B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 3 - Martie 2011 www.ittrends.ro

INTERV IUR I

Pag. 26Pag

Viorel Sîrca, Viorel Sîrca, director Direcţia director Direcţia Judeţeană de Evidenţă Judeţeană de Evidenţă a Populaţiei Cluja Populaţiei Cluj

Corneliu Pricope, Corneliu Pricope, director ADL Bacăudirector ADL Bacău Pag. 11

Daniel Gruia,Daniel Gruia, director general adjunct, director general adjunct, Direcţia Generală de Tehnologia Direcţia Generală de Tehnologia Informaţiei, ANAFInformaţiei, ANAF Pag. 7

Bogdan Balaci„Faptul că IBM are proiecte de succes se datorează atât resursei umane, cât şi metodologiei aplicate.”atât resursei umane, cât şi metodologiei aplicate.”

Pag. 14-15

ucces se datoreazăucces se datoreazăcces se datoreazes se datore ău datoreazăcces se datoreazdatoes se datore ăGeneral Manager IBM RomâniaGeneral Manager IBM România

http://www.system-plus.ro

www.ittrends.ro

1Nr. 3 - Martie 2011

E D I T O R I A L

Wishful thinking

Da, ştiu, englezismele ne-au cotropit amestecul de ex-presii şi cuvinte romane, dacice, slavone şi turceşti nu-mit limba română, şi au ajuns să ne invadeze intimi-tatea simţurilor zi de zi. Cu toate astea, nu am găsit o

traducere perfect adecvată pentru ceea ce atât de plastic este asimilat în slova lui Shakespeare pentru amestec de dorinţe şi speranţe cu şanse de transpunere în realitate tinzând asimp-totic spre zero.

Actualul ministru al comunicaţiilor şi societăţii infor ma-ţionale, Valerian Vreme, a oferit recent ocazia de a folosi o asemenea expresie ca titlu de articol. Cu ocazia unei întâlniri cu ambasadorul SUA, Mark Henry Gitenstein şi cu mem-brii Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham România), domnia sa a declarat că Bucureştiul reprezintă capitala IT din Europa de Sud-Est.

„Dacă vorbim despre domeniul IT pot spune că este vâr-ful de lance al colaborării între SUA şi România. Acest model de cooperare ar trebui extins în toate domeniile de activitate între cele două ţări. Datorită investiţiilor care s-au realizat până acum în România, pot afirma că Bucureştiul reprezintă capitala IT din Europa de Sud-Est, sectorul IT având un aport major pentru dezvoltarea economiei şi industriei româneşti”, a declarat ministrul Valerian Vreme în cadrul evenimentului.

Relatările seci de la eveniment povestesc despre faptul că în cadrul reuniunii, membrii Camerei de Comerţ Americane în România, precum şi alţi reprezentanţi ai comunităţii de afa ceri, au discutat şi au identificat modalităţile de colaborare pentru a stabili legături solide cu oficialii Guvernului României.

Iar comunicatul de presă emis de ministerul de resort spune, fără prea multe detalii: „Principalele teme abordate în cadul dezbaterii au fost viziunea şi strategia Ministeru-lui Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) pentru următoarea perioadă, evoluţiile recente privind cheltuirea fondurilor europene, implicarea MCSI în proiecte IT dezvol-tate de alte ministere, precum şi implementarea sistemului Open Source”.

Referirea la Open Source a fost, în mod clar, „vârâtă” în context, ceea ce nu înseamnă un lucru neapărat rău. De altfel, ministrul comunicaţiilor a reiterat cu această ocazie faptul că „este adeptul unei strategii coerente în ceea ce priveşte con-ceptul Open Source. MCSI nu doreşte să impună nimănui uti-lizarea acestui concept, ci să determine piaţa să conştientizeze atât plusurile, cât şi minusurile sistemului,” opinie pentru care a şi primit bile albe de la susţinătorii Open Source.

Declaraţia legată de capitala IT rămâne însă nelămurită. Este mai degrabă o expresie de wishful thinking decât de realitate concretă. Da, Bucureştiul este capitala României şi, conform studiilor efectuate de analişti încăpăţânaţi precum Mircea Vuici, continuă să însemne mai bine de jumătate din IT-ul mioritic.

Marea nelămurire vine de la „Europa de Sud-Est”. Care ar fi aceasta? Dacă ministrul s-a referit la România şi Bulga-ria, eventual puse împreună cu ceva Macedonie şi un pic de Kosovo, atunci da, domnia sa are dreptate. Nu cu multă vreme în urmă însă, regiunea Europei de Sud-Est era, parcă, ceva mai mare, iar România dădea lupte pentru supremaţie cu alde Ungaria, Grecia sau Cehia, şi căuta să-şi stabilească capete ferme de pod IT în Ucraina sau Moldova.

Între timp, Ucraina pare desprinsă din fostul pluton şi merge mult mai aproape de Rusia către o dominaţie a întregului est european, Ungaria, Cehia şi Polonia sunt deja bine integrate în Europa Centrală, iar despre capetele de pod româneşti din Bulgaria, Serbia sau restul Balcanilor nu s-a mai auzit nimic de ceva ani.

Cu o deplasare clară către sfera serviciilor în IT, în cadrul cărora o bună parte o reprezintă serviciile de call-center, care apelează la talentele lingvistice mai degrabă decât la cele tehnice, cu o perpetuare cronică a lipsei sectorului public din peisajul IT, cu diminuarea drastică a producţiei software pricinuite de criză şi de fenomenul de consolidare a pieţei, Bucureştiul cu greu poate fi văzut acum drept o capitală IT a vreunei regiuni europene, oricât de mică ar fi aceasta.

Tocmai de aceea, în loc de acest wishful thinking care cu greu pare să aibă capacitatea de a genera vreun rezultat, poate că ar fi mai nimerit ca toată lumea, în special cea politică, să vorbească acum despre un rol într-o simfonie pe care să îl joace Bucureştiul. O simfonie IT europeană în cadrul căreia capitala României ar putea interpreta, fără îndoială, o partitură frumoasă, dacă dorinţele neîmplinite ar fi înlocuite cu realităţi responsabile. Şi asta indiferent dacă aceste realităţi înseamnă o partitură de oboist sau una de pianist. La urma urmei, într-o simfonie reuşită nimeni nu este mai presus decât ceilalţi, cu excepţia dirijorului, adică a acelui rol la care, oricât ar vrea unii, România nu va putea niciodată să aspire. �

bogdan.marchidanu@agora.ro

Bogdan Marchidanu

www.ittrends.ro

2 Nr. 3 - Martie 2011P E S C U R T

Finanţarea programului se va face cu fon-duri de la bugetul de stat, prin acordarea de alocaţii financiare nerambursabile (AFN) pentru cel puţin 1100 de microîntreprin-deri. Beneficiarii programului sunt tinerii debutanţi în afaceri, cu vârsta de până la 35 de ani, care nu au mai deţinut calitatea de acţionar sau asociat în vreo firmă şi au un plan bun de afaceri.

Începând cu data de 11 februarie şi până pe 22 februarie, s-au înregistrat la Oficiile Registrului Comerţului un număr de 657 microîntreprinderi S.R.L.-D., din care 518 rezervări de nume, 48 erau pe flux şi 91 microîntreprinderi S.R.L.-D. erau deja în-matriculate.

„Din aceste cifre se poate observa că există o atractivitate destul de mare din partea ti-nerilor pentru acest program. Este ceea ce am estimat, în momentul în care împreună cu colegii şi partenerii noştri am încercat

să iniţiem această Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, bazându-ne pe faptul că ti nerii sunt cei trebuie să se implice, să devină antreprenori şi că ei au înclinaţie către aşa ceva. Această iniţiativă s-a bazat pe un stu-diu realizat în şcoli şi universităţi, pentru a se demonstra faptul că tinerii îşi doresc să

devină antrepre nori, să contribuie la dez-voltarea societăţii româneşti, şi nu în ul-timul rând, să îşi ia soarta în mâini şi să nu depindă de un salariu, ci să poată la rândul lor să ofere salarii altora”, a declarat Cris-tian Haiduc, Preşedintele Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri.

Microîntreprinderile aparţinând între-prin zătorilor debutanţi beneficiază de o se rie de facilităţi, precum acordarea de că-tre A.I.P.P.I.M.M. a unei alocaţii financia-re nerambursabile reprezentând cel mult 50% (dar nu mai mult de 10.000 euro sau echivalentul în lei) din valoarea proiectului aferent planului de afaceri, garanţii acordate de Fondul Naţional de Garantare a Credi-telor pentru IMM-uri, scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult patru salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată, pre-cum şi scutirea de la plata taxelor pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate la Oficiile Registrului Comerţului pentru în-registrarea microîntreprinderii. � (E.L.)

Statul stimulează tinerii antreprenori

Pe 22 februarie s-a deschis aplicaţia online pentru înscrierile la „Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri”, instituit prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului cu nr. 6/2011, publicată în M.O. nr. 103/09.02.2011.

Autodesk a anunţat pe 22 februa-rie încheierea unui parteneriat educaţional strategic cu Universi-tatea Politehnică din Bucureşti.

Termenii parteneriatului includ integra-rea a 830 de licenţe pentru soluţii software specializate în proiectarea din domeniul ingineriei mecanice în cursurile şi pro-grama universitară a 10 facultăţi de profil din cadrul UPB, ce acoperă domenii pre-cum managementul şi ingineria sistemelor tehnice, ingineria mecanică, mecatronica şi transporturile.

Noua iniţiativă reprezintă o schimbare în modelul de licenţiere universitară, de la licenţe campus la suite, ceea ce duce la o creştere a numărului de licenţe nece-sare UPB. Precedent, universitatea a avut aproximativ 500 de licenţe.

Autodesk, împreună cu partenerul său Man and Machine România, distribuitor autorizat Autodesk, oferă, în mod gratuit, cursuri, mentenanţă şi consultanţă pentru soluţiile oferite, atât pentru cadrul profe-soral, cât şi pentru studenţi.

„Prelungirea parteneriatului cu UPB de-monstrează determinarea noastră în spri-jinirea următoarei generaţii de proiectanţi şi ingineri în obţinerea unei experienţe va-loroase în ceea ce priveşte utilizarea soft-ware-ului de proiectare, precum şi creşterea competitivităţii lor pe piaţa muncii”, a de-clarat Steve Cottingham, EMEA Education Program Manager Autodesk, prezent la conferinţa organizată la UPB cu această ocazie. „Ne bucurăm de încheierea acestui parteneriat pe termen lung, care va aduce beneficii ambelor părţi”.

Prin intermediul Autodesk Education Community, compania americană pune aplicaţiile sale la dispoziţia studenţilor din toată lumea, în mod gratuit. Studenţii au posibilitatea să descărce versiuni complete şi să experimenteze cele mai noi capacităţi de lucru ale aplicaţiilor de proiectare 2D şi 3D, precum Autodesk Inventor, Autodesk Revit, Autodesk 3ds Max, Autodesk Maya şi AutoCAD. � (E.L.)

830 de licenţe Autodesk pentru Politehnica Bucureşti

Steve Cottingham, EMEA Education Program Manager Autodesk

Cristian Haiduc, Preşedinte A.I.P.P.I.M.M.

www.ittrends.ro

3Nr. 3 - Martie 2011

www.ittrends.ro

4 Nr. 3 - Martie 2011P E S C U R T

B ITSoftware a devenit la în-ceputul lunii februarie re-seller oficial pentru Româ-

nia al furnizorului american de soluţii de Business Intelligence, MicroStrategy. Cele două com-panii vizează dezvoltarea şi dis-tribuirea pe piaţa din România a celei mai complexe şi complete soluţii de Enterprise BI.

MicroStrategy reprezintă plat-forma principală cu care sunt dezvoltate soluţii BI de tip En-terprise, nucleul acestor soluţii fiind format din arhitectura unică pentru Data Warehouse, expertiza companiei îmbinând toate stilurile de raportare: ra-portare web avansată, analize OLAP ad-hoc, sisteme de alerte, analize predictive şi tablouri de bord, pe platforme mobile sau pe web.

„MicroStrategy lucrează cu companii care utilizează sau produc tehnologie de vârf pen-

tru gestiunea afacerilor şi care furnizează produse ce vin să com pleteze soluţiile lor de Bu-si ness Intelligence. Deşi ar pu-tea să pară că intrarea Micro-

Strategy pe piaţa românească se produce puţin cam târziu, există două motive. Unul este cel legat de preţ, MicroStrategy fiind cunoscut până acum doi ani, când politica s-a schim-bat radical, ca un jucător en-

terprise. În prezent, există un program şi pentru IMM-uri, astfel încât această tehnologie să poată fi acceptată mult mai uşor în acest sector. Pe de altă

parte, am căutat un jucător de BI „pur”, MicroStrategy fiind unul dintre puţinii furnizori de soluţii BI care se califică în această perspectivă, o calificare ce presupune o independenţă a tehnologiei, şi, nu în cele

din urmă, care să răspundă la toate nevoile de raportare, de la rapoarte operaţionale până la analize predictive”, a afirmat Remus Cazacu, director general al BITSoftware.

Platforma MicroStrategy poate fi utilizată împreună cu siste-mele ERP ale BITSoftware - So-crateOpen şi Socrate+ - în mod integrat sau utilizând cuburile existente OLAP.

„În 2010, am creat în cadrul BitSoftware un departament spe cial de BI, avem deja câteva pro iecte regionale interesan te, precum Kraft Foods sau RCS& RDS, iar în 2011 considerăm că avem ingredientele necesare astfel încât la sfârşitul anului realita tea să ne demonstreze că BitSoftware şi MicroStrategy formează un parteneriat de suc-ces, cu implementări de succes în România”, a concluzionat direc-torul BitSoftware. � (E.L.)

Maguay a lansat pe 16 februarie noul brand de portabile MyWay, ce înlocuieşte vechiul brand de por-tabile al companiei, eXpertBook,

având o identitate mai prietenoasă şi mai expresivă. Adresându-se atât segmentului profesional cât şi casnic, MyWay vorbeşte dezinvolt despre cele trei avantaje com-petitive ale liniei de portabile româneşti: configurabilitate, tehnologie de ultimă generaţie şi cel mai bun şi rapid ser-vice pentru laptopuri din România.

Naşterea brandului MyWay co-incide cu lansarea primei serii limitate de netbook-uri cu carcasa personalizată. În parteneriat cu Muzeul Ţăranului Român, Maguay a dezvoltat două variante de de-sign originale pentru carcasa netbook-urilor sale, re prezentând o furcă de tors

cioplită în lemn şi un model decorativ de pe o pernă de zestre din Transilvania. „Ne-a atras ideea de a combina tradiţia cu tehnologia, vechiul cu noul, într-un

gest tehnologic şi cultural fără precedent în România”, spune Eduard Pughin, di-rectorul operaţional al Maguay. „E un act

de curaj prin care Maguay va testa des-chiderea publicului român la inedit, dar va face şi o afirmaţie puternică despre brandul MyWay ca un brand de portabile super-configurabil, relevant şi încrezător în sine şi în originea lui”.

Prin seriile limitate, MyWay înţelege configurabilitatea nu doar ca pe un atribut funcţional, ci şi ca pe unul estetic. „În mod istoric, multe produse româneşti au plasat aspectul estetic pe un loc secundar,

însă brandul nostru se rupe de această „tradiţie”, racordându-se la bunele

practici observabile astăzi în întreaga lume”, mai spune Eduard Pughin. „My-Way doreşte să ofere utilizatorilor români de portabile produse potrivite cu stilul lor de viaţă şi capabile să le exprime perso-nalitatea”. � (E.L.)

