B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 7 - Iulie 2011 www.ittrends.ro

INTERV IUR I

Pag. 11

Octavian Oancea, Octavian Oancea, Country ManagerCountry ManagerZyXEL RomâniaZyXEL România

Eugen Preotu,Eugen Preotu,Consilier MCSIConsilier MCSI Pag. 16-17

Cristian Ivănuş,Cristian Ivănuş, membru CIO Councilmembru CIO Council Pag. 9

Radu EnacheRadu Enache„Dacă noi vrem să ne păstrăm oameni bine pregătiţi

în România, dacă vrem să exportăm inteligenţă, în România, dacă vrem să exportăm inteligenţă, trebuie să susţinem în continuare IT-ul”.trebuie să susţinem în continuare IT-ul”.

Pag. 14-15

Director General HP RomâniaDirector General HP România

http://www.genesys.ro

www.ittrends.ro

1Nr. 7 - Iulie 2011

E D I T O R I A L

Undiţele la gunoi

Am participat recent la un simpozion organizat de Camera de Comerţ a Bucureştiului şi dedicat formării unui grup ţintă de antreprenori care să intre în afa-ceri prin fructificarea oportunităţilor oferite de diverse

regiuni de dezvoltare ale României, una dintre acestea fiind chiar Bucureşti-Ilfov.

Oportunităţile în cauză chiar există, conform studiilor efec-tuate, şi multe dintre ele implică inovare tehnologică, pre-cum şi aplicarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor. Ele sunt legate de procesul de dezvoltare durabilă, dar şi de fenomenul inexorabil al globalizării, iar regiunea Bucureşti-Ilfov este singura din România, din păcate, care dispune de resursele, mai ales umane, necesare pornirii şi dezvoltării unor asemenea afaceri.

Simpozionul a făcut parte dintr-un proiect multianual lansat de Cameră pentru instruirea întreprinzătorilor şi potenţialilor întreprinzători în folosirea eficientă a metodelor de inovare pentru reuşita în afaceri. Cu alte cuvinte, în instruirea privind modalităţile de folosire a undiţelor moderne pentru un pescuit eficace şi îndestulător. În plus, o instruire gratuită.

Care a fost rezultatul participării la simpozionul dedicat regiunii Bucureşti-Ilfov? Un singur potenţial întreprinzător interesat. Unul singur. Nici măcar cât să se poată vorbi de o floare aducătoare de speranţe, fie şi în debut de plin sezon canicular.

Într-o ţară cu mentalităţi cât de cât normale, un asemenea proiect, dublat de garanţii indubitabile de calitate a instru-irii oferite de cei doi parteneri principali, centrul de resurse umane al Politehnicii bucureştene şi Institutul de Cercetări şi Proiectări în Electrotehnică (ICPE), numărul de participanţi ar fi depăşit, probabil, cu mult, grupul ţintă de întreprinzători care să urmeze procesul de instruire planificat. În definitiv, criza economică este departe de a se fi terminat, iar tehnolo-gia şi inovarea se numără printre puţinele arme cu adevărat redutabile capabile să se opună dezastrului.

România este însă o ţară a paradoxurilor. O ţară unde un simplu examen de bacalaureat organizat pentru prima dată pe principii de competenţă arată cu forţa datelor concrete di-mensiunea deşertului uman. O ţară unde impostura şi non-valoarea ajung, mai repede decât şi-ar fi închipuit cineva, să facă legea.

Aşa cum declara unul dintre partenerii din proiectul mai sus amintit, România a ajuns ţara în care nicio unealtă de făurire a unui trai nu mai e acceptată, chiar şi oferită gratuit. Este ţara în care există o singură cerere: mâncare, sub orice formă ar fi ea dată. Cuvântul cheie aici este dată. Adică pusă pe tavă şi înmânată. Indiferent de preţul ascuns al unei ase-menea oferte, adesea otrăvite.

Din nefericire, când o astfel de situaţie coboară din sfera politică în cea de afaceri şi socială, ea devine tragică. Axioma politicii asemuite unei curve şi a politicienilor asemuiţi în

marea lor majoritate unor proxeneţi nu mai surprinde pe nimeni. Poate doar pe politicienii obişnuiţi de atâţia ani cu minciunile încât ajung să se mire dacă cineva le demonstrează faptul că ei înşişi practică aşa ceva.

Lucrurile se schimbă însă radical atunci când o aseme-nea mentalitate pătrunde sfera afacerilor şi cea socială. Se schimbă deoarece este atacată însăşi fibra existenţială a unei societăţi. Iar dezinteresul crunt pentru instruire se numără în mod clar printre simptomele unei boli terminale. Că Româ-nia nu este singura ţară care manifestă astfel de simptome nu cred că e de natură să încălzească acum pe foarte mulţi oameni.

Într-un film în care personajul principal este un extrate-restru cu chipul lui Keanu Reeves, inteligenţe superioare din Univers ajung la concluzia că singura speranţă de salvare a planetei Pământ, una din puţinele oaze de găzduire a vieţii din Univers, este exterminarea fără milă a oamenilor, cei care prin comportamentul şi atitudinea lor faţă de planetă s-au dovedit adevăraţii viruşi distrugători ai vieţii, şi salvarea tu-turor celorlalte specii de animale.

Un alt personaj din film, laureat al premiului Nobel, îl roagă pe Reeves să mai acorde o şansă pământenilor, spunând că există o şansă de schimbare odată de oamenii îşi dau seama că au ajuns la fundul sacului şi că nu mai pot continua să spere la ceva cu felul lor curent de a fi.

Ei bine, ca martor al unui eşec trist al unei acţiuni cu rol exact de schimbare a mentalităţii umane, nu pot să nu mă întreb cât de aproape este acest fund al sacului şi câţi oameni conştientizează ce poate însemna viitorul. În România, uneia dintre pietrele care puteau clădi un viitor mai luminos i s-a dat cu piciorul de către oameni. Astfel de pietre încă există, în număr mare şi în întreaga lume. Dacă şi lor li se va da tot mai mult cu piciorul, atunci Keanu Reeves nu va mai apărea cu chip uman pentru a încerca găsirea unei soluţii de ultim mo-ment. Va apărea direct sub chipul lui real, de exterminator. �

bogdan.marchidanu@agora.ro

Bogdan Marchidanu

www.ittrends.ro

2 Nr. 7 - Iulie 2011P E S C U R T

Nokia a anunţat pe 21 iunie la nivel global, inclusiv în România, Nokia N9, un terminal creat pentru utilizatorii care apreciază o combinaţie impresionantă de design şi tehnologie smartphone de ultimă oră. Nokia N9 aduce un nou design inova-tor, în care butonul de navigare este înlo-cuit cu un simplu gest: o glisare.

„Nokia N9 aduce o metodă nouă de interacţiune între utilizator şi terminal. În engleză o numim swipe şi reprezintă un gest intuitiv, de mişcare de la stânga la dreapta sau de la dreapta la stânga pe interfaţa terminalului, foarte asemănător cu datul paginii în lumea cărţilor”, a spus Răzvan Petrescu, country manager Nokia România. „Această formă de interacţiune cu terminalul aduce câteva lucruri noi. În primul rând elimină nevoia de a avea orice buton hardware sau software pe suprafaţa terminalului. Al doilea element este faptul că am ales în construcţia acestui terminal

să avem trei ecrane diferite, care au fost alese pe baza studiului a ceea ce fac în mod frecvent utilizatorii cu un smartphone. Pe baza acestor informaţii am ales să avem pe terminal un ecran cu aplicaţii, un ecran cu notificări şi un al treilea ecran ce permite realizarea mai multor sarcini simultan. Al treilea aspect este legat de design”.

Terminalul este realizat dintr-o singură bucată de policarbonat, fără îmbinări în carcasă, completându-se perfect cu sticla curbată. Ecranul de culoare neagră, de 3,9 inci, oferă utilizatorului o interacţiune fluidă cu conţinutul, imaginile fiind proiec-tate exact la suprafaţa terminalului.

Nokia N9 va fi disponibil pe piaţă mai târziu în acest an, în trei variante croma-tice – negru, magenta şi cyan, oferind o ca-pacitate extinsă, ce permite stocarea unui volum mare de conţinut: 16GB şi 64GB. Sistemul de operare este MeeGo 1.2 Har-mattan. � (EL)

Nokia N9: comunicare cu un singur gest

Schneider Electric a inaugurat pe 14 iunie, la Bucureşti, un centru de relaţii cu clienţii pen-tru divizia sa de IT. Centrul din România va gestiona relaţia cu clienţii APC by Schneider Electric din Europa, răspunzând solicitărilor venite din Franţa, Italia, Spania, Germania, Olanda, Elveţia, Austria, Belgia, Luxemburg, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, România, ţările Adriatice şi Israel.

„Alegerea României drept ţară de imple-mentare a centrului regional de suport APC by Schneider Electric pentru întreaga Europă reprezintă o investiţie importantă a companiei în piaţa de muncă din România, precum şi o recunoaştere a potenţialului acesteia. În procesul de recrutare am avut în vedere atât absolvenţii facultăţilor de limbi străine, cât şi cei ai facultăţilor cu profil tehnic sau economic. Departamentul este în prezent funcţional, iar aprecierile pozitive ale clienţilor nu au întâr-ziat să apară”, a declarat Saulo Spaolanse, Preşedinte Schneider Electric România.

Noii angajaţi vor comunica în limba maternă a fiecărui client şi vor oferi informaţii cu privire la produsele, soluţiile şi serviciile APC by Schneider Electric, precum şi despre termenele de livrare şi specificaţiile tehnice ale produselor.

În prezent, centrul regional de relaţii cu clienţii numără 44 de angajaţi. Procesul de an-gajare a avut loc în perioada octombrie 2010 – mai 2011 şi a fost urmat de cursuri complete despre produsele APC by Schneider Electric, precum şi de sesiuni practice pentru dezvolta-rea competenţelor necesare gestionării unei relaţii eficiente cu clienţii companiei. � (EL)

Google a anunţat pe 27 iunie disponibilitatea în România a serviciului de Navigare cu Hărţi Google (Beta) pentru terminale mobile cu Android 1.6 sau mai recent. Navigarea este o aplicaţie gratuită integrată în Hărţi Google, care funcţionează ca sistem de navigare prin GPS, oferind indicaţii de orientare cu ghidare vocală. Navigarea foloseşte conexiunea de internet a telefonului mobil, pentru a oferi cele mai recente hărţi sau informaţii despre companii, restau-rante, cafenele etc, de pe ruta dorită. Nu este necesară achiziţia hărţilor şi nici actualizări ale acestora, utilizatorii având acces întotdeauna la cea mai recentă versiune a Hărţilor Google. Totodată, aceştia au posibilitatea de a vizualiza în diferite modalităţi ruta pe care se deplasează, atât de la nivel stradal cât şi din aer.Navigarea cu Hărţi Google este o aplicaţie gândită să funcţioneze ca un echipament GSP conectat la internet, cu următoarele funcţionalităţi: Street View; vizualizarea rutei suprapusă peste imagi-nile din satelit în relief 3D; căutare similară cu cea de pe Hărţi Google şi căutare de-a lungul ru-tei. Pentru a beneficia de aplicaţie, este necesară descărcarea din Android Market a celei mai noi versiuni de Hărţi Google pentru telefonul mobil Android 1.6+. � (EL)

Hărţi Google pentru AndroidAPC a deschis un centru de suport IT la Bucureşti

Saulo Spaolanse, Preşedinte Schneider Electric România

www.ittrends.ro

3Nr. 7 - Iulie 2011

www.ittrends.ro

4 Nr. 7 - Iulie 2011P E S C U R T

ANIS şi MCSI au organizat pe 30 iunie, la Bucureşti, Forumul eco-nomic bilateral China – România în sectorul IT&C. La eveniment au participat oficiali ai Guvernului Chinez, precum şi reprezentanţi ai marilor companii IT&C din China şi România.

„Astăzi pe piaţa IT&C din România sunt prezente companii chi-neze de mare renume, Huawei, ZTE, iar tehnologia chineză este din ce în ce mai prezentă în viaţa cotidiană a românilor. Tenaci-tatea Chinei poate fi combinată cu potenţialul creativ al poporu-lui român, care la ora actuală are un cuvânt important de spus în domeniul IT&C”, a declarat Ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme.

Forumul a adus în atenţia audienţei informaţii despre cadrul şi oportunităţile de investiţii în China, precum şi despre stadiul dezvoltării industriei şi companiilor.

„Colaborarea în domeniul comunicaţiilor dintre cele două părţi a început devreme, dezideratele acestei cooperări sunt puternice şi rezultatele înregistrate remarcabile. Astăzi se află în vizită în România delegaţia Asociaţiei din Industria de Software din China, prilej cu care a fost oraganizat acest forum, pentru a spori şi mai mult cunoaşterea reciprocă şi a lărgi colaborarea”, a declarat Am-basadorul Chinei în România, Liu Zengwen. „Companiile ZTE China şi Huawei Techologies şi-au mărit continuu cota de piaţă în România, şi-au dezvoltat neîncetat domeniile de colaborare şi au

devenit deja un nume cunoscut în domeniul telecomunicaţiilor din România şi un important furnizor de produse”.

Guo Jiangbing, Director în cadrul Ministerului Industriei şi Tehnologiei Informaţiei din China, a subliniat în acelaşi context că sectorul IT&C este unul dintre principalele domenii de cooperare între cele două ţări, România devenind cel de-al patrulea partener comercial al Chinei în Europa, activităţile comerciale dintre cele două ţări ridicându-de la o valoare de 3,7 miliarde USD. � (EL)

Proiecte româno - chineze în IT&C

Vodafone România a lansat pe 16 iunie noul HTC Sensation, cel mai performant smartphone al momentului din portofoliul HTC. Terminalul integrează cea mai recentă versiune a sistemului de operare Android, 2.3, şi noua interfaţă HTC Sense 3.0.

„Ne bucurăm să lansăm pe piaţa din România noul HTC Sensation, cel mai re-cent dispozitiv care demonstrează că smart-phone-urile au evoluat către stadiul de mini-centre de divertisment. HTC Sensation îmbină puterea procesorului dual-core cu internetul de mare viteză furnizat de Voda-fone, astfel încât utilizatorii au garantată o experienţă cursivă de navigare. Sperăm ca prin această lansare să le demonstrăm din nou utilizatorilor din România că lucrăm în permanenţă pentru oferirea de noi funcţii şi inovaţii care îmbunătăţesc experienţa mobilă”, a declarat Dimitris Vathis, Director de vânzări, HTC SEE.

Smartphone-ul HTC Sensation funcţio-nează cu un procesor dual-core Qualcomm Snapdragon de 1,2 GHz, care facilitează redarea graficii complexe şi rapiditatea în adresarea comenzilor. Ecranul generos al

device-ului, de 4,3 inci, oferă o rezoluţie qHD. Carcasa de aluminiu înglobează o cameră cu senzor de 8 megapixeli, capabilă să înregistreze Full HD, la 1080p, cu sunet full stereo, cu o frecvenţă de 30 de cadre pe secundă.

Cea mai recentă interfaţă HTC Sense 3.0 transformă lockscreen-ul, în timp real, într-o fereastră către cele mai importante informaţii şi conţinut, precum actualizările din Social Media, fotografii, actualizări me-teo sau ale activităţilor la bursă.

Clienţii Vodafone România pot achiziţiona noul telefon la preţuri ce pornesc de la 139 EUR (TVA inclus). � (EL)

ePayment, parte a integratorului de plăţi on-line PayU, a anunţat pe 30 iunie implementarea soluţiei integrate de plăţi online pe piaţa din Ungaria, ca urmare a strategiei grupului PayU care intenţionează să-şi extindă operaţiunile în peste 10 ţări din Europa în următoarele luni.Pentru a susţine noile planuri strategice ale companiei, ePayment va demara o campanie amplă de angajări, urmărind dublarea echipei în următoarele luni. În prezent, în ePayment lucrează o echipă de 36 de specialişti, cărora li se vor adăuga încă 44 de noi colegi în departa-mentele de software development, project ma-nagement, implementare şi testare.Primul client care va beneficia de platforma ePayment în Ungaria este Vatera, lider de piaţă în licitaţii online, care are în portofoliu o cifră de peste 2 milioane de utilizatori, 57% din numărul total de utilizatori de internet cu vârsta peste 14 ani. Conform unui studiu GKIeNET în 2011, la o popu-laţie de puţin peste 10 milioane de locuitori, rata de penetrare a internetului în Ungaria este de 34% (utilizatori de internet cu vârsta +14 ani), 35% dintre aceştia făcând cumpărături online. În Ungaria există în prezent aproximativ 2700 de magazine online dintre care aproape jumătate au implementat o soluţie de plată online. � (EL)

ePayment se extinde în UngariaInternet de mare viteză pe HTC Sensation

www.ittrends.ro

5Nr. 7 - Iulie 2011

O P I N I I

www.ittrends.ro

6 Nr. 7 - Iulie 2011P E S C U R T

Acesta este numele evenimentului or-ganizat de Intel la sediul laboratoare-lor sale de cercetare din Kontich, în Belgia. Gigantul american şi-a luat

în serios rolul de industry driver şi a invitat jurnalişti din multe ţări, dar şi pe mulţi dintre partenerii săi cei mai importanţi la acest eve-niment dedicat cloud computing-ului. „Am vrut să arătăm presei, partenerilor, clienţilor şi tuturor celor interesaţi care este situaţia cloud computing-ului acum şi direcţia în care merge. Arătăm şi cum funcţionează, şi cum se ajunge la el. Dar demonstrăm şi cum in-dustria IT poate ajuta organizaţiile să ajungă în cloud. Tot organizând astfel de evenimente, atragem atenţia şi clienţilor asupra muncii de cercetare şi dezvoltare pe care o desfăşurăm împreună cu partenerii noştri tehnologici şi asupra soluţiilor ce apar de aici”, a spus Alan Priestley, Marketing Manager, Intel Gmbh., una din gazdele evenimentului.

