Istoria Religiilor

7/18/2019 Istoria Religiilor

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-religiilor-56d563a5b5996 1/10

Religia Grecilor Antici

Introducere.

În civiliza ia i spirutalitatea grecească s-au stabilit cinci pedioade i anume:ț ș ș

1. Geometrică2. Arhaică3. Clasică. !lenistă". #omană

Izvoare.

1. Izvoare literare: $liada i %diseea& compuse de poetul antic& nevăzător&ș

'omer 2. Izvoare epigrafice: acestea ne dezvăluie date pre ioase despre credin a (nț ț

zeită ile adorate& legi sacre& )ormule )unerare& calendare sacre etc.ț

3. Izvoare arheologice: ne (n tiin ează despre lăca urile de cultș ț ș

Divinită ile.ț

În perioada străveche& locuitorii Greciei i ai insulei Creta par să )i adoratș

Pământul Mamă ca zei ă a )ecundită ii.ț ț

*intre zeii principali amintim:- Zeus i Hera(so ia saș ț

- Pose!don- Demeter

- Atena- Ares

- Hermes- Dion!sos

+itologia greacă veche ar )i socotit că zeii au luat na tere unii din al ii& caș ț

oamenii. *in "ranos iș Gea& au apărut titanii iar apoi ciclopii. "ranos i-a ur,t copiiș

i i-a (nchis (n ad,ncurile păm,ntului.ș #$ronos& autat de mama sa& a tăiat păr ileț

bărbăte ti ale tatălui său i le-a aruncat (n mare. *in picăturile de s,nge căzute peș ș

păm,nt s-au născut %riniile (ar)uriile zburătoare/.#$ronos& i-a eliberat apoi )ra ii.ș ț #$ronos iș R$ea au dat na tere mai multorș

copii& printre care iș Zeus. *eoarece #$ronos ( i devora copii&ș R$ea& mama lui Zeus&

s-a s)ătuit cu "ranos i Geaș & părin ii ei& cum să-l salveze peț Zeus. +icu ul a )ost dusț

degrabă pe muntele $da& (n Creta& iar lui #$ronos i s-a dat să (nghită o st,ncă uria ă&ș



(n)ă ată. Auns la maturitate&ș Zeus l-a detronat pe #$ronos& trimi ,ndu-l acolo unde seț

(mbină cerul cu apa.Împotriva lui Zeus s-au răsculat mai (nt,i 'itanii& iar apoi Gigan ii. 'itaniiț &

vor muri doar de m,na unui muritor& iar acela avea sa )ie Heracles (Hercule.

Panteonul zeilor din lim).

!ra )ormat din 12 mari zei i zei e:ș ț Zeus& Poseidon& He*aistos& Hermes&

Ares& A)ollo& Hera& Atena& Artemis& Hestia& A*rodita& Demetru.$n)eriori acestora erau: Helios& +elene& ,eto& %ros etc.

În lumea subpăm,ntează locuiau Hades i zei eleș ț Perse*ona i Hecate.ș +itologia greacă punea pe seama lui 0eus o mul ime de aventuri amoroase& cu zei e iț ț ș

cu păm,ntene& dar este de presupus ca aceste povestiri reprezintă o denaturare ateologiei primare.

,oca urile de cultș

0eii ( i aveau loca ul ve nic (n %limp. *ar loca urile temporare& acelea (n careș ș ș ș

oamenii aduceau ert)e& se a)lau pe păm,nt. Acestea erau: temple somptuoase,

sanctuare sobre, dumbrăvi etc. Cel mai )rumos templu grecesc a )ost cel dedicatAtenei )ecioara Pant$enonul. 4e l,ngă acesta& de o )rumuse e i importan ăț ș ț

deosebită au )ost i templele luiș Poseidon i Heraș de la 4estum.5emplele aveau )ormă dreptunghiulară i erau )ormate din trei piese:ș vestibulul

( pro-naosul/& sanctuarul propriu-zis 6naosul/ iș vestibulul din spate ,

dar care nucomunica cu naosul.

