8/3/2019 Irak-prez

http://slidepdf.com/reader/full/irak-prez 1/14

Rolul organizatiilor internationale in Irak 

Introducere

Initial, Irak a facut parte din Imperiul Otoman, apoi a fost ocupat de Marea Britanie in

Primul Razboi Mondial. In 1920, a fost declarat ca aflandu-se sub mandatul Ligii Natiunilor,

sub administratie britanica. In 1932, Irak si-a obtinut independenta. In 1958 s-a proclamat

Republica, dar de fapt, tara a fost condusa de o serie de conducatori autoritari pana in 2003,

ultimul dintre ei fiind Saddam Hussein. Disputele teritoriale cu Iranul au dus la un razboi

costisitor si cu rezultate incerte de opt ani (1980-1988). In august, 1990, Irak a invadat

Kuweit, dar a fost nevoit sa se retraga datorita interventiei SUA si a fortelor coalitiei

 Natiunilor Unite in ceea ce s-a numit Razboiul din Golf din ianuarie-februarie 1991. Dupa

eliberarea Kuweitului, Consiliul de securitate al Natiunilor Unite i-a cerut Irakului sa predea

toate armele de distrugere in masa si toate rachetele cu raza mare de actiune si sa permita

  Natiunilor Unite sa intreprinda inspectii pentru verificare. Nerespectarea continua a

rezolutiilor Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite pe o perioada de 12 ani a dus la

invadarea Irakului de catre trupele SUA in martie, 2003 si la abolitrea regimului lui Saddam

Hussein. Fortele SUA au ramas in Irak sub mandatul Consiliului de Securitate al Natiunilor 

Unite pana la 31 decembrie 2008 si sub o Intelegere bilaterala pentru Securitate, ajutand la

mentinerea securitatii pentru noul guvern, ales in urma unor alegeri libere.

In octombrie 2005, irakienii au aprobat o constitutie in urma unui referendum

national, si pe baza acestui document au ales un Consiliu al Reprezentativilor alcatuit din 275

de membri, in decembrie 2005. In urma acestor alegeri, Ibrahim al-JAAFARI a fost ales prim-

ministru, fiind insa inlocuit cu Nuri al-MALIKI in mai 2006. Consiliul Reprezentativilor aaprobat majoritatea ministrilor pentru cabinet in mai 2006, facand astfel tranzitia catre primul

guvern constitutional din aproape o jumatate de secol. Pe 31 ianuarie 2009, in Irak au avut loc

alegeri pentru consiliile provinciale din toate provinciile cu exceptia celor trei provincii care

fac parte din Guvernul Regional din Kurdistan si din provincia Ta'mim (Kirkuk).

1

8/3/2019 Irak-prez

http://slidepdf.com/reader/full/irak-prez 2/14

Terorismul

Atacurile de la 11 septembrie (SUA, 2001), atacurile din Londra (Marea Britanie,

2005), bombardamentele de la Sharm el-Sheikh (Egipt, 2005), bombele din trenurile denavetişti din Madrid (Spania, 2004) sunt probabil cele mai cunoscute atacuri teroriste din

istoria recentă. Atacurile teroriste au provocat nu numai moartea celor nevinovaţi, dar au

contribuit şi la emiterea de noi legi privind combaterea terorismului, având şi un impact sever 

asupra economiei globale. Ca rezultat direct al atentatelor de la 11 septembrie, SUA a

organizat Primul Razboi din Golf, in urma caruia Irakului i s-au impus o serie de sanctiuni din

 partea ONU care presupuneau dreptul inspectorilor ONU de a controla ceea ce considerau a fi

suspect si distrugerea armelor de distrugere in masa. Inspectorii ONU condusi de Hans Blixau declarat ca Irakul nu a colaborat cu acestia, dar si faptul ca nu au gasit arme de distrugere

in masa. După ce nu s-a reusit emiterea de catre Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite 

unei rezoluţii care să sprijine invazia, presedintele SUA, George Bush a făcut o reuniune cu

aşa-numitul Trio al Azorelor , format de el însuşi, de Tony Blair , prim-ministrul Regatului

Unit,  José María Aznar, preşedintele spaniol şi prim-ministrul  portughez  Durão Barroso, 

 pentru a anunţa crearea unei alianţe care avea scopul de a invada Irakul şi de a-l detrona pe

Hussein.