Cea mai importantă prezentare i-a aparţinut lui Dylan Larson, Manager pentru platforma Xeon la Intel. Acesta a vorbit despre Cloud 2015 Vision, strategia Intel de implicare în dezvoltarea de soluţii pentru cloud împreună cu partenerii. O parte din noile soluţii, de alt-fel, au putut fi văzute la lucru chiar în cadrul conferinţei, mulţumită demonstraţiilor făcute de parteneri Intel precum HP, EMC, Dell,

Oracle sau VMware. Acestea au vizat mai multe zone în care cloud computing-ul se poate face util şi mai multe scenarii în care poate fi folosit. Participanţii au putut asista, de exemplu, la lucrul în private, public sau hybrid cloud.

Revenind la efortul Intel de a promova tehnologiile ce ţin de cloud computing, Dylan Larson a menţionat organizarea de către com-pania să a Open Data Center Alliance. Aceasta este o organizaţie care are ca scop principal tocmai promovarea şi adoptarea celor mai bune practici, a celor mai noi tehnologii şi a celor mai potrivite standarde pentru un me-diu cloud cât mai util, mai uşor de adoptat şi interoperabil. Pentru că, în 2015, deja ne putem aştepta la un internet populat cu încă un miliard de utilizatori care vor accesa me-diul online de pe mai mult de 15 miliarde de device-uri, generând peste un zetabyte de trafic. Astfel că, pentru a putea răspunde acestei provocări, provider-ii de cloud trebuie, în opinia celor de la Intel, să poată face din această tehnologie, una „federated, auto-mated and client-aware”. Adică, să permită utilizatorilor folosirea celor trei tipuri de cloud într-o manieră cât mai sigură; să permită oamenilor de IT să petreacă mai mult timp inovând şi mai puţin administrând; nu în ul-timul rând, serviciile trebuie organizate în aşa

fel încât să ţină cont şi de nevoia utilizatoru-lui, dar şi de capacitatea device-ului.

Concluzia? Dacă am fi vorbitori nativi de limba engleză, am putea spune „the best is yet to come”. Tehnologia care face posibil cloud computing-ul nu numai că are multe în plus să ne ofere de-acum încolo, dar nici noi, utilizatorii, n-am început s-o adoptăm la scară largă. Sau, cum a conchis Alan Priest-ley: „Cloud-ul nu a ajuns la maturitate. Anu-mite tehnologii care fac parte din el au atins grade diverse de maturitate. Mai avem multe de făcut. Aţi auzit ceea ce spunea colegul meu Dylan, despre viziunea noastră care cuprinde un orizont de timp care se întinde până în 2015. Deci, mai avem, poate, cinci ani până când vom ajunge la gradul de automatizare pe care ni-l dorim, de exemplu. Dar şi atunci, în 2015, va trebui să ne gândim ce facem după. Oricum, nu este numai o problemă de tehnologie. Vorbim şi de nivelul de maturi-tate al furnizorilor, dar şi de gradul de des-chidere de care dau dovadă clienţii. Ca orice tehnologie, şi aceasta beneficiază de o curbă a adopţiei. Unii clienţi sunt early adopter-i, alţii se aliniază când o fac toţi, unii rămân în urmă. Cert e ca şi cloud computing-ul face parte dintr-o întreagă mişcare a organizaţiilor către un mod de lucru în care IT-ul este un serviciu, iar asta cere timp.” � (CF)

HP a organizat anul acesta a unsprezecea ediţie a evenimentului anual Executive Energy Conference la Istambul. Într-o lume aflată într-o goană tot mai frenetică după resurse, infrastructurile fac din ce în ce mai greu faţă, iar problemele de securitate sunt din ce în ce mai frecvente. În ciuda numelui evenimentului, în cadrul său s-a discutat mai mult decât probleme şi soluţii legate de energie. Specialiştii HP au prezentat şi tehnologii pentru infrastructuri de comunicaţii sau servicii publice . În centrul discuţiilor a fost, totuşi, IT-ul şi rolul său în îmbunătăţirea vieţii oamenilor şi a organizaţiilor, din punctul de vedere al energiei.

„Partea de IT în toate companiile, inclusiv cele din domeniul ener-giei, este în plină transformare”, a spus Douglas Hanson, Director, Global Energy and Resource Industries, HP Enterprise Business, HP. „Reprezint o companie care poate ajuta clienţii să treacă prin această transformare cu succes. Această transformare este marcată de ne-voia de aprovizionare în siguranţă, de nevoia de relaţii mai bune şi administrare mai bună a bazei de clienţi, de excelenţă operaţională şi de impact cât mai redus asupra mediului. Acestea sunt cele mai

importante cerinţe în domeniul energetic în ziua de astăzi. Ce vrem noi să le transmitem clienţilor este că le punem la dispoziţie soluţiile noastre, creaţiile noastre (soft, produse şi soluţii) care pot ajuta în toate cerinţele pe care le-am spus mai devreme. Pot ajuta o companie de petrol sau gaze să găsească zăcăminte mai uşor, pot permite unei companii de electricitate să lucreze mai eficient, pot ajuta companii de utilităţi publice să aibă relaţii mai bune cu clienţii şi, împreună, pot să-şi aducă toţi contribuţia la un mediu mai curat”.

Şi specialiştii în energie şi utilităţi au fost de acord: IT-ul este cel care poate face dezideratele realizabile şi în aceste domenii. Con-verged infrastructure, application transformation, information op-timisation, enterprise security şi hybrid delivery nu sunt simple concepte teoretice. Presiunea pusă pe infrastructuri şi pe mediu, volumul de date tot mai mare, cererea tot mai mare de energie, ne-voia de securitate şi de o relaţie cât mai bună cu clienţii trebuie să fie rezolvate, iar tehnologia este răspunsul. Numai aşa putem trăi cu toţii într-o lume mai sigură, mai prosperă şi care respectă mediul înconjurător. � (CF)

A day in the clouds

IT pentru energie

www.ittrends.ro

7Nr. 7 - Iulie 2011

E V E N I M E N T

www.ittrends.ro

8 Nr. 7 - Iulie 2011P E S C U R T

Referitor la compania Romtelecom, minis-trul Valerian Vreme a informat presa cu pri-vire deciziile care au fost luate în cadrul în-trevederii pe care a avut-o cu reprezentanţii OTE. În acest sens, s-a stabilit un calen-dar comun pentru listarea pe bursă în 12 luni a titlurilor deţinute de statul român la Romtelecom, fuzionarea Cosmote cu Rom-telecom, precum şi numirea domnului Ste-fanos Theocharopoulos drept candidat co-mun la conducerea companiei Romtelecom.

Pentru evaluarea beneficiilor proce-sului de fuziune şi listare la bursă vor fi angajaţi consultanţi independenţi, o bancă de investiţii de reputaţie internaţională, agreată de ambii acţionari, care va fi angajată până la 1.09.2011, precum şi o o societate de avocati care va oferi consultanţă şi asistenţă juridică în scopul protejării intereselor legale ale acţionarilor Romtelecom şi Cosmote, care va fi angajată până la 1.08.2011. Consultanţii vor realiza un raport şi un plan de proiect până la data de 1 decembrie 2011.

În ceea ce priveşte procesul de reorga-nizare şi modernizare a celor 3 instituţii din subordinea MCSI, ministrul Valerian Vreme a declarat că există un proiect de HG prin care Centrul Naţional de Manage-ment pentru Societatea Informaţională, Centrul Naţional România Digitală şi Cen-trul Naţional de Supercomputing se vor comasa şi se va infiinţa Centrul „România Digitală”.

Centrul „România Digitală” se va ocu-pa de gestionarea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), Sistemului Naţional Electronic de Plată a Taxelor şi Im-pozitelor – Ghişeul.ro, Sistemului Electro-nic Naţional (SEN), Serviciului de Atribuire Electronica a Autorizatiilor de Transport (SAET), Punctului de Contact Unic (PCU).

Prin unirea celor trei centre se vor desfiinţa 6 posturi de conducere, va exis-ta un singur preşedinte şi se vor reduce cheltuielile administrative, precum şi chel-tuilele cu personalul, activitatea devenind mult mai flexibilă şi eficientă.

Referitor la Radiocom, ministrul comuni-caţiilor a declarat că Societatea Naţională de Radiocomunicaţii a inregistrat în primele cinci luni ale anului 2011, o creştere a volu-mului de vânzări faţă de aceeaşi perioada din anul 2010. În vederea eficientizării com-paniei s-a urmărit reducerea cheltuielilor le-gate de personal, cheltuielilor legate de de-plasări, precum şi  reducerea sporurilor de responsabilitate şi complexitate, urmând a fi desfiinţate un număr de 450 de posturi.

Unul dintre principalele obiective ale Ra-diocom este creşterea calităţii serviciilor de broadcasting pentru a permite difuzarea şi transportul radio şi TV în format în for-mat digital T-DAB (Terrestrial Digital Audio Broadcasting) şi DVB-T (Terrestrial Digital Video Broadcasting).

În prezent, Radiocom a lansat două pro-iec te pilot pentru transmisii digitale: unul pen tru televiziune, DVB-T (Digital Video Broad casting-Terrestrial), şi unul pentru radio difuziune, T-DAB (Terrestrial-Digital Au dio Broadcasting). Ambele proiecte fac par te din strategia de modernizare a rețelelor pu blice de radiodifuziune și televiziune. Nu în ultimul rând, o reorganizare a fost anunţată de către ministru şi la Poşta Română. � (CF)

Schimbări la MCSIMişcări interesante anunţate de ministrul Valerian Vreme la ultima conferinţă de presă:

Romtelecom va fi listat la Bursă, apare Centrul National de Supercomputing, iar SNR se reorganizează.

Dobândirea statutului de VMware Premier Solution Provider presupune îndeplinirea cerinţelor pentru atingerea unei game largi de expertiză, precum şi dezvoltarea competenţelor şi abordarea unui model de business orientat către client. Totodată, statutul de Premier necesită un volum de business cu VMware de minim 500 000 USD pe an ceea ce atestă, pe lângă competenţele tehnice, şi forţă financiară, Frontal Communication având capaci-tatea de a aborda proiecte de anvergură

atât din punct de vedere tehnic, cât şi comercial.

„În contextul economic actual, com-paniile trebuie să se diferenţieze şi să-şi schimbe modelul de business pentru a face faţă provocărilor. De aceea, Fron-tal Communication este compania care, pentru a susţine creşterea, diferenţierea şi profitabilitatea clienţilor săi care vor să apeleze la resurse tehnice calificate, investeşte permanent în certificările şi calificările personalului” - a declarat

Sebastian Bănică, Executive Director Frontal Communication.

Certificarea VMware Premier Solution Provider diferenţiază major Frontal Com-munication de ceilalţi parteneri VMware din România, fiind primul partener care deţine în prezent toate cele trei competente fără de care nu s-ar putea obţine un înalt grad de satisfacţie a clienţilor: Infrastructure Virtua-lization, Business Continuity şi Desktop Virtualization. Mai mult decât atât, aceste com petente atestă capabilităţile Frontal Com munication în designul şi integrarea de soluţii virtuale fiind, astfel, un consultant de încredere pentru clienţii interesaţi în imple-mentarea unei arhitecturi virtuale. � (CF)

Frontal Communication – singurul VMware Premier Partner în RomâniaFrontal Communication anunţă că a dobândit cel mai înalt grad de parteneriat VMware şi

anume, cel de Premier Solution Provider, fiind singurul partener VMware din România din categoria sa ce deţine acest titlu.

www.ittrends.ro

9Nr. 7 - Iulie 2011

I N T E R V I U

IT Trends: Cum pot fi împărtăşite experienţele din CIO Council în măsură tot mai mare restului pieţei?

Cristian Ivãnuş: Vreau să precizez că sunt un foarte proaspăt membru al CIO Council. Din punctul meu de vedere, organizaţia va suferi şi trebuie să sufere o modificare de structură în momentul de faţă. Modificarea trebuie efectuată pe mai multe nivele, astfel încât să fie compatibilă sută la sută cu guvernanţa IT. De ce? Pen-tru că atâta timp cât nu ştim să guvernăm companiile după nişte reguli foarte clare şi după nişte principii moderne, pe care nu le-am inventat noi, nu vom face absolut nimic. Părerea mea este că trebuie atraşi cât mai mulţi oameni în organizaţie, care să îşi aducă o contribuţie personală. Pe urmă, este datoria noastră, a tuturor, de a cristaliza şi de a pune într-o anumită ordine toate ideile care apar acolo. Un alt punct unde cred că CIO Council poate avea o mare influenţă trebuie să fie în zona guvernamentală. Aici trebuie să fie un partener credibil, de luat în seamă, pentru că oamenii care aderă la această organizaţie sunt competenţi, cu ani buni de practică în spate. Ar trebui ca oamenii din CIO Council să fie permanent consultaţi în privinţa elaborării strategiilor viitoare. Aşa cum ANIS a reuşit să facă un pas în această direcţie, CIO Council poate veni cu o viziune corectă şi coerentă în privinţa strategiilor de viitor. O a treia direcţie va fi cea de formare continuă. Cred că oamenii trebuie să înveţe permanent. Noi trebuie să ne construim acel depozit de cunoştinţe pe care să le partajăm cu alţii.

ITT: Cum?C.I.: Luăm cazurile unul după altul.

De exemplu, sunt foarte multe cazuri de mana gement de proiect. Ele pot fi povestite

în cadrul grupului, astfel încât şi ceilalţi să şi le însuşească. Din toate aceste cazuri se pot construi bune practici. În acest fel, cei care vin din urmă pot beneficia de acest know-how de care noi dispunem.

ITT: Poate să existe o deschidere a aces-tor practici şi către restul societăţii?

C.I.: Prezentările de cazuri trebuie să se facă în grupuri mari. Încă un lucru impor-tant aici este transformarea conceptului de CIO. Trebuie definit în mod foarte clar sta-tutul unui CIO. Fiecare organizaţie poate spune la un moment dat că dispune de un CIO, dar persoana respectivă nu are nimic comun cu ceea ce defineşte un asemenea post. Trebuie să existe nişte bariere, un cadru de funcţionare pentru un CIO.

ITT: Şi cum poate CIO Council formaliza aşa ceva?

C.I.: În primul rând este nevoie de un dialog permanent cu autorităţile. Mă re-fer aici mai ales la Varujan Pambuccian, care poate deveni un ghid pentru noi. Până la urmă, definirea şi reglementarea rolului unui CIO nu se adresează doar zonei private, ci şi celei publice. Şi acolo este foarte multă nevoie de redefinirea poziţiilor din fiecare entitate bugetară. Evident, o asemenea transformare nu se poate efectua de azi pe mâine. Vom avea nevoie de perioade, de tatonări, de grupuri de discuţii. Cred totuşi că acum este mo-mentul cel mai bun, odată cu schimbarea Codului Muncii, ca să ne canalizăm efor-turile în sensul schimbării definiţiei unui director de IT. Mai mult, cred că unul din aspectele cele mai importante este dat de rolul strategic pe care trebuie să îl aibă un CIO. Din păcate, în România, rolul IT-ului într-o organizaţie non-IT este de suport. Nu am văzut multe companii unde IT-ul

să fie consultat din punct de vedere al afa-cerii. Noi trebuie să luptăm, ca organizaţie, să schimbăm această situaţie. Aşa cum am mai spus, IT-ul nu este un generator de afaceri, dar este motorul care duce aface-rile înainte.

ITT: Are nevoie CIO Council de vectori puternici de imagine, aşa cum a procedat recent, de pildă, ANIS?

C.I.: Eu văd în viitor o alianţă foarte puternică între CIO Council şi ANIS. Sunt două organizaţii în aparenţă distincte. În realitate, cred că, împreună, prin coagu-larea eforturilor, cele două organizaţii pot ajunge la impunerea unor standarde. Noi avem enorm de multă nevoie de standarde şi metodologii.

ITT: Ce şanse există ca astfel de stan-darde şi metodologii să fie adoptate pe scară largă de o societate unde multe afaceri sunt conduse după instinct?

C.I.: Pornind de la redefinirea rolului strategic al unui CIO, acesta va deveni partener al conducătorului unei afaceri. Prin aceasta, el poate recomanda seturi de standarde şi de metodologii. Evident, nu le poate impune, însă el poate oferi instru-mente acelor afaceri care nu dispun de aşa ceva. Per ansamblul societăţii, noi nu mai avem nevoie de afaceri care dau tunuri peste noapte şi dispar a doua zi, ci de afaceri care evoluează. Pentru aceasta este nevoie de existenţa unui set de standarde bine puse la punct şi de metodologii. Şi de cunoaştere. De aceea, cred că este foarte util ca oamenii de afaceri să participe în viitor la sesiunile deschise pe care le vom ţine la CIO Council. �

Nevoie de metodologiide Bogdan Marchidanu

Cristian Ivănuş este CIO în cadrul Medicover, una din reţelele private de sănătate de pe piaţa românească, şi unul din cei mai noi membri ai CIO Council. Din această poziţie, domnia sa a împărtăşit IT Trends viziunea sa legată de rolul pe care un CIO va trebui să îl joace în societate în viitorul imediat.