+acerdo iulț

%)iciul sacerdotal se transmitea din tată (n )iu. !7istau (nsă unele condi iiț

pentru o)iciul sacerdotal i anume: integritatea corporală& puritatea& discernăm,ntul&ș

puterea viziunii i a (n elegerii semnelor divine.ș ț

Îmbrăcămintea preo ească era din in curat iar pe cap purtau cunună 6 diadema/.ț

4reo ii aduceau i ert)e s,ngeroase. Au e7istat i )emei sau )ecioare preotese.ț ș ș

ert*ele

0eilor li se aduceau ert)e de animale i păsări& alături de o)rande de )ructe iș ș

cereale. *e e7emplu& zei ei păm,ntului *emetera i se sacri)icau porci& A)roditei i seț

sacri)icau porumbei iar zei ei v,nătorii Artemis i se sacri)icau dintre animalele pădurii.ț

% vreme s-au adus i sacri)icii umane.ș

8er)a s,ngeroasă& de animale& se aducea (n )elul următor: se rostea o rugăciunecu invocarea zeului pentru primirea ert)ei& apoi se sugruma victima. 9rma spintecarea

animalului i cercetarea măruntaielor spre a se a)la voin a zeului (n cazul dat.ș ț



+ărătorile

*intre săbătorile importante amintim: )anateneele mari 6celebrade din (n ani/& )anateneele mici 6celebrate anual/ iș u*oniile 6celebrate la str,nsul recoltei& (ncinstea lui 0eus& c,nd se sacri)ica un bou/

8ocurile tradi ionale grece ti organizate (n cinstea zeilor& au )ost apoi din ce (nț ș

ce mai mult prile de săbătoare pentru etalarea )rumuse ii corpului omenesc. *intreț

acestea amintim: ocurile lim)ice 6din (n ani& (n cinstea zeilor din %limp/ iș

ocurile istmice 6din 2 (n 2 ani& (n cinstea lui 4oseidon/.

Mantica sau arta g$icitului

În a)ară de ghicitoria obi nuită e7ista i a a numitaș ș ș mantică oraculară. A a deș

e7emplu erau: %racolul din *odona i %racolul din *el)i.ș

!7ista i o mantică (ntemeiată pe semnele naturale& ca de e7emplu: zborulș

păsărilor& devierea )umului& strănutul& apari ia mon trilor& semnele măruntaielor etc.ț ș

*e mare importan ă era urăm,ntul& care& călcat& putea aduce nemul umirea sauț ț

chiar răzbunarea zeilor.

#ultul mor ilor. #redin a /n via a viitoareț ț ț

*e obicei& mor ii erau (ngropa i (n milocul locuin ei& (ntr-un morm,nt co &ț ț ț ș

unde se puneau i o)rande. +ai apoi morm,ntul (n sine capătă noi )orme: de la simplașgroapă )unerară i )orma de co se aunge la morminte cu cameră& apoi la cele cuș ș

cupolă& )olosindu-se i sicrie. Alături de cel decedat se depuneau (n morm,nt arme&ș

podoabe i vase cu hrană.ș

u)letele mor ilor obi nui i mergeau (n in)ern& (n (mpără ia lui 'ades& cobor,ndț ș ț ț

pe o scară. ;ocuin a ve nică a mor ilor era un inut al umbrelor& un loc de su)erin ă iț ș ț ț ț ș

de uitare a celor vii. !7ista (nsă i un loc aparte& pentru cei )erici i: mai (nt,i o insulă&ș ț

unde toate erau de-a gata& iar apoi #âm)iile %lisee0 sau grădina lui 'ades& unde)etele dansează iar tinerii c,ntă i oacă.ș

C,nd muribundul era pe punctul de a- i da su)letul& i se tăia un smoc de păr&ș

care era (nchinat zeilor. $ se dădea un ultim sărut iar (n clipa mor ii se )ăcea multț

zgomot. +ortului i se (nchideau ochii i gura& i se acoperea )a a& era spălat cu apăș ț

caldă iar (n gură i se punea un ban& ca ta7ă de trecere (n lumea cealaltă. 4e drumul spregroapă se intonau c,ntece )unebre.