Rolul Comitetului International al Crucei Rosii in Irak 

In 2008, Irak a fost cea mai mare operatiune umanitara a CICR, cu o crestere a

asistentei de urgenta pentru populatia civila afectata de razboi. Acest lucru a inclus provizii

 pentru ajutor de urgenta, sprijin pentru spitalele care se ocupa cu urgente la scala mare, dar sieforturi pentru a imbunatati ingrijirea medicala pentru populatie si pentru a mentine

infrastructura sanitara vitala de apa . Activitatile de protectie ale CICR se concentreaza in

special asupra oamenilor retinuti sau internati de catre fortele multinationale sau de catre

autoritatile irakiene; asta presupunand ajutarea lor in a mentine legatura cu familiile lor.

De asemenea ofera suport centrelor de reabilitare psihica din Irak, ofera ajutor civililor 

care au fost fortati sa-si paraseasca locuintele si a inceput programe pentru a ajuta oamenii sa

isi procure singuri cele necesare existentei. Prezent in Irak inca din 1980, CICR este implicat

2

8/3/2019 Irak-prez

http://slidepdf.com/reader/full/irak-prez 3/14

si in a stabili ce s-a intamplat cu oamenii afectati de conflict si cu cei a caror soarta este inca

necunoscuta. In ceea ce priveste munca CICR in Irak, ne putem referi la mai multe domenii:

1.Asistenta

CICR se concentreaza in a renova infrastructura de apa existenta. Asta include retele

de apa, statii de pompare si de filtrare. Scopul este ca numarul maxim de oameni sa aiba apa

 potabila de baut.

 

2.Sanatate

CICR renoveaza si sprijina facilitati pentru sanatate precum clinici, spitale si centre

 pentru reabilitare psihica, pentru ca ele sa poata oferi sprijin pentru urgente, dar si pe termen

lung. Sprijinul CICR include asigurarea de medicamente si de echipamente medicale. De

asemenea, CICR sprijina pregatirea specilistilor si schimbul de experienta, pentru ca ei sa

 poata tine pasul cu nevoile curente. CICR a tinut mai multe cursuri si seminarii in 2007 si

2008 si vor fi mai multe in 2009. Cifrele indica 4.350 de persoane ranite in razboi tratate cu

ajutorul sprijinului CICR, 280 tone de provizii medicale, medicamente si materiale

chirurgicale livrate la 70 de spitale si 18 centre primare pentru ingrijire medicala, 19.000 de

 persoane au benefiiciat de reabilitare psihica in 10 centre pentru reabilitare.

3.Hrana

290.000 de persoane au primit hrana si alte obiecte esentiale de la CICR.

4.Conditii de viata

CICR ajuta familiile sa aiba un viitor mai sigur incepand activitati care sa genereze un

venit. Mai mult de 5.500 de familii au beneficiat de sprijinul CICR.

5.Protectie

CICR viziteaza persoane detinute de coalitia SUA si de autoritatile irakiene cu scopulde a verifica modul in care sunt tratati si conditiile de detentie. CICR ajuta de asemenea

3

8/3/2019 Irak-prez

http://slidepdf.com/reader/full/irak-prez 4/14

detinutii sa mentina legatura cu familiile lor prin mesaje transmise prin intermediul CICR si

facilitand vizitele in locurile de detentie, ca in cazul taberei Bucca, langa Basra. Aproximativ

19.000 de detinuti beneficiaza de programul de vizita.

6.Persoane disparute

CICR acorda o mare importanta pesoanelor disparute in Irak. In ultimele trei decenii

mii de irakieni au fost declarati disparuti. CICR asista autoritatile irakiene in a clarifica

trecutul persoanelor disparute in timpul razboiului cu Iran si in timpul razboaielor din 1991-

2003. CICR va continua sa ajute ministerele de sanatate si drepturile omului, sprijinind

Institutul Medico-Legal din Bagdad si pregatind oameni implicati in exhimarea, identificarea

si prezervarea ramasitelor umane.

Un centru nou de ingrijire medicala in Basra

„ Acest centru va ajuta 60.000 de oameni din aceasta regiune care au nevoie de

ingrijire medicala”, a spus Bruno Hasquinet, seful oficiului CICR in Basra. „Multi oameni

care nu au avut acces la ingrijirea medicala necesara, vor avea acum la dispozitie serviciile

necesare aproape de casele lor.”