Cristian Ivănuş, membru CIO Council

www.ittrends.ro

10 Nr. 7 - Iulie 2011P E S C U R T

Organizată ca un eveniment de informare și actualizare, Lumea Geospațială reunește anual pe toți cei implicați în managementul informațiilor geospațiale din România. Și anul acesta s-au alăturat manageri, consilieri și persoane

de decizie din administrații centrale și locale, dar și din companii de transporturi, utilități și comunicații pentru a discuta și dezbate probleme legate de domeniul geospațial. Cei prezenți au folosit la maxim acest prilej pentru a comunica liber cu omologi din același domeniu de activitate, de a primi informații și de a împărtăși suc-cesele pe care le-au avut sau obstacolele cu care s-au confruntat în încercarea de a implementa cea mai eficientă soluție pentru o problemă instituțională concretă.

Anul acesta, tema principală a conferinței a fost Soluțiile geospațiale - începutul maturizării. Aceasta s-a regăsit în ma-joritatea prezentărilor teoretice din prima zi de conferință, dar și în discuțiile interactive de la masa rotundă moderată de doam-na Sevil Sumanariu, Președinte ANIAP și unde au fost invitați domnul Victor Dinculescu, Director Adjunct Direcţia Diseminare Informaţii Statistice şi Relaţii cu Publicul al INS, domnul Constan-tin Ene, Director General Adjunct al ANCPI, domnul Gheorghe Pătrașcu, Arhitect Șef al Municipiului București, domnul Corneliu Grigore, domnul Wili Apreutesei, Șef UCAI, IGPR.

În timpul cinei festive de la restaurantul Cheile Grădiștei, s-a ținut ceremonia de premiere a celor mai valoroase proiecte și inițiative ale ultimului an din perspectiva Intergraph. Acestea au fost: � Premiul pentru efort susținut și perseverență - Carmen

Misinszki - Primăria Municipiului Oradea� Premiul pentru promovarea domeniului geospațial - Ilona

Csortan - Consiliul Județean Mureș� Premiul pentru comunicare geospațială inter - instituțională

- ANCPI� Premiul pentru comunicare geospațială inter - instituțională

- INS� Premiul pentru impact național - IGPR

Anul acesta au fost înscrise în concurs opt postere foarte in-teresante și foarte apreciate de participanții la conferință. Peste 50 dintre aceștia au votat și le-au ales pe cele mai reușite trei. Acestea au fost: „GeoMedia – Adaptare eficientă la cerințe de interconectivitate” realizat de  Titus - Luigi Sultan, IGPR „GIS - Connecting People” realizat de Cozmin Ciovică, Primăria Mu-nicipiului Sibiu și „Soluții geospațiale pentru oprirea încălzirii globale”realizat de Sorin Borza, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu. � (CF)

Lumea Geospațială 2011

Sistemul, susţinut integral cu ajutorul unor echipamente comerciale, a fost operat pe o frecvenţă de test oferită de PTS. Acest fapt i-a permis companiei Ericsson să demon-streze diferite funcţionalităţi ale tehnologiei LTE Advanced cum ar fi extinderea lăţimii de bandă disponibilă transmiterii de date printr-o tehnică numită „carrier aggregation” cu 3 x 20 MHz (rezultând astfel o lăţime totală de 60 MHz) pentru prima oară într-un mediu mobil.

Urban Landmark, şeful departamentului de reglementare din cadrul agenţiei de regle-mentare PTS din Suedia, a spus: „Suedia este una dintre cele mai dezvoltate pieţe de broad-band mobil din lume. Suedia s-a numărat printre primele state din lume care a oferit

licenţe pentru spectru armonizat în benzile de frecvenţă de 2.6 GHz şi 800 MHz, precum şi prima ţară în care a fost implementată co-mercial tehnologia LTE. Demonstraţia de astăzi reprezintă o dovadă clară că tehnolo-giile de broadband mobil continuă să se dez-volte foarte repede.”

LTE Advanced asigură îmbunătăţirea vitezei şi capacităţii de care va fi nevoie pentru transformarea viziunii unei societăţi permanent conectate în realitate în perioada următoare. Tehnologia este în conformitate cu standardul global 3GPP Release 10. Recent, Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (ITU) a confirmat că LTE Advanced se numără printre tehnologiile care respectă criteriile Internaţionale de Telecomunicaţii Mobile şi

se estimează că primele implementări de LTE Advanced vor deveni operaţionale la nivel co-mercial în 2013.

„Ericsson încurajează autorităţile de regle-mentare să aloce spectru armonizat cât mai repede cu putinţă”, a spus Ulf Ewaldsson, Vice President şi Head of Pro duct Area Ra-dio, Ericsson. „Următoarea generaţie de LTE îmbunătăţeşte oferta existentă de servicii, performanţa şi viteza de transmisie a date-lor şi le oferă operatorilor posibilitatea să îşi valorifice mai bine infrastructura de care dispun. Ericsson face toate eforturile pentru a răspunde nevoilor operatorilor pe măsură ce aşteptările şi cerinţele legate de servicii de broadband mobil devin tot mai complexe.”

În 2010, primul an în care tehnologia a fost operaţională, numărul de utilizatori cu acces la reţele LTE a crescut până la 150 de milioane de persoane. Ericsson a furnizat majoritatea acestor reţele LTE comerciale şi a semnat contracte cu şase dintre cei mai mari şapte operatori în funcţie de venituri în 2010. � (CF)

Ericsson: broadband x 10U

tilizatorii din Suedia au fost primii din lume care au avut acces la servicii LTE co-merciale. Acum, Ericsson (NASDAQ: ERIC) a demonstrat următoarea etapă a dezvoltării LTE, cunoscut ca LTE Advanced, pentru Agenţia Telecom şi de Poştă din Suedia (PTS). Demonstraţia, desfăşurată în localitatea Kista din Suedia, a arătat că noua tehnologie

poate oferi viteze de transfer de date de peste 10 ori mai mari decât cele disponibile în acest moment utilizatorilor LTE.

www.ittrends.ro

11Nr. 7 - Iulie 2011

I N T E R V I U

IT Trends: De ce s-a luat decizia de in-trare pe piaţa locală?

Octavian Oancea: Decizia a venit ca ur-mare a a nalizei pieței românești, dar și în contextul potențialului de creștere pe care zona Europei de Est o reprezintă în dome niul reţelisticii. Credem că sunt multe de făcut în zona de retail, unde prezența noastră până acum a fost una limitată iar canalul de distribuție pentru produsele și serviciile noastre este unul care poate fi dezvoltat cu siguranță.

ITT: Asta însemnând ce anume?O.O.: Pentru canalul de distribuție, focusul

va fi pe Value Added Resellers și Integratori, care vor fi asistați de noi împreună cu distri-buitorul local în a-și crea competenţe. Ei vor putea accesa în felul acesta domeniile Enter-prise și SMB. Piața va fi segmentată și prin parteneri vom atinge toată gama de clienți finali cu întregul portofoliu de produse. Dacă discutăm de portofoliu, esenţa afacerii noas-tre se desfăşoară în zona telecom şi furnizori de servicii. Aici suntem şi cei mai cunoscuţi în România, cu gama noastră de produse VPN, firewall şi management de reţea. Avem și un istoric cu unii din cei mai mari jucători din telecom locali, iar la nivel mondial avem alianțe cu majoritatea jucătorilor din telecom mari. Dacă vorbim un pic și despre partea de produse care se adresează utilizatorilor in-dividuali, aici avem disponibilă toată gama de produse de tip router, switch-uri, VPN, xDLS, telefonie IP, dar și storage și multi-media, însă până acum am fost mai puţin prezenţi pe piaţă. Cu siguranță acest lucru se va schimba vizibil în scurt timp.

ITT: Asta înseamnă că veţi intra şi în marile spaţii de retail?

O.O.: Da, campaniile de promovare care vor urma vor fi susținute cu existența pro-dusului la raft în cele mai importante lanțuri de retail generalist și specializat, dar și în cele mai importante magazine online.

ITT: Vor continua serviciile oferite opera-torilor telecom?

O.O.: Desigur. Am avut astfel de contracte cu operatorii telecom în trecut şi ne dorim să continuăm astfel de proiecte pe piața românească. Cu aproximativ 10 milioane de utilizatori internet, România are un potențial important de creștere, iar portofoliul nostru de produse și servicii poate aduce valoare unui operator telecom. Sunt câteva servicii cum ar fi calitatea customizării firmware-ului pentru adresarea nevoilor specifice a acestor clienți, care ne diferențiază în piață.

ITT: Cum veţi adresa zona de companii?O.O.: Prin intermediul integratorilor şi

al revânzătorilor cu valoare adăugată. Am venit cu o gamă largă de produse şi soluţii demo pe piaţa locală, pe care le vom pune la dispoziţia canalului de distribuţie pentru training, pentru ca în final să ajungă la utili-zatorul target pentru testare. Vom avea trai-neri proprii, dar şi parteneri de training. Ast-fel, va creşte expertiza la nivel de parteneri.

ITT: Cine vor fi aceşti traineri?O.O.: În prima fază vom susține canalul de

distribuție aducând traineri externi furnizați de birourile noastre din regiune, urmând ca în câteva luni să angajăm şi să pregătim traineri locali. Nu ne gândim încă la un cen-tru de dezvoltare local, însă competenţele la nivel de țară vor fi foarte puternice. Am vorbit despre dezvoltare și aș dori să sub-liniez importanța pe care ZyXEL o acordă cercetării. Aproape jumătate din forța de muncă angajată la nivel mondial lucrează în acest domeniu.

ITT: Care este interesul faţă de zona de administraţie publică?

O.O.: Cunoaștem foarte bine potențialul clienților din administrația publică și ne dorim să devenim în scurt timp unul din-tre furnizorii preferați de acest segment de piață. Pentru început ne gândim chiar la câteva sponsorizări pentru acești clienți,

apoi prin intermediul partenerilor ne pro-punem să-i ajutăm oferindu-le consultanță, produse și servicii. Produsele pe care le gân-dim pentru acest segment variază din zona de reţelistică până la zona de storage de rețea. Din ce în ce mai mult sistemele sunt expuse riscului pierderii datelor, iar datele pe care administrația publică le procesează sunt foarte sensibile. Vom ajuta, prin expertiza oferită local, la protejarea acestor date prin oferta de produse începând de la firewall și până la servicii de back-up prin pachete oferite de partenerii noștri.

ITT: Aveţi şi soluţii pentru centrele de date?

O.O.: Produsele noastre servesc deja cen-trele de date ale ISP-urilor din toată lumea. Mă refer aici la soluții Enterprise cum ar fi Firewall-uri, soluții VPN și UTM, toată gama de Switch-uri profesionale, soluții xDSL și Enterprise WLAN. Cei care au avut ocazia să lucreze cu ele au devenit la rândul lor retransmitățori ai beneficiilor pe care acestea le aduc.

ITT: Ce vă doriţi să realizaţi pe piaţa locală din punct de vedere al afacerii?

O.O.: Evident că îmi doresc o creştere explozivă pe piaţa locală și din punct de vedere al brand awareness-ului, dar și al vânzărilor. Acest lucru este posibil, chiar dacă, în acest moment, estimările privind piața din România arată mai puţin optimist decât arătau la începutul anului. Cu toate astea, ne dorim să investim, însă această investiţie va fi făcută având în vedere o creştere profitabilă, fiind direct corelată cu rezultatele de business. Estimez că un birou la dimensiune optimă pentru piaţa locală în acest moment va cuprinde undeva între opt şi zece oameni. �

Octavian Oancea, Country Manager ZyXEL România

Optimism moderatde IT Trends

Octavian Oancea a fost recent numit director al biroului din România al Zyxel, unul din producătorii importanţi din Taiwan de produse şi soluţii de networking. Domnia sa a discutat cu IT Trends despre planurile imediate legate de începutul şi dezvoltarea afa-cerii pe piaţa locală.

www.ittrends.ro

12 Nr. 7 - Iulie 2011E V E N I M E N T

Adresate atât top manage-mentului, cât şi specialiştilor şi responsabililor IT din IMM-uri, cele două conferinţe au adus în discuţie soluţii de finanţare și

soluţii IT pentru scăderea cos-turilor şi eficientizarea afaceri-lor. „Pentru orice proiect pe care firma vrea să-l dezvolte trebuie să alocăm resurse financiare. De aceea am invitat în calitate de vorbitori bănci, fonduri de garantare şi autorităţi de ges-tionare a fondurilor europene şi guvernamentale”, a declarat Ion Radu, Managing Director BTL Design.

În deschiderea conferinţelor de la Cluj şi Oradea, Dorel Coteţ, Director Sucursala CEC Bank Cluj, şi Dan Gabriel Maier, Director Sucursala CEC Bank Oradea, au vorbit despre oferta CEC Bank pentru IMM-uri, constând în produse de creditare, facilităţi de restruc-turare a creditelor în derulare şi soluţii pentru accesarea fondurilor europene. În zona finanţărilor a rămas şi Ioana

Danil, Reprezentant FGCR, care a prezentat posibilităţile de garantare a creditelor acor-date beneficiarilor publici şi privaţi din mediul rural. Geana

Matei, Reprezentant UNIQA Asigurări, a venit în comple-tare cu o serie de soluţii de asigurare pentru companii.

Programele de finanţare na-ţionale şi europene pentru IMM-uri aflate în curs de deru-lare, precum şi facilităţile ofe-rite de acestea, au fost trecute

în revistă de Răzvan Perșa, Consilier Programe OTIMMC Cluj, şi Cristian Raţiu, Consilier OTIMMC.

În context, în ședința din 29 iunie 2011, Guvernul a aprobat printr-o Ordonanță de Urgență „Programul Mihail Kogălniceanu pentru Între-prinderile Mici şi Mijlocii”. Prin acest program, IMM-urile pot obține o subvenționare parțială a dobânzii unui credit contrac-tat de la o bancă și, totodată, o garanție guvernamentală pen-tru respectivul credit.

„Avan tajele pe care le pre-zintă acest program sunt două: sub venționarea a maximum 70% din rata dobânzii aferen-te creditului pe care un IMM dorește să îl acceseze, dar nu mai mult de 6,5% pe an; iar pe partea de garanții de stat, Fon-dul național de garanta re, pen-

tru maximum 80% din valoarea creditului, ga rantează creditul pe care îl ia o întreprindere mică și mijlocie, dar garanția nu poate să depășească 100.000 de

lei”, a spus Andreea Paul Vass, Consilier de stat al Primului-Mi-nistru.

Cristian Haiduc, Președintele AIPPIMM, a explicat că progra-mul va avea la bază o aplicație electronică aflată pe site-ul Agenției, www.aippimm.ro. Acesta a subliniat că IMM-urile vor avea un acces simplu, ra-pid, transparent și vor putea să observe în fiecare minut pe ce poziție se află, care sunt pro blemele și ce acte trebuie depuse.

Tehnologii enterprise în IMM-uriProvocările de business pentru IMM-uri sunt legate în prezent de platformele tehnologice evo-luate - cloud computing, virtu-alizare, mobilitate, disponibili-tate şi soluţii de securitate.

„Securitatea este un proces nu un produs. Adoptarea de noi tehnologii este urmată şi de creşterea potenţialului de criminalitate informatică. Im-portant este să vă revizuiţi ris-curile de securitate în perime-trele deschise. Trebuie să știți mereu unde vă sunt datele și cum sunt ele accesate”, a sub-liniat Teodor Cimpoeşu, Mana-ging Director Kaspersky Lab. Asiraf Pandele, Sales Account Manager Softline Internaţional, a vorbit despre cerinţele care au dus la apariţia acestor noi tehnologii, precum accesibili-tate, scalabilitate, flexibilitate, siguranţă şi costuri, oferind cinci motive pentru a adopta soluţii enterprise la nivel de IMM: „Vorbim în primul rând de reducerea costurilor IT cu peste 60%, fără investiţii de capital, apoi de legalizare şi actualizare, de acces imediat la aplicaţii, plătim ce folosim, iar securitatea nu mai este un coşmar”. � (EL)

Resurse pentru IMM-uri la Cluj și Oradea

BTL Design şi Agora Group au organizat la începutul lunii iunie două noi ediţii ale seriei de conferinţe „Soluţii pentru dezvoltarea IMM-urilor”. Evenimentele au avut loc pe 1 iunie la Cluj respectiv 2 iunie, la Oradea, şi i-au avut ca invitaţi pe Cristian Haiduc – Preşedinte AIPPIMM, Elisabeta Dumi-tru – Director Executiv Camera de Comerţ şi Industrie Cluj, Mariana Man – Şef serviciu, Direcţia

Finanţelor Publice Cluj, Ilie Bolojan – Primar, Primăria Oradea şi Dan Octavian – Director General Asociaţia Firmelor Bihorene.

ClClClClCClClCClCCCCClClCllCllClClCClCCllujujujujujujujujujujjuujjjuuujujujujujujujjjuu

OOrOrOOrOrOrOOrOrOrOrOOrOrOrOrOOr dddadaddadadadadadaddadada eaeaeaeaeaaeaeaeaea

www.ittrends.ro

13Nr. 7 - Iulie 2011

E V E N I M E N T

Desfășurate pe 22 și 23 iunie, la Constanța și Galați, cele două conferințe i-au avut ca invitați pe Dumitru Nancu – Vicepreşedinte AIPPIMM,  Andreea Paul-Vass - Con silier de stat al Primului-

Ministru, Samuel Calotă – Sub-secretar de Stat, Vicepreşedinte Agenţia Naţională pentru Pro-tecţia Consumatorilor, Mihai Go-gancea Vătăşoiu – Subsecretar de Stat, Vicepreşedinte Agenţia Na-ţională de Administrare Finan-ciară, Marius Necula – Senator, Parlamentul României şi Bogdan Drăgoi – Secretar de Stat, Minis-terul Finanţelor Publice.