#oncluzii

5reptat s-a auns la concep ia că 0eus este zeul suprem. 8ert)ele aduse deț

oameni erau socotite ca miloace de a satis)ace o necesitate interioadă de hrană a

zeilor.



0eii aveau nevoie i de un sacerdo iu adecvat& iar deoarece e7istau at,t zei c,tș ț

i zei e& era necesara e7isten a unei preo ii )eminine pe l,ngă cea bărbătească.ș ț ț ț

Religia Romanilor

Introducere

4oporul roman s-a născut (n provincia ,atium. *upă anul <"3& anul (ntemeierii#omei de către #omulus& spa iile ocupate de etrusci i de greci au căzut sub stăp,nireț ș

romană. Au )ost construite temple măre e& durabile i maiestuoase& (n care spiritulț ș

practic al romanilor s-a (mpletit armonios cu (nclina ia spre mister a popoarelor țsupuse.

Izvoare

*intre cele mai importane izvoare literare amintim: De re rustica& scrisă deCato iș De natura deorum scrisă de Cicero. 9n pre ios autor (n cunoa terea unor ț ș

aspecte ale religiei romanilor ni-l o)eră monedele& statuile& basorelie)urile& altarele iș

alte vestigii care au auns p,nă la noi.

Divinită ileț

În epoca străveche romanii adorau divinită i tainice& ale căror nume nu erauț

rostite. tim totu i că e7istau iȘ ș ș plante sacre, dedicate divinită ilor& ca stearul s),nt sauț

laurul& păsări sfinte, cum erau vulturul i ciocănitoarea.ș

*e i n-a e7istat un panteon propriu-zis ca la greci& dintre zeii culturii romaneș

amintim:1. u)iter 64ărintele zile/ i so ia saș ț uno

2. 1esta 2 cea mai )rumoasă zei ă romanăț

3. 1ulcanus 2 zeul trăsnetului. +aturn 2 patronul bel uguluiș

". Minerva 2 patroana (n elepciuniiț

=. Mercur 2 zeul comer uluiț

<. 3aunus - zeul animalelor pădurii

*intre divinită ile protectoare ale ora elor o amintim peț ș 3ortuna zei aț

norocului& iar dintre eroi pe Hercule preluat de la greci i peș Romulus i Remus.ș

Au )ost diviniza i chiar i unii (mpăra i romani:ț ș ț Augustus 2 primul (mpăratroman trecut (n r,ndul zeilor& Iulius #aesar& apoi #laudius i al ii.ș ț




5emplele romane au imitat (n construc ia lor pe cele etrusce iar apoi pe celeț

grece ti. *intre cele mai vestite temple amintim:ș

1. 5emplul ridicat pe Capitoliu (n cinstea triadei capitoline 8upiter&8uno& +inerva.

2. Cele două temple din #oma pentru Junona Sospita

3. 5emplul din !s>uilin pentru Junona Lucina

+acerdo iulț

unc iile sacerdotale au )ost distribuite unor persoane anume& (ntre care e7istăț

un )el de ef ș un re4 sacrorum& av,nd o consoartă& regina sacrorum.