Centrul este echipat pentru a se ocupa de 300 de pacienti pe zi, include o clinica

 pentru tratarea bolilor cronice, o unitate pentru a servi scolilor din apropiere, unitati pentru

vaccinare si ingrijire dentara si alte trei clinici.” Acest centru va raspunde nevoilor curente”,

a afirmat Husquinet. „ In cateva parti ale tarii, ingrijirea medicala nu este disponibila si

unele tratamente esentiale nu sunt disponibile. Acest centru va ajuta la imbunatatirea

 situatiei.”

Activitati in ianuarie 2009 in Irak 

Luna ianuarie 2009 a adus un calm relativ in ciuda temerilor ca alegerile provinciale

vor deteriora situatia de securitate. Totusi, incidente violente au avut loc, mai ales in Mosul si

Kirkuk si in regiunea Qandil. In ciuda imbunatatirii situatiei de securitate, servicii de baza,

  precum apa, electricitate si ingrijire medicala nu raspund inca nevoilor populatiei.

Posibilitatile de angajare sunt rare si salariile nu sunt suficient de mari pentru a duce un traidecent. In medie, salariul unui irakian este de 70 $ pe luna,iar preturile sunt prea mari. In plus,

4

8/3/2019 Irak-prez

http://slidepdf.com/reader/full/irak-prez 5/14

o persoana in aceasta situatie nu are acces la ingrijire medicala. Multi copii, in loc sa mearga

la scoala incearca sa-si ajute familia mergand printre masini si incercand sa vanda diferite

obiecte precum tigari, fructe sau dulciuri soferilor blocati in trafic.

In timpul lunii ianuarie, CICR si-a mentinut sprjinul, distribuind obiecte pentru

urgente si pentru iarna oamenilor care au fost nevoiti sa-si paraseasca locuintele si sa se

retraga in muntii Qandil sau in alte regiuni precum Babil, Najaf sau Diyala. Restabilirea

legaturilor cu familia ramane insa principala grija a CICR in cooperare cu Societatea Irakiana

Red Crescent. Familiile care nu stiu ce s-a intamplat cu cei dragi se gandesc de obicei la ce e

mai rau si sunt usurati atunci cand primesc un mesaj de la Crucea Rosie prin intermediul

voluntarilor de la Red Crescent. „Nu voi uita niciodata ziua cand am primit un mesaj de la

Crucea Rosie de la fiul meu retinut, pe care il credeam mort ”, a spus Umm Mohammed, o

vaduva din Fallujah. „ Acum stiu ca fiul meu e in viata.Mi-a scris un mesaj...Acum traiesc cu

 speranta ca o sa-l vad din nou.”

In ianuarie, CICR si Societatea irakiana Red Crescent si-au innoit intelegerea de a

continua sa acorde sprijin acestui serviciu vital. Aproximatix 150 de voluntari Red Crescent si

50 de persoane din personalul CICR sunt implicati in gasirea si refacerea contactului in

familiile separate din Irak, deseori in conditii de securitate dificile. Aceasta retea opereaza si

in alte state cu ajutorul altor agentii Crucea Rosie si societati Red Crescent sau CICR. Pentru

ca irakienii sa faca fata iernii dure si noptilor friguroase, CICR i-a aprovizionat cu obiecte

casnice esentiale precum paturi, prelate, ceainicuri, ibrice pentru 9.000 de oameni din tabara

Al-Rahma si din tabara militara Saad, au impartit bunuri asemanatoare pentru 15 ONG-uri

locale in Najaf si Babil pentru a fi distribuite la 5.700 de oameni aflati in nevoie care traiesc

acolo. In nord, CICR a distribuit hrana si obiecte de igiena la 840 de oameni care au plecat din

districtele Qaladiza si Quadil in Sangasar si Zharawa din cauza bombelor plasate in regiune.

Oamenii si-au lasat in urma toate bunurile si majoritatea impart acum case aglomerate cu rude

si prieteni, in timp ce doar cateva familii si-au inchiriat locuinte in care sa stea. In fiecare lunaaproximativ 102.000 de persoana beneficiaza de asistenta din partea programelor CICR 

 pentru hrana si igiena, care au inceput in vara anului 2008. Cei care primesc ajutor sunt

oamneni care au fost nevoiti sa-si paraseasca locuintele, in general din centru: Diyala,

 Ninawa, si Baghdad dar si din Salahaddin, Babil, Sulaymaniya si Al Anbar.

