METODA KABAT

“Creierul ignora actiunea proprie ms, el recunoaste numai miscarea”-Beevor si Jackson

“metoda de incurajare sau grabire a mec neuromuscular gratie stimularii proprioceptive”

2 diag de miscare pt fiecare segment al corpului (cap-gat; trunchi superior; trunchi inferior; membre), cu cate 2 scheme antagoniste (F si E)

Schema – 3 componente:

FLEXIE/EXTENSIEABDUCTIE/ADDUCTIEROTATIE EXTERNA/ROTATIE INTERNA

Important:

folosirea schemelor de miscare in spirala si diagonala miscarea activa: distal → proximal; stabilitatea articulara → sens invers fol rezistenta maximala (pt obt iradierii in cadrul schemei de miscare sau in gr musculare ale schemei homolaterale) tehnici si elemente ce faciliteaza dezv miscarii sau a posturii (pozitionare, contact manual, intinderi musc, pres artic, rezistente la misc)

Pozitionarea bolnavului

infl reflexului tonic labirintic pt intarirea efortului de asistare a misc solicitate

- Recup FLEXIEI pozitia de DECUBIT VENTRAL- Recup EXTENSIEI pozitia de DECUBIT DORSAL- F mb superior pozitia SEMISEZAND (in sezlong)

Forta – progresia de la pozitii fara forta gravitationala la pozitii ce o folosesc ca rezistenta la miscare

Pozitionarea segmentelor pacientului

decubit dorsal

decubit lateral

linia ce uneste mijlocul capului humeral cu mijl capului femural sau pe linii paralele cu aceasta

capul –in prelungirea trunchiului; capul in poz neutra; linia calcaielor- in prelungirea partii post a trunch.; umarul si soldul –in plan mediofrontal (intersectia dintre diag intre spina iliaca si p post a umarului si diag dusa intre spina iliaca post-sup si p ant a umarului sa fie pe linia mediofrontala)

Pozitia kinetoterapeutului

pe sau paralel cu diagonala schemei de

miscare

mb inferioare usor flectate din genunchi

Contactul manual

facilitarea activ fusurilor neuromusculare p pe ms, tend ,

artic

pe S tegum a gr musc de tratat ( linie pe directia in care se

aplica R; directia “urmareste” locul de unde a plecat diag)

priza pt mana = pe S palmara mana Kt apuca aceeasi mana a pac, cu deg 3-4-5 ale pac prinse intre

policele si indexul Kt, mediusul si inelarul Kt intre indexul si policele pac, iar degetul mic al Kt cuprinde I MC al pac);

priza Kabat inversata (dr la stg) – pt facilitarea diag in care este aplicata E deg;

prizele lombrIcale palmara + dorsala – prize de forta (F in MCF II-V, E in IF, Abd police);

“mana peste mana” – pt o facilitare mai mare

Sincronizarea normala -contractia ms in secvente-

INITIAL APOI

misc intentionale controlate, proximal

distal (std mobilitate, stabilitate, mobilitate

controlata)

miscari distal proximal (std abilitate)

Toate diag – primul timp al schemei de miscare = ROTATIA (desurubare,

despiralare); ultimul timp = ROTATIE ( insurubare, spiralare)

Schema motorie

Componenta musculara principala = gr de ms care realizeaza principalele miscari cuprinse in schema

POZITIA INITIALA (“poz de intindere max a ms”)

Componenta musculara secundara = ms ce realizeaza miscari pe doua scheme

POZITIA FINALA (“pozitia de scurtare maxima”)

Pozitionarea:FLEXIE – segm in E max abd/addABDUCTIE – segm in ADD rotatia este ultimaROTATIA EXT – segm in rotatie interna

Schema de miscare – Pivot distal spre Pivot proximal deplasarea = VECTOR

DIRECTIE – diagonala (dir optima a miscarii produse de contr ms principali); prima componenta- rotatia;

SENS – “schema agonista” = misc se executa spre poz de contractare/scurtare a ms

- “schema antagonista” = ms se alungesc, capetele se insertie se indeparteaza

Schemele Kabat- pasiv, activ (misc libera), activo-pasiv (misc libera ghidata de Kt), activ cu R (pt cresterea F)

Schemele de miscare pt cap-gat si trunchi superior

“cheia” – GATUL a) Schema de flexie spre dreapta Diagonala cap-gat-trunchi sup rotate spre stg, capul in

hiperE lat stg; executam F cu rot spre dreapta, barbia depaseste linia mediana a corpului (stg dr), privirea spre dr-jos; tr sup (umerii) se flecteaza si se rotesc spre dr (umarul stg spre soldul dr)

b) Schema de extensie pe aceeasi diagonalaPoz finala a diag de flexie –aj in poz de la care s-a plecat

anterior (capul, gatul, umerii in rotatie spre stg si extensie)