Re4 sacrorum se (ngriea de cultul lui anus. Înt,lnim apoi diverse colegii

sacerdotale

care (ndeplineau )unc iile de cult& de e7empluț )onti*ices erau (nsărcina i cuțsemnele divine din zborul păsărilor iș *etialii observau dacă declararea războiului iș

(ncheierea păcii se )ăcea după dreptul divin.% categorie sacerdodală specială o constituiau vestalele& preotese ale zei eiț

?esta& care erau (n număr de = i erau alese din )amilii nobile.ș

+ărătorile

#omanii aveau multe sărbători. 9nele au dăinuit la popoarele latine& deci i la rom,ni&ș

p,nă astăzi.

ert*ele

8ert)ele cunoscute erau de cerere i deș e4)iere. Ca i o)rande se aduceau cereale iș ș

)ructe& cele dint,i roade. *acă odinioară vor )i e7istat i unele sacri)icii omene ti& acelea cuș ș

siguran ă au )ost interzise.ț

#ultul mor ilorț

Cei răposa i erau (ncredin a i strămo ilor deveni i zei. !ste cunoscut )aptul că (n cazulț ț ț ș ț

incinerării tatălui răposat& )iul cel mai mare era dator să rostească un cuv,nt lăud,nd calită ileț

părintelui său i numai după aceea să atingă cu tor a crengile rugului.ș ț

u)letele mor ilor aveau nevoie de hrană& din c,nd (n c,nd& iar aceasta se aducea laț

morm,nt sub )ormă de alimente.u)letele nerăzbunate sau ale celor răi& lemures& devenite strigoi& puteau )i (mbl,nzite

printr-o ceremonie specială. Capul )amiliei se ridica din a ternut la miezul nop ii& umblaș ț

descul prin casă& troznea degetele pentru a alunga spiritele& arunca (n spatele său un bobț

negru i repeta de @ ori )ormula:ș !u acest bob mă răscumpăr pe mine "nsumi i pe ai mei#$ș



Ritualuri s)eciale

9n ritual special (l constituiau )uri*icările. Cele mai obi nuite puri)icări erauș

e)ectuate cu spălări sacre. 4uri)icarea )izică implica totodată i puri)icarea morală.ș

4uri)icarea publică a poporului i a (nal ilor demnitari se )ăcea pe c,mpul lui +arte&ș ț

unde se sacri)icau animale ca ert)ă.

In*luen e orientale /n religia romanilorț

*in !gipt a venit la #oma cultul zei ei $sis i a lui %siris.ț ș

9n cult oriental deosebit a )ost cel al zeului Mit$ra. Acest zeu era socotit drept patronal luminii& luptător (mpotriva (ntunericului. Cultul lui +ithra a dob,ndit o structură militară cu< trepte de ini ia i. Între adoratorii i ini ia ii zeului +ithra s-au numărat chiar i (mpăra iț ț ș ț ț ș ț

romani& ca de pildă Commodus.?echea religie romană a decăzut i a dispărut odată cu $mperiul #oman de Apus. Înș

unele păr i ale imperiului& capi tile idole ti au )ost s)ăr,mate& iar statuile zeilor aruncate laț ș ș

păm,nt. 5otu i au rămas destul de multe ruine de temple i alte vestigii.ș ș

Convertindu-se la cre tinism& romanii au apărat cu pre ul vie ii& de multe ori& noua lor ș ț ț

credin ă i mai t,rziu& au ridicat edi)icii de o )rumuse e i o somptuozitate deosebită.ț ș ț ș

Religia Geto-Dacilor

Introducere

Geto-dacii )ăceau parte din marea )amilie a tracilor. *upă spusele lui ClementAle7andrinul& tracii ( i (nchipuiau că zeii lor suntș ro ca iș ț i cu ochi alba tri& lucru careș ș

adevere te i )izionomia geto-dacilor.ș ș

Izvoare

Cele mai vechi izvoare le-au constituit unele )ragmente literare de la 'erodot& trago&o)ocle i +enandru.ș

Divinită ileț



Geto-dacii credeau (ntr-un zeu suprem& reprezentat ca persoană bărbătească& uneoriav,nd barbă& iar alteori nu. În unele reprezentări acesta apare (n ma%estate& adică a ezat peș

tron& iar (n altele& (n chip de călăre & av,nd (n m,na st,ngă un arc. umele adevărat alț

divinită ii pare să răm,nă (n continuare necunoscut. În perioada mai nouă& monoteistă& acestaț

este cunoscut sub numele de Zalmo4is& (nso it de o ipostază )eminină i anume deț ș Marea