In ianuarie 10.000 de fermieri din Erbil, Dohuk, Sulaymaniya, Diyala, Ninawa si

Kirkuk au primit cel de-al doilea transport de ingrasaminte, urmand prima distribuire de

seminte si ingrasaminte care a avut loc in anul trecut pentru a face fata unei secete care aafectat nordul si centrul Irakului.

5

8/3/2019 Irak-prez

http://slidepdf.com/reader/full/irak-prez 6/14

Principalul scop al vizitelor organizate pentru detinuti de catre CICR este de a evalua

modul in care sunt tratati detinutii si conditiile de detentie. CICR trimit personal pentru a

discuta cu detinutii individual sau in grupuri pentru a-i asculta si pentru a lua in considerare

situatia lor. La sfarsitul vizitei ei impartasesc ceea ce au descoperit in mod confidential

autoritatilor care ii supravegheaza. CICR a distribuit 6.500 de paturi detinutilor din

inchisoarea Rusafa din Bagdad, 300 celor din inchisoarea Harithiya, de asemenea alte 300

detinutilor din inchisoarea Maaqal din Basrah. Aceasta distributie a avut loc dupa

identificarea de catre delegatii CICR cu ocazia a doua vizite anterioare a unei nevoi urgente

 pe care autoritatile nu au putut sa o rezolve suficient de repede. De asemenea, CICR s

distribuit 40 litri de tratament impotriva scabiei in inchisoarea Harithiya.

Pe 17 ianuarie, CICR a facilitat repatrizarea unui iordanian dupa eliberarea sa de catre

SUA. CICR isi ofera serviciile de repatrizare strinilor retinuti in Irak care le cer. Repatrierea

are loc dupa eliberarea lor si cu acordul lor total. Societatea irakiana Red Crescent si CICR 

lucreaza impreuna la distribuirea „certificatelor de detentie”. Acestea sunt emise de CICR 

detinutilor vizitati si inregistrati de personalul CICR care se ocupa cu expatrierea.

Certificatele permit detinutilor sa se califice pentru bunastarea sociala sau sa explice absenta

de la scoala sau de la serviciu.

Accesul la apa potabila si la ingrijire medicala ramane una din primele griji ale

irakienilor. In ianuarie, CICR a adus echipamente pentru sectia de urgente in cinci centre

 primare pentru sanatate. Ele includ carucioare, trolere, si alte obiecte sanitare. CICR a instalat

filtre de apa in patru spitale din Bagdad pentru a imbunatati calitatea apei potabile, a

imbunatatit sistemul de canalizare si a reparat incineratorul din Spitalul General Al-Amriyah

din Anbar si a reparat centrul medical primar Hatmiyah din Salaheddin, care poate trata 40 de

 pacienti pe zi.

Promovarea dreptului umanitar international

Ca promotor si supraveghetor al dreptului umanitar international, CICR incurajeaza

respectarea legii. O metoda de a face acest lucru este prin intermediul sesiunilor de informare

si workshopurilor, care isi propun sa aminteasca militarilor de obligatia lor de a cruta oameni.

Asigurandu-se ca soldatii si alti luptatori cunosc si respecta dreptul umanitar international,

  pericolele se minimalizeaza pentru persoanele care sunt implicate in conflicte armate. In

ianuarie, CICR a tinut o prezentare de doua zile a principiilor de baza ale dreptului umanitar international in fata a aproximativ 200 de cadeti oficiali ai colegiului militar din Zakho,

6

8/3/2019 Irak-prez

http://slidepdf.com/reader/full/irak-prez 7/14

nordul Irakului. In jur de 40 de oficiali superiori si juniori au asistat la o prezentare

asemanatoare in Dohuk. Cunoasterea si intelegerea in randurile purtatorilor de arme a

activitatilor neutre, independente si pur umanitare este esentiala pentru securitatea organizatiei

si pentru accesul ei la victimele conflictelor armate.