Primele prezentări din secțiu-nea dedicată finanțărilor, susţi-nute de Sultana Popescu, Director sucursala CEC Bank Constanţa, şi Lenuţa Subţirică, Director su-cursala CEC Bank Galaţi, au adus în discuţie produsele de creditare CEC Bank pentru IMM-uri, de la credite pentru investiţii până la soluţii pentru accesarea fonduri-lor europene.

Pornind de la premisa că re-ciclarea înseamnă respect pentru lege și pentru noi înșine, Cătălin Gurău, Reprezentant Asociaţia Română pentru Reciclare RoRec, a prezentat centrele de colecta re

DEEE (deşeuri de echipamen te electrice şi electronice) ca fiind soluţii de manangement al de şe-u rilor la standarde europe ne. Din 19 martie 2011, de la re luarea campaniei „Locul deşeurilor

nu este în casă. Trimite-le la plim bare”, s-au colectat peste 270.000 kilograme DEEE din 28 de judeţe. Astfel, în doar trei luni ale anului 2011, cantitatea

de DEEE colectată a depăşit-o pe cea înregistrată în cadrul campaniei din întreg anul 2010. Doar în luna mai, au participat la campanie aproximativ 400 de voluntari, 16 judeţe, peste 60 de localităţi şi s-au colectat nu mai puţin de 85.664 kilograme DEEE.

O componentă importantă a conferințelor a fost dedicată pro-

gramelor de finanțare pentru IMM-uri, subiectele dezbătute axându-se pe problemele apărute în activitatea de evaluare şi im-plementare a programului POR 2007-2013, dar și pe garanțiile și contragaranțiile oferite de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri și Fondul Român de Contragaran-tare, pentru facilitarea accesului la finanţare şi îmbunătăţirea ratei absorbţiei fondurilor structurale de către IMM-uri.

Finanţări pentru echipamente ITÎn secțiunea dedicată soluţiilor IT&C pentru dezvoltarea IMM-urilor, Teodor Cimpoeşu, Mana-ging Director România & Bul-garia Kaspersky Lab, a evidenţiat câteva servicii de securitate care pot fi implementate pentru prote-jarea companiilor şi a datelor lor.

Un exemplu este soluţia de securitate business Kaspersky Endpoint Security 8 for Smart-phone, care oferă suport pentru telefoanele mobile inteligente cu sistem de operare Google An-droid, precum şi pentru cele cu versiuni noi ale platformelor Symbian şi BlackBerry. „Tele-foanele mobile inteligente sunt

foarte importante pentru compa-nii, deoarece oferă multiple be -neficii angajaţilor, precum acce-sul rapid la e-mail, transferul de date sau deschiderea către noi ca-nale de comunicare, dar dese ori sunt neglijate atunci când vine vorba de protecţie”, spune Teo-dor Cimpoeşu. „Kaspersky End-point Security 8 for Smartphone minimizează riscurile compro-miterii de date confidenţiale atunci când telefoanele mobi-le sunt furate sau pierdute şi previne instalarea frauduloasă de software periculos”.

Activitatea companiei Maguay se bazează pe convingerea că, pentru domeniul IT, singura ale-gere viabilă este cea a fiabilităţii şi a performanţei. Costin Bacilă, Area Sales Manager Maguay, le-a vorbit participanţilor despre proiectul de sprijinire a compani-ilor pentru obţinerea de până la 25.000 euro din partea Uniunii Europene pentru echipamente IT. Ca urmare a certificărilor tehnice obținute de-a lungul timpului, Maguay poate ajuta companiile interesate să găsească cele mai bune soluţii IT, să alcătuiască cererea de finanţare şi să depună proiectul.

„Interesul pe care l-au arătat firmele din Galaţi şi Constanţa demonstrează încă o dată că mo-torul de dezvoltare al economiei în România nu poate fi decât sectorul IMM. Soluţiile oferite de autorităţile locale, centrale şi companiile private au găsit ecou în rândul oamenilor de afaceri prezenţi la aceste două eveni-mente. Datorită succesului avut în prima parte a anului, BTL De-sign şi Agora Group vor continua acest program de conferinţe şi în semestrul al doilea”, a declarat Ion Radu, Manager BTL Design, cu ocazia încheierii primei sesi-uni de conferințe dedicate IMM-urilor din acest an. � (EL)

Interes pentru dezvoltare la Constanţa şi Galaţi

Criza economică – oportunitate sau dezastru? Cum ne finanţăm afacerea pe timp de criză? Soluţii pentru eficientizarea afacerii - Scăderea costurilor sau mărirea productivităţii? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care au făcut obiectul discuțiilor din cadrul ultimelor două ediții din acest semestru ale seriei de conferințe „Soluţii pentru dezvoltarea IMM-urilor”.

CoCoCoConnsnn ttatataaataataataaatatatttatattanþnþnþnþnþnþnþþnnnnþnþnþn aaaaaaaaaaa

GGaGaaGaGaGaGaGaGaGaaGaaaGaGaaGaGaGGaGaGaaGGaGaaalalalalalaalallllalllllllll þiþiþiþiþiþiþþiþþþþþiþiþþ

www.ittrends.ro

14 Nr. 7 - Iulie 2011C L U B

ITT: HP este, practic, singura companie din lume care oferă gama completă de soluţii şi produse IT. Cât de sustenabilă este o asemenea strategie?

Radu Enache: Eu cred că pe termen lung această strategie este sustenabilă, din două motive. În primul rând, clienţii ne solicită soluţii. Ei nu mai sunt interesaţi doar de produse, poate cu excepţia zonei de consumer. În al doilea rând, noi suntem structuraţi în interior pe unităţi de business independente, cu planuri de afaceri proprii, de natură să asigure profitabilitatea fiecărei unităţi. Această structurare sănătoasă ne protejează de o canibalizare a afacerii între diversele produse.

ITT: Atunci se naşte o altă întrebare: Ce nu este încă acoperit de HP şi ar trebui acoperit în viitorul imediat?

RE: Preocupările companiei sunt, de-sigur, legate de toată gama de produse, însă eu mă aştept ca în perioada următoare un accent tot mai mare să se pună pe partea de middleware, care probabil va fi un diferenţiator principal pentru clienţii noştri în alegerea unei soluţii. Alături de ultimele achiziţii efectuate de companie în dome-niul securităţii şi al sistemelor de operare, mă aştept să asistăm la achiziţii semnifica-tive în această zonă, de natură a completa portofoliul existent şi a permite HP să ofere soluţii mai bine definite clienţilor lor.

ITT: Când se pune problema unor proiecte interdisciplinare, cum se realizează colabo-rarea între diversele unităţi de afaceri HP?

RE: Noi ne adresăm direct pieţei doar în cazul unui număr limitat de clienţi din zona

corporate sau din zona enterprise. În rest, furnizăm soluţii prin parteneri. Aici există diferenţe de la unitate de afaceri la uni-tate de afaceri. Anumite produse din zona PC, imprimante, chiar şi servere low end au devenit mărfuri similare bunurilor de larg consum şi se vând doar pe canalul de distribuţie. În cazurile proiectelor mari însă, cheia o reprezintă într-adevăr colaborarea între diversele unităţi de afaceri. În cadrul HP, de regulă rolul de integrator îl are de-partamentul nostru de Enterprise Services. Aici concentrăm ofertele de hardware, sis-teme de operare, middleware, servicii etc. Cred că aici rezidă, de altfel, şi efortul nostru principal pentru viitor, anume de a dezvol-ta abilitatea noastră de a integra diversele noastre unităţi de afaceri într-o ofertă coerentă pentru clienţi.

ITT: Cum procedaţi?RE: Practic, este un proces intern de

analiză a oportunităţii, în care se adoptă o decizie privind unitatea de afaceri care con-duce proiectul respectiv. În cele mai multe cazuri, departamentul de Enterprise Ser-vices este cel care se ocupă de asta. Opti-mizarea unei activităţi presupune luarea în considerare a tuturor opiniilor. Îmi face plăcere să spun că de curând am primit vi-zita vicepreşedintelui executiv al HP, Cassie Lesjack. Ei bine, la întâlnire s-a discutat exact despre colaborarea între diversele de-partamente ale companiei, iar Cassie a ac-centuat că prima calitate a unui lider este de a asculta şi de a integra opinii de la membrii echipei cu care lucrează.

ITT: Trăim pe o piaţă unde mulţi jucători caută să câştige clienţi cu orice preţ.

Dezvoltare responsabilăde Bogdan Marchidanu

Radu Enache, director general HP România, este una din cele mai auto-rizate voci de pe piaţa românească din punct de vedere al dezvoltării

şi implicaţiilor generate de industria IT în socie tate. Domnia sa a discutat cu IT Trends despre planurile companiei, dar şi despre ro-lul şi locul pe care IT-ul îl joacă în societatea contemporană.

Radu Enache, director general HP România

www.ittrends.ro

15Nr. 7 - Iulie 2011

C L U B

Dezvoltarea leadershipului şi echipelor înseamnă dezvoltarea de metodologii şi standarde. Cum procedează HP într-o ase-menea situaţie, care cel puţin la prima ve-dere pare conflictuală?

RE: Mie mi se pare că lucrurile sunt foar te simple pentru noi. Noi aplicăm stan-dardele de afaceri ale companiilor ameri-cane. Sunt standarde pe care noi chiar vrem să le implementăm. O concurenţă desfăşurată în condiţii oneste este singu-ra cale pentru ca mediul de afaceri să se dezvolte. În măsura în care furnizorii de soluţii prezenţi în România vor promova asemenea idei şi atitudini, avem şanse se-rioase ca derularea proiectelor să se facă exclusiv în interesul clienţilor.

ITT: Dacă se va realiza reorganizarea administrativă a României, vă veţi implica şi în proiectele regionale?

RE: Deocamdată nu suntem implicați în astfel de proiecte. La modul principial, noi credem că HP în România dispune de resursele tehnice, experienţa şi capacitatea financiară de a se implica în astfel de pro-iecte. Da, suntem interesaţi să participăm direct şi la proiecte regionale care să ajute la dezvoltarea ţării. Avem circa 3500 de angajaţi în România, ne aşteptăm în conti-nuare să creştem, atât în centrul de servicii, cât şi în centrul de cercetare-dezvoltare de la Cluj, dar dincolo de numărul de oameni, dis-punem de resurse şi experţi, plus experienţa HP din Europa. Cred că cu ceea ce am adu-nat în timp ne permite sa putem aborda cu succes astfel de proiecte.

ITT: Aţi pomenit de resursa umană. Vă doriţi în continuare să creşteţi resursa umană angajată în HP, dar, pe de altă par-te, există o opinie cvasi-unanimă conform căreia calitatea resursei umane tinere se degradează de la an la an. Cum reuşiţi să împăcaţi dorinţa cu realitatea de pe piaţă?

RE: Noi ne dezvoltăm activitatea în Ro-mânia pentru că suntem în măsură să recrutăm oameni foarte buni. Mă refer la tineri bine pregătiţi şi dornici să muncească. Tineri pasionaţi de ceea ce fac. Sigur că nu ne bazăm doar pe pregătirea lor din facultate. Dispunem de un sistem foarte bine pus la punct de training şi dezvoltare profesională. Revin aici la Cassie, care a menţionat resur-sa umană din România ca fiind un element fundamental al dezvoltării HP aici. Dacă ne referim la ceea ce se petrece în general, ca o opinie personală legată de forţa de

muncă, eu cred că asistăm la o oarecare ali-niere a societăţii la standardele europene de pregătire profesională. Din fericire pentru HP, noi recrutăm doar tineri bine pregătiţi, care vor să muncească. Suntem privilegiaţi că putem recruta astfel de oameni.

ITT: Un tânăr fără foarte multe cu noş-tiinţe de specialitate, dar ambiţios şi dor-nic de muncă, are şanse de a fi angajat la HP?

RE: Eu cred că da. Colegii de la resurse umane nu analizează doar diplome şi hârtii, ci profile individuale complete. Entuziasmul şi dorinţa de a munci sunt elemente extrem de importante. Vorbim până la urmă de motivaţie. Pentru toţi tinerii care vin la noi mi se pare foarte important faptul că lor li se oferă posibilitatea de a se dezvolta într-o mare companie. Pentru generaţia tânără din România, capacitatea de a se integra şi de a lucra o perioadă de timp într-o mare companie multinaţională, cu standardele de lucru aferente şi cu productivitatea de aici reprezintă o şansă pentru întreaga lor viaţă profesională.

ITT: Le ce ne putem aştepta de la centrul de cercetare-dezvoltare de la Cluj?

RE: Avem planuri de dublare a numărului de cercetători de la Cluj în următorii doi ani. Este vorba de o echipă de tineri recrutaţi în special dintre absolvenţii Politehnicii din Cluj, care sunt integraţi în echipele noas-tre de cercetare-dezvoltare din California. Esenţial aici este faptul că în urmă cu câţiva ani, HP a consolidat centrele de cercetare-dezvoltare la nivel mondial. Centrul de la Cluj s-a dezvoltat în aceeaşi direcţie, iar acest lucru s-a datorat exclusiv datorită competenţei celor de acolo.

ITT: Ne putem aştepta şi la deschiderea de altfel de centre HP în România, cum ar fi un centru de date pentru servicii de tip cloud?

RE: Filozofia HP susţine că dezvoltarea către servicii de tip cloud se face treptat, iar una din căile de dezvoltare este externaliza-rea de servicii. Mie mi se pare că este esenţial să urmăm cerinţele clienţilor şi nu să con-struim centre de date pe care apoi să căutăm să le populăm cu clienţi. Dispunem de ast-fel de facilităţi în centrele de date HP din Europa şi din întreaga lume. Lucrul pozitiv aici este acela că şi în România avansăm cu contractele de externalizare de servicii, in-clusiv de externalizare de servicii de centru de date. Va veni şi vremea în care clientul nu

va mai fi interesat de ceea ce oferă HP ca şi echipamente, ci doar de un număr de SLA-uri bine întocmite pentru activitatea lui. În acest context, ne aşteptăm să dezvoltăm şi un centru de date HP în România.

ITT: Cum va reuşi un gigant precum HP să-şi păstreze conştientizarea de brand în condiţiile în care fenomenele pre-cum cloud computing duc la micşorarea importanţei echipamentelor din spatele serviciilor oferite?

RE: Personal, cred că nu există acest pericol, deoarece va exista o concurenţă în-tre furnizorii de software şi hardware de a oferi integratorilor, furnizorilor de servicii, produse de natură să le ieftinească aces-tora serviciile oferite. Problema optimizării costurilor se va tranfera mereu către HP, nu către furnizorii de servicii.

ITT: Beneficiaţi şi de experienţa Am-Cham. De aceea, îmi permit să vă întreb ce înseamnă, din punctul dumneavoastră de vedere, IT-ul pentru România?

RE: AmCham a susţinut dintotdeauna industria IT. Îmi face plăcere să spun că şi Guvernul României, chiar şi în condiţii de criză, susţine industria IT. În contextul în care practic, în România a dispărut econo-mia de comandă, care a determinat limita-rea activităţii de cercetare şi o finanţare mai restrânsă, rolul IT ca vector al dezvoltării gândirii ştiinţifice este extrem de impor-tant. Sunt foarte bucuros că acest mesaj este înţeles în mare măsură de clasa politică. Dacă noi vrem să ne păstrăm oameni bine pregătiţi în România, dacă vrem să exportăm inteligenţă, trebuie în conti nuare să susţinem IT-ul. Eu, unul, promovez ideea ca statul român să susţină mai mult industria IT locală, în special firmele care dezvoltă software şi integrează proiecte. Iar aici poate exista o colaborare de succes în-tre HP şi astfel de firme locale, nu doar în România, ci şi în alte ţări europene.

ITT: Ce planuri personale aveţi pentru viitorul imediat?

RE: Planurile mele sunt legate de dez-voltarea în continuare a prezenţei HP în România. Suntem încă la începuturi în dez-voltarea societăţii informaţionale, în Româ-nia. HP, ca lider mondial şi local în domeniul IT, are o datorie faţă de societate. Ca român, mie mi se pare aceasta o provocare care mă onorează. Vã asigur că HP va produce în continuare surprize foarte plăcute pentru societatea românească. �

www.ittrends.ro

16 Nr. 7 - Iulie 2011I N T E R V I U

ITT: Ce s-a întâmplat, de fapt, la Ziua Comunicaţiilor anul acesta?

Eugen Preotu: Este o mare diferenţă între realitate şi imagine în ziua de astăzi. Din multe puncte de vedere. Americanii spun despre conferinţa noastră că dacă o conferinţă care este foarte bună, cu peste 600 de participanţi, cu subiecte de la 49 de giganţi IT&C nu este bine prezentată în presă, ea dispare. Dacă o conferinţă este mediocră, dar bine reflectată în media, ea rămâne. Iată cât de gravă este situaţia în năuceala globalizării de tâmpire, prostire.

Tot legat de follow-up, vroiam să mai spun că acesta se vede în presă, în mate-riale foto şi video de pe site, plus în diplo-me şi într-o serie de interviuri. Dar mult mai importante mi se par subiectele care s-au ales pentru Ziua Comunicaţiilor şi faptul că am avut 49 de giganţi. Giganţi care înseamnă şi un plus şi un minus. Ar fi foarte simplu să calculăm totul aritmetic. Din păcate, viaţa mizerabilă din ziua de azi nu se rezumă la aritmetică, ea ajunge până la funcţii matematice.