Zei ă.ț Aceasta apare (n)ă i ată sub chipul unei )emei cu )a a rotundă& cu pome ii proeminen iț ș ț ț ț

i cu părul lung (mpletit (n două cosi e care (i (ncadrau )a a. 0ei a apare uneori (ncadrată deș ț ț ț

două animale sacre& un cerb i unș arpe.ș

5rebuie re inut )aptul că nu se e7clude tendin a spre monoteism a geto-dacilor& )iindcăț ț

o divinitate )eminină (n compania unei divinită i bărbăte ti& nu diminuează nicidecum putereaț ș

supremă a Marelui Zeu.

e pune (ntrebarea dacă Zalmo4is era un zeu-pro)et sau un pro)et divinizatB criitoriigreci (l consideră pe 0almo7is ca pe o )iin ă umană modestă& tributară (n elepciunii grece ti.ț ț ș

'erodot i trabo (l (n)ă i ează pe 0almo7is ca )iind doar un muritor.ș ț ș

!ste posibil ca 0almo7is să )i )ost un mare pro)et i re)ormator al religiei geto-dacilor.ș

*acă lucrurile stau a a& atunci el a sistematizat credin ele geto-dacilor sau a descoperitș ț

acestora nu at,t credin a (n zei& c,t i credin a (n nemurirea su)letului.ț ș ț

+anctuare. 'em)le

Cel mai vechi sanctuar din !uropa este sanctuarul )atrulater de la Par aț & ud. 5imi .ș

;a #ăscioarele s-a descoperit un loca rectangular iar laș +ălacea& ud. ihor s-a descoperit (nanul 1@=D un templu megaron.

Au e7istat Ei alte sanctuare (n lumea geto-dacă& unele de formă circulară.

Acestea)ormează un mare comple7 (n mun ii ebe ului& dar nu au lipsit nici din alte inuturi aleț ș ț

*aciei. +ai amintim sanctuarele absidate, grotele sacre iș "năl imile sfinte.ț

+acerdo iulț

+arele preot al dacilor era considerat 0almo7is. 4reo imea- a)irmă $on 'ora iu Cri anț ț ș

a ucat un rol important (n via a geto-dacilor& nu numai (n vremea lui urebista& ci i mult maiț ș

(nainte& dovadă )iind chiar te7tul lui trabon& care ne vorbe te de rolul ucat pe l,ngă rege deș

(nsu i& 0almo7is.ș

Cei mai cunoscu i ț mari preo i$ț ai dacilor& după 0almo7is au )ost Deceneu iș

#omosicus. 4reo ii daci erau )oarte apropia i de popor. Au e7istat i unele )orme deț ț ș

monahism geto-dac.+isiunea preo ească principală era aceea de a veghea asupra cură iei morale i aț ț ș

(ndeplinirii sacri)iciilor i riturilor.ș

Deceneu& a determinat autoritatea supremă să scoată din rădăcini vi a de vie plantaț

sacră a lui *Fonisos& act prin care s-a opus viguros pătrunderii (n *acia a cultelor străine.

+acri*iciile



4rincipalul sacri)iciu al geto-dacilor era sacri)iciul uman& dar au e7istat i ert)e deș

animale.#itul trimiterii solului. % data la cinci ani geto-dacii trimit la 0almo7is un sol& tras la

sor i& cu poruncă să-i )acă cunoscute lucrurile de care& de )iecare dată& au nevoie. +odalitateaț

de trimitere a unui sol era urmatoarea: unii ineau trei suli e cu v,r)ul (n sus& iar al ii apuc,ndț ț ț