Schemele de miscare pt trunchiul inferior si mb inferioare bilateral

asimetrice

“cheia”- MB INFERIOAREDiag 1– flexia cu rotatia (stg-dr); extensia (dr-stg)Diag 2– sens invers -flexia cu rotatia (dr-stg) si

extensia (stg-dr)Mb inferioare- incruciseaza linia mediana a

corpului, bazinul se roteaza (si se ridica de pe planul banchetei) – in schema de flexie

Schemele mb superioare si mb inferioare

“PIVOTUL DE ACTIUNE”:I. PIVOTII PROXIMALI – ASH, ACFMb sup – flexia este asociata cu rotatia externa;

extensia cu rotatia interna

Mb inferior – flexia si extensia se asociaza atat RI,cat si RE

Abd mb inf se executa cu RI;Add se asociaza cu RE

II. PIVOTII INTERMEDIARI – cot, genunchi

C si G –fixate/E si F in timpul schemelor de miscare

RI si RE urmeaza rot executate de pivotul principal (ASH, ACF)

III. PIVOTII DISTALI- PUMN,GLEZNA

-urmeaza misc piv principali Mb superior:- Sup +dev radiala - F si RE a umarului- Pron + dev cubitala - E si RI a umarului- F pumnului- asociata cu ADD umarului- E pumnului – asociata cu ABD umarului

Mb inferior:- F plantara – E sold; E plantara- F sold- Inversia (ADD) picior – ADD + RI sold; Eversia (ABD) picior

– ABD + RI sold

IV. PIVOTII DIGITALI

- se aliniaza misc piv prox si distali (indif de piv intermediari) Mb superior:- F + ADD degete- F pumn si ADD umar- E + ABD degete – E pumn si ABD umar- dev rad degete- dev radiala pumn, sup si F cu RE umar- dev cubitala degete- dev cub pumn, pron si E, cu RI umar Pumn:- ADD police- F + RE umar- ABD police – E + RI umar Mb inferior:- F + ADD degete- F plantara + E sold- E + ABD degete – E picior + F sold

Schemele de miscare ale MS pe diagonale

D2 D1

D1 D2

F-ABD-RE F-ADD-RE

E-ABD-RI E-ADD-RI

UMAR

Diagonalele pt mb superioare

• DIAGONALA 1 (DE FLEXIE)Pozitia de start

– umar in extensie, abductie si rotatie interna; antebrat in pronatie, pumn in extensie si deviatie cubitala; degete in extensie

Priza (pentru partea dreapta) - mana stanga pe palma pacientului; mana dreapta pe

regiunea distala, antero-interna a bratului Miscarea

- umar flexie, adductie si rotatie interna; scapula ridicare si abductie; antebrat supinatie; pumn flexie si inclinatie radiala; degete flexie

• DIAGONALA 1 (DE EXTENSIE)

Pozitia de start– umar in flexie, adductie si rotatie externa; antebratul

in supinatie; pumn in flexie si inclinatie radiala; degete in flexie

Priza ( pentru partea dreapta)– mana stanga pe regiunea distala, postero-laterala a

bratului; mana dreapta pe regiunea interna a fetei dorsale a mainii si degetelor

Miscarea – umar extensie, abductie si rotatie interna; scapula

coborare si adductie; antebrat pronatie; pumn extensie si deviatie cubitala; degete extensie

• DIAGONALA 2 (DE FLEXIE) Pozitia de start

– umar in extensie, adductie si rotatie interna; antebrat in pronatie; pumn in flexie si inclinatie cubitala; degete in flexie

Priza (pentru partea dreapta)– mana stanga pe fata dorsala a mainii

pacientului; mana dreapta pe fata posterioara a bratului

Miscarea - umar flexie, abductie si rotatie externa;

scapula ridicare si adductie; antebrat supinatie; pumn extensie si inclinatie radiala; degete extensie

• DIAGONALA 2 (DE EXTENSIE)

Pozitia de start – umar in flexie, abductie si rotatie externa;

antebrat in supinatie; pumnul in extensie si inclinatie radiala; degetele in flexie

Priza ( pentru partea dreapta ) – mana stanga in jurul regiunii distale a

bratului, mana dreapta in mana pacientului Miscarea

– umarul extensie, adductie si rotatie interna; scapula coborare si abductie; antebrat pronatie; pumnul flexie si inclinare cubitala; degete flexie

Schemele de miscare ale MI pe diagonale

D2 D1

D1 D2

F-ABD-RI F-ADD-RE

E-ABD-RI E-ADD-RE

SOLD

Diagonalele pt mb inferioare

• DIAGONALA 1 (DE FLEXIE)Pozitia de start

– sold in extensie, abductie si rotatie interna; glezna in flexie plantara; picior in eversie; degete in flexie

