefieîn în-tregime,fiepeeşantioanereprezentative,pentruaseasiguracănusuntcontaminatededăunători;

26


• Încazulîncarecontroalelescotlaivealăneconformitateacustandardeleşi/saucerinţelerelevante,parteaimportatoareiamăsuriproporţionalecurisculimplicat.

Acordulstabileşteşifrecvenţacontroalelorfizicelaimportpentrumărfuriledeorigineanimalăşivegetală.Tabeluldemai josprezintăcâtevaexempledefrecvenţealecontroalelorfizicelaimportprevăzutedeAcord.Totodată,Acordulstabileştecătaxeledeinspecţiepentruacestecontroalepotacoperidoarcostu-rilesuportatedeautoritateacompetentăînlegăturăcuefectuareacontroalelorlaimport.

Tabelul 10: Tipul şi frecvenţa controalelor fizice la import pentru mărfurile de origine animală şi vegetală

Tipul de control la frontieră Rata frecvenţei

1.Controalealedocumentelor 100%

2.Controalealeidentităţii 100%

3.Controalefizice:Animalevii 100%

Produse de categoria I:

Carneproaspătă,produsedelabovine,ovine,caprine,porcine,cabaline

20%

ProdusedinpeşteOuăîntregiUnturăşigrăsimitopiteIntestinedeanimaleOuăpentruincubaţie

Produse de categoria II:

Carnedepasăreşiprodusedincarnedepasăre

50%CarnedeiepureşiprodusedinaceastaLapteşiproduselactateProdusedinouă,proteineanimaleprelucrate,miere

Produse de categoria III:

Materialsemincer

Minimum1%Maximum10%

EmbrioniGelatină,oaseşiprodusedinoase,pieiFânşipaie

Sursa:AcorduldeasocieredintreRMşiUE

27


Încădinanul1992,înUniuneaEuropeanăaufostcreatesistemecunoscutesubnumeledePDO(Protejareadenumirilordeorigine),PGI(Protejareaindica-ţiilorgeografice),TSG(Garantareaspecificităţiitradiţionale),pentrupromovareaşiprotejareaproduseloragricoleşialimentare.Produseleeuropene(specificeţă-rilordeprovenienţătradiţionale)cuprinseînlistaUEsuntdinmaimultecategorii:

• Materiiprimedeorigineanimală;• Produsepebazădecarne(fierte,sărate,afumături,etc.);• Brânzeturi;• Alteprodusedeorigineanimală(ouă,miere,produselactate);• Uleiurişigrăsimi;• Fructe,legume,cereale(proaspetesauprelucrate);• Peşte,moluşte,crustaceeproaspeteşiproduseleprocesatedinpeşte;• Bere;• Băuturirăcoritoaredinextractedeplante;• Pâine,paste,prăjituri,dulciuri,biscuiţisauprodusedepanificaţie.

ProcesuldeînregistrareaproduselorcuDO,IGşitradiţionaleestenecesarpentruîncurajareadiversificăriiproducţieialimentareşipentruprotejareadenu-miriloracestorprodusedeutilizărigreşitesaufalsuri.Înplus,consumatoriipotprimiinformaţiiprivindcaracterulspecificalproduselorpecareleconsumă.Maimult,produselecuDO,IGşiceletradiţionaledevinşiinstrumentedepromovareaanumitorregiuni,păstrândîntr-omaremăsurăvieconştiinţaşiidentitateanaţi-onală,pedeoparte,şiinteresulsporitpentrudescoperireavaloriilocului,pedealtăparte.UnaltavantajalînregistrăriiproduselorcuDO,IGşicelortradiţiona-leînţărileUEesteposibilitateaobţineriidefonduripentrusprijinireaprocesăriiacestorapentruomai bună reprezentarepepiaţă, întrucât, în prezent, uneleprodusetradiţionalecareserealizeazăîncantităţimiciauposibilităţilimitatedecomercializare.

AAînanexelesaleprevedeolistăaindicaţilorgeografice(inclusivdenumi-rilordeorigineşicelortradiţionale)pentruproduseleagricole,produselealimen-tare,vinurile,vinurilearomatizateşibăuturilespirtoaseînregistratepeteritoriulUEconformlegislaţieiUEreferitoarelaprotecţiaindicaţiilorgeografice,respectivpentruceleînregistratepeteritoriulRMconformlegislaţieirespectiveaRM,careseprotejeazăreciprocpe teritoriulceleilaltepărţi.Defapt,AAîncorporeazăîntotalitateAcordulUE–RepublicaMoldovaprivindindicaţiilegeografice,careaintratînvigoarela01.04.2013.Întotal,AAincludecca.850indicaţiigeograficepentruproduseagricoleşialimentare,cca.2000deindicaţiigeograficeprotejateşi denumiri de origine protejate pentru vinuri, cca. 320 de indicaţii geograficepentrubăuturilespirtoase,4indicaţiigeograficepentruvinurilearomatizatedin