BITSoftware a devenit reseller oficial MicroStrategy

MyWay combină tradiţia cu tehnologia

mailuiştem-şti:

de În

ân,de- gest tehnologic şi cultural fără precedent

super-coîn sine ş

Prin sconfigurafuncţionamod istoplasat as

însă b„trad

practiclume”, mWay dorde portab

Juergen Loeffelsender, Sales Director MicroStrategy Europe, şi Remus Cazacu, director general BITSoftware.

www.ittrends.ro

5Nr. 3 - Martie 2011

I N T E R V I U

www.ittrends.ro

6 Nr. 3 - Martie 2011P E S C U R T

Rezultatele studiului arată că furnizorii de Internet fix şi telefonie (atât fixă, cât şi mobilă) reprezintă companiile în care consumatorii au cel mai ridicat nivel de în-credere pentru a le gestiona datele perso-nale în siguranţă. Aceste companii au primit 6,4 – 6,8 puncte (pe o scară de la 1 la 10) în ceea ce priveşte gradul de în-credere. Comunităţile online şi guvernele sunt situate în partea de jos a acestei ie-rarhii (cu 4,5 – 5 puncte).

„Nivelul ridicat de încredere pe care oa-menii îl au în companiile de telecomunicaţii este o oportunitate esenţială pentru ca acestea să le ofere clienţilor servicii mai ţintite şi mai relevante, contribuind astfel la dezvoltarea afacerii. Datorită tehnologi-ilor pentru protecţia datelor personale, consumatorii vor putea să navigheze pe

Internet în mai mare siguranţă, vor putea să îşi gestioneze propriile date şi vor be-neficia de un control mai mare în ceea ce priveşte tranzacţiile financiare”, a declarat

Dragoş Chivu, Country Director al Nokia Siemens Networks România.

În ceea ce priveşte atitudinea generală faţă de securitatea datelor personale, ma-joritatea respondenţilor incluşi în studiul Nokia Siemens Networks au fost de acord că protecţia datelor personale este un subiect important (88%), considerând în acelaşi timp că nu au control asupra date-lor personale (70%).

Referitor la tipul de date pe care res pon-denţii sunt dispuşi să le divulge, românii par îngrijoraţi de partajarea datelor car-durilor de credit, 86% dintre respondenţi considerând procesul de stocare şi proce-sare a datelor fiind riscant şi foarte riscant. Deşi ridicat, procentul este totuşi mai mic decât media europeană, unde 92% dintre respondenţi sunt precauţi atunci când par-tajează informaţii financiare. Românii sunt însă dispuşi să divulge informaţii în schim-bul unor servicii personalizate, 65% dintre respondenţi fiind de acord cu acest lucru, spre deosebire de un procent mediu mai mic (46%) la nivel european. � (E.L.)

Filozofia Cisco este aceea că reţeaua este motorul fundamental pentru cloud, cea care face cloud-ul posibil şi baza pentru constru-irea serviciilor cloud.

Strategia cloud computing a Cisco este de a valorifica reţeaua pentru a inova şi susţine infrastructuri şi servicii cloud, şi se bazează pe trei piloni: furnizarea infra-structurii principale pentru cloud către com-panii şi furnizori de servicii, soluţii pentru implementarea rapidă a serviciilor cloud şi inovaţie pentru a accelera utilizarea cloud.

Potrivit Cisco, în viitorul apropiat vor exista mai multe tipuri de cloud, care vor deservi diferite scopuri, astfel încât sunt necesare abordări multiple pentru a răs-punde obiectivelor clienţilor. În acest con-

text, reţeaua poate asigura diversitatea şi flexibilitatea în cloud. De asemenea, în vi-ziunea Cisco, cloud-urile publice şi private trebuie să fie interconectate şi să poată fi accesate securizat, securitatea devenind o prioritate la Cisco. Iar reţeaua în sine poate proteja accesul.

Cisco tratează reţeaua ca pe o platformă, înglobând o serie de soluţii în sistemele sale, care să permită crearea de reţele în interiorul cloud-ului. Pentru a realiza acest lucru, construieşte API-uri în toate pro-dusele sale legate de cloud, precum UCS, Nexus, switch-uri LAN, routere, securitate, WebEx, TelePresence, telefoane IP etc.

Expertiza Cisco se extinde în prezent de la centre de date la cloud, incluzând infra-

structură, servicii de reţea şi aplicaţii, care sunt dezvoltare organic şi împreună cu parteneri pentru a furniza informaţie la cerere. În acest fel, cloud computing aduce beneficii precum modelul pay-per-use şi permite reducerea costurilor operaţionale prin trecerea la un nou nivel de standar-dizare şi automatizare. � (E.L.)

Reţeaua este din nou computerul

Românii, preocupaţi de protecţia datelor

Dragoş Chivu, Country Director Nokia Siemens Networks România

Potrivit raportului Cisco Connected World 2010, 78% din organizaţiile IT din întreaga lume au în vedere, sunt în curs de implementare sau au adoptat deja cloud computing ca parte a pro-priilor strategii de IT. Lew Tucker, VP/CTO, Cloud Computing, Cisco, a prezentat la începutul lunii februarie, în cadrul unei sesiuni de teleprezenţă organizată pentru ziariştii din Europa de

Est, strategia cloud a Cisco, bazată pe rolul jucat de reţea în acest nou model tehnologic.

Un sondaj privind protecţia datelor personale comandat de Nokia Siemens Networks indică o sensibilitate în creştere cu privire la protecţia datelor personale în rândul consumatorilor europeni. Sondajul, comandat în 18 ţări, inclusiv România, arată o creştere semnificativă a conştientizării cu privire la utilizarea corectă dar şi greşită a datelor personale de către

terţi, în comparaţie cu anul precedent.

� Numărul dispozitivelor conectate va atinge 50 de miliarde în 2013, ceea ce înseamnă şapte dispozitive de persoană la nivel global (Forrester and Cisco IBSG).

� Traficul IP global se aşteaptă să atingă 56 exabytes pe lună în 2013 (echivalentul a 12,8 miliarde DVD-uri), faţă de aproximativ 5 exabytes pe lună în 2007 (Cisco Visual Net-working Index, 2010).

� Peste 90% din traficul Internet va fi video în 2013 (Cisco Visual Networking Index, 2010).

Cloud vine la momentul potrivit

www.ittrends.ro

7Nr. 3 - Martie 2011

I N T E R V I U

IT Trends: Ce înseamnă pentru dum-neavoastră CIO Council?

Daniel Gruia: CIO Council este practic o asociaţie de utilizatori, o asociaţie de per-soane care cel puţin influenţează achiziţiile din domeniul IT. Este o excepţională sursă de informaţii între membrii Consiliului, pe diverse paliere, începând cu metodele de negociere şi continuând cu modalităţi de implementare, cu idei despre strategii, până la nivel de evaluare informală a fur nizorilor de servicii de tehnologia informaţiei. Din această cauză nu avem în CIO Council furnizori de tehnologie. Discuţiile noastre se axează pe experienţele noastre cu terţii furnizori de soluţii.

IT Trends: Dumneavoastră activaţi în domeniul public. Cum filtraţi ceea ce se întâmplă acolo?

Daniel Gruia: Eu văd lucrurile din per-spectiva sectorului public care învaţă de la sectorul privat. Unul din scopurile mele

personale a fost de a ajunge în acest Con-siliu pentru a vedea ce experienţă îmi pot împărtăşi colegii, de a vedea modurile lor de abordare nu doar în privinţa furnizo-rilor, ci şi a afacerii proprii. Am descoperit că sunt rare diferenţele dintre pu blic şi privat în zona IT. Ambele segmente suferă de aceleaşi probleme: presiuni pe costuri, presiuni pe resurse umane, presiuni pe livrare imediată şi pe zona de risc. Unele practici, gen ITIL, sunt la început în mai toate organizaţiile şi atunci vorbim despre un teren comun pe care învăţăm cu toţii. Socotesc o experienţă bună ca să aflu că suferim cu toţii de aceleaşi probleme.

IT Trends: Cum ar putea fi atraşi cât mai mulţi directori IT din sectorul public în CIO Council?

Daniel Gruia: Nu contează atât denu mirea funcţiei lor, cât rolul. Pentru atra gere există condiţii de intrare, cum este cifra de afaceri. Când am intrat eu, eram preşedinte al ASSI, o instituţie care se ocupa de eGovernment, iar Guvernul cred că are cea mai mare cifră de afaceri. Nu aş face un prozelitism al CIO Council în zona administraţiei publice, ci aş lăsa pe cei interesaţi să-şi manifeste intere-sul de a veni acolo.

IT Trends: Ar avea ce să caute un direc-tor IT de la un consiliu judeţean?

Daniel Gruia: Probabil că da. IT Trends: Ce experienţă personală aţi

adus şi aţi oferit CIO Council?Daniel Gruia: Poate o experienţă din

zona lucrului cu organizaţii mai rigide decât cele din zona de business. O experienţă care vine atât din lucrul în administraţia

publică, referindu-mă aici la relaţionarea cu astfel de organizaţii şi abordarea în schim-barea organizaţiilor, dar şi din expertiza personală acumulată, pentru că am activat şi în sfera privată, unde am condus afa-ceri, am făcut vânzări de IT. În conti nuare îmi cresc valoarea adăugată, încercând să implementez principii IT în organizaţii publice, un element în care puţine din or-ganizaţiile private s-au angajat.

IT Trends: Are rolul CIO Council să devină un gestionar de bune practici care să fie aplicate şi în sectorul public?

Daniel Gruia: Aş spune mai degrabă că nu. Bunele practici sunt deja gestionate de

grupuri care le formalizează în diverse fe-luri. CIO Council poate fi mai degrabă un potenţator de încredere în diverşi furnizori şi în diverse practici.

IT Trends: Ce ar putea face CIO Council pentru proprii membri din punct de vedere al extinderilor abilităţilor personale şi pro-fesionale?

Daniel Gruia: Fiecare membru a venit în CIO Council cu propriile interese, iar asta e foarte bine. Suntem încă într-o fază de agregare a acestor interese, de a vedea ce este mai interesant pentru majoritate. Atunci am putea să ne orientăm activi-tatea în comun către o zonă de mai mare utilitate. În acelaşi timp, fiecare învaţă de la fiecare. Există două strategii posibile aici: ori să ne îmbunătăţim lucrurile la care suntem buni, ori să ne corectăm lucrurile la care nu suntem buni. Eu unul o prefer pe prima.

IT Trends: Şi atunci ce v-aţi dori să întreprindă CIO Council în viitorul ime-diat?

Daniel Gruia: Să-şi exprime poziţiona-rea ca referinţă în domeniul bunelor prac-tici, în sensul de încredere în diverse prac-tici. Să-şi exprime poziţionarea ca încredere în furnizori, în sensul oferirii unei liste de proaste recomandări legate de furnizorii de soluţii care nu îşi fac treaba suficient de bine. �

Nevoie de bune practicide Bogdan Marchidanu

Daniel Gruia este director general adjunct, Direcţia Generală de Tehnologia Informaţiei din ANAF şi membru al CIO Council. Cunoscut de multă lume de destui ani ca membru activ al comunităţii IT din România, domnia sa a discutat cu IT Trends despre rolul şi importanţa unui director IT din sfera publică într-o organizaţie de tip „club londonez”

precum CIO Council.

Am descoperit că sunt rare diferenţele dintre public şi privat în zona IT.

»

Daniel Gruia, director general adjunct, Direcţia Generală de Tehnologia Informaţiei, ANAF

www.ittrends.ro

8 Nr. 3 - Martie 2011P E S C U R T

Kaspersky Mobile Security 9 oferă protecţie împotriva ameninţărilor informatice pentru platformele mobile de operare şi asigură uti-lizatorul că datele personale stocate în tele-fon nu vor ajunge în mâinile unui străin. Fie că este folosit pentru serviciu, socializare online sau pentru a păstra legătura cu prie-tenii şi familia, smartphone-ul este protejat în faţa malware-ului şi spam-ului, poate fi configurat să respingă apelurile nedorite sau să ascundă anumite contacte şi fişiere. În plus, cu ajutorul KMS 9, utilizatorul are posibilitatea de a localiza telefonul pierdut sau furat, de a monitoriza activitatea copi-ilor sau chiar de a afla unde sunt aceştia la un moment dat.

Cu ajutorul tehnologiilor de protecţie a confidenţialităţii, utilizatorii pot ascunde

anumite contacte şi informaţii din telefon – inclusiv lista apelurilor şi SMS-urile – sau pot întrerupe automat soneria telefonului pentru apeluri. Întreaga agendă telefonică poate fi ascunsă automat, după o anumită perioadă de stand-by prestabilită, sau de la distanţă, cu ajutorul unui SMS predefinit. De asemenea, SMS-urile se pot filtra, prin crearea de liste predefinite ale contacte-lor din partea cărora utilizatorul doreşte să primească mesaje („whitelist”) sau ale contactelor din partea cărora nu vrea să fie deranjat („blacklist”).

KMS 9 include modulul Anti-Theft, pe care utilizatorul smartphone-ului îl poate folosi pentru a bloca dispozitivul atunci când este furat sau pierdut, pentru a-i şterge memoria, a-l localiza prin GPS şi pentru a

primi notificări referitoare la noul număr de telefon, în cazul în care SIM-ul a fost schimbat. În plus, utilizatorii de Symbian sau Windows Mobile îşi pot proteja şi cripta datele cu ajutorul unui algoritm avansat.

Funcţia GPS Find îi va ajuta pe utiliza-tori să localizeze smartphone-ul pe hartă, iar dacă soluţia Kaspersky Mobile Secu-rity 9 este instalată pe telefonul unui copil, părinţii pot afla cu uşurinţă unde se află acesta. Modulul de Control Parental (dis-ponibil numai pe Symbian şi Windows Mobile) permite restricţionarea apelurilor către anumite numere de telefon, inclusiv cele premium, precum şi blocarea apelurilor din partea unor contacte preselectate de părinte.

Kaspersky Mobile Security 9 este compa-tibil cu sistemele de operare Android (ver-siunile 1.6 – 2.2), BlackBerry (4.5 – 6.0), Symbian (Nokia): Symbian^3 sau seriile 60 9.1, 9.2, 9.3, 94 şi Windows Mobile (5.0 – 6.5). � (C.F.)

Securitate pentru smartphone

Kaspersky Lab anunţă lansarea versiunii actualizate a Kaspersky Mobile Security 9, suită de securitate care protejează utilizatorii de telefoane mobile inteligente. Noul produs este acum compatibil şi cu platformele de operare Google Android şi BlackBerry, pe lângă Symbian şi Windows Mobile.

www.ittrends.ro

9Nr. 3 - Martie 2011

I N T E R V I U

www.ittrends.ro

10 Nr. 3 - Martie 2011

ITTrends: Cât la sută e tehnologie, cât la sută e marketing în ce faceţi?

Daniel Daia: Tehnologia este întotdea-una cea care oferă suport pentru marke ting. Noi, ca o companie inovativă, dar şi ca o companie care are legături cu inovatori de peste graniţe, le putem demonstra clienţilor valoarea a ceea ce facem şi ele mentele de noutate. Multe dintre proiectele pe care le-am realizat au fost premiere în România. Am pornit din zona marketingului direct şi am dezvoltat proiecte în zona de tehnologii video, pe e-mail marketing, video e-mail, video-SMS, portaluri (inclusiv video), am dezvoltat şi tehnologii pentru agenţii inter-active, inclusiv aplicaţii iPhone/Android. Ce am făcut are la bază inovaţia teh nologică.

ITT: Cum faceţi să vă promovaţi soluţiile?

DD: Noi am început ca dezvoltatori soft-ware. Iniţial, am crezut că dacă noi dez-voltăm un produs şi-l arătăm altora, oa-menii de vânzări vor şti să-l vândă. Dar am descoperit că, de fapt, în România, este mai greu aşa. Deci, am început noi înşine să discutăm cu potenţialii clienţi, să le explicăm despre ce este vorba şi să facem şi educaţie în acest sens. Având soluţii inovative, uşile se deschid destul de repede. După care în-cep recomandările. În acest moment, cam 80% din comenzi sunt venite pe bază de recomandări.

ITT: Daţi-ne un sfat în legătură cu e-mail marketing-ul. Apar tot timpul oferte pe in-ternet care ne anunţă că se pot cumpăra baze de date cu e-mail-uri. Este bine să devii clientul unei astfel de oferte?