Talk show-urile de astăzi, care, din păcate, nu-ţi aduc foarte multe informaţii pe minut, lucrează foarte mult cu arit-metica. Da sau nu. Stânga sau dreapta. Viaţa, însă, este deosebit de complexă şi pentru mine, care am avut un milion de dezamăgiri până acum, pentru că am con-dus în telecom, faptul că mi-am păstrat un zâmbet a fost de la direcţia proactivă pe care o are un om deştept, nu de a fi reactiv la toate prostiile. M-am şi ţinut în ultimii 15 ani să fiu proactiv, pentru domeniul

meu, pentru colegii mei. Că aşa, deşi au fost 49 de giganţi, foarte mulţi n-au dat bani. E bine să ştim asta. Şi s-au dat foar-te puţini, încât nu-ţi mai arde de nicio conferinţă. Toată lumea spune „e minunat, e încântător”, lumea scrie sau nu, dar nu înţelege că, totuşi, trebuie sponsorizate evenimentele ca să iasă ca lumea şi ţin foarte mult să le mulţumesc celor care, cu multe luni înainte de eveniment, au avut încredere şi au finanţat această activitate. Şi ei au fost mulţumiţi, iar acest lucru mă interesează. Evenimentul, pentru că am făcut şi nişte statistici, a ieşit excepţional. Restul nu prea mă interesează.

Totuşi, ar trebui să vorbim aici şi des-pre felul cum s-au reflectat în presă lu-crurile petrecute în cadrul evenimentului. Din păcate, ar fi trebuit să se scrie că au fost prezenţi primii trei furnizori din lume. Primii trei operatori din lume au fost prezenţi în România. Nu pentru că am fi noi deştepţi. Dar asta e globalizarea. Partea bună a globalizării, pentru că are şi părţi bune, nu numai părţi de tâmpire şi prostire. Primii furnizori din lume sunt Ericsson. Imediat în spate este Huawei. După aceea, ar fi Alcatel – Lucent. Al pa-trulea este Nokia Siemens. Dar la noi n-a făcut contracte, deci n-a intrat în selecţia de 40 de firme (din 400) pe care perso-nal le-am vizitat şi le-am ales după 20 de criterii, din care numai unul este legat de sponsorizare. Dar sunt criterii legate de proiectele desfăşurate, de context, de res-pectul de care se bucură în domeniu, să nu fure cu statul şi aşa mai departe.

Dacă ne referim la primii trei opera-tori, este vorba de Deutsche Telekom care, împreună cu OTE şi cu Romtelecom – Cos-mote sunt operatori la noi. Al doilea ope-rator – Vodafone, cel britanic cu Vodafone România. Şi al treilea, France Telecom, care nu e numai francez, că toate companiile ajung transnaţionale, care are Orange la noi. În această idee, aş vrea să precizez, că toată lumea întreabă de cei trei operatori, dintr-o obişnuinţă proastă, pentru că MCSI şi AN-COM se ocupă de operatori. De fapt, furni-zorul, dacă va fi vreodată salvată planeta asta, va veni cu inginerii lui s-o salveze. Şi, a propos de ce se se spune peiorativ despre ingineriile financiare, eu nu sunt inginer, eu sunt mândru că sunt inginer, alături de doctori şi de alte profesii pe care să fiu scu-zat că nu le mai enumăr. Din această cauză, şi la operatorii care sunt numărul unu pe piaţă în alte domenii, precum McDonald’s, Coca Cola şi alţii, eu am adus directorii tehnici, specialiştii care menţin reţelele în funcţiune. Demni de men ţionat mai sunt şi GTS Telecom, Mira Telecom, RCS-RDS, Teletrans, Trans electrica sau Ernst&Young. Au fost, în total, 12 operatori. Imens. E prima dată, prima ediţie când au fost toţi operatorii ţării. De asemenea, au fost foar-te mulţi furnizori. Mai mulţi decât opera-tori. Nu doar 12. Aproape 20. Pentru că, în afară de cei trei mari, au mai fost Romkatel, Rohde & Schwarz, a fost 2K Telecom din grupul Asesoft şi mulţi alţii. Se remarcă Evolio, Radiocom, Allview şi Panaso nic, care a adus un ecran de renume mondial şi care a fost la primele congrese din acest an,

Ziua Comunicaţiilor 2011, poate ultima ediţiede Cristian Faur

Se pare că anul acesta s-a desfăşurat ultima ediţie a Zilei Comunicaţiilor. Asta, dacă nu reuşeşte nimeni să-l convingă pe Eugen Preotu, Consilier MCSI şi organizator al eveni-mentului, să se răzgândească şi să ne invite la ea şi anii următori. Deocamdată, din cauza feedback-ului destul de şters din partea mass-media şi a sprijinului financiar destul de

timid din partea industriei pentru acest important eveniment, organizatorul pare decis să pună capăt unei tradiţii de 15 ani. Cel puţin aceasta este impresia pe care ne-a lăsat-o cu ocazia ultimei discuţii avute împreună pe acest subiect, e drept, mai mult un monolog dulce-amar.

Eugen Preotu, Consilier MCSI

www.ittrends.ro

17Nr. 7 - Iulie 2011

I N T E R V I U

Sony, care, tot aşa, a adus nişte noutăţi, dar şi Dell, Romsys, HP şi multe alte firme. De asemenea, giganţi IT care au fost implicaţi în telecom: IBM şi HP, Oracle şi SAP…

ITT: Ce a fost specific acestei ediţii?EP: Cert este că noi suntem în criză în

telecom în ultimii trei ani pe toată planeta. Nu mă refer politic, pentru că eu am fost consilier apolitic în zece ani la unsprezece miniştri. Mă refer la faptul că telecomul, care era odată (eu am terminat în 1968) un lucru de vârf, astăzi este un serviciu, alături de electricitate, apă, gaz… Impor-tant este cu ce te poţi remarca pentru fie-care industrie. Din cauza asta am adus industria reală. Nu numai petrol, gaze, electricitate. Dar şi din celelalte ramuri ale economiei pe care iar nu le mai enumăr. Am adus din peste 20 de ramuri.

Un alt aspect care ar fi trebuit subliniat la ediţia a cincisprezecea, la care am mun-cit foarte mult şi care colegii din telecom au remarcat că a ieşit foarte bine. Eu, ori-cum, mă uit la participanţii cei care stau

de la început până la sfârşit la conferinţă. Mă interesează cine a venit dintre cei pe care i-am invitat, cine n-a venit de ce n-a venit şi aşa mai departe. Eu, ca şi premiant din şcoală şi facultate, în aceeaşi zi când am luat premiul, mi-am găsit o sută de mi-nusuri. La acest eveniment mi-am calculat o sută cinci zeci de minusuri pentru mine, pentru că echipa mea n-a mai făcut calcu-lul. Ce aş vrea să spun este că cei care au stat de la început până la sfârşit au fost încântaţi şi asta m-a interesat. Pentru că a cincisprezecea ediţie, cu un aspect ani-versar, a fost profund lucrativă. Nu numai

pentru că au fost 49 de giganţi. Ci formal-festiv. Am avut chiar şi harpe. Şi pictură telecom. Nu toţi şi-au dat seama, dar pe pereţi erau picturi telecom, plecând de la Michelangelo cu a lui atingere divină. Este vorba de scena de pe cupola Capelei Sixtine, când Dumnezeu l-a creat pe Adam – primul semn de comunicaţie, dat de Dumnezeu. Apoi, trecând prin multe tipuri de comunicaţii, terestre, aeriene, pe apă, chiar şi gornistul din războiul de inde-pendenţă dădea un semnal de victorie către trupele româneşti care asaltau redutele turceşti înarmate cu mitraliere nemţeşti. Trebuia să ai curaj să faci faţă răpăielii de gloanţe, deci, trebuia o comunicare umană. La această ediţie s-a comunicat uman, toată lumea a fost mulţumită şi am căutat să fac puţin bine în stresul care ne înconjoară.

ITT: De ce, totuşi, ultima ediţie?EP: Păi, te saturi! În ţara asta, cam

ajungi să te saturi. Măcar dacă ai rămâne cu ceva bani sau dacă lumea ar fi... Dar aici, fiecare o vede ca pe o mână de la

Dumnezeu şi s-a întâmplat un eveniment şi fiecare critică. Trebuia să fie prăjitură mai pe stânga sau pe dreapta sau cine ştie… te cam saturi. Sigur, beneficiezi de faptul că o serie de oameni deosebit de deştepţi şi care sunt colegii noştri în telecom m-au sprijinit şi s-au angrenat. E de ajuns, aşa cum e de ajuns un PC să infectezi o mie de sisteme, sunt de ajuns câţiva cârcotaşi ca să te saturi să mai faci acest eveniment. De asemenea, aş vrea să spun că am făcut foarte mult outsourcing. Evenimentele pe care le faci în globaliza-re le faci cu echipa prezentă şi cu echipa

externalizată. Şi dumneavoastră, ştiţi, care sunteţi echipa care a făcut cel mai mult în organizarea de evenimente. Sigur, sunt mulţi concurenţi, dar grupul Agora, pe care îl ştiu din anii ’90, a făcut imens de mult şi a făcut pe praful ăsta, fără să se vaite şi mergând înainte. Acum, în afară de grupa internă, există grupa externă. Cred că am avut 50 de oameni cu care m-am ajutat. A trebuit, în afară de cei de la Crowne Plaza, să folosesc mai mulţi lideri, să apelez la diverşi oameni, de la muzică la pictură. Dar am lucrat şi cu zece tipografii, de la fiecare am luat elemente de siguranţă şi nici nu aş putea să menţionez câţi am avut în outsourcing. Cred că practica de a con-duce patru fabrici, practica de ma nager pe care am avut-o mi-a dat această prudenţă şi rapiditate în mişcări şi tot nu fac faţă la câte prostii sunt astăzi, pentru că primiti-vii care au bani nu prea se uită la noi. Noi vorbim despre nişte chestii pe care ei le so-cotesc primitive şi uite-aşa constituim mii şi mii de Românii. De asemenea, tombola din acest an a conţinut, că tot vorbeam de lucrativ, smartphone-uri, tablete, receive-re, antene şi tot felul de lucruri „grele”. Participarea serviciilor de comunicaţii ale statului a fost foarte importantă, pentru că ele sunt implicate, ca în orice ţară, în construcţia infrastructurilor de comunicaţii şi IT. Au fost SRI, STS, Ministerul de In-terne, MApN, Ministerul Justiþiei, SIE, SPP şi alţii. În mod sigur, una dintre cele 12 grupe de interes a fost cea a militarilor. Am avut şi 15 ambasade.

Dar presa a fost inundată de diverse întâmplări, scandaluri, divorţuri, copii daţi… Ce vină avem noi? Canalele TV se duc numai la scandaluri. Evenimentele noastre trec neobservate. Poate că ăsta-i adevărul. Poate că lumea nu are nevoie de IT, poate lumea are nevoie numai de lucruri primitive şi de bani. Noi am făcut această conferinţă ţinând cont de alte eve-nimente importante în plan mondial. Este vorba de CES, de CeBIT, de evenimente din Olanda, China, Japonia sau Coreea de Sud. Dar noi n-am auzit de ele. Suntem primi tivi şi necivilizaţi, o civilizaţie vocală, în care căutăm cu vorbe să înlocuim fapte când, de fapt, vorba trebuie să fie egală cu fapta şi să fie faptă. Ar fi multe de spus... �

Citiţi varianta integrală a interviului pe www.ittrends.ro

Temele Zilei Comunicaţiilor 2011 au fost telecom, IT&C, economie reală, administraţie, domeniul militar, universitar/academic, ambasade, consultanţă, asociaţii, presă, banking şi vinuri.

www.ittrends.ro

18 Nr. 7 - Iulie 2011O P I N I I

Ofensiva tablet, între gadget şi business tool

Apărute mai întâi ca display-uri detaşabile, cu acces remote de la tastatura unui laptop, ulterior ca extensie a celor mai populare smartphone-uri touchscreen, dispozitivele tablet câştigă popularitate pe zi ce trece. Rolul Apple în această

nouă cursă a miniaturizării tehnologice a fost esenţial. Practic, dacă nu ar fi existat prima generaţie de iPad nici nu se putea vorbi despre o piaţă de tablet-uri... Primul media tablet de la Apple s-a vândut anul trecut în peste 10 milioane de exemplare, deţinând o cotă de piaţă de peste 60%. Modelele whitebox care au invadat în special piaţa asiatică vin tare din urmă, indiferent de diagonala ecranului şi de renumele producătorului. Operatorii de telefonie au ieşit şi ei în câştig din afacerea aceasta, în special pentru că vânzările de tablet-uri nu au afectat dinamica pieţei de mobile. Peste 40% dintre iPad-urile vândute în 2010 au avut şi conexiune 3G.

Se va păstra acest trend? Mulţi sunt optimişti. Numai Apple estimează vânzări de peste 100 de milioane de unităţi la nivelul anului 2015. Un rol esenţial îl va avea şi rata de absorbţie a gad-get-urilor în zona soluţiilor enterprise. Mobilitatea şi accesul 3D la

distanţă au determinat o creştere spectaculoasă a rolului termina-lelor smartphone în activităţile curente de business. De la accesarea căsuţelor de e-mail personale şi a reţelelor sociale, până la posibili-tatea de a rula aplicaţiile specifice de business, nu e decât un pas.

Vor reuşi tablet-urile să înlocuiască popularitatea de care se bucură acum un laptop? Cele mai noi modele de iPad, BlackBerry PlayBook, Samsung Galaxy Tab, Galaxy Tab 10.1 şi Motorola Xoom mizează pe asta…

Dincolo de miniaturizare şi tehnologie, va conta în primul rând permisivitatea mediilor de business. Scepticii nu văd în tablet-uri viitorul conceptului de mobile computing. Printre argumente se numără atributele de „jucărioară” care nu poate oferi nimic în plus pentru un utilizator de afaceri ce foloseşte un tandem format din laptop-smartphone. Dar spirala evoluţiei ne oferă numeroase exemple de dispozitive la modă care şi-au pierdut treptat populari-tatea, la apariţia unor noi generaţii. Să nu uităm ce s-a întâmplat cu discurile de ebonită la apariţia magnetofoanelor şi casetofoanelor, istorie care s-a repetat cu benzile şi casetele la apariţia CD-urilor şi DVD-urilor…

Numărul ridicat de accesorii şi fragilitata sunt alte argumente ce infirmă o largă adopţie a tablet-urilor ca instrumente de business. Chiar dacă au ecrane de 7 inch şi pot încăpea cu uşurinţă într-un buzunar mai generos de jeans, e destul de dificil să te aşezi cu un tablet în buzunarul de la spate, fără să îţi asumi riscurile de rigoare. Majoritatea utilizatorilor şi-au luat tablet cagadget. E cool să ieşi cu

tabletu pe masă la restaurant sau să îţi citeşti mesajele din fotoliul de la club. Deşi acum mai toată lumea are un tablet, sunt destul de puţini utilizatori dispuşi să renuţe la comoditatea oferită de smart-phone, în schimbul unui browser mai performant sau al unui ecran mai mare.

Pe de altă parte, chiar şi cele mai performante tablet-uri de azi se pot apropia destul de greu de performanţele oferite de un laptop, chiar când e vorba de o simplă navigare pe Web. Lipsa suportului pentru Flash la iPad sau incompatibilităţile dintre formatele video recunoscute de sistemele Blackberry sau Android restrâng destul de mult facilităţile de navigare şi standardele multimedia.

Dar în ciuda acestor cârcoteli, la care se adaugă şi faptul real că sunt mult mai fragile decât laptop-urile sau unele smartphone-uri, tablet-urile au mari şanse de adopţie în unele verticale industriale precum sănătatea, serviciile la distanţă sau unele aplicaţii mobile.

Printre optimişti se numără în primul rând vendorii de soluţii mobile care văd în tablet-uri dispozitivele ideale pentru acce-sarea aplicaţiilor la distanţă. Un studiu publicat de compania Good Technology, specializată în soluţii de mobilitate enterprise multiplatformă, relevă faptul că peste 28% dintre clienţii care şi-au activat dispozitivele în luna decembrie 2010 au preferat iPad, în timp ce 40% au folosit ca platform mobile diferite versiuni iPhones şi 32% dispozitive bazate pe Android. Acest fenomen este explicat ca o creştere a ratei de adopţie a tablet-urilor la nivel de business, multe organizaţii preferând aceste dispozitive pentru dotarea echi-pelor lor mobile de vânzări sau de service.

Un studiu Gartner de la începutul anului releva că tablet-urile vor câştiga peste 10% din piaţa de PC-uri tradiţionale (desktop şi laptop) ceea ce va determina o largă orientare a producătorilor de soluţii către aceste tipuri de terminale. Producătorii de soluţii de vir-tualizare desktop au fost primii care au mizat pe tablet-uri, oferind utilizatorilor de business aceleaşi facilităţi de accesare a aplicaţiilor, ca de pe orice laptop sau smartphone. E drept că media tablet-urile nu au aceleaşi performanţe de procesare sau stocare ca laptopu-rile cu configuraţie medie, dar cu ce sunt dispozitivele thin client mai evaluate atunci când sunt folosite în virtualizarea desktop? Posibilităţile de accesare a canalelor de comunicare tradiţionale, portaluri de business şi intranet-uri sau aplicaţii specifice migrate pe desktopuri virtuale, vor face ca din ce în ce mai multe companii să prefere media tablet-urile pentru dotarea forţelor mobile de pro-movare, vânzări şi suport. �

rcrahmaliuc@yahoo.com

Radu Crahmaliuc

În ciuda cârcotelilor celor care nu cred în folosirea de gadgeturi în business, tablet-urile vor juca un rol important în dezvoltarea accelerată a virtualizării desktop şi a soluţiilor mobile computing.