Ce prevede Acordul ZLSAC în privinţa protecţiei indicaţiilor geografice?VII

28


UniuneaEuropeanăcareurmeazăsăfieprotejateînRepublicaMoldova.Cure-ferirelaaceleaşiprodusedinRepublicaMoldovacareurmeazăsăfieprotejateînUniuneaEuropeană,Anexeleconţindoar2denumiridevinuri.CâtevaexempledeindicaţiigeograficedinUEşiRMincluseînAnexelelaAA(întreagalistăestedatăînAnexeleXXX-CşiXXX-DlaAA):

Tabelul 11: Exemple de indicaţii geografice ce urmează a fi protejate în UE şi RM

Statul Denumirea protejată Tipul produsuluiUniunea Europeană

Austria WachauerMarille Fructe,legumeşicerealeproaspetesauprelucrateBelgia Jambond’Ardenne Produsedincarne(fierte,sărate,afumate,etc)Cehia Ceskepivo BereGermania HolsteinerKarpfen Peşti,moluşte,crustaceeDanemarca Danablu BrânzeturiSpania MontesdeGranada Uleiurişigrăsimi(unt,margarină,uleiuri,etc.)Franţa Patesd’Alsace PastefăinoaseItalia ParmigianoReggiano BrânzeturiBulgaria Карлово Vincudenumiredeorigineprotrejată(DOP)Franţa Cahors Vincudenumiredeorigineprotrejată(DOP)România Cotnari Vincudenumiredeorigineprotrejată(DOP)România Murfatlar Vincudenumiredeorigineprotrejată(DOP)Franţa Cogniac RachiudevinRomânia Pălincă Rachiudefructe... ... ...

Republica MoldovaRM Ciumai/Чумай VinRM Romăneşti Vin


ListaproduselorcuindicaţiigeograficeinclusăînAnexe,ceurmeazăsăfieprotejateînUEşiRMnuesteunaexhaustivă.AAprevedecăatâtUE,câtşiRMpot include în această listă noi indicaţii geografice, la deciziaSub-comitetuluipentruindicaţiigeografice,constituitdinreprezentanţiiRMşiUE.Pentruaceas-ta,estestabilităproceduraşicriteriiledeaprobareaindicaţiilorgeograficenoi.Deexemplu,pentruaaprobanoiindicaţiigeograficedinRMprotejatepeteritoriulUE,parteamoldoveneascăvatransmiteUElistadenumirilornoilorindicaţiigeo-graficecuinformaţiidespreclasaprodusului.Înbazaacestora,vorfitrimiseinvi-taţiiadresateoricăruistatmembruUEsauoricăreiţăriterţe,persoanefizicesaujuridicecareauunintereslegitim,săprezinteobiecţiilacerereadeprotecţieprindepunereauneideclaraţiimotivateîndecursde2lunidelapublicareaanunţului.

29


DeclaraţiiledeopoziţievorparvenilaComisiaEuropeană,carelevaevalua.DeremarcatcăiniţiativaprimarădeincludereaindicaţiilorgeograficedinRMcesedorescafiprotejateînUEtrebuiesăvinădinparteaasociaţiilordeproducătorişiprocesatoridinRM,şinudinparteaGuvernuluiRM.Pentruaceasta,asociaţiiledeproducătorişiprocesatoridinRMtrebuiesăînregistrezemaiîntâiprotecţiaindicaţiilorgeografice(IG)/denumirilordeorigine(DO)laAgenţiadeStatpentruProprietateaIntelectualăaRM(AGEPI).DoardupăaceastaGuvernulRMvapu-teafacedemersurilerespectivepentrucadenumirilerespective,înregistratedejaînRM,săfieprotejateşiînUE.AstfelcăfaptulcăînAAseregăsescdoar2de-numiridevinurimoldoveneştiînseamnăcălamomentulînregistrăriidecătreUEacereriidinparteaRMdeincludereînAAalisteicuindicaţiigeograficepentruafiprotejateînUE(1aprilie2013)laAGEPIerauînregistraredoar2denumiridevinuricuIG/DOdinparteaasociaţiilordeproducătoridinRM,şiniciodenumirepentruproduseleagricole,alimentare,băuturilespirtoaseşivinurilearomatizate.

Actuldebazăcarereglementeazăproceduradedepunereacererilorșideexaminareșiînregistrareaindicațiilorgeografice,adenumirilordeorigineșiaspecialitățilortradiționalegarantateînRepublicaMoldova,precumşinormeleceţindeînregistrarea,protecţiajuridicăşiutilizareaindicaţiilorgeografice,denumi-rilordeorigineşispecialităţilortradiţionalegarantateînţaranoastrăesteLegeaprivind protecția indicațiilor geografice, denumirilor de origine și specialitățilortradiționalegarantate,nr.66-XVIdin27.03.2008.