pe sol de m,ini i de picioare i ridic,ndu-l (n sus (l aruncau (n suli e. *acă acesta& străpuns deș ș ț

suli e& moare& ge ii socot că zeul este binevoitor. $ar dacă nu moare& aduc (nvinuiri solului&ț ț

zic,nd că e un sol ticălos i trimit un alt sol.ș

1ia a viitoare. #ultul mor ilorț ț

Geto-dacii& ca i tracii& credeau (nș nemurirea su*letului. Ast)el& la ,nt,nele& ud5eleorman& s-a descoperit chiar un morm,nt ce ar )i păstrat rămă i ele păm,nte ti ale unuiș ț ș sol

trimis (n chip ritual la 0almo7is.

+or ii se bucurau de cinstire deosebită (ntruc,t ei treceau (n lumea de dincolo& unde (iț

a tepta nemurirea. % variantă vr,nceană a +iori ei& ne-a adus p,nă (n zilele noastre unș ț

)ragment din credin ele geto-dacilor& descopedind )aptul că tinerii răpi i de moarte deveneauț ț

consor ii ;unii sau a urorii oarelui.ț

u este e7clus ca geto-dacii să )ii socotit că (n lumea cealaltă este nevoie de uneleobiecte de podoabă i de (mbrăcăminte& de arme i de hrană. 5otu i& )aptul că practicaș ș ș

incinerării mor ilor a predominat )a ă de (nhumare ne )ace să ne g,ndim la o credin ă (nț ț ț

ascensiune la cer.*e aceea& se poate a)irma că religia geto-dacilor a lăsat urme durabile p,nă astăzi&

subliniate (n micile rituri i tradi ii din ceremoniile de )amilie& dar mai ales (n )olclorul iș ț șobiceiurile răsp,ndite (n toată ara.ț

Religia 'racilor +ud-Dunăreni

Introducere

eamul tracilor a )ost măre (n antichitate i vestit at,t prin rezisten a )izică aț ș ț

bărba ilor& c,t i prin priceperea poporului& (n general. ilozo)ul ocrate mărturisea că el aț ș

(nvă at de la un ucenic al lui 0almo7is un desc,ntec dintre acelea ce )ac pe oameni nemuritori.ț

Clement Ale7andrinul repro a grecilor că nu sunt originali (n civiliza ia lor i că grecul aș ț ș

(nvă at de la traci )ormulele desc,ntecelor pentru (nsănăto ire.ț ș

'erodot spunea că după indieni& neamul tracilor este cel mai mare dintre toate popoarele& )iind uni i (n cuget i cei mai puternici dintre toate semin iile păm,ntului.ț ș ț

5racii poartă multe nume& )iecare după inutul (n care locuie te& dar to i au& (n toate&ț ș ț

obiceiuri asemănătoare.

Izvoarele



*ate despre istoria 5racilor se a)lă (n $liada lui 'omer& (n operele lui o)ocle&!uripide& Apollonius i 'erodot.ș

!ste posibilă chiar i o periodizare a religiei acestora:ș

1. 4erioada +trăvăc$e

2. 4erioada Greacă

3. 4erioada Persană. 4erioada Macedoneană

". 4erioada %lenistică=. 4erioada Romană& c,nd se produce romanizarea 5raciei

Divinită ile 'racilorț

*intre zeii greci& 'erodot ne arată că tracii (i cinsteau pe Ares& Dion!sos& Artemis iș

pe Hermes. !7ista (nsă i la traci o triadă divină )ormată dinș Zelsurdos& 5endis& Dion!sos

la care se adaugă mai t,rziu r*eu iș #avalerul trac.