«

www.ittrends.ro

19Nr. 7 - Iulie 2011

S E C U R I T A T E

O regulă de bază a asigurării funcţionării neîn-trerupte este să identifici în avans ce ar putea să nu meargă conform planului şi să planifici ce trebuie făcut pentru a asigura această con-tinuitate. În cloud, complexitatea soluţiilor ce poate duce la situaţii de avarie sau stocarea unui număr enorm de date personale într-un singur loc, au un efect de „borcan de miere” pentru grupurile de hackeri, reprezentând ameninţări serioase pentru disponibilitatea soluţiilor şi securitatea datelor stocate.

Cum aş putea să evit afectarea ca utilizator sau ca afacere în cazul unei avarii în cloud?Lipsa sau ignorarea modalităţilor de protecţie în cloud reprezintă cea mai sigură cale spre dezastru. Utilizatorii şi companiile devin conştienţi că situaţiile de insecuritate sau indisponibilitate reprezintă o realitate ce îi poate afecta în mod direct. Acest lucru se poate întâmpla oricând şi singurul lucru care contează este cât de pregătit eşti pentru un asemenea eveniment.

Am identificat 5 modalităţi care odată im-plementate vor diminua dramatic riscu rile de folosire a soluţiilor în cloud:

Criptarea datelor stocateAtunci când stochezi date în cloud alege cu atenţie şi asigură-te că datele sunt criptate cu o cheie de criptare sigură – cel puţin 256 de biţi – pe serverele pe care sunt stocate. În această situaţie, un eventual atacator ce ar putea avea acces direct la acestea nu ar putea să le transforme în date utile decât după un efort de decriptare îndeajuns de lung pentru ca acestea să nu mai prezinte interes.

Alege cu atenţie furnizorii care oferă această posibilitate. Abordarea sigură a stocării im pli-că un efort de resurse suplimentar din punct de vedere al furnizorului, de aceea nu toţi oferă posibilitatea criptării datelor stocate.

Securizarea datelor tranzitateUn alt moment prielnic pentru un eventual atacator este la transferul datelor între cloud şi computerul personal, unde datele vor trebui să ajungă la un moment dat. Celebrul tip de atac în care se foloseşte o poziţie intermediară care îşi deghizează identitatea în cea a sursei îşi găseşte aici cea mai importantă aplicaţie – man-in-the-middle pentru cei care au mai interacţionat cu teoria securităţii.

Pentru a evita situaţiile potenţiale de in-terceptare a datelor valide care tranzitează o reţea, selectează furnizorii care oferă o aseme-nea facilitate şi atunci când o oferă asigură-te că o foloseşti.

Conştientizarea importanţei securităţii de către utilizatoriOrice soluţie de securizare a datelor stocate sau tranzitate este lipsită de finalitate în cazul în care parolele folosite de utilizatori sunt în sine nesigure. Foloseşte sau încurajeaza uti-lizatorii să folosească parole formate din cel puţin zece caractere, din care cel puţin două cifre şi un caracter special.

Acolo unde datele sunt absolut critice – şi recomand includerea căsuţei de email în această categorie – foloseşte autentificarea dublă. Aceasta poate fi implementată cu un token, cu o cheie de criptare sau prin retri-miterea unui cod pe telefonul mobil al utili-zatorului. Cere sau studiază posibilitatea ca furnizorul actual să o folosească.

Disponibiltatea mixtăHibrid este cuvântul cheie. Foloseşte o stra-tegie  în care să stochezi datele şi aplicaţiile atât local cât şi în cloud. În cazul în care ope-rarea locală nu este posibilă, lucrezi în cloud. Dacă nu există conexiune Internet sau soluţia în cloud suferă o avarie, poţi opera fără pro-bleme local. Astfel disponibiltatea ta creşte şi beneficiezi de avantajele ambelor lumi.

În cazul în care e nevoie de o confirma re suplimentară ca hibrid este strategia câş-tigătoare, industria auto vine să întărească această tendinţă.

Confirmarea cea mai puternică a acestei tendinţe vine însă de la promotorul principal al cloudului, Google. Clientul de email de la Google permite, începând cu ultima variantă lansată în urmă cu câteva zile, folosirea locală!

Renegocierea condiţiilor de livrareDacă deja eşti în cloud sau ai în plan mi-grarea, este un moment bun să renegociezi termenii de livrare a serviciilor. Majoritatea furnizorilor asigură garanţii minime sau nu oferă nici o garanţie de asigurare a securităţii datelor şi, în cel mai bun caz, condiţiile se referă la disponibiltate. În cazul unui eveni-ment de avarie probabil că în condiţiile stan-dard tot ceea ce poţi primi astăzi este un mesaj de scuze sau un voucher de reducere pentru servicii viitoare. Asigură-te că sunt prevăzute în contract penalizări, atât pentru neasigu-rarea disponibilităţii, cât şi mai serios pen-tru situaţiile în care securitatea datelor este afectată.

ConcluzieBeneficiile utilizării serviciilor în cloud nu pot fi trecute cu vederea, la fel cum trecerea cu vederea a ameninţărilor existente reprezintă un risc major ce nu poate fi ignorat.

Am oferit cinci modalităţi prin care riscu-rile din cloud sunt conştientizate, şi mai mult, vă dau posibilitatea de a planifica minimiza-rea acestora. Astfel, impactul negativ asupra utilizatorilor sau asupra afacerilor va fi mult mai redus, oferindu-vă confortul de utilizare a cloudului în scopul experimentării beneficiilor oferite de aceste soluţii. �

Bogdan Tudor, Founder&CEO Class IT Outsourcing

Asigură-ţi securitatea în Cloudde Bogdan Tudor, Founder&CEO Class IT Outsourcing

Beneficiile economice, din punct de vedere al investiţiei de capital mult reduse sau al transferării costurilor de operare către o terţă parte reprezintă argumente pro cloud ce nu pot fi ignorate de niciun utilizator şi de nicio companie. Însă, ultimele evenimente legate de securitatea sau disponibilitatea soluţiilor stocate în cloud, la care se adaugă

permanent situaţii neaşteptate de avarie, obligă utilizatorii sau companiile să îşi regândească strategiile de utilizare sau - mai important - de stocare a datelor personale pe Internet.

www.ittrends.ro

20 Nr. 7 - Iulie 2011O P I N I I

O să mărturisesc, de la bun început, că sunt „fan” al distribuțiilor Red Hat. Prima prietenă, prima mașină și prima distribuție nu se uită niciodată... Pe vremea aceea, singura distribuție GNU/Linux de care îmi fusese dat să aud era un produs – liber și gratuit – al firmei americane. Desigur, exista și o versiune plătită, destinată corporațiilor, dar nu aceea concentra interesul hacker-ilor în devenire. Mica distribuție gratuită Red Hat Linux încăpea pe o fracțiune dintr-un CD și începuse să fie dorită, comentată, instalată, urmărită internațional... Se scriau și primele cărți despre ea. Abia mai târziu – în 2003 – firma Red Hat avea să renunțe la dez-voltarea produsului său gratuit, transformându-l în marele proiect întreținut de comunitate care este azi distribuția Fedora (http://fedoraproject.org/ro/).

Pe atunci, instalarea GNU/Linux era un pro-ces ce putea dura peste trei ore, iar cunoașterea prealabilă a tuturor detaliilor hardware era obliga-torie. Nu se putea spera succesul decât pe anumite plăci video, ale căror chipset-uri și moduri grafice fuseseră bine documentate dinainte. Iar rezultatul dorit al infinitului proces de tatonări și reveniri era un ecran negru, în mod text, cu promptul redhat login: clipind fericit în colțul din stânga-sus.

Software-ul acesta a cunoscut douăzeci șicinci de versiuni, până la ceea ce este azi Fedora 15 – un sistem de operare complet, de uz general. Azi, uneori, aduc în birou, subsoară, câte un calcula-tor, înainte de a începe vreo ședință cu colegii mei. Pornesc cobbler, procesul automat de instalare al Fedora – fără CD, direct din rețeaua locală com-paniei – iar dacă, după ședință, nu mă întâmpină un sistem nou-nouț, consider că ceva nu a mers cum trebuie...

Fedora este un proiect al comunității inter-naționale, susținut oficial de către firma Red Hat. După numeroase teste de asigurare a calității, care durează cam un an, un subset colecției de programe dezvoltate aici devin distribuția Red Hat Enterprise Linux (RHEL) – principalul pro-

dus comercial al Red Hat, un software de înaltă performanță folosit de mari companii, burse internaționale, giganți telecom, administrații gu-vernamentale, NATO...

Fedora are reputația de a fi nu numai un sistem de operare bazat în întregime pe Software Liber, dar și unul care include primul noutățile tehno-logice ce apar. Freedom, Friends, Features, First (Libertate, Prieteni, Facilități, Primii) con-stituie deviza proiectului Fedora.

Dinamica proiectului este, într-adevăr, uimi-toare. Eventualele erori depistate în software sunt rezolvate prompt, de către o comunitate inter națională de programatori pasionați, în doar câteva zile sau chiar ore. În acest timp, alte echipe, formate din contributori specializați, de toate vârstele, se ocupă de standardizarea legăturilor între modulele distribuției, de designul și ergono-mia interfețelor grafice, de „împachetarea” pro-gramelor, de marketing, traduceri, documentație... Pentru ca rodul acestei munci colective să aibă o audiență cât mai largă, proiectul Fedora preferă să nu aducă îmbunătățirile doar local, în software-ul propriu, ci să contribuie la proiectele „din amonte” (upstream) care compun distribuția. Astfel, o eroare software care a fost „reparată” de către unul dintre programatorii Fedora va ajunge, mai devreme sau mai târziu, în toate celelalte distribuții GNU/Linux care includ programul în cauză.

Personal, rulez distribuția Fedora pe câteva zeci de sisteme, și pot spune că nu m-a dezamăgit niciodată. Sisteme de o mare varietate – de la mici netbook-uri la servere, în mediul de afaceri românesc și în cel de dincolo de granițe. Desigur, nu există software 100% fără erori, iar în ca-zul folosirii Fedora pentru o stație de lucru/lap-top, preferințele asupra aspectului și ergonomiei interfețelor grafice sunt puternic subiective. De aceea, consider discuțiile ce se poartă pe foru-muri – uneori „aprinse”, pasionale și în contra-dictoriu – ca fiind perfect normale. Important este,

însă, minunatul efect pe care Fedora și Red Hat reușesc să-l atingă, mai mult și mai frumos decât oricare altă distribuție: ascultarea publicului, permanenta colaborare benefică între utilizatorii programelor și cei care le creează. Și, nu în ultimul rând, depășirea inerției personale, omenești: fie-care utilizator, oricât de netehnic, este încurajat, sfătuit și ajutat să devină, din consumator final al software-ului, contributor, potrivit intereselor, gusturilor și abilităților sale.

Dacă doriți să încercați distribuția, proiectul Fe-dora dispune și de o pagină în limba română, cu conținut și grafică excelente: http://fedoraproject.org/ro . Software-ul ce poate fi descărcat are, și el, mai multe variante (spin-uri), în funcție de scopul pe care vi-l propuneți. Implicit, distribuția vă oferă discuri DVD de instalare cu noua interfață grafică GNOME 3, dar sunt disponibile și variantele KDE (foarte asemănătoare, vizual, cu software-ul Mac), LXDE și XFCE (destinate, în special, netbook-urilor și sistemelor mai vechi, cu resurse hardware mai sărace). De asemenea, pentru cei care ezită, încă, să instaleze GNU/Linux, există Live CD-uri și imagini minimale, pentru stick USB – care permit rularea unei versiuni minimale de Fedora fără a instala sistemul pe harddisk, direct de pe CD sau stick.

Pentru începătorii în GNU/Linux :) Software-ul Fedora poate fi descărcat, 100% legal și gra-tuit, de la pagina menționată. Tot acolo puteți găsi, bine ascunsă :-) în secțiunea „Ajutor”, do-cu mentație completă: manualul de instalare, cu imagini pas cu pas, manualele de utilizare primară și trimiteri către documentația ce vă va fi utilă mai târziu, pe măsură ce experiența Dvs. va crește.

Aștept cu plăcere întrebările și comentariile Dvs. la razvan.sandu@zando.ro �

Rãzvan Sandu

Fedora. Cinșpe. Linuxu’, nu pălăriade Răzvan Sandu

În septembrie 1998, o cunoscută revistă de IT românească publica, pe CD-ul atașat, distribuția Red Hat Linux 5.1. Într-o după-amiază însorită, m-am oprit la chioșc – chiar pe colțul de vis-a-vis de Perla – și am cumpărat, într-o doară, revista. Îmi atrăsese atenția, întâmplător, ti-tlul de pe discul argintiu din vitrină: tocmai terminasem de citit prima carte despre GNU/

Linux din viața mea, care descria versiunea anterioară, 4.2. Și mi-am dorit „upgrade”-ul. Așa a început totul...

www.ittrends.ro

21Nr. 7 - Iulie 2011

A N A L I Z Ã

În High Performance Computing se folosesc unităţi de calcul denu-mite computing clusters pen tru a rezolva probleme complexe şi avansate care presupun fie mul te calcule, fie multe date, fie ambe-le variante. Aceste procese re pre-zintă deseori simulări mate ma tice de produse, procese, fe no mene etc., iar rezultatele tre buie să fie cât mai aproape de rea litate. Cei de la IDC au ajuns să folo sească termenul HPC pentru a descrie toate serverele tehnice folosite de oamenii de ştiinţă, de ingineri, analişti financiari şi alţii.

După cum se poate vedea şi în ilustraţie, un cluster de High Performance Computing este un sistem scalabil cu mai multe com ponente interconectate. Acest sis tem se bazează pe hardware nor mal, tip commodity, o reţea priva tă pentru provizionare, mo-ni to rizare şi atribuire de sarcini, o reţea de mare viteză pentru comunicare în aplicaţii, plus o infrastructură software bazată pe protocoale, sisteme de operare, sisteme de fişiere, instrumente de administrare şi monitorizare pen-tru cluster şi de management pen-tru nivelul de încărcare, librării, compilatori şi, în final, aplicaţii.

În general, acel commodity hardware despre care am vorbit presupune două componente: ser-vere şi stocare.

Serverele sunt construite special pentru High Performance Com-puting şi scalabilitate. Cea mai simplă configuraţie HPC conţine

două tipuri de noduri: un nod de management (cunoscut şi ca nod de admin, head node etc.) este nodul de administrare centrală a cluster-ului care instalează cele-lalte noduri, le administrează şi le monitorizează; apoi, urmează no-durile de computing, cele care fac calculele. În configuraţii complexe, mai pot exista noduri pentru în-registrarea utilizatorilor, noduri de service etc. HP a lansat BL 2x220c

G7, care este un sistem tip double-density blade, care poate conţine până la 12 nuclee de procesor, 96 GB de RAM şi un card Mellanox ConnectX-2 10GbE/IB pe placa de bază. În afară de sistemele blade, HP mai oferă şi alte configuraţii de top, precum familia SL6500 şi, în special, sistemele SL390 cu Con-nectX-2 pe placa de bază şi până la 7 procesoare grafice Nvidia.

Stocarea la High Performance Computing este şi ea specială pentru înaltă performanţă şi sca-la bilitate, întrucât trebuie să poată lucra cu PetaBytes şi să aibă următoarele caracteristici: viteză mare (pentru a putea muta rapid

cantităţi mari de date în şi din cluster), scalabilitate (pentru a putea adăposti seturi de date mari sau care cresc), fiabilitate (pentru a putea oferi viteză şi disponibili-tate chiar şi în situaţii adverse), eficienţă în reţea şi simplitate din punct de vedere administrativ. În ceea ce priveşte stocarea, Hewlett Packard va pune la dispoziţie Ibrix X9000 Network Storage Solution (ideală pentru un număr mare de

fişiere mici, pentru rate ridicate de operaţiuni cu metadate, care sunt distribuite între serverele de sto-care pentru scalabilitate).

O a doua soluţie este Lustre, rezultatul unui parteneriat Data Direct Networks/Hewlett Packard ( pentru tranzit secvenţial scala-bil pentru fişiere singulare mari şi puţine operaţiuni cu metadate, unde setul de date este împărţit pe mai multe servere de stocare, pentru lăţime de bandă maximă la scriere/citire).

Partea de reţelistică din cluster poate fi rezolvată prin două soluţii. Ethernet este cea mai bună soluţie acolo unde costurile sunt cele mai

importante. Deocamdată, această soluţie oferă viteze de 10 Gb/s şi se pregăteşte să ajungă la 40 Gb/s. Infiniband este soluţia dacă vă doriţi performanţă. Aceasta deja oferă viteze de 40 Gb/s şi va atinge 56 Gb/s în curând. HP vă oferă tehnologii pentru ambele variante. Acest lucru este posibil graţie parteneriatelor companiei cu Mellanox şi Qlogic, dar şi pro-priilor soluţii care au îmbogăţit portofoliul companiei odată cu achiziţionarea 3-COM.

Cât priveşte infrastructura soft-ware, soluţiile pe care HP le oferă sunt dintre cele mai variate, atât open-source, cât şi comerciale:1. Sistem de operare:� Linux, în diverse distribuţii:

Redhat, Suse, Debian, CentOS, etc.

� Windows - Microsoft HPC Server 2008.

2. Sistem de fişiere: � Local, NFS, Parallel File

System 3. Instrumente de

management: � Cluster Management Utility

(HP) ori software open source, precum ROCKS, OSCAR sau Onesis.

4. Middleware software:� Compilatori: Intel, PGI,

GNU gcc.� Librării: Blas goto, mkl� Interfaţă pentru mesagerie:

Platform MPI, Intel MPI sau openmpi ori mvapich (open-source)

5. Manager de resurse şi sarcini:

� LSF, PBS ori Torque (open-source).