Condiţiilede igienăşi siguranţăaalimentelor sunt reglementatedeHotă-rîreadeGuvernNr.412din 25.05.2010pentruaprobareaRegulilorgeneraledeigienăaproduseloralimentare,cetranspuneprevederileRegulamentuluiUEnr.852/2004,şiHotărîreadeGuvernNr.435din28.05.2010privindaprobareaRegulilorspecificedeigienăaproduseloralimentaredeorigineanimală.Pesite-ulMinisteruluiAgriculturiişiIndustrieiAlimentareestedisponibilghidul“Condiţii minime de igienă şi siguranţă a alimentelor pentru micii producători”(http://www.maia.gov.md/doc.php?l=ro&idc=167&id=14623),menitsăajutemiciiproducătorisăseconformezeregulilordeigienăşisiguranţăaalimenteloraliniatelacerinţe-leUE,precumşisăofereinformaţiidespreajutoruldecareaceştiapotbeneficia.Deasemenea,suntfăcutepubliceoseriedealteghidurireferitoarelareguliledeigienăşisiguranţăaalimentelorînconformitatecucerinţeleUE:http://www.maia.gov.md/lib.php?l=ro&idc=167

30


BIBLIOGRAFIE1. AcorduldeAsocieredintreUniuneaEuropeanăşiComunitateaEuropeanăa

EnergieiAtomiceşistatelesalemembrecuRepublicaMoldova2. Acordul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova cu privire la

protecția indicațiilor geografice ale produselor agricole și alimentare din15.01.2013

3. CevreaUniuneaEuropeanădelaMoldova,ZiaruldeGardă,nr.20,5iunie2014

4. DCFTA:implicaţiipentrusectorulagroalimentaralRepubliciiMoldovaşine-cesităţideacţiune,SergiuŢirigan,MAIA

5. EU–RepublicofMoldovaDeepandComprehensiveFree-TradeArea,rea-dingguide,theEuropeanCommission,2014

6. EuropeanUnion,TradeingoodswithMoldova.EuropeanCommission,Di-rectorateGeneralforTrade

7. Integrareaeuropeanădeschideuşilepentru investiţii însectorulzootehnicmoldovenesc,Economist,nr.17,14mai2014

8. LegeaNr.66din27.03.2008privindprotecţiaindicaţiilorgeografice,denu-mirilordeorigineşispecialităţilortradiţionalegarantate

9. Strategianaţionalădedezvoltareagricolăşi ruralăpentruanii2014-2020,aprobatăprinHGnr.409din04.06.2014

10.TradeSustainabilityImpactAssessmentinsupportofnegotiationsofaDCF-TAbetweentheEUandGeorgiaandtheRepublicofMoldova,Finalreport,ECORYS,October2012

11. TheDCFTAbetweenMoldovaandtheEU–ARiskAssessment,JorgRa-deke,GermanEconomicTeamMoldova,September2012

12.Zonade liber schimbaprofundat şi cuprinzătorUE–RepublicaMoldova.Ghidexplicativ.MinisterulAfacerilorExterneşiIntegrăriiEuropenealRepu-bliciiMoldova

13.ZonadeLiberSchimbAprofundatşiCuprinzătordintreRepublicaMoldovaşiUniuneaEuropeană(ZLSAC).Prezentare,IngaIonesii,MinisterulEcono-mieialRepubliciiMoldova

14.Acorduldeliber-schimbcauninstrumentdestimulareadezvoltăriiecono-mice înMoldova, Europa Liberă, publicat pe http://www.europalibera.org/content/article/25135638.html

31


15.CumpoatefiscoasădinimpasagriculturaRepubliciiMoldova?Interviureali-zatdeEuropaLiberă,publicatpehttp://www.europalibera.mobi/a/25404551.html

16.Condiţiiminimedeigienăşisiguranţăaalimentelorpentrumiciiproducători,GhidulMAIA

17.Date aleSecţiei de statistică aONU cu privire la comerţ http://comtrade.un.org/

18.DatealeBirouluiNaţionaldeStatisticăwww.statistica.md19. http://www.realitatea.md/ue-a-decis-dublarea-cotele-de-export-pentru-pro-

dusele-moldovenesti-pe-piata-europeana--de-la-1-august_6924.html

Documents

Ion Tornea - dcfta.mddcfta.md/uploads/0/images/large/acordul-de-liber...Schimburile comerciale dintre Republica II Moldova şi Uniunea Europeană Începând cu anul 2005, UE a devenit