DD: Aceste baze de date nu trebuie cum-părate. Nu trebuie să uităm că în spatele ace-lor adrese de e-mail există persoane reale.

Abordând acele persoane în necunoştinţă de cauză, vă puteţi face mai mult rău şi ca antreprenor, şi ca organizaţie. Sfatul nos-tru este să vă creaţi singuri baza de date sau să apelaţi la specialişti în domeniu, care pot face acest lucru rapid şi corect în locul dumneavoastră. Listele „de cumpărat” nu au, de fapt, valoare. Companiile specializate au liste de adrese legitime, filtrate şi care acceptă comunicări comerciale. Încă un lu-cru. Începeţi întâi cu mesajul, apoi cu baza de date.

ITT: Piaţa pentru ceea ce oferiţi este una viabilă în acest moment?

DD: Noi suntem specialişti pe câteva nişe. Pe cea mai importantă pentru noi, cea de mobile marketing, am estimat-o în jurul valorii de 3, 4 milioane de euro în România

anul acesta. Dar asta numai pentru că tre-cem prin această perioadă, când pentru bu-gete se cere foarte mult timp de gândire şi prioritate au proiectele cu care clienţii sunt obişnuiţi şi pe care le înţeleg mai uşor.

ITT: În alte discuţii, mai mulţi specialişti în IT ne-au recomandat 2011 drept anul touch computing-ului şi al mobilităţii. Ce soluţii ne propuneţi pentru aceste două segmente?

DD: Unul dintre lucrurile cele mai impor-tante pe care trebuie să le înţeleagă de-ţi nătorii brand-urilor este necesitatea ca site-urile lor să poată fi accesate uşor

de pe device-uri mobile. Chiar recent, pe site-ul unei companii destul de serioase, am descoperit că zona unde erau datele de contact şi harta nu era accesibilă de pe mobil. Potenţialii clienţi ai acelei companii pierd timp preţios încercând să dea de fir-ma respectivă altfel, dacă nu au decât un smartphone la ei. Recomandarea noastră pentru companii este să-şi facă, dacă nu un site complet, măcar un mini-site accesibil de pe device-urile mobile.

Din ce în ce mai multe companii, în frun te cu cele mari, au înţeles această necesitate şi îşi dezvoltă în acelaşi timp varianta de site pentru desktop şi varianta de site pen-tru mobil.

ITT: Pentru cine funcţionează marke-ting-ul „mobil”?

DD: Felul cum arată şi cum interacţionezi cu noile device-uri, atât telefoanele smart, cât şi tabletele, este cuceritor. O companie care ştie să-şi prezinte soluţiile pe aceste apa rate demonstrează şi puterea lor, şi pe cea a soluţiilor pe care le oferă, dar şi faptul că ştie să facă business. Astăzi, smartphone-ul nu mai este doar apanajul oamenilor de business. Tot mai mulţi utilizatori poate nu

au de-a face cu lumea business sau cu IT-ul şi totuşi folosesc aceste aparate. Poate une-le au ajuns în România înaintea aplicaţiilor pentru ele. Dar şi companiile (de exemplu, publi ca ţiile) şi agenţiile sunt conştiente că publi cul utilizează tablete şi smartphone-uri şi doresc şi ele să ajungă la el. Primul pas este să-şi creeze un site accesibil de pe mobil şi să-şi adapteze conţinutul pentru acesta. Noi anticipăm o adevărată explozie a aplicaţiilor şi a conţinutului pentru mobile în acest an şi pentru companii, şi pentru consumatori. Ca atare, urmează şi o explo-zie a marketingului mobil. �

Marketing prin tehnologiede Cristian Faur

Daniel Daia este CEO la ROI Media, o companie despre care s-ar putea să nu fi auzit, dar sunt şanse mari să fi avut de-a face cu ea fără să vă fi dat seama. Organizaţia pe care o reprezintă are specialişti care se ocupă cu crearea imaginii on-line pentru unele dintre cele mai cunoscute nume din business pe piaţa românească în ultimii şapte ani. Pentru

acestea, ROI Media oferă consultanţă şi implicare în campanii de marketing, dar şi în alte proiecte speciale. Dintre companii, putem enumera pe British American Tobacco, LG Romania, Cardif-BNP Paribas, Vodafone şi agenţii interactive precum Grey-G2 Romania, OgilvyInteractive.

I N T E R V I U

„2011 este anul mobile. Tocmai m-am întors de la Mobile World Congress. Toate companiile importante şi-au trimis executivii să anunţe proiecte majore,

investiţii şi interes foarte mare în această zonă. Proiectele sunt valabile şi pentru smartphones/tablete şi pentru software, tot ce trebuie pentru ca utilizatorii

să se poată bucura de tehnologiile mobile” – Daniel Daia.

www.ittrends.ro

11Nr. 3 - Martie 2011

I N T E R V I U

Conform datelor publice anunţate, obiectivele specifice ale proiectului vizează condiţii perfor-mante, la standarde europene, pentru organiza-rea pieţelor regionale, naţionale şi internaţionale, mai multe pieţe şi expoziţii organizate în Bacău, condiţii preliminare suplimentare pentru dezvol-tarea economică pe orizontală, prin încuraja rea serviciilor conexe (servicii de consultanţă, co-merţ, turism etc), structură de sprijin pentru stra-tegia administraţiei locale privind dezvoltarea Municipiului Bacău pe axa Est-Vest şi, nu în ul-timul rând, o infrastructură de afaceri de care pot beneficia investitorii interesaţi pe viitor de Zona Metropolitană Bacău.

Centrul de Afaceri va deservi judeţele din în-treaga Regiune de Nord-Est. Aşa cum se spune în declaraţia de intenţie, funcţiile şi obiectivele CAE sunt în acord cu axele prioritare ale POS, cum ar fi: Creşterea Competitivităţii Economice, Progamul Operaţional Regional, Dezvoltarea Resurselor Umane şi Mediu. Valoarea totală pre văzută pentru investiţie este de peste 13,88 mi lioane euro, din care contribuţia locală se va ridica la circa 5,33 mili oane euro.

Printre rezultatele dorite ale transpunerii pro-iectului în practică se numără creşterea pieţelor şi a numărului de expoziţii cu peste 25% în primii 3 ani de activitate, creşterea suprafeţei ocupate de participanţi pentru pieţele deja existente cu aproximativ 30% în primii 3 ani de activitate, creşterea numărului de participanţi la nivel local / regional / naţional la activităţile centrului, cu aproximativ 30% în primii 3 ani de activitate, dar şi grad de ocupare de 100% / an pentru incu-batoare de afaceri, începând cu al doilea an de activitate a Centrului.

Viziune personalăLegat de speranţele personale faţă de acest pro-iect, Corneliu Pricope a discutat cu IT Trends.

IT Trends: Care sunt speranţele dumneavoastră legate de incubatoarele de afaceri din Centru?

Corneliu Pricope: Pentru următorii ani, admi-nistraţia îşi propune ca obiectiv strategic rege-nerarea, dezvoltarea şi consolidarea economiei

băcăuane, ca pol regional şi competitiv. Acest lucru se va realiza şi prin valorificarea maximală a funcţiilor acestei infrastructuri de promovare-susţinere a afacerilor-Centrul de Afaceri şi Expo-ziţie (CAE) Bacău. În acest sens, ne propunem aplicarea de programe pentru dezvoltarea struc-turii de sprijinire a afacerilor, precum şi sprijinirea dezvoltării şi localizării IMM-urilor. Facilităţile moderne şi complexe de afaceri vor permite dez-voltarea IMM, a micro-întreprinderilor din judeţul Bacău şi Regiunea Nord-Est şi vor oferi locaţii pentru antreprenorii care doresc să înceapă o afacere nouă, dar nu îşi pot permite un sediu. Rolul Incubatorului de Afaceri va fi acela de in-strument integrat de asistenţă pentru IMM în procesul de dezvoltare. Mai exact va oferi acesto-ra, la cerere, un pachet de servicii pentru dezvol-tarea afacerilor şi spaţii corespunzătoare pentru organizarea pieţelor, expoziţiilor, conferinţelor naţionale şi internaţionale. Astfel, nu pot să fiu decât optimist în ce priveşte viitorul firmelor in-cubate. Incubatorul trebuie să fie un instrument în procesul de schimbare a mentalităţii, de la cel de asistat la cel de „pot face”.

Incubatorul de afaceri va asigura un grad ridi-cat al sprijinului managerial pentru firmele incu-bate şi, de obicei, se va axa pe firme obişnuite. O caracteristică esenţială a incubării la Bacău este diversitatea organizaţiilor sprijinite. Diversitatea reflectă atât gama modelelor de afaceri din sfera incubării afacerilor, cât şi necesitatea unei abordări personalizate pentru medii distincte şi complexe. Provocarea pentru Incubatorul din Bacău este de a evolua de la incubatorul clasic la stadiul de Centru de inovare şi afaceri sau chiar la cel de Centru teh-nologic. Competitivitatea firme lor incubate va avea ca suport creşterea nivelului de înnoire tehnologică în vederea sporirii calităţii şi a productivităţii muncii, precum şi promovarea e-afacerilor.

ITT: De ce s-a preferat înfiinţarea unor incu-batoare de afaceri noi şi nu extinderea pe partea de incubatoare de afaceri a proiectelor deja exis-tente (de tipul parcurilor tehnologice)?

C.P.: În România, subiectul „Parcuri Tehno-logice şi de Afaceri” nu este întotdeauna în acord

cu predicatul, adică cu realităţile economice lo-cale sau regionale şi în alte cazuri nu au benefi-ciat de cel mai inspirat management. Prin urmare noi am urmat reţeta clasică a unui Incubator de Afaceri aşa cum este el organizat în alte ţări europene sau în SUA şi bineînţeles ancorat pu-ternic în realităţile, priorităţile şi nevoile locale. Nu am gândit însă această investiţie separat ci înclusă într-un angrenaj pe care îl oferă întreg Centrul de Afaceri şi Expoziţii, cu posibilităţi de autofinanţare, cu facilităţi, funcţii şi servicii atât pentru mediul de afaceri local sau zonal cât şi pentru IMM incubate. Firmele incubate la Bacău pot aborda orice domeniu, lăsând piaţa să funcţioneze natural, după o singură lege: cea a cererii şi a ofertei. Parcul de la Hemeiuş însă, nu poate fi dezvoltat decât pe IT, iar până acum se dovedise deja ca fiind nerealist şi ineficient. Mai mult cred că, CAE Bacău poate aduceun suflu de care poate profita chiar HIT PARK: fie ca suport pentru companiile ce pot produce echipamente şi subansamble IT fie ca oportunitate pentru a dez-volta afaceri şi a găsi clienţi.

Nu în ultimul rând, capacitatea incubatoarelor de afaceri din regiune şi implicit din judeţ sunt sub cerinţele pieţei iar recesiunea economică nu a făcut decât să reconfirme şi mai abitir că, facilităţile pentru mediul de afaceri în general şi pentru IMM, în special, sunt necesare şi esenţiale. Şi dacă tot am vorbit de IT şi de diversitatea do-meniilor abordate de Incubatorul din Bacău, vă pot informa deja că avem solicitări de la com-panii care oferă servicii IT la cel mai înalt nivel şi asigură perspectiva creării de noi locuri de muncă în domeniu. �

Materialul integral pe www.ittrends.ro

Bacăul vrea atragere de afaceride Bogdan Marchidanu

Corneliu Pricope este directorul ADL Bacău. Agenţia pe care domnia sa o conduce a lansat recent un proiect de centru de afaceri pentru regiunea din care face parte municipiul Bacău, proiect în care un rol important pare să îl joace incubatoarele de afaceri.

Corneliu Pricope, director ADL Bacău

Materialul integral pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

12 Nr. 3 - Martie 2011O P I N I I

De ce nu se înţeleg oamenii de marketing cu cei din IT?

Nu se discută foarte mult despre asta, dar se pare că în-tre departamentele de marketing şi cele de suport IT din multe organizaţii există o serie de divergenţe de facto, legate de dezvoltarea infrastructurii informatice. Se

pare că cele două părţi se iubesc precum şoarecele cu pisica… Organizaţia CMO Council a încercat să cuantifice dimensiunile re-ale ale unei astfel de situaţii conflictuale, trăgând o serie de sem-nale de alarmă care ar trebui să sesizeze orice manager interesat de buna colaborare dintre toate „rotiţele” unei organizaţii.

Fiecare se simte neglijatPremisele de la care s-a plecat sunt simple: specialiştii în mar-keting se simt neglijaţi de către propriile departamente de IT şi apelează adesea la terţe părţi pentru a-şi rezolva unele probleme de sistem, ceea ce îngreunează simţitor eforturile de integrare şi de eficientizare a costurilor ale echipelor de suport IT. Chiar dacă semnalele de îngrijorare nu sunt încă foarte grave, sistemele de marketing trebuie să fie integrate cât mai strâns cu restul infra-structurii corporate.

CMO Council a efectuat o cercetare paralelă, intervievând 300 de directori de marketing (CMO) şi 300 CIO cu scopul de a identi-fica principalele surse de neînţelegeri între cele două părţi şi de a

demonstra cum eforturile reunite ale celor două departamente pot contribui la creşterea gradului de retenţie a clienţilor.

Deşi ambele grupuri de respondenţi sunt de acord cu faptul că este nevoie de o mai bună colaborare, pentru multe dintre pro-blemele identificate, diferenţele de opinie sunt destul de semnifi-cative. Printre observaţiile cu reacţie asemănătoare se numără necesitatea de centrare pe client, rolul tehnologiilor de a eficien-tiza intercţiunile şi marketingul digital. Directorii de IT şi cei de marketing sunt de accord de asemenea cu faptul că multe dintre funcţionalităţile actuale ale aplicaţiilor şi serviciilor de marketing sunt inadecvate.

Cine trebuie să coordoneze campaniile de eMarketing?Diferenţele majore încep să apară atunci când e vorba de sesiza-rea disfuncţionalităţilor, reacţie înregistrată la peste 65% dintre managerii de marketing, dar numai 48% dintre cei de IT, de unde

se poate deduce că aceştia din urmă nu sunt foarte îngrijoraţi de nemulţumirile primilor. O explicaţie ar putea fi aceea că multe dintre durerile de cap ale marketerilor nu sunt legate direct de sistemele informatice, ci de lipsa de coerenţă din alte proiecte. Sunt multe situaţii când ambele tabere se acuză reciproc de lipsa de interes pentru eforturile celorlalţi.

Lipsa unor opinii unitare se manifestă şi mai pregnant atunci când se încearcă stabilirea unor ierarhii, în gândirea strategică şi execuţia unor campanii de eMarketing. Cine trebuie să fie liderul într-un astfel de proiect? Din păcate numai 19% dintre directorii de marketing cred că şeful echipei de IT este cel mai potrivit pen-tru acest rol. Restul, adică larga majoritate cred că IT-iştii nu sunt decât nişte depanatori care nu trebuie decât să repare compute-rele şi să asigure accesul la Internet.

Când se cade la pace…Constrângerile bugetare şi dinamica accelerată a tehnologiilor, fac din marketingul modern unul dintre cei mai importanţi benefi-ciari ai inovaţiilor IT. Tranziţia către marketingul digital devine critică atunci când este vorba de eficientizarea relaţiilor cu clienţii. Cele două tabere trebuie sădevină mai tolerante şi să îngroape securea războiului, concentrându-se pe eficientizarea activităţilor de marketing şi evaluarea exprienţei clienţilor.

Care sunt principalele acţiuni pe care oamenii din marketing trebuie să le facă împreună cu cei din IT?� Furnizarea unor mesaje cît mai relevante şi mai adaptate stra-tegiei de focalizare pe client, indiferent de format sau canalul de comunicare� Asigurarea consistenţei în comunicare, atât pe canalele digi-tale, cât şi pe cele clasice. � Crearea de competenţe are să poată răspunde la cele mai diverse cerinţe ale clienţilor, la nivelul oricărui punct de interacţiune. � Utilizarea de funcţii şi instrumente transparente şi uşor de cuantificat, în care strategiile, campaniile şi bugetele se bazează pe date reale, colectate la nivelul pieţei şi al clienţilor.� Implementarea de sisteme şi procese flexibile, care să permită adaptarea la schimbările rapide de preferinţe ale clienţilor.