6. Aplicaţia dumneavoastră.

Pentru cei care au nevoie de soluţii de computing de înaltă per-formanţă, HP are răspunsul. �

HPC – computing la un alt nivelde Cristian Faur

HP vă duce în lumea HPC. Ce înseamnă High Performance Computing? O piaţă, o disciplină? Nu. Este o activitate care se desfăşoară în mai multe verticale de piaţă şi care are ca scop îmbunătăţirea înţelegerii şi inovaţiei pentru a ridica standardele competitivităţii şi calităţii. Astfel, HPC îşi poate găsi aplicaţii în multe domenii, precum inginerie mecanică (proiectare şi producţie), design de electronice, ştiinţe naturale (inclusiv previziuni şi hărţi meteo sau management al resurselor naturale), medicină, finanţe şi investiţii (de exemplu, analize de risc), securitate şi apărare, precum şi în tot ceea ce ţine de cercetarea ştiinţifică. Se poate vedea, astfel, cum acest supercomputing devine un instrument cu adevărat important în toate activităţile tradiţionale teoretice şi experimentale în ştiinţă şi inginerie.

www.ittrends.ro

22 Nr. 7 - Iulie 2011E V E N I M E N T

Agora Group a organizat pe 9 iunie, la Hotel Intercontinental din Bucureşti, conferinţa eHealth 2011 - Servicii me-dicale fără bariere.

eHealth constituie un punct important pe Agenda Digitală a Europei, una din-tre priorităţile cheie vizând derularea unor activităţi pilot care să asigure cetăţenilor eu-ropeni acces online securizat la informaţiile lor medicale până în 2015, nu doar în ţara de reşedinţă, ci în oricare ţară din UE, şi care să asigure implementarea la scară largă a serviciilor de telemedicină până în 2020.

România este abia la început de drum. „Sistemele eHealth sunt necesare României de azi şi chiar oportune în acest moment - dacă nu chiar puţin întârziate - spre a fi aplicate în sistemul de sănătate”, a spus în deschiderea conferinţei Iosif Moldovan, Secretat de Stat în cadrul MCSI. „MCSI a alocat o sumă de 40 de milioane Euro din fonduri structurale pentru dezvoltarea a două sisteme informatice care vor fi puse în aplicare de Casa de Asigurări de Sănătate; este vorba de prescripţia electronică şi do-sarul electronic al pacientului. În acest mo-ment, CNAS este în procedură de achiziţie a serviciilor de implementare a prescripţiei electronice, urmând ca într-un timp foarte scurt să fie achiziţionate şi serviciile pentru dosarul electronic”.

Iosif Moldovan a mai spus că marile corporaţii, multinaţionale sau naţionale, care vor câştiga licitaţia pentru implemen-tarea acestor proiecte, trebuie să aibă în vedere realizarea unui sistem capabil să interopereze cu alte sisteme naţionale, totul în folosul pacientului.

Extrem de realist, Cristian Ivănuş, IT Ma-nager Medicover şi Membru CIO Council, a afirmat însă că drumul României către eHealth va fi unul de durată, de cel puţin zece, douăzeci de ani: „Nu se poate con-strui un sistem electronic de sănătate inte-grat în mai puţin de zece, douăzeci de ani. Toate iniţiativele, cât şi cei care colaborează la construirea unei astfel de strategii na-ţionale, ar trebui să urmărească ca obiective

o accesibilitate crescută, alături de creşterea calităţii actului medical pentru toate cate-goriile de pacienţi, indiferent dacă se află în zone urbane foarte bine dezvoltate sau în cătune departe de lume”.

Revenind la momentul actual, singura componentă IT concretă din sistemul de sănătate românesc o constituie Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. „SIUI oferă platforma şi infrastructura necesare introducerii proiectelor care vor completa acest sistem, şi anume cardul de sănătate, prescripţia şi dosarul electronic al pacien-tului, asiguratul fiind punctul central al întregului nostru efort. Toate eforturile noastre din ultimul an şi jumătate se vor concretiza către sfârşitul acestui an, prin în-ceperea rulării efective a acestor proiecte”, a declarat Marius Stupu, Director Proiect SIUI din cadrul CNAS.

Experienţe şi bune practiciSesiunea de prezentări din cadrul confe rin-ței eHealth 2011 a avut ca numitor comun exemple de inițiative eHealth din alte țări, la care au contribuit companiile invitate.

Pe lângă proiectele eHealth din ţara de origine, Polonia, Asseco participă în calitate de membru al unui consorţiu de patru com-panii la implementarea unuia dintre cei pa-

tru piloni ai sistemului naţional eHealth din Slovacia - Dosarul Electronic de Sănătate şi Dosarul Personal de Sănătate. În prima fază sunt implementate nouă categorii, precum îngrijiri de urgenţă, medicaţie, vaccinări, analize de laborator etc., pacientul având posibilitatea să vadă, de exemplu, care sunt costurile tratamentului său.

„eHealth nu se referă doar la siste-mul informatic, ci la întreaga cantitate de informație legată de domeniul sănătății; tehnologia și software-ul nu fac decât să ajute acest sistem să se dezvolte într-un mod eficient. Suportul politic este, în egală măsură, foarte important, deoarece un ast-fel de sistem nu este un proiect de un an sau doi, ci o viziune pe termen lung, care nu poate fi schimbată la fiecare patru ani după alegeri”, a spus Martin Smutny, Asseco CE - Business Development Manager, Health-care Business Unit.

Despre experienţe în implementarea sistemului eHealth din Slovacia, finanţat în cea mai mare măsură din fonduri struc-turale şi evaluat la aproximativ 140 de mili-oane de euro, a vorbit şi Marcel Hominda, Principal, compania de consultanţă Arthur D. Little GmbH.

„Câteva lecţii învăţate din proiectele rea-lizate pentru Ministerul Sănătăţii din Slova-cia sunt necesitatea de a dezvolta o strategie

eHealth 2011: să învăţăm din exemplede Elena Andreea Liþã

www.ittrends.ro

23Nr. 7 - Iulie 2011

E V E N I M E N T

CALENDARCONFERIN}E AGORA

GET IN CONTACT WITH YOUR FUTURE BUSINESS PARTNERS! 2011 � 9 iunie – eHealth 2011 � 30 iunie – Programatica 2011 -

Mobile Services and Apps� 8 septembrie – Storage & Business

Continuity� 29 septembrie – Green IT&C� 12 octombrie – Virtualizare� 27 octombrie – Cloud Computing, SaaS,

IaaS, PaaS� 10 noiembrie – Securitate� 24 noiembrie – Programatica 2011 -

Platforme Enterprise � 6 decembrie – Centre de date

Solu]ii pentru dezvoltarea IMM-urilor

� 22 iunie – Constan]a� 23 iunie – Gala]i� 21 septembrie – T=rgu Jiu� 22 septembrie – Craiova� 19 octombrie – Deva� 20 octombrie – R=mnicu V=lcea� 8 decembrie – Suceava� 9 decembrie – Piatra Neam]

Modernizarea [i Eficientizarea Administra]iei Publice Locale

� 6 octombrie – Moldova - Ia[i� 3 noiembrie – Muntenia [i Dobrogea -

Constan]a� 17 noiembrie – Transilvania - Bra[ov� 25 noiembrie – Banat [i Oltenia - Craiova

C O N F E R I N Ț E L E D E

TEHNOLOGIEC O N F

TETEHNOLOGIILE CARE MODELEAZĂ AFACERILE

eHealth complexă şi de a atrage specialişti din sectorul sănătăţii care să ajute la defini-rea caracteristicilor sistemului, crearea unei organizaţii puternice de management al programului (PMO) la nivel naţional, care să aibă capabilitatea tehnică şi managerială de a gestiona implementarea, şi interopera-bilitatea”, a afirmat Marcel Hominda.

Potrivit IDC, Oracle este numărul unu în lume din punct de vedere al veniturilor obţinute din soluţii eHealth. Miroslav Kon-car, PhD, Healthcare Business Development Director, Oracle East and Central Europe, Middle East and Africa, a prezentat un studiu de caz din Lombardia, ePrescribing, sistemul eHealth din Italia fiind realizat la nivel regional. În 2010, prin ePrescribing s-au procesat 150 de milioane de reţete, faţă de 80 de milioane în 2007.

„Pentru un proiect de succes este ne-cesară implicarea tuturor factorilor de de-cizie, suport politic, alinierea strategiei la cele mai bune practici, standarde şi criterii de interoperabilitate, precum şi măsurarea progresului cu indicatori de calitate”, a sub-liniat Miroslav Koncar.

Beneficii şi impactRadu Enache, General Manager, HP Româ-nia, a vorbit în partea a doua a conferinţei despre experienţa bogată a HP în imple-mentarea de soluţii pentru sisteme de sănătate, la nivel global şi local. „Soluţia HP de la CNAS a fost dezvoltată împreună cu partenerul nostru SIVECO România şi într-o strânsă conlucrare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, HP acţionând în acest proiect ca integrator pentru im-plementarea unei prime etape, în opinia noastră, în realizarea unui sistem infor-matic de sănătate în România. Suntem mândri de acest sistem, care funcţionează în prezent la parametrii proiectaţi, toţi furnizorii de servicii medicale cu contract cu CNAS raportând în acest moment în sistem”, a afirmat Radu Enache.

eHealth este doar un instrument, dar funcţionează ca un catalizator pentru schimbare. Bart de Witte, CEE Health-care Industry Leader, IBM România, a subliniat importanţa managementului schimbării în implementarea sistemelor eHealth, precum şi necesitatea dez vol-

tării unei organizaţii PMO foarte bine structurată. „Dacă vreţi să obţineţi va-loare, definiţi beneficiile, iar la sfârşitul redactării proiectului începeţi să mă su-raţi beneficiile, analizaţi împreună cu factorii de decizie implicaţi şi calculaţi impactul a ceea ce veţi implementa”, a spus Bart de Witte.

Şi pentru că atunci când vorbim de sistemul naţional de sănătate, domeniul îngrijirilor medicale trebuie completat de cel al asigurărilor de sănătate, Dan Donciulescu, SIVECO România - Director adjunct department eHealth, a punctat în finalul conferinţei cea mai importantă caracteristică actuală a SIUI: conectarea online. „Prin posibilitatea de conectare online, furnizorii de servicii pot obţine diferite informaţii în timp real, cum ar fi de exemplu calitatea de asigurat a pa-cientului sau o pre-validare a serviciului care urmează să fie efectuat. Aceasta transformă, de fapt, sistemul SIUI actua-lizat dintr-un instrument care funcţiona reactiv, într-unul proactiv”, a concluzio-nat Dan Donciulescu. �

www.ittrends.ro

24 Nr. 7 - Iulie 2011O P I N I I

Criza în WWW și Facebook – începutul sfârșitului?

Elefantul îl întreabă pe dinozaur:- Bă, ție ți-a dat Noe add friend pe Facebook ?- Nu- Nasol ...

Mi-am adus aminte de bancul de mai sus când am citit recent o știre de pe www.businessinsider.com conform căreia Facebook a pierdut luna trecută 6 milioane de utilizatori în Statele Unite, abonații săi din această zonă

scăzând de la 155 milioane la 149 milioane.N-am apucat să mă bucur și eu, tradițional, de moartea caprei

vecinului, când, pe alte canale de știri, dădui de o altă știre care zicea că domnul Guan Jianzhong, președinte al Dagong Global Credit Rating Co. Ltd., singura agenție de rating financiar din China, zice că „În opinia noastră, Statele Unite ale Americii au intrat deja în faliment”.

Hopșa-șa, zic eu, înseamnă că cei care ziceau că discursurile lui Obama, deloc optimiste, ascund o posibilă criză financiară în W a USA au pe undeva dreptate. Ba eu, mai pesimist din fire, bănuiesc că ar putea fi și o criză în WWW, ca să fie în ton cu IT-ul.

Bine, ar putea zice unii, și care-i marea inginerie din chestia asta? Aiasta-i iconomia dă la piață, firme cresc și firme mor. Mai ieri Nokia era în topul firmelor din industria telefoniei mobile iar unii deja puneau la fiert grâul de colivă firmei Motorola. Astăzi, o strategie vizionară a adus Motorola iarăși pe buzele tuturor, pe tsunami-ul produs de Android, pe când Nokia se confruntă cu cele mai drastice scăderi ale cotațiilor sale la bursă, de data asta datorită unei încăpățânări manageriale de a miza pe un cal care, deși nu era din Pădurea Letea, era slăbănog rău de tot, în defa-voarea lui MeeGo despre care unii specialiști spuneau că este mai bun și mai stabil decât Android.

Problema, așa cum o văd eu, este că acțiunile Facebook la bursă au crescut în baza speculațiilor pe speranțe deșarte și mofturi fashioniste. Dacă .COM-ul de acum câțiva ani s-a bazat pe speranța (și aceea deșartă) că Internetul va facilita explozia comerțului onlain, biznis-2-biznis și cine știe ce alte mari ingine-rii își imaginau investitorii de atunci, după falimentul valului .COM au rămas niște lucruri concrete: o infrastructură foarte bine pusă la punct, data-centers, fibră optică întinsă, routere, echipamente de comunicație și software pentru managementul comunicațiilor.

Falimentul ideii că marile rețele sociale vor sprijini cumva (ni-meni nu-și imaginează cum) progresul, fie el economic, cultural sau social, va face ca acțiunile umflate ale Facebook sau Twitter să dispară la un moment dat în neant, ca un fum, zecile de mi-liarde de tone de legume din fermele virtuale din FarmVille se vor fi dus ca în Matrix, milioanele de „proprietăți” din CityVille se vor nărui lăsând în urmă NIMIC, niște discuri goale tocmai bune de formatat și-un semn c care-i defavorizează pe autostopiști.

Bursa, după unii motorul economiei dar și motorul care umflă peste noapte baloane de acțiuni ce se dovedesc a fi în final de săpun, a creditat „industria social-media” cu o așa putere de dez-voltare încât salariile plătite în sutele de startup-uri pe această temă au atras programatori de mare valoare, chiar oameni de știință puși să analizeze grafuri complexe de interacțiune între grupuri de fani ai castravetelui și posibilele vânzări de scule de grădinărit. „Jocul” la bursă, la Forex-uri, deși este prezentat sa-vant ca o mare știință este în esență, pentru fraierii care n-au informații din spatele culiselor, care-i fac doar pe unii să câștige, cam la fel ca la jocul de barbut, doar că ultimul e ceva mai cinstit, cei care știu ce-nseamnă „Merge Brăila?” și-au dat cu șanul știu foarte bine asta.

Probabil că psihologii ar putea încerca să explice apariția gus-tului pentru activități virtuale, cum ar fi moda jucăriilor Tamagot-chi din anii 2005-2006, când orice japonez care n-avea suficient de mulți bani pentru plăci grafice de putere pentru a experimenta jocurile virtuale își putea lua un fel de breloc mai deștept care-i ocupa timpul cu îngrijirea animăluțului virtual în metrou, în drum spre serviciu. Și dacă aceasta cumva murea pentru că n-ai citit manual tehnic, să afli că trei apăsări pe butonul stânga sus însemna să-i dai și apă, nu era nici un bai, că pentru a putea fi ușor refolosit era întotdeauna disponibil o gaură minusculă pen-tru a putea da reset cu un bold.

Spiritul de competiție a cuprins inițial websurferii, apoi na-țiunile. Era desuet să te lauzi cu cei 2000 de „prieteni”, năzuiai la milioanele de followeri ai lui Lady Gaga, se fac topuri cu numărul de vizite sau comentarii pe blog, erai „de mare porc” dacă nu făceai parte din grupul „Pun pariu că România va ajunge prima națiune care are 1 milion de fani”.

Nu știu dacă realizatorii grupului de fani ai „Castravetelui mu-rat”, despre care am mai scris, s-au gândit atunci că nevinovata legumă va fi, pe nedrept, la baza falimentului unor producători agricoli din Europa dar în mod sigur, nici un articol de pe Face-book, nici un Like sau comentariu n-a ajutat la stoparea zvonului fals despre sursa infecțiilor, nici un Like n-a scăpat balenele de vânătoare, nici o Cauză n-a salvat pingunii de încălzirea globală sau câinii din Iași de „eutanasierea” cu otravă.

Iar clienții Facebook din țara care a inventat exhibiționismul jurnalului personal au început probabil să înțeleagă asta. �

brailateo@gmail.com

Constantin Teodorescu

www.ittrends.ro

25Nr. 7 - Iulie 2011

S T U D I U

Inovarea ocupă cel mai înalt loc de prio-ritizarre în industrii unde tehnologiile în permanentă schimbare reformulează per-manent aşteptările clienţilor, sau acolo unde convergenţa tehnologiilor înseamnă un impact profund asupra modelelor de afaceri. De exemplu, 43% din conducătorii de organizaţii din industriile farmaceutică, de entertainment şi de media consideră că oportunităţile lor cele mai mari de creştere într-un an încă de criză precum 2011 se regăsesc în lansarea de noi produse şi ser-vicii. Structura acestor afaceri se schimbă cu repeziciune, aşa că firmele sunt nevoite să se adapteze din mers.

În plus, astfel de schimbări se petrec în context de globalizare tot mai accentuată. De pildă, 41% din oamenii de afaceri im plicaţi în industria farmaceutică se aşteaptă ca majoritatea inovaţiilor să fie dezvoltate în alte ţări decât ţara de origine a afacerii. Rezultatul va fi acela că vor fi căutate inovaţiile care vor genera avantaje competitive pentru pieţele potrivite. Aface-rile care se desfăşoară majoritar pe pieţe mature au nevoie de diferenţiere, în vreme ce acelea care se desfăşoară majoritar pe pieţele emergente caută să avanseze în sus pe lanţul valorii adăugate, cu scopul reducerii dependenţei doar de avantajul costului cu forţa de muncă, un avantaj ex-trem de labil.