Zelsurdos 2 zeul solar, pare să )ii )ost divinitatea supremă a tracilor. !l pedepsea peoameni trimi ,nd asupra lor din m,na dreaptă )ulgerele i trăsnetele. 4e bra ul st,nd& (ntinsț ș ț

orizolntal se odihnea o pasăre sacră.5endis 2 so ia divină a lui &belsurdos.ț !a patrona v,nătoarea& pădurile& v,ntul iș

animalele sălbatice.Dion!sos 2 zeul vi ei de vie.ț !ra patronul băuturii ame itoare.ț 5acc$antele& erau )emei

ame ite de băutură o)erite generos de către acest zeu.ț

r*eu era opus cultului dionFsiac al dezmă ului.ț

#avalerul 'rac 2 era ocrotitorul inuturilor trace. !l apare (n ipostază de călăreț ț

luptător& (nso it de un c,ine. În m,nă poartă o lance& pe care o aruncă asupra unui porc mistre &ț țdin )uga calului.


Muntele sacru al tracilor sud-dunăreni era Pangerul. Cu siguran ă au e7istatț

sanctuare trace i (n cinstea zei ei endis iar pe malulș ț Mării 6egre& (n special la essos vor )i e7istat at,t sanctuare grece ti c,t i tracice.ș ș

+acerdo iulț

'erodot ne spune că essii (ndeplineau )unc ii sacerdotale& av,nd rolul deț

pro)e i (n sanctuar. %racolele erau date de o preoteasă& (ntocmai ca la *el)i.ț

!ste posibil ca modelul preotului trac să )ii )ost %r)eu& simbolul vie ii virtuoaseț

i )rumoase.ș

ert*ele



5racii aduceau ert)e animale la sanctuarele i templele lor. 4entru ca zeii să )ieș

satis)ăcu i& li se aducea ca ert)ă animalul pre)erat. Ast)el&ț vulpea se aducea pentru *ionFsos&cerbul pentru endis iș c'inele pentru Cavalerul 5rac.

!ste posibil să )ii e7istat i unele sacri)icii umane& (ndeosebi la cultulș

*Fonisiac: zeul *ionFsos alegea ert)a& iar aceasta pierea prin m,na unui adorator ame it deț

băutură i socotit plin de zeu.ș

+ărătorile

Cea mai populară sărbătoare era dedicată lui *ionFsos& la culesul viilor i laș

storsul strugurilor. Cănd vinul )ierbea& se )ăceau pregătirile pentru sărbătoare. oaptea avealor petrecerea propriu-zisă& cu multă risipă de vin.

% altă sărbătoare era dedicată zei ei endis& respectată nu numai (n 5racia ci iț ș

(n Atena i 4ireu.ș

% alta era cea a Rozaliilor& care a dob,ndit importană Ei amploare (n epocaromană& mai ales datorită )aptului că era pusă (n legătură cu cultul morilor.

#ultul mor ilor& credin a /n via a viitoareț ț ț

'erodot descrie ast)el ritul )unerar al tracilor: iecare bărbat inea mai multe neveste.ț

C,nd murea unul dintre ei& se producea o mare zarvă (ntre )emeile acestuia i rudenii pentru aș

se a)la care )emeie a )ost iubită cel mai mult de cel decedat. Celei alese i se )ăcea următoareacinste: cople ită de laudele bărba ilor i ale rudeniilor& ea era sugrumată l,ngă morm,nt de ceaș ț ș

mai apropiată rudă& iar după aceea era (nmorm,ntată alaturi de bărbatul ei. Celelalte )emeisu)ereau cea mai mare ru ine pentru că nu au )ost alese.ș

5racii ineau mortul la vedere timp de 3 zile& timp (n care er)eau animale de tot soiul&ț

iar apoi (l (nmorm,ntau arz,ndu-l sau (ngrop,ndul (m păm,nt.Arheologia a dovedit că de)unc ii boga i erau (mpodobi i cu diverse podoabe& li seț ț ț

puneau (n sicriu arme de luptă& vase pentru vin etc. În mormintele )emeilor se puneau oglinzi&mirodenii& casete pentru pudra etc.

5racii credeau (ntr-o continuare a vie ii dincolo de moarte.ț

Documents

Istoria Religiilor