Priza ( pentru partea dreapta)– mana stanga pe regiunea distala, antero-

interna a coapsei; mana dreapta pe regiunea interna a fetei dorsale a piciorului

Miscarea – sold flexie, adductie si rotatie externa;

glezna dorsiflexie; picior inversie; degete extensie

• DIAGONALA 1 (DE EXTENSIE)

Pozitia de start – sold in flexie, adductie si rotatie externa;

glezna in dorsiflexie; picior in inversie; degete in extensie

Priza (pentru partea dreapta)– mana stanga pe partea distala, postero-

laterala a coapsei, mana dreapta pe regiunea plantara externa

Miscarea – soldul extensie, abductie si rotatie interna;

gleznaflexie plantara;picioreversie;degeteflexie

• DIAGONALA 2 ( DE FLEXIE)

Pozitia de start – sold in extensie, adductie si rotatie externa;

glezna in flexie plantara; picior in inversie; degete in flexie

Priza ( pentru partea dreapta)– mana stanga pe regiunea distala, antero-

externa a coapsei; mana dreapta pe regiunea laterala a fetei dorsale a piciorului

Miscarea – sold flexie, abductie si rotatie interna;

glezna dorsiflexie; picior eversie; degete extensie

• DIAGONALA 2 (DE EXTENSIE)

Pozitia de start– sold in flexie, abductie si rotatie interna;

glezna in dorsiflexie; picior in eversie; degete in extensie

Priza ( pentru partea dreapta)– mana stanga pe regiunea distala, postero-

interna a coapsei; mana dreapta pe regiunea interna a fetei plantare a piciorului

Miscarea – sold extensie, adductie si rotatie externa;

glezna flexie plantara; picior inversie; degete flexie

Diagonalele trunchiuluiTRUNCHIUL SUPERIOR

-diag de F si rot spre dr (“despicat”- “chopping”)-

Diagonalele trunchiuluiTRUNCHIUL SUPERIOR

-diag de E si rot spre stg(“ridicat” – “lifting”)-

Diagonalele trunchiuluiTRUNCHIUL INFERIOR

-diag de F si rot spre dr-

DD:Mb inf dr- poz initiala a

diag 1 flexieMb inf stg – poz initiala a

diag 2 flexieTr inferior rotat spre stg

Kt- prize pe fata dorsala a degetelor si picioarelor (cu o mana), cealalta mana fiind pe fata lat a coapsei stg;

- genunchii extinsi, mb inf se vor deplasa pe diag respective + rotatie spre dr a tr inf

Diagonalele trunchiuluiTRUNCHIUL INFERIOR

- diag de E si rot spre stg-

DD:Mb inf dr- poz initiala a

diag 1 de EMb inf stg – poz initiala a

diag 2 de ETr inf- usor rotat spre dr

Kt - prize pe partea plantara a pic si deg (o mana); cealalta mana pe reg post-distala a coapselor si usor lat pe p dr;

- genunchii extinsi- mb inf se vor deplasa pe diag respective + rot spre stg a tr inf

KABAT DECONTRACTURANT

Scheme combinate

¬ SCHEMA BILATERALA SIMETRICA (BS)-ambele mb executa aceeasi diag in acelasi sens (F sau E)

¬ SCHEMA BILATERALA ASIMETRICA (BA)- un mb executa diag 1 si celalalt mb diag 2, ambele in acelasi sens (F sau E)

¬ SCHEMA BILATERALA SIMETRICA RECIPROCA (BSR)- BS + un mb face diag 1 F, alt mb face diag 1 de E (diag de aceeasi parte, dar mb merg in sensuri opuse)

¬ SCHEMA BILATERALA ASIMETRICA RECIPROCA (BAR) – un mb face diag 1 de F, celalalt diag 2 de E

Scheme combinate mb sup + mb inf

Scheme ipsilaterale

Scheme controlaterale

Scheme diagonale reciproce

se misca extremitati de aceeasi parte a corpului (simetrice, asimetrice, simetrice reciproce, asimetrice reciproce)

se misca extremitati de parti opuse (simetrice, asimetrice, simetrice reciproce, asimetrice reciproce)

extremitati controlaterale se

misca deodata in aceeasi directie, iar extrem controlaterale opuse se misca in dir opuse

METODA BOBATH

• initial-copil cu encefalopatie sechelara infantila; apoi- adult hemiplegic (in scopul recuperarii sdr spastice)

• Factori:

1. tulburari senzoriale de grade diferite

2. spasticitatea3. dezordinea mecanismului relfex4. lipsa modalitatilor de miscare

selectiva

1. tulburari senzoriale de grade diferite

2. spasticitatea3. dezordinea mecanismului relfex4. lipsa modalitatilor de miscare

selectiva

OBIECTIVE:Facilitarea activitatii motrice controlateInhibarea simptomelor patologice ale

hemiplegiei (spasticitatea, reactiile asociate, miscarea in masa)

