LIBERTATEA FUNDAMENTALA A COMERTULUI

Dreptul la comert liber al tuturor cetatenilor din toate tarile este mai puternic ca niciodata.Perspectivele teoretice ale lui Adam Smith, David Ricardo si Frederic Bastiat au luat nastere acum 2 secole. Succesele economice rezultate in urma liberarizarii comertului sunt lipsite de ambiguitate, libertatea oferindu-i comertului prosperitate. Aceasta libertate este contestata de multe parti ale spectrului politic si sunt putini cei care se asteapta ca guvernul SUA sa nu mai intervina deloc in controlarea comertului pentru a-i lasa pe comercianti sa se angajeze voluntar in tranzactii dupa cum considera fiecare de cuviinta.

Pentru aprozimativ 3 decenii, dupa al doilea razboi mondial, a existat un consens în rândul economiştilor americani si al factorilor de decizie politica in favoarea comertului liber international. Prin intermediul numeroaselor runde de negociere, Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), a scazut media la nivel mondial a ratelor de tarifare de la aproximativ 40% la aproximativ 4% in ziua de azi. Comertul International anual a crescut de la 100 bilioane de dolari, in 1960, la 3 trilioane de dolari azi.

Noii Protectionisti

Incepand cu mijlocul anilor 1980, intelegerea si astfel sprijinul pentru adevaratul comert liber s-au erodat mult. Liderii si analistii politici Pat Buchanan si Ross Perot apara politicile protecţioniste din cauza unei confuzii profunde sau din cauza indiferentei fata de realitatea economică. Opiniile lor fuzionează cu cele ale naţionaliştilor de stânga, ca de exemplu cu cele ale liderului Partidului Democrat Richard Gephardt. Pe masura ce schimbarea in economia Americii se reflecta in valoarea crescanda bazata pe cunoaştere şi servicii de informare, din ce in ce mai multe sectoare, cuprinzand oameni ce lucreaza in industrii traditionale, se simt amenintate si sunt sensibile la retorica protecţionista.

De ceea ce este nevoie astazi este o respingere a noului protectionism. America ar trebui sa inteleaga ca, pe masura ce economia internationala devine din ce in ce mai integrata, doar comertul international liber si pieţele libere deţin pe plan intern promisiunea de creştere a nivelului de trai si de oferire a noi oportunităţi de locuri de muncă productive în viitor. Politicienii americani ar trebui să facă un angajament de comerţ liber adevărat si de eliminare a tuturor barierelor comerciale din America.

Retorică şi Mituri

Este adesea greu sa angajezi publicul intr-un dialog legat de politicile comerciale, deoarece multe mituri sunt luate ca atare, fara sa fi trecut printr-o analiza critica chiar si de presa si politicieni. De multe ori, insusi cuvintele folosite in aceste discutii duc la o intelegere gresita a intregii idei, a intregului context, asadar la o parere generala eronata. Astfel este util sa clarificam unele din cele mai comune erori.

Prima Eroare:

Comertul Liber nu este un mit care poate fi respins de realitate sau sau o teorie ce poate fi dezaprobata de factori, este o politica ce recunoaste dreptul indivizilor de a se angaja in schimburi voluntare intre ei. Aproape toate guvernele sunt limitate, intr-o oarecare masura, cand vine vorba de libertatea cetatenilor de a dispune de proprietatiile lor si de a incheia contracte voluntare cu alte persoane. Exista doar cateva exceptii si ocazii speciale, de exemplu, vânzarea de arme către un inamic în timp de război, astfel de restricţii încalcă drepturile fundamentale ale individului.

Daca sintagma “comert liber” este un mit, atunci si sintagma “o tara lipsita de criminalitate” este un mit. Ambele sintagme reflecta o situatie curenta si in acelasi timp, ambele reprezinta 2 obiective ce se doresc a fi atinse. Dar prin incercarea de a elimina toate criminalitatiile, guvernul s-ar gasi in postura in care ar incalca drepturi civile, pe cand liberul schimb pur si simplu cere guvernului sa restaureze libertatea cetatenilor.

Multi protectionisti sugereaza ca si guvernul SUA sa limiteze importurile, doar pentru ca multe guverne fac acest lucru. Spus altfel, asta inseamna ca guvernul SUA ar trebui sa limiteze libertatea americanilor, doar pentru ca alte guverne limiteaza libertatea cetatenilor lor.