Cum pot liderii echipelor de marketing şi de IT să atingă aceste obiective? În primul rând numai împreună… sau cu ajutorul unor echipe multidisciplinare. �

rcrahmaliuc@yahoo.com

Radu Crahmaliuc

Indiferent de domeniul de activitate, costurile legate de atragere a unui nou client sunt mai ridicate decât cele pentru menţinerea acestuia şi îmbunătăţirea gradului de satisfacţie. Iar o rată de retenţie a clienţilor cât mai bună nu se poate obţine decât printr-o strânsă colaborare între echipele de marketing şi cele de IT.

«

www.ittrends.ro

13Nr. 3 - Martie 2011

A N A L I Z E

Ce sunt evenimentele neprevăzute?Un astfel de plan ar trebui să acopere următoarele evenimente nedorite:� Defecţiunea echipamentelor critice pentru

afacere (servere, echipamente de reţea);� Căderi de electricitate pentru o perioa dă

mai lungă sau întrerupere a comu ni ca-ţiilor;

� Erori ale aplicaţiilor sau coruperea ba-zelor de date;

� Greşeli ale angajaţilor sau sabotaj din interior;

� Atacuri de software-uri maliţioase (vi-ruşi, worms, trojan horses);

� Hacking sau alte atacuri prin intermediul Internetului;

� Incendii;� Dezastre naturale (inundaţii, cutremur).

De ce este nevoie de un Business Continuity Plan?În urma unui studiu realizat în 2001 în Statele Unite, luând în considerare compa-niile care au fost afectate de un eveniment ce a dus la întreruperea activităţii sau la o pierdere majoră de date, 43% nu au mai redeschis niciodată, iar 51% au închis afa-cerea în mai puţin de 2 ani.

Evenimentele neprevăzute se pot produce oricând, prin urmare trebuie să fiţi mereu pregătiţi. În funcţie de mărimea companiei şi domeniul în care vă desfăşuraţi activi-tatea, este esenţial să existe un plan ce va minimiza efectele negative ale dezastrului, menţinând afacerea la un nivel competitiv.

Datorită dezvoltării continue a tehno-logiilor, afacerile din zilele noastre depind într-o măsură tot mai ridicată de tot ce

înseamnă IT. Un singur moment de down-time poate însemna o pierdere majoră pen-tru afacere.

Care este metodologia?Identificaţi dacă afacerea dumneavoastră are rezistenţa necesară pentru a reacţiona rapid la un eveniment neprevăzut ce poate afecta major activitatea.

La Class IT integrăm toate componen-tele într-o soluţie funcţională şi lucrăm cu toţi furnizorii de soluţii. Un avantaj al colaborării cu noi constă în faptul că ştim în detaliu capabilităţile fiecărei soluţii, atât din specificaţii, cât mai ales practic din utilizarea lor de zi cu zi. Poate cel mai important, avem experienţa dovedită în implementarea de soluţii de BC&DR pen-tru companii din Top 100 local sau inter-naţional şi garantăm contractual solu ţiile implementate şi administrate.

Dificultatea constă în a alege din multi tu-dinea de soluţii existente pe piaţă, dar trebuie să ştiţi că există o soluţie care se potriveşte cel mai bine, în funcţie de momentul de dez-voltare al afacerii tale. Iar pentru a avea suc-ces, această soluţie presupune:

1 Analiza, ce include identificarea zo-nelor critice pentru afacerea dum-

nea voastră, definirea tipurilor de atacuri pro babile şi a scenariilor de răspuns şi agre area obiectivelor de recuperare din punct de vedere al timpului de restaurare şi al pierderilor de date asumate;

2 Design, ce implică definirea structu-rii operaţionale de comandă, identi-

ficarea şi selecţia locaţiei secundare şi a arhitecturii de comunicaţii şi comutaţie

între locaţii şi agrearea metodologiei de replicare şi a aplicaţiilor sofware necesare pentru aceasta;

3 Implementarea soluţiei definite, ce cuprinde identificarea, completarea sau

extinderea zonelor de responsabilitate;

4 Testarea sau simularea scenariilor de avarie şi de revenire, ce cuprinde şi

obţinerea conformităţii specifice obiecti-velor iniţiale;

5 Mentenanţa, ce implică retestarea pe-rio dică a soluţiei (anual sau bianual),

asigurarea funcţionării permanente a solu-ţiei şi menţinerea conformităţii relativ la modificările survenite în structura afacerii sau a infrastructurii.

Cât costă?Cheltuielile ce le implică o astfel de soluţie variază în funcţie de componentele soluţiei alese. În general companiile pentru care am implementat şi pentru care administrăm soluţii de BC&DR au alocat sume variind între câteva sute sau mii de euro.

Pentru a obţine mai multe informaţii despre cum vă puteţi proteja în mod con-cret afacerea în cazul unui eveniment ne prevăzut vă invit să mă contactaţi, pe adresa bogdan.tudor@classit.ro. �

Protejează-ţi afacerea în cazul unei avarii neprevăzutede Bogdan Tudor, Founder&CEO Class IT Outsourcing

Aţi evaluat modalitatea în care afacerea dumneavoastră este pregătită proactiv pentru o avarie neplanificată? Beneficiaţi de planificarea necesară pentru a răspunde corect la asemenea evenimente? Merită să vă asumaţi riscul de pierdere sau afectare majoră a afacerii în cazul apariţiei unui dezastru, în condiţiile în care puteţi să acoperiţi un risc

major contra unui cost bugetat?

Bogdan Tudor, Founder&CEO Class IT Outsourcing

www.ittrends.ro

14 Nr. 3 - Martie 2011C L U B

Bogdan Balaci a venit de la începutul acestui an la conducerea IBM România. Pasionat de regie, Balaci vede în noua lui poziţie o oportunitate de a acorda

fin mecanismele companiei pentru a optimiza rezultatele de viitor.

IT Trends: Anul acesta este important pentru IBM ca şi corporaţie. Despre ce este vorba?

Bogdan Balaci: Anul 2011 înseamnă celebrarea a 100 de ani de la înfiinţarea corporaţiei IBM la nivel mondial. Este un eveniment unic în domeniul IT şi pentru noi este ceva special; chiar dacă IBM România are şaisprezece ani de existenţă, acest eve-niment ne face să ne simţim parte dintr-o organizaţie care a avut un impact deosebit, atât în tehnologie, cât şi în societate. Vom folosi acest prilej pentru a privi spre viitor, spre oportunităţile ce ne aşteaptă.

Cu această ocazie a şi fost lansat un film aniversar, film care este public şi poate fi vi-zualizat de oricine (pentru legătura la film, vezi interviul de pe www.ittrends.ro). Sunt prezentate acolo, evident, invenţiile legate de tehno logie şi patentate de IBM, cum ar fi primul laptop, primul hard disk, prima bază de date relaţională, dar şi aspecte cu impact deosebit în societate, lucruri care astăzi par fireşti, cum ar fi primul angajat de culoare din Statele Unite, mult înainte ca acest lucru să fie impus prin lege, sau primul angajat cu dizabilităţi fizice, sau o suită întreagă de câştigători ai premiului Nobel care fac parte din familia IBM.

ITT: Aţi declarat că aveţi ca hobby per-sonal regia. Aţi venit recent la conducerea IBM România. Ce va face aici regizorul Bogdan Balaci?

B.B.: În orice corporaţie complexă, cum este IBM, capacităţile de orchestrator sunt cele mai importante. Evident, în primul rând trebuie să-mi îndeplinesc obiectivele şi responsabilităţile de business ale IBM România, şi anume cifra de afaceri, pro-fitul, cota de piaţă, gradul de satisfacţie al

clienţilor şi angajaţilor. Îmi propun să mă concentrez în mod deosebit pe continuarea dezvoltării competenţelor şi capabilităţilor IBM în România. IBM este cunoscut pe piaţa locală ca un dezvoltator de oameni, de talente, ca o şcoală, şi vrem să continuăm acest lucru. Voi folosi întreaga experienţă acumulată de-a lungul celor 11 ani de ac-tivitate în IBM pentru a asigura succesul, tradiţia şi valorile companiei în continuare.

Vrem ca IBM să fie organizaţia pre-fe rată, atât de clienţii noştri, cât şi de partenerii de afaceri, dar şi de angajaţi. Ne dorim să fim compania la care orice om cu capabilităţi ridicate în domeniul tehnologiei informaţiei să îşi dorească să lucreze. Credem, mai ales în perioadă de criză, că succesul este dat de capacităţile de diferenţiere ale unei firme, iar aceste capacităţi se manifestă prin inovaţie şi ino vare, iar din acest punct de vedere

vrem să fim partenerul de inovare preferat al clienţilor şi partenerilor noştri.

ITT: Ce înseamnă un partener de inovare preferat din punct de vedere al clienţilor?

B.B.: Unul dintre puţinele rezultate pozi-tive generate de criza economică este ma-turizarea accelerată a pieţei. Se observă clar că deciziile se iau acum mult mai judi-cios ca înainte, chiar şi în sectorul public, în sensul în care ele se iau pe baza unor business case-uri clare. Dacă privim cu puţină vreme în urmă, competiţia era una de hipercreştere, fără luarea în considera-re a raţiunilor stricte de business. În mo-mentul de faţă, aşa ceva nu mai există. Acum toată lumea vrea să îşi cunoască mai bine clienţii, să înţeleagă mentalitatea de achiziţie a acestora, să înţeleagă mai bine piaţa, iar pentru asta e nevoie ca din datele existente să se obţină informaţii la modul inteligent, pentru a putea dispune

Profit din minimizarea riscurilorde Bogdan Marchidanu

Bogdan Balaci, General Manager IBM România

www.ittrends.ro

15Nr. 3 - Martie 2011

C L U B

de suportul decizional corect. Aici cred că IBM beneficiază de o poziţionare unică în oferirea întregii palete de produse hard-ware, software şi servicii pentru a le da clienţilor noştri posibilitatea de a extrage informaţii utile din marea imensă de date existentă.

ITT: Asta înseamnă că una din direcţiile dumneavoastră de acţiune va fi creşterea importanţei acordate ofertei de soluţii de Business Intelligence?

B.B.: Este una din strategiile noastre. Practic, în România ne propunem să urmă-rim cele trei strategii pe care IBM şi le-a declarat şi la nivel global, şi anume: cloud computing, business analytics şi smarter planet. Dumneavoastră făceaţi referire la soluţii care intră în zona de business ana lytics. Este o strategie de bază şi în România, şi chiar avem echipe de spe-cia lişti care lucrează pentru România şi pentru alte ţări din Europa. Dispunem de un lanţ valoric complet în acest domeniu, care conţine de la infrastructură hardware specializată în analiza de date, la software şi, foarte important, la capabilităţi de ser-vicii, adică oameni care ştiu să implemen-teze tehnologia.

ITT: Cum vedeţi reacţia pieţei româneşti în perioadă de criză faţă de asemenea unelte?

B.B.: Răspunsul este diferenţiat în func-ţie de maturitatea segmentelor de piaţă. În România, segmentele cele mai mature sunt cel bancar şi cel de telecomunicaţii. Actualmente, principala concentrare a aces tor segmente este legată de soluţiile de business analytics şi de business intelli-gence. Absolut toate firmele din aceste segmente se uită în momentul de faţă la tot ceea ce înseamnă cunoaştere mai bună a clienţilor, soluţii de tip CRM combinate cu Data Warehousing şi diverse tipuri de raportări, schimbarea marketingului din zona de marketing de masă spre cea de marketing de nişă. De asemenea, se acordă importanţă enormă managementu-lui riscului, care are în spate instrumente de business intelligence. Un alt segment extrem de important este cel public, unde încă este extrem de mult de făcut în zona de infrastructură de bază, dar chiar şi aici înclinarea spre business intelligence este evidentă.

ITT: Aţi spus despre „şcoala IBM”. Are la ora actuală IBM România capacitatea

de a aduce înapoi toţi foştii specialişti şcoliţi aici?

B.B.: Este vorba de un lucru foarte im-portant aici. Şi asta pentru că vorbim de un diferenţiator pe piaţă. IBM este poate cea mai complexă firmă de IT de pe piaţă. Experienţele căpătate în interiorul aces-tui gigant sunt atât de diverse, încât pur şi simplu o mutare între diversele depar-tamente reprezintă practic lucrul într-o companie diferită. Acest lucru oferă oricui posibilitatea de a se dezvolta foarte bine ca individ. Iar această provocare este valabilă mai ales pentru cei care vor să capete abilităţi manageriale de top. De aceea, eu cred că cei care se întorc la IBM, venind cu experienţa căpătată la alte companii, aduc cu ei un plus de valoare. IBM dispune de capacitatea de a-şi atrage înapoi oamenii prin complexitate.

ITT: Aţi pomenit de sectorul public. Ce abordare are aici IBM, astfel ca rata succesului proiectelor în acest sector să fie cât mai mare?

B.B.: Ca principiu, valabil pentru sec-torul public dar şi pentru cel privat, este foarte important managementul de proiect, atât din partea implementatorului, cât şi din partea clientului. Poţi să ai la dispoziţie cea mai bună tehnologie din lume. Dacă nu o implementezi bine şi dacă nu există o disciplină de implementare din ambele părţi, atunci pot apărea probleme.

ITT: Şi cum procedează IBM ca să nu apară probleme?

B.B.: Există două elemente aici. Unul este elementul subiectiv, adică resursa umană, care evident trebuie cultivată şi trebuie avută la dispoziţie. Al doilea ele-ment este procesul şi aici IBM dispune de toate metodologiile necesare. Prin aplicarea unei metodologii, procesele sunt obiecti-vate şi proiectele pot fi bine ţinute sub con-trol. Eu cred că IBM are proiecte de succes datorită atât resursei umane, cât şi meto-dologiei aplicate, care este aceeaşi peste tot în lume. În cadrul IBM există nişte procese de control privitoare la proiecte, extrem de bine puse la punct. De exemplu, există un departament independent care se numeşte Quality Assurance. Nimeni nu poate lansa o ofertă către clienţi fără aprobarea acestui departament. Dacă nu este obţinută viza de la el, nu este emisă aprobarea de parti-cipare la proiect, oricât ar avea interes unii sau alţii să o facă. Pe de o parte este un

lucru dureros, şi asta o spune cineva care a lucrat în vânzări şi s-a trezit în aseme-nea situaţii, dar pe de alta este un proces benefic, deoarece nu permite niciun fel de derapaje şi minimizează riscurile.

ITT: Cum răspundeţi provocărilor lansate de alte companii de a deveni un one-stop-shop în domeniul IT?

B.B.: IBM a fost şi este în continuare un one-stop-shop în sensul în care portofoliul IBM este balansat, chiar dacă proporţiile între hardware, software şi servicii diferă de la o ţară la alta. Desigur, au existat şi decizii de a ieşi de pe anumite segmente, cum a fost de exemplu decizia de a renunţa la producţia de PC-uri. Principala noastră strategie nu este însă aceea de a răspunde unor provocări ci de a ne urma propria noastră cale, strategie. În definitiv, IBM este un generator de trend. Practic, noi ve-dem o evoluţie în care un segment major va fi constituit de mobilitate, şi aici venim cu soluţiile de cloud computing, în vreme ce celălalt segment va fi dat de fermele mari de servere, care necesită soluţii com-plexe, de consolidare pe verticală. Zona de servere mici şi medii se va diminua tot mai mult.

ITT: Şi atunci ce pregătiţi în zona de cloud computing?