Rolul ONU in Irak 

Razboiul din Irak 

La 20 martie 2003 a început invazia coaliţiei în Irak , care nu dispunea de aprobare din

 partea Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. In acest sens, Phillipe Moreau Defarges

sustinea faptul ca statele isi rezerva dreptul de a declansa razboiul pentru ca ONU nu le ofera

o garantie ca va veni in ajutorul statului/statelor atacate, ONU nu poate sa promita decat ca

situatia va fi examinata si ca va face tot ce va putea pentru a ajuta. Ulterior ONU a adoptat o

rezolutie care legitima razboiul, rezolutia 1441 in care acuza Irakul ca nu a cooperat cu

inspectorii numiti de Comisia Speciala a Natiunilor Unite si de catre Agentia Internationala a

Energiei Atomice, ca nu a permis accesul organizatiilor internationale umanitare in Irak si ca

nu a returnat Kuweitului ceea ce ii apartinea. In continuarea, in rezolutia 1511, ONU afirma

faptul ca ziua in care irakienii or sa se guverneze singuri trebuie sa vina cat mai repede, si

 pentru acest lucru, Irakul trebuie sa recunoasca importanta sprijinului international, cel al

tarilor din regiune si pe cel al organizatiilor internationale si regionale. De asemenea se afirma

faptul ca in ciuda imbunatatirii situatiei din Irak, el continua sa fie o amenintare la adresa

 pacii si a securitatii internationale.

În timpul invaziei, Statele Unite au declarat dizolvarea armatei şi forţelor de securitate

irakiene, acuzându-le de corupţie şi de a se afla sub controlul persoanelor fidele lui Sadam

Husein. In noiembrie 2003, functionarii americani au anuntat planul de colocare a unei

autoritati politice in Irak. Statele Unite au prezentat planuri pentru mentinerea autoritatii

militare, este creata chiar si o noua armata irakiana. Autoritatea Provizorie a Coalitiei a

impartit Irakul dupa anumite criterii administrative in trei zone de securitate: o zona de nord

formata din regiunile Mosul-Kirkuk, o zona centrala formata din regiunile Bagdad-Tikrit si o

zona de sud formata din regiunile Basora-Nasiriya. Zona nordica si cea centrala sunt

7

8/3/2019 Irak-prez

http://slidepdf.com/reader/full/irak-prez 8/14

administrate de trupele americane, in timp ce zona sudica este administrata de trupe poloneze

( in special Nasiriya ) si britanice ( in special Basora ).

La sfarsitul conflictului nu s-au descoperit arme de distrugere in masa, iar pe 13

decembrie 2003 Saddam Hussein a fost capturat de fortele americane si de cele kurdo-

irakiene.

Pe 22 mai 2003, Consiliul de Securitate al ONU a votat in favoarea rezolutiei pentru

acordarea puterii de guvernare a Irakului si utilizarea resurselor de petrol coalitiei care

 participa la reconstructia tarii, in special SUA si Marea Britanie. Rezolutia 1483 a pus capat a

aproape 13 ani de sanctiuni economice, impuse initial dupa invazia irakiana a Kuweitului in

1990. Rezolutia aproba trimiterea de catre Secretarul general al ONU, Kofi Annan, a unui

reprezentant special care sa lucreze cu administratorii americani si britanici in reconstructie,

ajutor umanitar si crearea unui nou guvern. Rezolutia a creat un nou program de fonduri

 pentru dezvoltarea Irakului prin care se administreaza resursele obtinute prin exploatarea

  petrolului. Fondurile vor fi folosite de SUA si Marea Britanie pentru reconstructia tarii,

activitate care va fi supravegheata de noul Consiliu Consultativ compus din reprezentanti

SUA si ai institutiilor financiare internationale. Acest depozit isi va incepe activitatea cu un

depozit de un miliard de dolari, fonduri transferate din contul „Petrol pentru hrana” al SUA.

Programul „Petrol pentru hrana” se va desfasura pe o perioada de sase luni. Rezolutia mai

 prevede si o revizie anuala, lucru cerut de Germania si Franta.

Lumea post razboi

Dupa terminarea Razboiului din Irak, s-au conturat multe si diferite puncte de vedere

cu referire la razboiul in sine, dar si la ONU si rolul ei in conflict sau cu privire la SUA si la

 politica sa externa dupa sfarsitul razboiului.