A Doua Eroare: “Nu tarile fac comert, ci oamenii”Mult prea adesea, oamenii vorbesc de comert liber ce are loc, de

exemplu, intre SUA si Mexic sau Japonia. Dar la ce se refera cand spun numele unei tari? Se refera la guvernul acelei tari sau la teritoriul tarii propriu-zis?

De fapt America nu face comert cu Mexic sau Japonia. Indivizii americani, mexicani, japonezi sunt actualii comercianti si clienti. Desigur, pentru cea mai mare parte, firmele sunt principalii agenţi de marketing.

Criticii, printre care si cativa conservatori, au sustinut ca America nu ar trebui sa amestece economia sa cu economia altor state. Dar economia nu apartine “Americii”, ea apartine milioanelor de proprietari privati individuali care ar trebui sa fie liberi sa foloseasca si sa dispuna de proprietatile lor dupa cum cred ei de cuviinta. Si libertatea include cu desavarsire dreptul de a cumpara si de a vinde oamenilor din tari straine.

A Treia Eroare: “Deficitele comerciale, ca atare, nu contează.”Ori de câte ori cifrele comerciale sunt dezvaluite, toate stirile de la TV

ne informeaza, pe un ton grav folosit de obicei cand se anunta prabusirea unui avion, ca deficitul comercial al SUA a crescut. Dar aproape toate persoanele se confrunta cu deficite comerciale cu magazinele lor. Magazinele nu achizitioneaza nimic de la clienti. Clientii isi primesc produsele, iar magazinul isi primeste banii. Asadar clientii nu vad acest deficit o problema. Acesta nu este o problema decat in tranzactiile internationale.

Dintr-o perspective economica, un deficit comercial in sine, nu este nici bun nici rau. Inseamna pur si simplu, ca intr-un anumit an, cetatenii unei tari au cumparat mai multe bunuri si servicii decat au vandut tarilor straine. Un deficit comercial ar putea aparea din simpla cauza ca economia si puterea de cumparare a consumatorilor dintr-o tara cresc mai repede decat in alte tari si asta reflecta o economie puternica.

SUA are un mare avantaj, fata de alte tari, ce ii permite sa ruleze deficite comerciale mari pentru perioade lungi de timp, fără ca moneda sa

scada atat de mult incat sa produca surplusuri comerciale: dolarul este o monedă de rezervă pentru restul lumii

Asadar nu deficitul comercial in sine este o problema si incercarea de a-l elimina ar putea afecta grav o economie si scadea cu mult nivelul de trai al consumatorilor. Atenţie deosebită ar trebui acordată cauzelor unor deficite sau excedente. . De exemplu, deficitul SUA cu Japonia inseamna, pur si simplu, ca intr-un anumit an, americanii au ajuns sa detina mai multe bunuri si servicii: CD playere, Camere video, aparate de fotografiat etc, iar japonezii mai multi dolari. America, ca tara, nu datoreaza nimic Japoniei, tot ca tara. Toate bunurile au fost plătite de către persoanele fizice şi întreprinderile implicate în tranzacţii.