B.B.: Toată lumea vorbeşte despre asta. Noi punem la dispoziţia clienţilor noştri oferte foarte concrete, atât în domeniul cloud-urilor private cât şi al celor publice. În ceea ce priveşte conceptul de public cloud, aş putea să vă dau un exem plu. Nu cu multă vreme în urmă am achiziţionat centrul de date Petrom, unul dintre cele mai moderne centre de date din Euro-pa. Asta demonstrează că dispunem de capacităţi chiar aici, în România, şi asta înseamnă o oportunitate pentru clienţi mai mici. Ei pot încheia contracte de servicii cu noi pentru a folosi tehnologiile IBM fără să achiziţioneze şi infrastructura aferentă. Clientul plăteşte doar un cost per post de lucru.

ITT: Deci devine zona de cloud o direcţie de interes major pentru IBM România?

B.B.: Categoric da. Avem centrul de date, care se poate vizita, şi avem capacitatea de a oferi servicii aferente clienţilor. În plus, IBM România este bine văzută pe harta IBM globală pentru că avem aici centre globale de dezvoltare care furnizează astfel de ser-vicii inclusiv pentru Europa de Vest. �

www.ittrends.ro

16 Nr. 3 - Martie 2011

Noua paradigmă a vieţii umane cotidiene in-clude lanţuri valorice globale, forţă de muncă mobilă, reţele sociale, comunicaţii video extinse şi supraîncărcare informaţională. Practic, o nouă normalitate. Totul a plecat de la efortul de conştientizare a beneficiilor induse de transportul vocii peste Internet, de-acum celebrul VoIP, un efort în care a excelat gigantul american Cisco.

Actualmente, în loc să folosim doar tele-fonia VoIP pentru a reduce la maximum

facturile, utilizăm Internetul şi aplicaţiile software pentru toate necesităţile de comu-nicare şi colaborare. Soluţiile de comunicaţii unificate aduc, de pildă, pe desktopul utili-zatorului o aplicaţie care este utilizată pen-tru telefonie, chat, videoconferinţă, colabo-rare pe documente, prezentări grafice, alte fişiere specifice afacerilor şi, în acelaşi timp, gestionează e-mailul, SMS-urile şi afişează la fiecare utilizator un status privind acti-vităţile pe care le realizează.

Avantaje certeAnaliştii, ca şi beneficiarii de astfel de soluţii, sunt aproape unanimi în a consi-dera că principalele beneficii includ conec-tarea colegilor de muncă, a partenerilor, a furnizorilor şi a clienţilor pentru facili-tarea unor experienţe de colaborare com-plexe şi eficiente, accesarea şi partajarea comunicaţiilor video pe desktop, în călătorii şi la cerere într-o manieră la fel de simplă ca efectuarea unui apel telefonic, sau facilita-rea optimizării interacţiunilor dintre echipe, permiţând reunirea dinamică a persoanelor, a grupurilor de lucru virtuale şi a echipelor.

Alte beneficii, nu mai puţin relevante, se referă la transformarea dispozitivelor mobile în extensii ale reţelei de companie pentru sporirea productivităţii angajaţilor în orice locaţie şi inovarea la nivelul întregu-lui lanţ valoric prin integrarea colaborării şi a comunicaţiilor în aplicaţii şi procese operaţionale. Mai presus de toate, aşa cum remarca de curând un analist Gartner, „cea mai mare valoare adusă de Unified Commu-nications este reducerea timpilor pierduţi în interacţiunea umană”.

Transpunerea în realitate a acestor avan-taje pare să urmeze nu o curbă liniară, pe măsura adoptării tehnologiilor UC, ci chiar exponenţială. Şi asta pentru că tot tehno-logia a creat un nou boom de circa doi ani, transpus în tablete şi dispozitive mobile inteligente, cele care ajută la fluidizarea şi mai accentuată a comunicaţiilor.

Un studiu publicat recent de Deloitte arată cum a fost generată această acce-lerare de tendinţă. Esenţial, dacă iniţial tabletele şi telefoanele inteligente erau achiziţionate de persoane fizice în scop mai degrabă recreativ, începând cu acest an achiziţiile de astfel de dispozitive devin majoritar efectuate de către companii, cu scopul de a-şi înzestra angajaţii cu echipa-mente mobile multiscop.

Soluţia „norului” globalde Bogdan Marchidanu

Nu, nu este vorba despre cloud computing, aşa cum mulţi s-ar gândi auzind termenul „nor” ci de deja banalul Internet. Strânşi în echipe de lucru din diverse firme, oameni inteligenţi au descoperit că pot să dea un nou sens cuvântului „comunicare” prin intermediul soluţiilor unificate de comunicaţii.

D O S A R

Tendinţe în vânzări de tehnologie la nivel global în 2011 (milioane unităţi)

TIP DISPOZITIV CANTITATE

PC-uri 150

Laptop-uri 200

Netbook-uri 40

Tablete 50

Smartphone 375

Sursa: Deloitte

Legendă: Comunicare prin „norul” global

www.ittrends.ro

17Nr. 3 - Martie 2011

Noul FSVR este diferit de orice alt analizor de spec-tru de pe piaţă şi este primul instrument care per-mite vizualizarea şi evaluarea spectrului fie într-un mod convenţional sau în timp real. În modul timp real, nu există decalaje de timp pe durata achiziţiei semnalului folosindu-se moduri speciale de afişaj.

În plus, FSVR oferă numeroase funcţii pentru ana-liza semnalelor cu modulaţie digitală sau analo-gică. Rezultatul este un singur instrument potrivit pentru orice măsurătoare.

Se pot analiza spectrele staţionare şi semnalele modulate folosindu-se atât funcţiile specifice analizei de semnal cât şi a analizei spectrului de frecvenţe; se pot evalua evenimente scurte, spora-dice şi comportamentul dinamic al surselor sem-nalului folosind metode de analiză în timp real. Aceasta elimină necesitatea unor soluţii speciale costisitoare.

R&S®FSVR Real-Time Spectrum AnalyzerDiscover the unseen

www.rohde-schwarz.com

Piaţa şi actoriiÎn studiile sale de piaţă, IDC estima o piaţă de comunicaţii unificate de peste 4 miliar-de de dolari în 2010 doar în Europa şi prevedea o creştere totală a acestei pieţe cu aproape 40% pe an, până la o valoare de 13,5 miliarde dolari până în 2013. Explicaţia analiştilor IDC pentru această rază de speranţă tehnologică este simplă: într-o perioadă de criză accentuată şi pe o piaţă tot mai competitivă, cu bugete IT tot mai atent calculate, oportunităţile pentru soluţii tehnologice care să reducă semnifi-cativ cheltuielile sunt enorme.

Mergând chiar dincolo de asta, analiştii IDC susţin că soluţiile de comunicaţii unificate au darul de a schimba modul în care firmele, mai ales cele europene, achiziţionează soluţii de voce şi date. În trecut, cele mai multe eforturi de vânzare ale furnizorilor s-au axat pe departamen-tul IT din companii. Integrarea dintre date şi voce, pe de o parte, şi aplicaţiile crit-ice pentru companie, pe de alta, va face necesară prezenţa la masa negocierilor a directorilor de divizii de afaceri.

Posibil ca toate acestea să se constituie în motive pentru care şi piaţa furnizorilor de astfel de soluţii s-a transformat radical. Cu doar câţiva ani în urmă, pe piaţă exista un singur jucător dominant, Cisco Systems. Treptat însă, nume mai „tradiţionale” în alte domenii, precum Microsoft sau HP şi-au anunţat intenţia clară de a servi cu o porţie cât mai mare din tortul UC.

Nu cu multă vreme în urmă, de pildă, Microsoft, HP, Polycom, alături de Juniper Networks şi Logitech, au anunţat cofinanţarea Forumului pentru Interopera-bilitate în Comunicarea Unificată (UCIF), o alianţă globală non-profit formată din lideri în tehnologie care colaborează pentru a putea oferi soluţii de comunicare unificată.

Conform declaraţiilor de intenţie, UCIF vine în sprijinul consumatorilor prin soluţii hardware şi software care beneficiază de standarde deschise şi interoperabilitate între producărori, astfel încât companiile şi clienţii pot comunica şi colabora chiar dacă folosesc produse şi/sau servicii de la producători diferiţi. Pentru că au înţeles importanţa interopera bilităţii bazată pe

standarde deschise, declarau liderii aces-tei alianţe, una dintre principalele cerinţe pentru a permite comunicarea unificată în întreprinderile de astăzi, membrii UCIF au decis începerea colaborării pentru facilitarea adoptarii comunicării unificate globale de la experienţele pe telefonul mobil, desktop, şi până la soluţiile de teleprezenţă.

UCIF va utiliza standardele existente în in-dustrie şi va defini şi unele noi pentru elimi-narea prăpastiile dintre protocoalele actuale şi problemele de interoperabilitate. Membrii UCIF sunt deschişi soluţiilor hardware şi software din partea producătorilor, provide-rilor de servicii şi operatorilor de reţea.

Rămâne de văzut dacă va exista un câştigător final din acest război abia în-ceput, sau dacă, nu cumva, altcineva va răsări pentru a culege cireaşa de pe tort, lăsându-i pe toţi ceilalţi să-şi împartă blatul şi frişca. Nimic nu pare a fi imposibil ac-tualmente. În fond, în 2008 şi 2009 nimeni nu vorbea despre tablete ca despre ucigaşul netbook-urilor, dispozitivele care păreau la acel moment să producă noua revoluţie în tehnologie. �

D O S A R

www.ittrends.ro

18 Nr. 3 - Martie 2011O P I N I I

Declarația Unicului S.B.

La începuturile carierei mele de programator, a trebuit să fac și programe de gestiune, de mijloace fixe și de salarii iar schim-barea regimului din ‘89 și libera inițiativă m-au forțat să le dez-volt și să le întrețin periodic. De la an la an, fiecare nou venit la

cârma vreunui minister, dornic să-și lase numele săpat în marmură spre ținerea de minte a generații întregi de programatori, a complicat din ce în ce mai mult algoritmul de salarizare.

Recent, în ultimele „breaking news” anunțate de televiziunile de știri, mi-a atras atenția insistența cu care domnul Sorin Blejnar, șeful ANAF, anunța realizarea cu care domnia sa este sigur că va rămâne în istoria finanțelor și anume Declarația UNICĂ.

Pasionat fiind de toate lucrurile unice care se tot anunță în infor-matica românească (Ghișeul Unic, Sistemul Informatic Unic Integrat de la CNAS) și curios să văd și eu ceva funcțional de la cap la coadă, am încercat să văd minunea pentru care vreun bulevard va fi numit peste câțiva ani „Bulevardul Unicului S.B.”.

Primul meu șoc a fost pagina de web de pe care am aflat detalii privind această istorică declarație 112 și anume: http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/declunica/Declaratiaunica.htm pagină care, deși aflată pe situl web al ANAF, arată de parcă ar fi o temă de casă la informatică

a unui elev din clasa a VIII-a, fără absolut nici un element care să-ți dea cumva garanția că informația este venită pe un canal oficial și nu de la un sit web de phishing nereușit. Și când vorbesc de așa ceva, mă refer măcar la câteva elemente vizuale minimale, sigle, legături, nicidecum finețuri de gen sit web autentificat prin certificate digitale pe care dealtfel, ANAF-ul le solicită amărâtului de contribuabil pentru a semna declarațiile minune.

Trecând peste acest aspect, considerat de către ANAF neimportant, intru în PDF-urile cu descrierea câmpurilor ce urmeză a fi completate în memorabila declarație.

După 3 minute m-am ridicat, am luat un distonocalm aducându-mi aminte de tinerețile mele. În primul rând am rămas trăznit de noile „cuvinte cheie”, FNUASS, BASS, FFAMBP și de numărul de câmpuri, nu mai puțin de 110, înșirate pe 7 pagini de descriere a fișierului XML pe care programatorii de aplicații de salarizare trebuie să-l scoată din aplicațiile lor și pe care apoi să le înfunde într-o altă aplicație care să genereze alt PDF care ar trebui semnat și trimis.

Cei care, ca și mine, au rupt de mult legătura cu mecanismele de generare a statului de plată, ar merita să-și arunce un ochi pe acest document „lămuritor” să vadă ce mai trebuie să declare astăzi chiar și angajatorul și angajatul care au considerat că nu merită să se mai prezinte la vot la ultimele alegeri. Asta ca pedeapsă binemeritată!

Adrese, coduri CAEN, tarife de risc, total scutire angajator aferentă condițiilor deosebite de muncă, sumă de recuperat de la FFAMBP, număr cazuri sarcină și lăuzie, suma suportată de FNUASS pentru

risc maternal sau îngrijire copil bolnav, număr cazuri de calificare/reconversie, subvenții, scutiri, reduceri, incapacitate temporară, ac-cidente de muncă, sumă de plată sediu secundar, ore normă zilnică contract, ore suspendate lună, motiv scutire, zile concediu fară plată indemnizaţie pentru creșterea copilului după primele 3 naşteri, seria certificatului de concediu medical iniţial, cod boală infectocontagioasă grupa A, numărul avizului medicului expert, număr de zile aferente veniturilor din ultimele 6 luni.

Lipsesc, în mod ciudat, informații, în opinia mea esențiale: cât ai cheltuit în ultimele 12 concedii de odihnă (pentru impozitarea de către Ministerul Turismului a celor care n-au făcut concediile în România), numărul de telefon de pe cartela prepaid, suprafața apartamentului și codul de la cadastru, numele și situația materială ale vecinilor. Râdem și glumim, ne hlizim dar și plătim (și nu puțin) salariile celor care par a avea ca singur obiectiv legislații care să dea de furcă românilor ca să nu-și mai facă alte probleme.

Minuțiozitatea cu care ANAF-ul scanează buzunarele fiecăruia și doar prin sondaj conținutul TIR-urilor din vamă ar putea păcăli pe unii, făcându-i să creadă că același zel îl au și lucrătorii vamali, garda financiară în depistarea imenselor fraude financiare și eva-ziuni fiscale despre care știe tot satul, mai puțin bărbatul. E vorba de bărbatul S.B.

ANAF-ul vrea să știe foarte exact de la tine codul bolii infectocon-tagioase grupa A pe care ai avut mârlănia s-o contractezi ca să tragi concomitent FNUASS-ul, FFAMBP-ul și BASS-ul în piept în loc să se intereseze de sursa țigărilor al căror fum evazionist îl trag zilnic în piept milioane de români, iar cei de la vamă suferă de cecitate selectivă atunci când e vorba să răspundă sesizărilor privind șirurile lungi de vagoane mirosind a motorină care sunt taxate ca fiind apă plată de izvor.

Guvernul vrea să știe foarte exact de la tine numărul avizului medicului expert care a avut tupeul să-ți acorde 3 zile de concediu medical și chiar ar putea trimite poliția pe la tine pe-acasă să verifice dacă-ți bagi picioarele în apă caldă, dar e mult mai puțin interesat de numărul de medici care și-au băgat picioarele în ea de țară și de slujbă la spitalul care oricum va fi transformat curând în azil de bătrâni, deși în oraș mai este unul ocupat doar 25%.

În condițiile ilustrate mai sus, faptul că ANAF folosește în aplicația distribuită gratuit pentru generarea declarației unice o bibliotecă Java (iText v5.0.4) încălcând flagrant legea și condițiile de licențiere, deja nu mai constituie un „Breaking News”, cel puțin pentru mine. �

brailateo@gmail.com

Constantin Teodorescu

Lipsesc, în mod ciudat, informații, în opinia mea esențiale, numărul de telefon de pe cartela prepaid, suprafața apartamentului și codul de la cadastru, numele și situația materială ale vecinilor.

«

www.ittrends.ro

19Nr. 3 - Martie 2011

D O S A R

www.ittrends.ro

20 Nr. 3 - Martie 2011D O S A R

În momentul de faţă, infrastructurile IT construite din echipamente şi soluţii de la vendori şi din generaţii diferite ridică o serie de probleme administratorilor de IT din companii, forţându-i pe aceştia să direcţioneze aproape 70% din bugete către întreţinere şi doar 30% pentru inovaţii precum aplicaţii noi care ar putea consti-tui potenţiale surse noi de venit. Alterna-tiva este o infrastructură convergentă care modernizează sistemele existente şi care reuneşte resurse diferite (de la servere, stocare şi reţelistică) în rezerve comune pe care compania le poate accesa mult mai rapid, în funcţie de nevoi. Conform unui

studiu IDC, o companie care virtualizează şi serverele şi stocarea poate obţine un ROI de 300% şi îşi poate recupera investiţia în mai puţin de şase luni, incluzând aici şi perioada necesară implementării.