In ceea ce priveste rolul SUA si cel al ONU, unii considera ca aparitia unor noi actori

de securitate si implicarea lor in securitatea mondiala pot duce la o crestere a importantei unor 

state, dandu-le statutul de superputeri mondiale, ori la cresterea rolului unor state de marime

medie, in detrimentul organismelor internationale de securitate, ale caror solutii la problemele

globale au devenit tot mai putin eficiente, la fel ca si mecanismelor lor de implementare. In

acest context este nevoie de o regandire a rolului ONU, NATO si Uniunii Europene în

asigurarea securităţii internaţionale şi promovării intereselor statelor membre, asa cum a fost

scos la iveala de interventia militara in Irak. Nu sunt excluse nici alte posibile variante de

8

8/3/2019 Irak-prez

http://slidepdf.com/reader/full/irak-prez 9/14

asociere, determinate de evoluţiile globaliste, ale unor fenomene precum migraţia populaţiilor 

sau accesul la resurse vitale, aşa cum este, în cazul terorismului, Coaliţia Voinţei, coaliţie în

cadrul căreia peste 35 de contingente naţionale sunt angajate alături de trupele americane în

operaţii militare şi umanitare în Afghanistan şi Irak, iar alte state o susţin pe căi diplomatice,

 prin acţiuni umanitare sau finanţări. In aceste conditii, SUA se afirmă tot mai mult ca unica

 putere globală în măsură să-şi impună propriile valori ca "valori universale" şi să gestioneze

marile probleme ale lumii. În acelaşi timp, Europa încearcă să-şi definească la randul ei

identitatea, prin relansarea unui mai vechi proiect, care vizează construirea unei entităţi

unitare, în cadrul căreia naţiunile să se dezvolte în spiritul afirmării principiilor democratice,

respectării drepturilor omului şi asigurării bunăstării sociale, in detrimentul organizatiilor 

internationale.

Pe de alta parte, presa internationala afirma cu privire la Irak, dupa sfarsitul razboiului

si dupa inlaturarea lui Saddam Hussein de la putere că situaţia nu este cu mult mai bună. Au

fost investiţi peste 700 de milioane de dolari, iar în teren, în zona capitalei irakiene,

acţionează aproape 36.000 de militari, poliţişti, trupe speciale şi agenţi de securitate. Cu toate

acestea, situaţia de securitate din Bagdad pare scăpată de sub control. Supus unor noi tensiuni,

Irakul continuă să fi e scena unor atentate sângeroase, în pofida măsurilor sporite de securitate

adoptate în capitala irakiană. Tot mai multe persoane, dar şi militari şi poliţişti irakieni, îşi

 pierd viaţa nu numai în Bagdad, ci şi în diferite alte oraşe ale ţării. Atentatele, răpirile,

asasinatele şi atacurile împotriva armatei americane s-au înmulţit semnificativ, iar violenţele

interconfesionale între comunităţile şiită (majoritară) şi sunnită (minoritară) s-au intensifi cat,

după bombardarea, la 22 februarie 2006, a unui mausoleu şiit din Famarra1. Continuarea

 participarii SUA la conflictele din Irak va face probabil ca finalul ei să fie "o ciocnire frontală 

cu Iranul şi cu o mare parte a lumii islamice"  1, scria cotidianul francez El Pais. O amplă

angajare au, în acelaşi timp, SUA în Afganistan, unde intensificarea atacurilor talibanilor a

obligat Washingtonul să se gândească la o suplimentare a trupelor, în pofida opoziţiei tot maiaccentuate a democraţilor şi a populaţiei americane. Administraţia de la Casa Albă încearcă,

acum, să-şi redefinească concepţia de acţiune preventivă şi va continua planurile de amplasare

a scuturilor antirachetă pe teritoriile Cehiei şi Poloniei, "indiferent  - după cum susţinea

generalul american Henry Obring, şeful Agenţiei americane pentru apărarea antirachetă -

dacă aliaţii din cadrul NATO sunt de acord sau nu". "Naţiunea noastră, argumenta

 preşedintele Bush, depinde de petrolul străin, iar această dependenţă ne face mai vulnerabili

la regimuri ostile, la terorişti. În plus, aduce mari prejudicii economiei noastre".

9

8/3/2019 Irak-prez

http://slidepdf.com/reader/full/irak-prez 10/14

Conform opiniei amiralului William J. Crowe Jr., au existat si presupuneri gresite ale

Pentagonului in ceea ce priveste razboiul din Irak. In primul rand se credea ca ocupatia va

costa putin si ca armatele americane vor fo privite ca niste eliberatori. La inceput asa a fost,

ceva normal pentru o populatie oprimata, dar apoi trupele americane au fost tratate mai mult

ca niste ocupanti coloniali decat ca niste eliberatori. Militarii si civilii americani din Irak sunt

tinta pentru tot felul de persoane si organizatii rau-intentionate: boathisti, nationalisti,

criminali si antiamericani din exterior. In aceste conditii, este greu de crezut ca odata cucerit

Irakul, rezistenta terorista din lumea araba va inceta.