Inovarea a depăşit în mod cert stadiul alocării de resurse unor oameni în halate albe care să lucreze la diverse proiecte mis-terioase în laboratoare izolate de restul lu-mii. Inovarea a ajuns acum să însemne mai degrabă o nevoie continuă de îmbunătăţire şi reinventare produse, procese, servicii şi chiar brand-uri. O astfel de sarcină implică mult mai mulţi oameni ca înainte, în cadrul unor procese, structuri şi practici mult mai riguroase. Per global, 78% din oamenii de afaceri intervievaţi cred că inovarea va genera „suficiente” venituri noi şi vor ge-

nera oportunităţi de reduceri de costuri în următorii trei ani.

Concepţii greşiteStudiul PwC se ocupă şi de câteva concepţii greşite legate de inovare, concepţii care ar trebui corectate cât mai rapid pen-tru ca acest proces să genereze rezultatele scontate.

Concepţia greşită numărul 1. Inovarea poate fi delegată. Acţiunea de inovare nu poate începe decât de la vârf. Conducătorii de afaceri dau tonul schimbării, care poate zgudui din temelii structura informală a unei organizaţii şi poate schimba o întreagă cultură corporatistă. Dacă şeful organizaţiei nu va recompensa inovarea, nu va proteja întregul proces sau nu va schimba relaţiile interne de lucru pentru a încuraja inovarea, întregul efort poate eşua.

Concepţia greşită numărul 2. Mana-gerii de nivel mediu sunt aliaţi naturali ai inovării. În realitate, managerii nu excelează din punct de vedere al îmbrăţişării inovării ca un proces natural de eficientizare a afa-cerii. Tendinţa lor de a creşte profiturile prin eficientizare operaţională îi îndeamnă mai degrabă să respingă ideile noi care se pot abate de la căile verificate de creştere.

Concepţia greşită numărul 3. Talentele inovatoare muncesc doar pentru bani. În realitate, oamenii inovatori sunt motivaţi de recompensele care ţin de lansările de suc-ces de noi produse şi servicii. Banii singuri nu vor determina gradul de succes al unui efort de inovare. Pe lângă bani, sunt extrem de importante şi alte măsuri compensatorii, cum ar fi recunoaşterea publică a eforturilor depuse şi un anumit grad de autonomie.

Concepţia greşită numărul 4. Inovarea se naşte din accidente norocoase. În reali-tate, inovarea înseamnă un efort imens şi disciplinat de căutare a unor soluţii noi, în cadrul unui proces în care de cele mai multe ori experimentele ajung să se înfunde.

Cheia succesului aici este dată doar de dis-ciplina încercărilor.

Concepţia greşită numărul 5. Inovarea nu poate fi măsurată. În realitate, inovarea poate şi trebuie măsurată. Este de datoria conducătorului afacerii să identifice in-dicatori de tip ROII (return on innovation investment). Prin aceasta, inovarea ar tre-bui să aibă parte de aceeaşi rigoare de care au parte alte zone ale afacerii, evident totul plecând de la premisa că în etapele iniţiale ale procesului de inovare incertitudinile şi riscurile asociate sunt la nivele foarte înalte.

De câtă inovare e nevoie?O industrie este în plină schimbare atunci când se manifestă cel puţin două din ur-mătoarele cinci situaţii:

1 Se schimbă comportamentul clienţilor cheie. Un exemplu aici este modul dra-

matic în care cărţile în format electronic schimbă din rădăcini întreaga industrie a publicării de carte.

2 Se schimbă tehnologiile de bază de producere a produsului sau serviciu-

lui. Exemplul aici este dat de video-on-demand şi de site-uri de vide-sharing pre-cum YouTube, tehnologii care au schimbat fundamental modelele tradiţionale de dis-tribuţie de conţinut.

3 Creşte numărul marilor competitori pe aceeaşi piaţă. Un exemplu aici este in-

teresul crescând al marilor producători de automobile pentru China. Un alt exemplu este numărul în creştere de giganţi IT care îşi manifestă interesul pentru domeniul sănătăţii.

4 Apar schimbări legislative impor-tante.

5 Se pierde accesul la clienţi. Firma care este „prima” pe lanţul comenzilor este

cea care câştigă cel mai des. În ultimul deceniu au apărut mulţi jucători noi, pre-cum Amazon, Apple şi Google, care şi-au schimbat permanent modelele de afaceri ca să ajungă la consumatorii „finali”, tocmai pentru a nu mai depinde de lanţuri de inter-mediari care induc riscuri în desfăşurarea eficientă a afacerii. �

Inovarea ca acţiune cheiede Bogdan Marchidanu

Un recent studiu PricewaterhouseCoopers arată faptul că, la nivel mondial, cei mai mulţi conducători de firme de toate dimensiunile pun inovarea, în special tehnologică, ca o prio-ritate pe agenda lor de afaceri.

www.ittrends.ro

26 Nr. 7 - Iulie 2011E V E N I M E N T

Dezvoltatorii chiar au avut ce învăţa urmărind prezentarea. O primă idee a fost următoarea: cele mai importante trei lucruri care trebuie avute în considerare în legătură cu dezvoltarea unei astfel de aplicaţii sunt cu cine concurează un dez-voltator pe piaţă, care este publicul căruia i adresează şi care este platforma primară pentru dezvoltă aplicaţii, având în vedere că nu întotdeauna există resurse de dez-voltare pentru toate.

La un an de când Orange investeşte bani într-o piaţă de aplicaţii, reprezentantul companiei spune că este mândru de ceea ce s-a întâmplat până acum. Pentru că au apărut aplicaţii locale şi localizate, desti-nate utilizatorilor români. Deocamdată, compania pentru care lucrează Tudor Ju-ravlea este singura organizaţie din ţara noastră care a distribuit aplicaţii prin por-talul mobil. La fel, este vorba de singura companie care a lansat propriile aplicaţii şi singura care propriul app shop.

„Se împlineşte un an de când noi inves-tim resurse în mod serios în a construi un ecosistem de aplicaţii”, a spus reprezen-

tantul Orange. „Am făcut lucruri de care suntem mândri şi care arată bine pentru utilizatorul român, pentru că ele conţin localizare, aplicaţii destinate utilizatorilor noştri. Suntem primul şi singurul utilizator care a încercat să vândă aplicaţii prin por-talul mobil. Suntem singurii (mă refer şi la competitorii noştri) care au lansat pro-priile aplicaţii pentru Android şi iPhone. Şi suntem singurii care au propriul app shop. Bineînţeles, sunt mulţi integratori de conţinut. Sunt mulţi integratori de aplicaţii. App shop-ul Orange a fost anunţat în de-cembrie şi a devenit utilizabil în ianuarie. Este încă în stadiu incipient. Este dis-ponibil doar pe zece modele de telefon. Ce facem noi este ca fiecare aplicaţie care ajunge pe telefon să fie testată în prealabil cu acel device înainte ca el să ajungă în mâna utilizatorului. Ceea ce gândim este un mod în care dezvoltatorii, chiar şi cei individuali, să poată ajunge cu aplicaţiile lor către clientul final. Ce am mai făcut anul trecut a fost să ne implicăm cât mai activ în comunităţile de dezvoltatori din Româ-nia. Pentru că avem nevoie de conţinut local, avem nevoie de expertiza dezvolta-torilor noştri, care sunt foarte buni. Sunt, ştiţi, recunoscuţi peste tot în lume. Am organizat concursuri pentru dezvoltare de aplicaţii pentru Android împreună cu HTC. Am organizat de unii singuri un concurs de dezvoltare de aplicaţii pentru iPhone care a avut un succes foarte mare, surprinzător de mare. Am fost primii care au contorizat, am făcut o listă de aplicaţii disponibile pentru utilizatorii români. Am ajuns să-i cunoaştem pe dezvoltatorii ro-mani de aplicaţii pentru iPhone, care nu se regăseau într-o comunitate. De atunci, am continuat să recomandăm aplicaţiile

câştigătoare utilizatorilor noştri prin toate mijloacele noastre de comunicare”, a mai spus oficialul Orange.

Concluzia managerului Orange, bazată şi pe studii de piaţă independente, este că prima şi cea mai importantă posibilitate de monetizare a dezvoltatorilor romani este să gândească local. Nu în ultimul rând, este de notat că, în acest moment, Orange face tot ce face fără să se gândească la profit imediat. „Ce se poate remarca este că, în majoritatea cazurilor, lumea are ne-voie de aplicaţii cu conţinut local. Dar ce este mai important este că noi nu câştigăm nimic atunci când un utilizator descarcă o aplicaţie dintr-un app store. Ce obţinem noi este un rezultat pe termen lung, o educare a clientului şi pentru noi, şi pentru dezvol-tatori. Şi dezvoltarea unui ecosistem”, a conchis Tudor Juravlea. �

Învăţăminte marca Orange App Storede Cristian Faur

Orange a fost prima companie de telefonie care s-a ocupat de distribuţia de soft mobil în România la modul serios. Şi destul de dezinteresat, deşi a deschis un magazine online pentru asta. Una dintre cele mai comprehensive prezentări de la prima ediţie din acest an a conferinţei Programatica a aparţinut lui Tudor Juravlea, product manager la Orange.

Speakerul a vorbit despre aplicaţiile din magazinul virtual al companiei pe care o reprezintă, dar şi despre modul în care acestea ajung produse de piaţă.

„Datorită dimensiunilor magazinului de aplicaţii Apple, aplicaţiile sunt greu de găsit pentru utilizatori. Pentru că sunt foarte multe, e greu să alegi, e greu să citeşti re-view-uri pentru fiecare aplicaţie care te-ar putea interesa, iar utilizatorul are foarte, foarte multe alternative. Alege o aplicaţie sau alta care fac acelaşi lucru doar datorită unui layout mai reuşit sau unui mod mai in-tuitiv de-a interacţiona cu aplicaţia.” (Tudor Juravlea)

Problema Apple

„Locurile unde se pot câştiga bani în Româ-nia din Android Market sunt foarte puţine. Este foarte important să ai aplicaţii locale. Informaţii locale. Noi, la Orange, încurajăm foarte mult dezvoltatorii să trimită aplicaţii localizate către utilizatorul final. Pentru că, dacă nu avem conţinut localizat, informaţii despre locuri din România pe care clienţii vor să le viziteze sau să le caute, atunci nu avem relevanţă.” (Tudor Juravlea)

Android Market şi monetizarea

Tudor Juravlea, product manager Orange România

www.ittrends.ro

27Nr. 7 - Iulie 2011

E V E N I M E N T

La fel ca anul trecut, Progra-matica 2011 şi-a propus să pună faţă în faţă dezvoltatorii şi comunităţile acestora din România, astfel încât aceştia să afle ultimele noutăţi, strate-giile şi direcţiile de evoluţie, să poată face o comparaţie directă între diferitele platforme de dezvoltare, să aleagă cea mai potrivită platformă pentru apli-caţiile pe care intenţionează să le dezvolte, să facă schimb de experienţă şi de idei.

PrezentăriÎn cadrul prezentării sale in-titulate „ După 1 an de Cloud Computing în România”, Mihai Nadăş, Project Manager Yonder - Microsoft România, a adus în discuţie evoluţia cloud com-puting-ului în ultima perioadă:

„Tendinţa este spre mărirea capacităţii de interoperabilitate şi implicarea comunităţilor. În ultimul an am realizat soluţii de transmitere live a imagi-nilor din interiorul Muzeului Satului, doar cu ajutorul unor camere web şi a unei conexi-uni la interent, dovedind ast-fel eficienţa şi rentabilitatea soluţiei Azure”.

Lucian Cozma, Engineering Manager Adobe Business Ca-talyst Team, a declarat: „Odată cu creşterea vitezei de conec-tivitate la internetul mobil va creşte şi adopţia, dar mai ales cererea de a se crea conţinut pe toate aceste device-uri. Şi asta fără să iei în cosiderare şi faptul că problema se complică pentru dezvoltatori mai ales

când apar şi alte dispozitive cu suport Web, precum table-tele PC sau smartphone-urile”. Speaker-ul a discutat despre bune practici în dezvoltarea web, în prezentarea „Web De-velopment Best Practices for multi-screen”.

În continuare, publicul a pu-tut afla mai multe despre dez-voltare modulară de soft . Teo-dor Madan, Senior Software Engineer - Freescale Semicon-ductor, a vorbit despre soluţii de creare modulară a software-ului, având ca exemplu platfor-ma Eclipse, un mediu de dez-voltare software foarte capabil.

Grupul Agora organizează în acest an două ediţii ale conferinţei IT Programatica. Prima deja a avut loc în ultima zi a lunii iunie, având ca temă serviciile mobile şi aplicaţiile. Cei prezenţi la eveniment au putut afla cele mai noi informaţii despre platforme smartphone (Android, iOS, BlackBerry OS, webOS, Windows Phone 7) şi unelte de suport, biblioteci şi compilatoare, app stores şi modele de distribuţie,

mobile cloud computing şi Mobile Web (HTML5, MobileAjax, Mobile Flash, J2ME, etc), publicitate mobilă (publici-tate targetată, recomandări bazate pe locaţie şi nu numai).

Mihai Nadăş Lucian Cozma

Teodor Madan

Programatica - Programatica - Ediţia MobileEdiţia Mobile

de Cristian Faur

www.ittrends.ro

28 Nr. 7 - Iulie 2011E V E N I M E N T

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro

Elena Andreea Liþã, Senior editorelena.lita@agora.ro

Cristian Faur, Business editorcristian.faur@agora.ro

Nicolae Bucur, Tehnoredactornicolae.bucur@agora.ro

Marian Teodorescu, Fotoreportermarian.teodorescu@agora.ro

EDITORIALIŞTI:

Radu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.comConstantin Teodorescu brailateo@gmail.comRãzvan Sandu razvan.sandu@zando.ro

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partnerromulus.maier@agora.roMihai Bucuroiu, Sales Managermihai.bucuroiu@agora.roAndreea Maier, Marketing & PR Managerandreea.maier@agora.ro

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2011 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Str. Constantin Rãdulescu Motru Nr. 13, Et. 7, Ap. 71, Sector 4, Bucureºti, 040361 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

Download IT Trends Android Market:https://market.android.com/details?id=air.ro.ittrends.android&feature=search_result

sau intrând pe https://market.android.com şi căutând „IT Trends Romania”

Ionuţ Vodă, CTO Zitec, a vor bit despre experienţa în dezvoltarea aplicaţiilor hibrid pentru Android, care „sunt avan tajoase atunci când vrei să creezi rapid prototipul unui produs, vrei multi-platform prin tr-un singur deployment, ai nevoie de mentenanţă uşoară sau vrei un footprint minim”.

Tudor Juravlea, Product Ma-nager Orange România, a dis-cu tat despre Orange apps. Speakerul a afirmat: „Apli ca-ţiile plătite în Android Mar-

ket sunt disponibile abia din luna mai. De aici creşterea numărului de aplicaţii disponi-bile în Android Market cu peste 82 de mii de aplicaţii. Majori-tatea noilor aplicaţii disponibile sunt în categoriile Cărţi (peste 14 mii) şi Jocuri (12 mii). Per total, creşterea Apple App Store este deocamdată cea mai lentă, în comparaţie cu Android Market şi Ovi Store. Strategia Orange este de actualizare a aplicaţiilor, introducerea de noi aplicaţii, precum TV pentru An-droid şi preinstalarea Orange App Shop pe terminale”.

Florinel Chiş, CEO Magen-doo Interactive, a precizat faptul că în următorii 5 ani comerţul mobil va fi princi-pala metodă de achiziţionare a produselor. Programatorii pot folosi şi plat forma open source Magento, care oferă o serie de soluţii pen tru aplicaţii mobile.

Workshop-uri După prezentări, participanţii la eveniment au putut să afle şi să înveţe mai multe de la specialişti în cadrul mai mul-tor workshop-uri desfăşurate simultan. Cei de la Microsoft au organizat o întâlnire cu titlul „Cloud Computing cu Windows Azure în practică”, workshop susţinut de către Mihai Dan Nadăş, Project Manager Yonder.

Zitec, prin persoana lui Cris-tian Pena, Lead Software Engi-neer, a organizat workshop-ul „Versionare pentru baze de date relaţionale (aplicaţii pe MySQL şi PostgreSql)”. Cris-tian Pena, de altfel, a bene-ficiat în cadrul discuţiilor de sprijin de la o echipă destul de

puternică de colegi din com-panie.

Cei care au dorit să înveţe mai multe despre instrumente pentru e-commerce au putut participa la workshop-ul Ma-gendoo Interactive - „Magento Mobile – comerţ online mobil”, unde au putut afla ce-i interesa şi pune întrebări chiar lui Flo-rinel Chiş, CEO.

Nu în ultimul rând, o întâlni-re interesantă cu participanţii a organizat şi Drupal: „Dru-pal – soluţii de backend şi frontend pentru mobile appli-cations” a fost un workshop susţinut de către Alexandru Badiu şi Gabriel Dragomir, re-prezentanţi ai Asociaţiei Dru-pal România. �

Ionuţ Vodă

Tudor Juravlea

Florinel Chiş

Cea de-a doua ediţie a Programatica 2011 va avea ca temă Enterprise Platforms şi va avea loc pe 24 noiembrie 2011.

http://www.byblos.ro

http://www.geminisp.ro