Înainte de a apela la soluţii de virtua lizare a stocării, o companie se confruntă cu o serie de provocări:

O infrastructură foarte complexă şi greu de administrat – Dezvoltarea necontrolată a capacităţii de stocare de-a lungul unei perioade mai mari de timp poate avea ca rezultat crearea unui mediu IT complex, iar

resursele IT interne sunt monopolizate de necesitatea de a administra resursele fizice de stocare.

Capacitate care nu poate fi utilizată şi costuri mai mari – Virtualizarea resurselor de stocare poate conduce la dezechilibra-rea capacităţii de stocare, ajungând astfel la una dintre cele mai mari cheltuieli posi-bile: companiile care au prea multă capaci-tate de stocare în sisteme fizice scumpe ajung să folosească acest excedent pentru a susţine datele serverelor virtualizate, cheltuind asfel mai mult decât înainte de a apela la virtualizare.

Întârzieri în procesele de backup a date-lor – Virtualizând doar serverele, nu şi com ponenta de stocare, companiile crează pre misele apariţiei unor blocaje de trafic în mo mentul în care se face backup de date. În condiţiile în care procesele de backup sunt esenţiale pentru protejarea datelor şi a acti vităţii companiei în general, acestea nu ar trebui să sufere nici un fel de întârzieri.

Virtualizarea serverelor şi a stocării – strategie pentru performanţăde Cristian Faur

Posibilitatea tehnologică de a virtualiza serverele a transformat profund peisajul industriei IT în ultimii ani, atât la nivel mondial, cât şi local. Companiile care au ales să implementeze acest tip de proiecte au profitat de avantajele de flexibilitate, consum optimizat de ener-gie şi costuri reduse de răcire în contextul încetinirii economiei. Pentru rezultate care

să facă cu adevărat o diferenţă însă, virtualizarea serverelor trebuie completată cu o soluţie asemănătoare pentru resursele interne de stocare, un element esenţial pentru crearea unei infrastructuri virtuale.

Potrivit International Data Corporation (IDC), conform studiului Worldwide Quar-terly Server Tracker, veniturile de pe piaţa mondială a serverelor au crescut de la an la an cu 15.3%, până la 15 miliarde de dolari în al patrulea trimestru din 2010 (4Q10). Acesta a fost cel mai mare venit trimestrial în ultimii trei ani şi reprezentat al patrulea trimestru consecutiv cu îmbunătăţirea creşterii a veniturilor de la an la an, în timp ce piaţa a continuat să crească pe parcursul întregului an calendaristic. În toată lumea, vânzările de server au crescut cu 6,1% la 2,1 milioane de unităţi în 4Q10 în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru întregul an 2010, veniturile din servere la nivel mondial au crescut cu 11,4% la 48.1 miliarde dolari în comparaţie cu 2009, în timp ce livrările de unităţi la nivel mondial au crescut cu 15,3%, la 7,6 milioane de unităţi.

Pe o bază de calcul de la an la an, sistemele de volum au continuat să înregistreze o revenire frumoasă, cu 13,4% creştere a veniturilor în 4Q10. Pentru servere mid-range (servere cu preţ de la 25.000 dolari la 250.000 de dolari), s-a înregistrat o scădere a veniturilor pentru fabricanţi de 2,1%, în timp ce veniturile din unităţi high-end au crescut cu 29,1% în comparaţie cu 4Q09. Aceasta este cea mai mare rată de creştere trimestrială pe care IDC a raportat-o vreodată pentru segmentul high-end, apărută întrucât cererea de reîmprospătare a sistemelor produsă mai devreme, în 2010, a influenţat cererea de pe piaţă în mod semnificativ.

„Platformele non-x86 au contribuit în mod semnificativ la redresarea pieţei de ser-vere în al patrulea trimestru şi este clar că o varietate de platforme server etero-gene rămâne o parte integrantă a strategiei IT în companiile de astăzi”, a declarat Matt Eastwood, group vice president, IDC Enterprise Platforms Group. „În acelaşi timp, centrele de date sunt optimizate pentru virtualizare, automatizare,convergenţă, sisteme optimizate pentru încărcare şi strategii cloud, atât în organizaţiile mari, cât şi mici din întreaga lume. Pentru utilizatorii finali, există mai multe opţiuni IT disponi-bile decât oricând, dintre care multe sunt concepute pentru a genera câştiguri im-presionante în raportul preţ-performanţă la centrul de date şi, practic, toate aceste soluţii de infrastructură IT au la bază platforme de server.“

„Clienţii continuă să investească în platformele blade şi al patrulea trimestru a generat cele mai mari venituri trimestriale pentru segment de la introducerea lor pe piaţă cu opt ani în urmă”, a declarat Jed Scaramella, research manager la IDC Enterprise Platforms and Datacenter Trends Group. „Blades, care au reprezentat întotdeauna o platforma puternică de consolidare, asigură niveluri mai ridicate de virtualizare şi automatizare, care cresc flexibilitatea infrastructurii IT. Ca bază pentru sisteme convergente, sistemele blade asigură o creştere de reacţie a organizaţiei IT.”

Cererea de servere a crescutPiaţa mondială de servere accelerat brusc în trimestrul al patrulea al ultimului an. Cererea de platforme eterogene a fost cea care a alimentat cel mai mult această creştere, conform IDC.

www.ittrends.ro

21Nr. 3 - Martie 2011

D O S A R

CALENDARCONFERIN}E AGORA

GET IN CONTACT WITH YOUR FUTURE BUSINESS PARTNERS! 2011 � 27 ianuarie – Storage & Business Continuity � 15 februarie – Online Video Solutions � 24 februarie – Solutions for Central Public

Administration � 10 martie – Virtualization � 24 martie – Unified Communications � 7 aprilie – IT Security Solutions � 19 aprilie – Cloud Computing, SaaS, IaaS � 12 mai – Open Source/ Free Software � 17 mai – Business Productivity Solutions � 27 mai – Data Centers and IT Infrastructure

Management � 9 iunie – eHealth 2011 � 30 iunie – Programatica 2011 -

Mobile Services and Apps

Solu]ii pentru dezvoltarea IMM-urilor

� 2 februarie – Bac`u� 3 februarie – Ia[i� 2 martie – Sibiu� 3 martie – Bra[ov� 4 mai – Timi[oara� 5 mai – Arad� 1 iunie – Cluj-Napoca� 2 iunie – Oradea� 22 iunie – Constan]a� 23 iunie – Gala]i

Modernizarea [i Eficientizarea Administra]iei Publice Locale

� 17 februarie – Transilvania - Cluj-Napoca� 31 martie – Muntenia [i Dobrogea -

Ploie[ti� 14 aprilie – Banat [i Oltenia - Timi[oara� 19 mai – Moldova - Bac`u

C O N F E R I N Ț E L E D E

TEHNOLOGIEC O N F

TETEHNOLOGIILE CARE MODELEAZĂ AFACERILE

Performanţă limitată – Supra-provizio-narea stocării consumă rapid orice econo-mii realizate prin virtualizarea serverelor, eliminând complet orice avantaje obţinute şi încetinind performanţa infrastructurii.

Virtualizarea stocării rezolvă toate aceste probleme şi reprezintă un prim pas către realizarea unei infrastructuri convergente, o modalitate de a câştiga flexibilitate şi eficienţă prin utilizarea tuturor resurselor IT, de la servere la stocare şi reţelistică, cu ajutorul aceleiaşi platforme comune de management. În aceste condiţii, soluţiile HP StorageWorks Enterprise Virtual Arrays (EVAs) uşurează administrarea comună a resurselor de stocare şi a serverelor printr-o opţiune integrată de virtualizare. Conform companiei de consultanţă Edison Group, acest tip de echipamente este de patru până la cinci ori mai uşor de admi nistrat, oferind posibilitatea de a automatiza multe dintre sarcinile greoaie pentru adminis-tratorii de stocare. HP StorageWorks EVA sunt disponibile în trei mo dele diferite din punct de vedere al vitezei şi capacităţii: HP StorageWorks EVA4400 cu un maxi-

mum de 96 de drive-uri, HP StorageWorks EVA6400 cu un maximum de 216 drive-uri şi HP StorageWorks EVA8400 cu până la 324 drive-uri. Toate aceste soluţii sunt uşor de administrat, oferă posibilitatea de a virtualiza rapid şi cu costuri mini-me şi sunt proiectate pentru a îmbunătăţi rata de utilizare a capacităţii de stocare disponibilă.

Deşi accentul se pune pe virtualizarea stocării, virtualizarea serverelor rămâne un subiect important pentru multe dintre companiile care caută o metodă nouă de a se adapta pieţei foarte competitive. Astfel, HP a anunţat recent şi o soluţie amplă de suport care le permite clienţilor ce rulează aplicaţii business critical pe servere HP ProLiant virtualizare să îşi îmbunătăţească performanţele şi disponibilitatea, redu când, simultan, costurile şi complexitatea infra-structurii IT.

Noul serviciu HP Critical Advantage, furnizat de divizia companiei de servicii tehnologice, alocă fiecărui client în parte o echipă specializată care să asigure funcţionarea permanentă a mediilor busi-

ness-critical virtualizate. Aceste echipe preiau responsabilitatea pentru rezolva-rea oricăror probleme care apar şi pentru îmbunătăţirea proceselor IT, dându-le ast-fel angajaţilor companiilor cliente posibili-tatea să se ocupe de activităţi care aduc un plus de valoare. Mai specific, servici-ile HP Critical Advantage includ servicii de analiză a performanţei şi a capacităţii pentru medii virtuale, servicii de analiză a disponibilităţii în medii virtualizate, dar şi un workshop care poate să determine disponibilitatea aplicaţiilor critice pentru virtualizare.

Asigurând suport mission-critical pen-tru servere ProLiant virtualizate, serviciile HP Critical Advantage reprezintă un pas important către realizarea Infrastructurii Convergente HP, elementul de bază pen-tru implementarea conceptului Instant-On. Într-o lume permanent conectată, o com-panie care aplică viziunea Instant-On in-clude tehnologia în toate activităţile care deservesc clienţii, angajaţii, partenerii şi cetăţenii pentru a răspunde instant ne-voilor lor. �

www.ittrends.ro

22 Nr. 3 - Martie 2011A D M I N I S T R A Ţ I E

Agora Group a organizat pe 24 februa-rie, la Hotelul Intercontinental din București, Conferința de Tehnologie Agora cu tema Soluții IT&C pentru

Administrația Publică.

În deschidere, Marius Necula, Preşedinte Comisia pentru administraţie publică, orga-nizarea teritoriului şi protecţia mediului din Senatul României, a declarat: „Mesajul pe care doresc să îl transmit este legat de partea legislativă. Astăzi, administraţia publică îşi caută drumul, urmărind o restructurare, o comasare a unităţilor teritorial administra-tive. La nivel de Senat s-a iniţiat un proiect în această direcţie, existând deja o primă întâlnire, în cadrul căreia s-au studiat modele adoptate de alte ţări, Danemarca de exem-plu, unde s-a încercat reducerea cheltuielilor din administraţie prin comasarea unităţilor administrative. O a doua componentă care mi se pare foarte importantă este cea pen-tru care s-a organizat această întâlnire, şi anume găsirea de soluţii IT care să fie puse în practică în administraţia publică”.

Potrivit lui Marius Necula, cu aproximativ o lună în urmă, la nivelul Comisiei pe care o conduce s-a constituit o Subcomisie de informatizare pentru administraţia publică locală şi centrală. „Principala noastră preo-cupare constă în prezent în uniformizarea din punct de vedere al informaţiilor digitale. Ideea este de a crea un nou cadru legisla-tiv pentru România, eu l-am numit „codice digital”, care să modernizeze administraţia publică şi care să ne ajute în acelaşi timp să fim conformi cu cerinţele UE şi cu ceea ce se întâmplă în ţările care au dedicat deja mai mult timp, atenţie şi fonduri în această direcţie”, a spus Necula.

Necesitatea interoperabilităţii la nivelul tuturor instituţiilor din adminstraţia publică, centrale şi locale, a fost subliniată şi de Bog-dan Savonea, Consilier în cadrul MCSI. „Una

dintre principalele probleme pe care le-am identificat la nivel de administraţie este lipsa de interoperabilitate. În timp, au fost dez-voltate foarte multe sisteme, dar până acum nu a existat o viziune care să le integreze. Considerăm că este absolut necesară dez-voltarea unui astfel de cadru de interopera-bilitate, deja lucrăm în această direcţie, astfel încât tot ceea ce se s-a construit până acum şi se va construi în continuare să vorbească acelaşi limbaj”.

Asociind activitatea directorilor IT din administraţia publică cu un „sport extrem”, Daniel Gruia, Director General Adjunct, Direcţia Generală de Tehnologia Informaţiei, ANAF/Reprezentant CIO Council, a trecut în revistă o serie de provocări cu care aceştia se confruntă zi de zi, precum lipsa strategiei, a unui sistem de management al proceselor sau personal insuficient. „Strategia în IT, în general, lipseşte. Sau, de cele mai multe ori, este confundată cu o listă de proiecte. Mai mult decât atât, este orientată pe tehnologii şi nu pe servicii, fără să fie suţinută de resurse - buget, resurse umane, cunoştinţe. Mulţi spun, nu îmi arăta strategia, arată-mi bugetul”, a afirmat Daniel Gruia.

În administraţia publică românească putem vorbi, însă, şi de bune practici. Este cazul proiectului pilot de modernizare a Sistemului

Naţional Informatic de Evidenţă a Populaţiei (SNIEP) la nivelul judeţului Cluj.

Viorel Sîrcă, Director Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Cluj, a prezen-tat în cadrul conferinţei de la Bucureşti cele două activităţi din cadrul proiectului care i-au adus, atât în 2009 cât şi în 2010, pre-miul pentru bune practici în administraţia publică. Iniţiat în 2006, proiectul a presupus realiza rea unui reţele VPN, care să faciliteze legătura între serviciile publice de evidenţă a persoanelor existente în judeţul Cluj, şi a unei arhive electronice a registrelor de stare civilă la nivelul judeţului, care însemnat preluarea în acest sistem a unui număr de aproximativ trei milioane de acte de stare civilă - naşteri, căsătorii, decese, din 1895 până la zi.

„Fiecare dintre noi conştientizează că aceste proceduri de implementare a unui sistem IT în administraţia publică şi, strict în domeniul evidenţă şi stare civilă, sunt extrem de importante şi necesare. De exem-plu, dacă în informaţiile din baza de date pe care o gestionăm şi o actualizăm constant se pune o singură virgulă în plus la ceea ce înseamnă un nume, am dat peste cap un aspect care poate să producă din punct de vedere juridic consecinţe extrem de grave şi greu de îndreptat ulterior pentru o persoană fizică”, a spus Viorel Sîrcă.

Interoperabilitatea, un imperativ în administrația publicăde Elena Andreea Liþã

www.ittrends.ro

23Nr. 3 - Martie 2011

A D M I N I S T R A Ţ I E

În aceeaşi ordine de idei, pe 1 martie 2011, Ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, a semnat, alături de Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, contractul de fi-nanţare din fonduri structurale pentru pro-iectul „Sistem Naţional Integrat de Introdu-cere şi Actualizare a Informaţiilor Legate de Evidenţa Persoanelor”. Valoarea totală a proiectului este de 26.658.760 lei, valoarea eligibilă fiind de 21.499.000 lei, din care 21.499.000 lei reprezintă valoarea asistenţei nerambursabile. Proiectul va fi implementat pe o perioadă de 19 luni.