DIRECTIILE tratam kinetic:• Inhibarea/suprimarea activitatii tonice

reflexe (pt reducerea si reglarea tonusului musc)

• Facilitarea integrarii r. sup de ridicare si echilibru

SCOP FINAL: recastigarea simetriei corporale

Pozitii reflex-inhibitoare inh activ tonice reflexe

LEGEA INCHIDERII (MAGNUS)

LEGEA LUI VON UEXKUEL

METODA BOBATH => gasirea celei mai favorabile poz reflex-inhibitoare pt realizarea misc active, fara spasticitate

in fiecare mom, SNC oglindeste starea musc corpului; starea de contractie si intindere a ms det

distributia proceselor excitatoare si inh in SN si, deci, fluxul excitatiei spre periferie

fluxul aferent favorizeaza contractia ms intinsi, in timp ce ms scurtati sunt in stare de inhibitie

OBSERVATII:1. Poz reflex-inhibitoare sunt partial/total opuse posturii aN a

pac 2. Pozitionarea are de invins la inceput o R data de poz

gresite ale pac; inlaturarea R – mentinerea intr-o astfel de poz timp indelungat, poz pe care, apoi, o adopta singur

3. Posturile= miscari realizate in posturi reflex-inhibitorii

4. Reflexele asimetrice tonice ale gatului Rotatia, rostogolirea tr din dv in dd si invers5. Puncte-cheie ale controlului:

Pct-cheie central (proprioceptia musculaturii cefei) <- poz capului Pct-cheie al mobilitatii <- centura scapulara Pct-cheie al stabilitatii <- centura pelvina

KT- pozitionare :

ajustarea tonusului in segm inf

Mentinerea acestei poz reflex-inhibitorii => DESCRESTEREA REZ SI A SPASTICITATII

ULTERIOR- pac va putea controla singur ac pozitie

CAP-GATCAP-GATCENTURA

SCAPULARA SI PELVINA

CENTURA SCAPULARA SI PELVINA

Pozitiile reflex-inhibitorii pt CAP

Capul rotat spre mb afectat, in usoara E (tonusul flexor)

Capul rotat spre p sanatoasa, in F (tonusul flexor)

Capul in poz simetrica, F puternic inainte, bratele incrucisate pe piept, mainile apuca umerii opusi; flectarea

mb inf din sold + abd genunchi (scade spasticitatea)

Reflexul Magnus – intoarcerea capului spre stg pasiv, bratul stg se intinde, bratul dr se flecteaza

Reflexul Landau – hiperE capului si tr, flecteaza mb sup

Pozitiile reflex-inhibitorii pt MB SUPERIOR

Rotatia interna a bratelor (inhiba extensia)

Rotatia externa a bratelor (inhiba flexia)

Abductia orizontala (inhiba F gatului, a bratelor si mainilor)

Ridicarea bratelor deasupra capului (inhiba F soldurilor si E trunchiului)

Ridicarea centurii scapulare si alungirea flexorilor lat ai tr (scaderea spast icitatii in mb inf)

Pozitiile reflex-inhibitorii pt MB INFERIOR

Flexia dorsala a halucelui (inhiba spasticitatea ext si permite F mb inf)

F soldului si abd se faciliteaza reciproc

Abd +RE si E soldului si a genunchiului (combat spast pe F si E mb inf, distal)

Abd bratelor + RE (inhiba add picioarelor – se obtine ridicarea in ortostatism)

Ridicarea in ortostatism

Stand pe gen, br pe langa corp - kt are o mana in reg occipitala si cealalta sub barbie, roteste capul spre stg/dr, iar bolnavul duce un gen inainte, concomitent cu incercarea de

ridicare in ortostatism

Rotatia tr intre pelvis si centura scapulara (inhiba tonusul flexor si extensor, cu facilitarea fct de intoarcere si ridicare)

Extensia coloanei vertebrale inhiba flexia soldurilor si flexia sinergica a bratelor

Stimularea reactiilor de echilibru

Poz sezand, in patrupedie, pe genunchi, stand – stim prin impingeri usoare ale corpului de catre Kt

Poz initiala –asezat pe sol- scurte presiuni pe umar, imping dintr-o parte in alta; pac tb sa ridice bratul dinspre partea care

este impins

Pozitie initiala –sezand pe taburet; ca mai sus, dar reactiile sunt mai puternice (pac aseaza ambele maini pe umerii Kt,

care provoaca E spatelui si dezechilibrari partiale)

Ridicarea din genunchi fol act facilitatoate a r. tonic lateral al cefei

Stimularea r. de echilibruin sezand pe podea

Stimularea r. de echilibru in sezand

pe banca

METODA BOBATH

TRANSFERAREA POZITIILOR REFLEX-INHIBITOARE IN POZITII

FUNCTIONALE !