In plus, amiralul afirma ca nu ii este clar de ce era necesar un atac timpuriu de vreme

ce capacitatile militare ale SUA se imbunatateau in fiecare an mai mult decat cele ale lui

Saddam. „O abordare mai precara ar fi acordat timp diplomatilor sa-si gaseasca aliati,

inspectorilor pentru dezarmare sa-si definitiveze investigatiile, iar guvernului turc sa se

razgandeasca in ceea ce priveste folosirea bazelor americane.”( Morgenthau, p.639)

„Conducerea nu a evaluat corect nu doar atitudinea populatiei arabe, ci si situatia

economica extrem de complicata din acea parte a lumii .” (Morgethau, p.639) Proiectiile

initiale ale Agentiei de Dezvoltare Internationala estima ca reconstructia Irakului va costa 1,7

miliarde de dolari. A existat un optimism asemanator si in legatura cu productia irakiana de

 petrol: „acum se pare ca va dura intre trei si cinci ani pentru ca infrastructura sa devina

 functionala”.

Din punct de vedere politic, amiralul considera ca esecul americanilor de a-i implica

 pe aliatii lor principali din Europa Occidentala a fost esential. Ultimul sondaj al PEW Institute

raporta ca opozitia fata de politica americana a atins niveluri record in majoritatea tarilor 

europene si in toate statele din Orientul Mijlociu, chiar si in Marea Britanie. Continentul

european e suspicios fata de tendinta SUA de a actiona singura nu doar impotriva

terorismului, ci si in alte probleme de politica externa. Europa Occidentala a fost afectata de

terorism din anii ’50, iar multi au considerat ca evenimentele din 11 septembrie 2001 auintrodus America in lumea reala dupa ce a fost protejata timp de mai multe decenii.

In ceea ce priveste ONU, se pare ca Bush ar fi preferat sa aiba aprobarea sa, dar numai

in termenii impusi de el. La scurt timp dupa armistitiu, ONU a vrut sa se implice in

reconstructia Irakului, dar Washingtonul a refuzat oferta. Revista Time a citat un oficial

american care spunea guvernului ca spera acum ca ONU sa preia o parte din sarcinile de

reconstructie, dar ONU a devenit reticenta.

Se pare ca mentinerea trupelor americane este necesara pentru mai mult timp, conformunor lideri irakieni pentru a mentine ordinea pentru ca politia lor este intruita in graba.

10

8/3/2019 Irak-prez

http://slidepdf.com/reader/full/irak-prez 11/14

Demicratizarea Irakului este o sarcina care ar trebui sa revina ONU si irakienilor, nu

Washingtongului.

Altii sustin ca victoria militara a Americii nu a suprimat opozitia din lumea araba, ci

mai mult a inrautatit lucrurile (sondajele sugereaza ca antiamericanismul a ajuns in fiecare

tara mususlmana, chiar si in cadrul natiunilor considerate aliate ca Bahrein, Pakistan sau

Arabia Saudita.

Kissinger pe de alta parte este de parere ca de regula, cele mai multe tari intra in

razboi pentru a se opune unor amenintari concrete, definibile, la adresa securitatii lor. In acest

secol, America a pornit de la Primul Razboi Mondial la Razboiul din Golf in mare masura din

ceea ce ea a perceput drept obligatie morala de a se opune agresiunii sau nedreptatii, ca garant

al securitatii colective.

11

8/3/2019 Irak-prez

http://slidepdf.com/reader/full/irak-prez 12/14

Bibliografie

1.Kissinger, Henry –  Diplomatia, ed. All, 2005

2.Morgenthau, Hans   – Politica intre natiuni, ed. Polirom, 2004, O retrospectiva asuprasituatiei Irakului

3.Waltz, Kenneth – Teoria politicii internationale, ed. Polirom, 2006

4. Impact strategic, 2005: Nr. 14, 15, 2007: Nr. 23, 24

5.www.un.org

6.www.cia.gov

7.www.icr.org

12

8/3/2019 Irak-prez

http://slidepdf.com/reader/full/irak-prez 13/14

Universitatea din Bucuresti

Studii Europene, Anul I

Grupa 3

Manole Denisa

ROLUL ORGANIZATIILOR 

INTERNATIONALE

IN IRAK 

13

8/3/2019 Irak-prez

http://slidepdf.com/reader/full/irak-prez 14/14

14