Conferinţa a inclus şi o serie de prezentări de soluţii IT pentru administraţia publică. Ronnen Brunner, Business Development Di rector, Public Sector, EMEA - Information In telligence Group (EMC), a vorbit despre im portanţa managementului informaţiei în ad ministraţia publică. „Sectorul public tre-bu ie să fie foarte agil, să se adapteze foarte rapid la schimbări. Principala provocare o con stituie cum să oferi servicii mai bune şi să economiseşti bani în sectorul public. EMC ajută furnizorii de servicii să ofere un set complex de servicii G-Cloud administrate şi

securizate (IaaS, PaaS, SaaS and DaaS) către instituţiile publice, astfel încât acestea să va lorifice la maximum informaţia pe care o deţin”.

În continuare, Dan Popa, Business Deve-lopment Manager Infrastructure Solutions Star Storage, a sfătuit participanții să-și concentreze activitatea pe livrarea unui ser-viciu eficient către cetăţean, urmând ca ce-lelalte chestiuni operaţionale legate de zo-na de IT, complicată, care necesită oameni specializaţi, scalabilitatea echipamente lor şi refresh tehnologic, să rămână în grija Star Storage. „Compania Star Storage de-ţine un centru de date Tier 3 dezvoltat în Bucureşti, ceea ce înseamnă că datele rezidă în România, lucrează cu cele mai bune teh-nologii şi furnizează către clienţii săi soluţii de management ce acoperă informaţia de la un capăt la celălalt al existenţei ei”, a preci-zat Dan Popa.

În momentul în care s-a răspuns la întrebări legate de legislaţie, de strategie, de metodolo-gia de implementare, trebuie să existe cineva care să pună răspunsurile în practică. „Siveco Romania îşi continuă misiunea de a con-

tribui la construcţia unei societăţi mulţumite. Ce înseamnă societate mulţumită? Autorităţi transparente şi performante, cetăţeni bine serviţi şi mulţumiţi. Tot ceea ce ne dorim pentru o societate mulţumită rezonează cu politici publice sănătoase, procese bine defi-nite şi tehnologie foarte performantă”, a spus Florina Ghindescu-Negura, Director Depart-ment Vânzări Naţionale SIVECO România.

La nivel mondial, există o mare aglomerare de date spaţiale, mai puţin în România, unde suferim de secretomanie a datelor. Afirmaţia îi aparţine lui Bogdan Chevereşan, Manager proiecte ESRI România, care a subliniat în finalul conferinţei că administraţia publică va trebui să creeze geo-servicii, migrând de la partajarea datelor la servicii partajate. „Administraţia publică va avea din ce în ce mai multă nevoie de date spaţiale. Pentru că aceste date nu oferă răspunsuri doar la în-trebarea „unde”, ci şi „de ce” sau „cine”, iar totul poate fi mapat pe o hartă”, a spus aces-ta. Politica ESRI din ultimul an este de a oferi utilizatorilor harta de bază, pentru ca aceştia să poată construi într-un timp mai scurt ser-viciile de date de care au nevoie. �

www.ittrends.ro

24 Nr. 3 - Martie 2011A D M I N I S T R A Ţ I E

4

53

21

Ce avantaje obţin instituţiile publice?Prin rularea şi exploatarea eficientă a sistemului informatic SIVECO Applica-tions 2011, beneficiarii de la diferite ni-vele ale administraţiei au obţinut optimi-zarea activităţii, asigurarea securităţii şi integrităţii informaţiilor, accesul perma-nent la documentaţiile necesare, creşterea productivităţii, creşterea calităţii, acce si-bilităţii şi transparenţei serviciilor oferite către cetăţeni şi mediul de afaceri, accesul rapid şi coordonat la baze de date specifice administraţiei publice, realizarea unui flux informaţional rapid şi eficient.

Soluţii pentru toate cerinţele administraţiei publice SIVECO Applications 2011

SIVECO Applications 2011, sistemul ERP de referinţă al SIVECO Romania,

cuprinde componente care gestionează efi-cient activitatea oricărei instituţii publice: Managementul Financiar-Contabil, Mana-gementul Bugetelor, Modulul ALOP (An-gajare, Lichi dare, Ordonanţare şi Plată), Manage mentul Contractelor, Managemen-tul Fi nan ciar al Proiectelor, Managementul In ves tiţiilor, Managementul Achiziţiilor, Mo dulul Control Financiar Preventiv, Ma-nage mentul Resurselor Umane, Mana ge-mentul Salarizării Personalului.

SIVECO Applications 2011 automatizea-ză fluxurile de documente financiar-con-tabile între compartimentele/direcţiile im-

pli ca te, asigură informatizarea completă a activităţilor legate de gestionarea mijloa celor fixe, a obiectelor de inventar, a materialelor, precum şi a celor privind calcu lul salariilor, realizarea automată a ra portărilor către bugetul de stat, informa-tizarea activităţilor legate de gestionarea contractelor şi a veniturilor instituţiei.

SIVECO Business Analyzer este un Sis-tem Informatic de Management (SIM)

flexibil, care monitorizează şi corelează toate nivelele activității unei instituţii, per-miţând o prelucrare analitică şi sintetică a datelor în timp real. Consecinţa - o reacţie rapidă şi eficientă în luarea deciziilor, fun-damentate pe informaţii de sinteză, coe ren-te, consistente, accesibile imediat.

Prin instrumentele de analiză pe care le oferă, SIVECO Business Analyzer faci-litează managerilor din administraţia centrală şi locală o viziune de ansamblu asupra activităţii instituţiei, oferindu-le posibilităţi superioare de planificare, ur-mărire, control şi previziune.

Un ajutor important pentru orice instituţie care lucrează cu un număr

mare de documente este SIVADOC. Fiind un Sistem de Gestiune a Documentelor şi Fluxurilor de Lucru, SIVADOC realizează gestionarea automatizată a documente-lor, într-o manieră securizată şi uşor accesibilă. În plus, această aplicaţie oferă

utilizatorilor posibilitatea definirii fluxu-rilor de lucru şi urmărirea permanentă a evoluţiei lor. Aplicaţia asigură gestiona-rea electronică a documentelor indiferent de suportul pe care au intrat în instituţie (hârtie, fax, e-mail), definirea unor tipuri de documente şi tratarea lor în funcţie de informaţiile asociate fiecărui tip.

iTAXCollect asigurã gestiunea superioa-rã a procesului de colectare a impozi-

telor ºi taxelor fiind un instrument infor-matic complex care serveşte atât interesele autorităţilor, cât şi interesele individuale de informare ale cetăţenilor.

iTaxCollect este soluţia informatică ce automatizează complet procesul de calcul şi actualizare a datelor privind impozitele şi taxele datorate de către cetăţeni. Între-gul proces este simplificat şi fluidizat, în condiţiile centralizării datelor şi asigurării unui înalt nivel de securitate a acestora. Sistemul urmăreşte acurateţea şi unici-tatea datelor, realizând totodată actuali-zarea parametrilor de calcul în funcţie de schimbările intervenite.

Registrul Agricol este destinat evi-denþei unitare a gospodãriilor, tere-

nurilor, mijloacelor de producþie agricolã ºi a efectivelor de animale.

Registrul Agricol se adresează compar-timentelor de specialitate din cadrul pri-mă riilor de comune, oraşe sau municipii, inclusiv primăriilor de sector din cadrul municipiului Bucureşti care au nevoie de o evidență şi o gestionare precisă a gospodăriilor populației şi unităților cu personalitate juridică ce dețin construcţii sau terenuri pe raza localităţii.

Infochioºc (Sistemul Interactiv Teritorial de Informare a Cetãþenilor) reprezintă

Soluţii informatice furnizate de SIVECO Romania pentru eficientizarea cheltuielilor administraţiei publice

Reducerea costurilor şi eficientizare personalului sunt taskuri prioritare în agenda tutu-ror decidenţilor din instituţiile publice. Vestea bună este că aceste două mari priorităţi pot fi rezolvate o dată cu implementarea unei soluţii informatice care să gestioneze toate activităţile într-un mod eficient, cu rezultate imediate şi simplu de cuantificat. SIVECO

Romania, liderul caselor româneşti de software, are la activ numeroase implementări de succes ale pachetului său informatic integrat SIVECO Applications 2011 în primării, agenţii, autorităţi şi ministere care probează că acest deziderat este nu numai posibil, dar şi foarte accesibil.

www.ittrends.ro

25Nr. 3 - Martie 2011

A D M I N I S T R A Ţ I E

6

7

o metodă complementară de informare a publicului cu privire la problematica administrativă. Accesul utilizatorului la sistemul de informare se poate face atât prin intermediul Infochioşcurilor instalate în locuri publice, cât şi prin intermediul unor pagini web.

Utilizatorul se poate informa asupra fluxurilor de rezolvare a diverselor tipuri de probleme, poate trimite mesaje cu su gestii sau reclamaţii, se poate informa asupra problemelor legate de taxe şi im-pozite, poate completa şi expedia diverse tipuri de formulare, poate căuta orice informație din sistem.

SIVECO Portal

Oferind contribuabililor acces uşor la instrumente moderne de comunicare

de tip forum, audienţe on-line, e-mail etc., SIVECO Portal este un produs infor-matic complex, care răspunde exigenţelor tot mai mari ale cetăţenilor faţă de cali-tatea serviciilor şi prestaţiilor oferite de instituţiile administraţiei publice. Acesta asigură accesul transparent al cetăţeanului

la date şi la informaţii publice prin inter-mediul Internetului, integrarea surselor variate de informaţii publice şi prezen-tarea lor într-o manieră unitară pentru un număr foarte mare de cetăţeni înregistraţi sau vizitatori, utilizarea instrumentelor moderne de acces la informaţii: aplicaţii standard Internet Browser, Info chioşc-uri sau Palmtop.

„SIVECO Romania cunoaşte şi respectă cerinţele specifice ale instituţiilor publi-ce şi se preocupă de dezvoltarea de apli caţii customizate pentru acest sec-tor de activitate. Sistemele informatice dezvoltate de SIVECO Romania oferă administraţiei pu blice suportul optim în procesele decizio nale, îmbunătăţeşte calitatea serviciilor perso nalului şi con-tribuie, în mod consistent, la comunicarea transparentă cu cetăţenii”, declară Lora Crusti, Vicepreşedinte Adjunct Divizia Comercială, SIVECO Romania.

Rezultate şi costuri„Durata de implementare şi costurile unor astfel de soluţii depind de strategia ur-mă rită, infrastructura utilizată, nevoia de integrare cu alte soluţii. Foarte impor-tantă este capacitatea utilizatorilor de asi-milare a noilor instrumente de lucru. În conditiile achiziţionării de pachete inte-grate, beneficiile utilizatorului sunt mult mai mari, în termeni financiari şi ca func ţionalităţi. Experienţa derulării de pro iecte similare micşorează atât du-rata implementării, cât şi costurile sale. Din acest punct de vedere, avem convin-gerea dar şi argumentele că raportul preţ/performanţă pentru utilizator este incom-parabil mai bun utilizând produsele ofe-rite de noi, în comparaţie cu oricare altele din aceeaşi categorie, aflate în piaţă”, a declarat Florina Ghindescu Negura, Direc-tor Departament Domestic Accounts and Partners SIVECO Romania. �

Pentru mai multe detalii privind oferta companiei SIVECO Romania pentru admi nistraţia publică: marketing@siveco.ro

www.ittrends.ro

26 Nr. 3 - Martie 2011A D M I N I S T R A Ţ I E

IT Trends: Ce şanse acordaţi adoptării la scară naţională a proiectului implementat de dumneavoastră la Cluj?

Viorel Sîrca: Pot face o prognoză, şi anume că, în condiţiile în care la nivelul tuturor struc-turilor administrative există înţelegere şi aceste forme de bună practică sunt aduse la cunoştinţa factorilor decidenţi de la nivelul ordonatorilor de credite, o asemenea modalitate de a pune în apli-care evidenţa electronică a persoanelor poate fi cu uşurinţă adoptată la orice scară. Totul depinde de voinţă, de pricepere şi de ceea ce înseamnă in-teresul pentru a da curs unei modalităţi de lucru generatoare de servicii publice de calitate pentru cetăţeni.

ITT: Pe dumneavoastră ce v-a motivat ca să munciţi pentru implementarea unui asemenea proiect-model?

V.S.: Este o întrebare sensibilă. Am preluat acest model de la o firmă privată şi am medi-tat mult pe marginea lui, gândindu-mă dacă este posibil să fie implementat şi la nivelul unei structuri care comportă un regim public special. În consecinţă, am construit proiectul printr-o permanentă comunicare cu ministerul de resort, inclusiv din punct de vedere al caietului de sarcini. La nivelul direcţiei judeţene, eu mi-am asumat procedura de achiziţionare a unui asemenea mod de lucru pentru toate serviciile, tocmai pentru a nu risca să avem trei sau patru operatori care să nu se înţeleagă din punct de vedere al unor proceduri. Proiectul a fost demarat după ce am primit acordul din partea tuturor autorităţilor publice locale din judeţ. Personal, pentru mine provocările şi aspec-tele de noutate constituie întotdeauna elemente de motivare, care mă determină să le pun în aplicare chiar şi dacă există greutăţi din diferite motive, cum ar fi legislaţia, finanţarea etc.

ITT: Mai aveţi disponibilitatea de comunicare cu alte structuri pentru extinderea proiectului?

V.S.: Vreau să fiu foarte bine înţeles. De fie-care dată când o iniţiativă porneşte de la echipa pe care eu o coordonez, aceasta trebuie analizată foarte profund în vederea obţinerii certitudinii că

ea poate fi pusă în aplicare. În atari circumstanţe, comunicarea la nivelul judeţului Cluj este foarte bună cu toate autorităţile publice locale pentru că vorbim aici de noutate şi de interes public. La nive-lul judeţului, de pildă, într-o singură săptămână de întâlniri, am obţinut la acordul unanim al autorităţilor locale din judeţ pentru implementarea proiectului. Eu însumi sunt deschis la comunicare, deoarece consider că fără aşa ceva nu faci nimic în ziua de astăzi.

ITT: Şi atunci este mai uşor de mers acum cu extinderea modelului din judeţ în judeţ sau de implementat direct la nivel naţional?

V.S.: Consider că ar fi extrem de util şi de ne-cesar ca o astfel de procedură să fie incorporată într-un proiect la nivel central, ca să existe posibi-litatea ca ea să fie aplicată peste tot. În momentul în care, la nivel naţional, toată lumea foloseşte o procedură de lucru unitară pe un domeniu sen-sibil cum este evidenţa persoanelor, mie mi se pare că totul se poate desfăşura mult mai eficient. Dacă acest mod de lucru implementat de mine sau aplicaţiile software dezvoltate de noi pot fi de ajutor la nivel central, evident că aşa ceva ar însemna un beneficiu pentru cei care l-ar prelua. Să vă dau un exemplu în contextul actual: Citesc şi văd registre de stare civilă din perioada când Ardealul era sub dominaţie austro-ungară. Vreau să vă spun că modul în care s-au înscris datele de stare civilă ale persoanelor şi calitatea acelor regis-tre sunt mult mai elegante şi mai bune ca formă de păstrare decât ceea ce se întâmplă acum cu astfel de documente. Vorbim de acte care se păstrează o viaţă. Ele nu au un termen de distrugere conform vreunui nomenclator arhivistic. În consecinţă, văd ca necesară şi extrem de utilă o arhivă electronică de stare civilă la nivelul tuturor judeţelor din ţară. Vorbim, în definitiv, de punctul de plecare al oricărei persoane care se naşte.

ITT: Aveţi solicitări de arbori genealogici?V.S.: O astfel de problemă este ceva mai greoaie

din punct de vedere al elementelor componente. Nu este o chestiune imposibilă, iar paşii sunt destul de uşor de derulat, în condiţiile existenţei

acordurilor aferente. Într-o primă fază, eu am primit acordul privitor la un element de bază de identificare: codul numeric personal. În momen-tul preluării tuturor registrelor de evidenţă, care includ persoane în viaţă şi decedaţi începând cu anul 1895, m-am confruntat cu problema per-soanelor care până în 1980, când s-a început in-troducerea datelor personale pe calculator, nu au primit un cod numeric personal. La acel moment am cerut aprobarea dacă pot să solicit atribuire de cod numeric personal pentru fiecare persoană. Mi s-a răspuns pozitiv şi asta e un lucru bun. Intenţia mea este ca, printr-un singur click, cetăţenii judeţului Cluj să-şi poată identifica rudele pe linie de descendenţă directă. Deocamdată suntem la faza la care implementăm datele de evidenţă personală în arhiva electronică.