În al patrulea rând, faptul că exporturile ajuta la crearea de locuri de muncă în Statele Unite nu implică faptul că importurile distrug locurile de muncă; importurilor creaza locuri de muncă.Adesea se observa că exportul de bunuri şi servicii creează locuri de muncă pentru americani. Regula folosita de multe ori este ca fiecare 1 miliard de dolari în exporturi produce 20 mii de locuri de muncă. Dar invers nu se poate spune: importuri nu fac de locuri de muncă. Mai degrabă, ele creaza locuri de muncă mai bune.Scopul acţiunilor economice de către persoanele fizice şi întreprinderi nu este de producţie, ci de consum si profit. Persoanele fizice vor sa faca mai multi bani astfel încât să poată cumpăra cele necesare vieţii, cum ar fi hrana si adapost, bunuri ce economisesc timp, cum ar fi cuptoarele cu microunde şi maşini de spălat, sau bunuri de agrement, cum ar fi televizoarele. Indivizii caută bani pentru a participa la piese de teatru şi filme, pentru a merge in vacante, pentru a creşte copiii, pentru a ajuta familia sau prietenii la nevoie, şi pentru a face acte de caritate.Importurile, prin scăderea preţurilor şi creşterea gradului de disponibilitate a produselor, îmbunătăţesc lotul de americani în rolul lor de consumatori. Dacă indivizii nu ar putea schimba muncii lor pentru bunuri şi servicii care sunt scopul ultim al forţei de muncă, nu ar exista niciun stimulent pentru a lucra.Mitul că importurile de locuri de muncă de cost rezultate în parte din convingerea greşită că există un număr fix de locuri de muncă. Dar ia în considerare un exemplu. Unii ar putea susţine că, dacă americanii achiziţioneaza oţel mai mult decat brazilieni, acolo va fi mai mult de lucru pentru brazilieni şi mai putin de lucru pentru americani. Rata şomajului în Statele Unite va creste. De fapt, este adevărat că ar putea exista mai puţini americani pentru a produce oţel. Dar costurile de fabricaţie utilizând oţel ar merge în jos sau cel puţin nu vor creste. Astfel, Caterpillar Tractor ar fi mai competitiv, atât în pieţele americane şi străine. Preţurile la oţel şi problemele de aprovizionare care rezultă din restricţiile la import au avut efecte nocive ale producătorilor americani care au folosit oţel în anii 1980. În acest timp restricţiile SUA privind importurile de produse textile şi îmbrăcăminte de cost şi locuri de muncă în alte sectoare de vânzare cu amănuntul. Fiecare loc de muncă sau de îmbrăcăminte din materiale textile, cu un salariu anual de aproximativ 15.000 dolari 20.000 dolari a fost \ "salvat \", la un cost de aproximativ 50.000 de dolari.

Este adevărat că cu comerţ liber, lucrători într-o profesie ar fi putut să schimbe locul de muncă. Dar este adevărat că atunci când un producător pe piaţa internă este mai eficientă decât alta. Cifra de afaceri de locuri de muncă în Statele Unite este cea mai mare în lumea industrializată, dar la fel este crearea de locuri de muncă. Concurenţa, atât interna, cât şi străina, dă americanilor stimulent pentru a redistribui factorii de producţie rapid, de la producţia de bunuri evaluate scăzute şi de servicii la cele mai apreciate.Nu există niciodată un deficit de locuri de muncă pentru lucrători. Mai degrabă, politicile de ocupare guvernamentale care interferează cu piaţa, salariul minim şi reglementările împiedică abilitatea antreprenorilor de a angaja muncitori dispuşi. Într-o economie liberă, întrebarea este la ce nivel a salariilor şi a beneficiilor va fi un lucrător angajat? Răspunsul depinde de cât de bine se potrivesc competenţele lucrătorilor cu cerinţele de forţă de muncă şi productivitatea economiei.În al cincilea rând, în cadrul negocierilor comerciale, atunci când guvernul SUA este de acord pentru a elimina o barieră în calea comerţului, care nu este un \ "concesie \" la o altă ţară, este o restaurare a libertăţii individuale pentru americani.Faptul că indivizii , nu ţările, comerţul cu unul pe altul de puncte la o eroare în limba. Oficialii politice ar putea spune \ "Statele Unite a acordat o concesiune comerciale Mexic sau Japonia, \", ceea ce înseamnă că Statele Unite au convenit să deschidă piaţa pentru importuri mai multe din aceste ţări. De fapt, \ "concesiune \" constă în a permite americanilor mai multă libertate de a dispune de proprietatea lor, care este, să cumpere de la foreigners.2 \ "concesiune \" nu este doar pentru comercianti de peste mări, ci a consumatorilor americani.Al şaselea, tarifele şi alte forme de protecţionism nu sunt plătite de către societăţi străine, ele sunt plătite de către consumatorii americani.Un tarif este pur si simplu un alt nume pentru o taxă. Pe plan intern, atunci când guvernul ridică impozitele pe întreprinderi, de afaceri pot lua una sau mai multe acţiuni. În câteva cazuri, o afacere cu o marja de profit ridicat ar putea reduce profiturile sale şi menţinerea unor preţuri şi accesorii pentru aceiaşi clienti. În cazul în care multe produse susţin astfel de creşteri de preţ, consumatorii vor cumpera mai putin bunurile. O afacere s-ar putea înceta, prin urmare, să angajeze lucrători noi sau ar putea concedia mai multi. Astfel, creşterile de taxe pot costa locuri de muncă.Acelaşi principiu funcţionează atunci când bunurile importate se confruntă cu tarife. Unor firme străine cu marje de profit ridicate nu ar putea trece de-a lungul către consumatori creşterea costurilor de tarife sau de restricţii cantitative la import. Dar cele mai multe firme trec pe costuri mai mari. Acesta este punctul de protecţionism: să ridice preţul de produse concurente cu produsele interne. Dar când aceste costuri mai ridicate sunt transmise de-a lungul consumatorilor de către producători străini, producătorii interni pot creste preturile lor.Astfel, în anii 1980, când guvernul Statelor Unite a forţat guvernul japonez pentru a limita vânzările de automobile în Statele Unite, preţul fiecărui automobil japonez a crescut între $ 500 şi $ 2.000 şi preţul fiecărui vehicul american a crescut cu o sumă similară. Producătorii auto în ambele ţări profitat în detrimentul consumatorilor.