ITT: Este sistemul dumneavoastră deja gândit în concordanţă cu ceea ce se întâmplă la nivel european din punct de vedere al datelor de iden-titate personală?

V.S.: Anul trecut, în decembrie, la nivelul judeţului Cluj, a fost lansat proiectul de dezvoltare a strategiei judeţului în perioada 2014-2020. În cadrul portofoliului de proiecte ce vor fi atrase pe această strategie, eu personal am iniţiat o adresă către conducerea CJ Cluj prin care am cerut acor-dul ca în momentul în care se aprobă finanţarea pentru această strategie de dezvoltare, să fiu cu-prins pe un proiect care presupune aderarea CJ Cluj, respectiv a direcţiei pe care o coordonez, la Registrul naţional al Registrelor de Stare Civilă din Europa. Asta presupune că un operator de la nive-lul judeţului Cluj, identificat printr-o parolă, şi un operator de la nivelul unei instituţii administra-tive din oricare ţară din UE, pot să-şi transmită reciproc, după recunoaştere prin parole, extrase de date de stare civilă pentru comunitatea de cetăţeni români care se află în diferite state europene, sau invers, pentru cetăţenii străini care sunt în România. �

De la local la naţionalde Bogdan Marchidanu

Prezent la recenta conferinţă Agora dedicată soluţiilor IT pentru administraţia publică cu o prezentare intitulată „Modernizarea Serviciilor Publice de Evidenţă a Populaţiei - element de bază în privinţa serviciilor oferite către cetăţeni”, Viorel Sîrca, directorul Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Populaţiei Cluj, a discutat cu IT Trends despre şansele de extin-

dere ale proiectului deja operaţional la nivel naţional.

Viorel Sîrca, director Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Populaţiei Cluj

www.ittrends.ro

27Nr. 3 - Martie 2011

E V E N I M E N T

Tehnologiile video nu sunt plăcute nu-mai de angajaţii care pierd timp cu clipuri funny pe YouTube la serviciu. YouTube este un exemplu foarte bun de democratizare a accesului la entertainment. Dar nu numai. Şi firmele pot beneficia enorm dacă învaţă cum să se folosească de aceste capacităţi pentru dezvoltarea afacerii. Pentru că aşa cum celebrul site deţinut de nu mai puţin celebrul Google a arătat cum se transformă accesul la materialele video, şi piaţa muncii se transformă foarte mult, iar acest lucru este cel mai vizibil în ceea ce priveşte out-sourcing-ul şi modelele de colaborare.

O companie care ştie să-şi motiveze angajaţii să acceseze sau să lucreze îm-preună la materialele video de marketing, promovare sau training - dar în folosul organizaţiei are numai de câştigat. Să ne gândim numai la cât de mult ar face diferenţa lucrul la un proiect interdeparta-mental cu ajutorul conferinţelor video cu mai mulţi utilizatori faţă de lucrul la acelaşi proiect, dar numai cu ajutorul telefonu-lui şi al e-mail-ului. Cele mai multe studii arată că acesta este principalul motiv pen-

tru care diverse firme au apelat la această tehnologie: capacitatea conferinţelor video de îmbunătăţi colaborarea dintre cei care participă la proiecte.

De asemenea, un alt atu important al tehnologiei video este aceea că ea poate aduce mai aproape de angajaţi know-how-ul experţilor din diverse domenii. Cum experţii sunt oameni destul de ocupaţi şi, deseori, îşi găsesc greu timp pentru toţi cei care apelează la serviciile lor, sfaturile lor pe suport video sunt mult mai uşor de ac-cesat, la o adică, ori de câte ori e nevoie, în cazul materialelor inregistrate. Dacă legătura video cu ei are loc în direct, avan-tajul este şi mai mare, întrucât există şi şansa interactivităţii, astfel încât anumite aspecte ce nu ţin de general, ci de speci-ficul activităţii unei organizaţii, pot fi tra-tate şi înţelese pe loc. Aceste avantaje se adaugă celor prezentate de timpul şi banii alocaţi unor deplasări, ca şi de abordarea business-ului într-o notă de green IT, pen-tru că se poluează mai puţin astfel.

În aceste condiţii, date fiind avanta-jele clare pe care le pot aduce în cadrul

organizaţiilor soluţiile video, Grupul Agora a organizat un eveniment special dedicat acestor tehnologii. La conferinţă au par-ticipat specialişti şi reprezentanţi de com-panii cu soluţii puternice în domeniu, care acoperă o sferă destul de largă a soluţiilor video, de la dezvoltare până la vânzare şi de la colaborarea online până la soluţii off-line. În faţa numeroşilor invitaţi, pu blic in teresat şi activ, au vorbit specialişti în numele companiilor Cisco, Epson, IPBrick şi Zitec.

Răzvan Atimariti, Partner Account Ma-na ger, Cisco Systems (partener Ager Bu si -ness Tech) a declarat: „Partea video exis-tă atât în viaţa noastră privată, cât şi în

Soluţiile video nu mai sunt de mult timp doar surse pentru home entertainment. Din ele şi cu ajutorul lor se pot face şi se pot economisi bani mulţi, dacă organizaţia noastră ştie să le folosească inteligent. Tot ce trebuie să facem este să fim receptivi la ce ne poate oferi acest do-meniu plin de inovaţie: publicitate, colaborare, îmbunătăţirea calităţii angajaţilor şi nu numai.

Video,Video, de la fun la bizde la fun la bizde Cristian Faur

Răzvan Atimariti, Partner Account Manager, Cisco Systems

www.ittrends.ro

28 Nr. 3 - Martie 2011E V E N I M E N T

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro

Elena Andreea Liþã, Senior editorelena.lita@agora.ro

Cristian Faur, Business editorcristian.faur@agora.ro

Nicolae Bucur, Tehnoredactornicolae.bucur@agora.ro

Marian Teodorescu, Fotoreportermarian.teodorescu@agora.ro

EDITORIALIŞTI:

Radu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.com

Constantin Teodorescu brailateo@gmail.com

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partnerromulus.maier@agora.ro

Mihai Bucuroiu, Sales Managermihai.bucuroiu@agora.ro

Andreea Maier, Marketing & PR Managerandreea.maier@agora.ro

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2011 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Str. Constantin Rãdulescu Motru Nr. 13, Et. 7, Ap. 71, Sector 4, Bucureºti, 040361 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

mediul business. Ştim cu toţii contextul economic actual, ştim cu toţii că am fost nevoiţi şi că şi companiile au fost nevoite să facă reduceri peste tot pentru a rămâne competitive şi eficiente. Pot să vă spun că în acest context, un ajutor important îl constituie comunicarea video. Astăzi, Cisco oferă o gamă largă de produse şi servicii de comunicare video”.

În continuare, Laurenţiu Ciuhan, Epson Romania, Account Manager Videoprojec-tors a subliniat faptul că „videoproiec-toarele sunt parte componentă a soluţiilor de videoconferinţe şi nu numai. Am intitu-lat prezentarea noastră «Mit sau realitate» deoarece mulţi dintre dumneavoastră le-aţi văzut, le-aţi folosit. La început, erau con-siderate doar componente ale unor sisteme audio-video. Uşor, uşor, proiectoarele au trecut în domeniul IT. Foarte multe aplica-ţii presupun folosirea de videoproiectoare. Acestea au intrat, acum, în foarte multe soluţii de business, educaţionale sau de medicină”.

Alexandru Lăpuşan, CEO, Zitec a susţi-nut: „Suntem una dintre puţinele firme

din România care s-au implicat în proiecte de acest gen. Dacă, în cadrul altor eveni-mente, ne-am concentrat asupra altor as-pecte, precum folosirea cloud computin g-u lui pentru a face faţă la încărcări mari pe partea video, azi vom dezbate aspecte mai largi, pentru că am constatat că nu întot-deauna se înţelege exact ce înseamnă on-line video şi ce soluţii puteţi folosi”.

În încheiere, Ricardo Teixeira, Coun-try Manager IPBRICK România (partener

MGT Educaţional), a prezentat avantajele oferite de soluţiile companiei: „IP Brick se poate adapta şi poate folosi diverse soluţii în module pentru a răspunde di-verselor tipuri de cereri din piaţă. Pre-zentarea noastră vă demonstrează cum lucrează IP Brick Live, soluţia noastră de corporate TV, şi modul cum ne integrăm soluţiile cu Open Meetings, o platformă de video conferen cing şi instrumente de cooperare”.

Am mai putea adăuga la cele spuse de speakeri o precizare de fineţe: foarte puţin din părerea unui interlocutor despre un subiect pooate reieşi dintr-un e-mail sau dintr-o convorbire la telefon. O imagine face cât o mie de cuvinte, dar o imagine în miscare, în direct, şi mai mult. De aceea, tehnologia video şi videoconferinţele, în general, pot ajuta enorm un proiect, chiar şi prin renunţarea la oamenii care nu sunt convinşi de şansele acestuia de succes. Ca să nu mai vorbim de faptul că, folosind teleprezenţa, membrii unei echipe pot de-veni mult mai familiarizaţi şi între ei, şi cu proiectul la care lucrează.

Folosirea unui clip de training dă posi-bilitatea celor care îl studiază să asimileze cunoştinţele de acolo fiecare în ritmul lui, ceea ce creşte şansele ca angajaţii să-şi îmbunătăţească singuri calitatea şi, astfel, să crească şi valoarea proiectelor şi orga-nizaţiei pentru care lucrează.

Acestea ar fi doar o parte din benefi-ciile folosirii soluţiilor video nu numai pentru entertainment, ci şi pentru busi-ness. Exemple au putut fi văzute de parti-cipanţii la conferinţa Agora în direct, gra ţie specialiştilor în domeniu invitaţi şi mulţumită faptului că şi aceasta a fost transmisă în direct, pe portalul Agora. �

Ricardo Teixeira, Country Manager IPBRICK România

Alexandru Lăpuşan, CEO, Zitec

Laurenţiu Ciuhan, Epson Romania, Account Manager Videoprojectors

http://www.byblos.ro

7

1

2

6

Virtualizarea este doar o bătălie în războiul pentru efi cienţă

Principiile arhitecturii InfraStruxure High Density-Ready...

1 Rack-uri High Density-Ready 2 Bare de alimentare monitorizabile

la nivel de rack 3 Monitorizarea temperaturii la nivel de rack 4 Software centralizat de monitorizare

(neafişat)

5 Software de management predictiv al capacităţii (neafişat)

6 Tehnologie de răcire InRowTM cu efi cienţă mărită

7 Sisteme UPS fl exibile, cu putere scalabilă

Echipamentele apa�inând urm�toarelor brand-uri au fost testate �i func�ioneaz� cel mai bine cu solu�iile InfraStruxure. Pentru informa�ii suplimentare, accesa�i www.xcompatible.com

Virtualizarea este tot mai prezent�.Nu este de mirare – economise�te spa�iu �i energie �i v� permite s� maximiza�i utilizarea resurselor IT. Dar, utilizarea mai e� cient� a spa�iului poate � înso�it� de costuri suplimentare. Serverele virtualizate, chiar �i dac� func�ioneaz� la 50% din capacitate, necesit� o aten�ie special� acordat� sistemului de r�cire, indiferent de dimensiunile � zice ale serverelor �i de amplasarea acestora.

1. Căldura disipată Consolidarea serverelor creeaz� densit��i mai mari �i temperaturi crescute în rack, cu risc de oprire �i deteriorare.

2. Lipsa de efi cienţă R�cirea înc�perii nu are efect asupra temperaturii ridicate din interiorul rackurilor. Iar r�cirea suplimentar� a înc�perii este scump� �i ine� cient�.

3. Evenimente legate de alimentarea electrică Înc�rcarea echipamentelor virtualizate este în continu� schimbare, lucru ce face di� cil de prognozat consumul de energie electric� �i capacitatea de r�cire disponibil�. Apare riscul deterior�rii circuitelor electrice.

Calea corectă spre virtualizare.Cu ajutorul arhitecturii HD-ready InfraStruxureTM, pute�i s� utiliza�i o densitate mare energetic� dac� asigura�i r�cirea la nivel de rând de rack-uri în care ave�i servere virtualizate, controlul energiei la nivel de rack �i gestionarea sistemului cu ajutorul aplica�iilor software �i de simulare avansate. Chiar dac� virtualizarea economise�te energie, e� cien�a real� depinde �i de randamentul aliment�rii electrice �i de e� cien�a sistemului de r�cire. Dimensionarea corect� a uneia, neînso�it� de dimensionarea corect� a celorlalte (vezi Figura 1) nu rezolv� problema e� cien�ei. Dimensionarea corect� depinde de arhitectura e� cient�, modular� InfraStruxure �i de neutralizarea c�ldurii la surs�. Echipamentul va � mai sigur �i mai e� cient dac� func�ioneaz� cât mai aproape de 100% din capacitate.

Nu vă mai chinuiţi, virtualizaţi.Cu ajutorul HD-ready InfraStruxure, oricine poate s� realizeze virtualizarea…oricând, oriunde. Instala�i �i sunte�i gata de lucru.

Implementa�i InfraStruxure ca fundament al centrului de date sau al camerei serverelor, sau ad�uga�i InfraStruxure într-un centru de date existent.

Puteţi să implementaţi chiar acum rack-urile de mare densitate...

Figura 1

Efi cienţă şi virtualizareServerele dvs. sunt e� ciente, dar distribu�ia electric� �i r�cirea?

Înainte de virtualizareUtilizarea corect� a serverelorSistem de alimentare electric� dimen-sionat corectSistem de r�cire corect dimensionat

Virtualizarea serverelor completată cu reconfi gurarea sistemelor de alimentare cu energie şi de răcire

După virtualizarea serverelor

Avantaje semni� cative pot � ob�inute atât cu serverele, cât �i cu r�cirea �i alimentarea electric�

Sistemele de alimentare cu energie �i de r�cire supradimensionate anuleaz� avantajele care se puteau ob�ine prin virtualizare.

Sistemele de alimentare cu energie �i sistemele de r�cire corect dimensionate înclin� balan�a în favoarea dvs.

LEGENDĂ:UNIT��I R�CIRE A ÎNC�PERII

RACK-URI CU DENSITATE STANDARD

UPS-URI CENTRALIZATE

ZONE INFRASTRUXURE HIGH DENSITY-READY

UTILIZAREA SISTEMELOR DE R�CIRESERVEREUTILIZAREA ENERGIEI

Utilizarea corect� a serverelorSistem de alimentare electric� dimen-sionat corectSistem de r�cire corect dimensionat

Utilizarea corect� a serverelorSistem de alimentare electric� dimen-sionat corectSistem de r�cire corect dimensionat

63% Efi cienţă

16% Efi cienţă

29% Efi cienţă

3

A L L I A N C EPA RT N E R

Descărcaţi gratuit documentaţia APC™ in urmatoarele 30 de zile şi aveţi şansa să CÂŞTIGAŢI un Lenovo® all-in-one touch screen PC!

Accesaţi www.apc.com/promo şi tastaţi codul 85913t Sunaţi la 021 2030631 • Fax 021 2030676

©2011 Schneider Electric. Toate drepturile rezervate. Schneider Electric, APC, InRow, Pelco, InfraStruxure, Square D si the D-in-a-square logo sunt m�rci comerciale de�inute de Schneider Electric Industries SAS sau companii afiliate acesteia. Toate celelalte m�rci comerciale sunt în proprietatea de�in�torilor acestora. IBM and the IBM logo are trademarks or registered trademarks of International Business Machines Corporations in the United States, other countries, or both. Blv. Ficusului nr. 40, sector 1, 013975 – Bucure�ti, Romania 998-0899_RO

ITTrends_RO_Mar1_85913t.indd 1 2/22/2011 4:17:28 PM