Principiile de bază ale Economiei

Cazul economic pentru libertatea comerţului la nivel internaţional este aceeaşi ca şi pentru schimbarea într-o ţară. Descoperiri ale lui Adam Smith, David Ricardo, şi alţii sunt încă adevărate: drepturile de proprietate şi ca rezultat de liber schimb în specializare. Ca rezultat, cantitatea de bunuri şi servicii produse meciuri îndeaproape cerintele consumatorilor. Cererile consumatorilor determină în cele din urmă ceea ce se produce, în cantităţi, şi pentru ce preţuri ce. Cel mai puţin costisitor producător de bunuri sau servicii de o calitate care satisface cerinţele consumatorilor se vor găsi astfel de specializare în producţie să fie cele mai profitabile.

Baptiştii şi Bootleggers

Şcoala austriacă economist Ludwig von Mises a observat că toţi indivizii sunt atât producători şi consumatori, atât muncitor şi întreprinzător. Astfel lucrătorilor, să profite de beneficiile unei tot mai prospere şi societatea de producţie, trebuie să adapteze abilităţile lor la cerinţele pieţei. Lucrătorilor, precum şi antreprenori încearcă să evite ca necesitate prin protecţionism comercial. Lucrătorilor, precum şi antreprenori încearcă să evite ca necesitate prin protecţionism comercial.Interventia Guvernului introduce, de asemenea distorsiuni economice, ca atunci când Statele Unite sau alte guverne intervin în economiile lor, favorizând o singură întreprindere cu fişe speciale, facilităţi fiscale, sau regulamente care dăunează concurenţii lor.Comertul de protectie şi favorurile guvernamentale pentru întreprinderile speciale sau sectoare într-o ţară da naştere în general la apelurile de la producători din alte ţări pentru ajutor de la guvernele lor proprii. Astfel, apare ceea ce este adesea numit Baptist şi situaţia Bootlegger. În unele judeţe în Statele Unite, băuturi alcoolice sunt interzise, de obicei, din cauza presiunii politice din partea unor grupuri religioase care cred ca băutura erodează bazele morale ale familiei şi al societăţii. Cei care vând băuturi alcoolice ilegal în aceste state,le sunt permise să practice preţuri ridicate pentru produsele lor. Astfel, se spune, baptiştii şi bootleggers lucreaza împreună pentru a păstra alcool ilegal.În mod similar, deşi întreprinderile americane se plâng de barierele în calea comerţului şi de sprijinul guvernamental pentru întreprinderile din alte ţări, utilizarea unor astfel de practici pentru a obtine ceea ce doresc cu adevărat: protecţie pentru ei înşişi de competitia straina sau favoruri speciale guvernamentale. Această protecţie le permite să practice preţuri mai mari pentru produsele lor.

Distrugerea de locuri de muncă pentru a le salva:

Astăzi protecţioniştii ignora adevărurile de bază ale economiei. Un exemplu ar fi incercarile de "protejare" ale locurilor de muncă americane, incercari care ar putea distruge industria americană. Majoritatea pieselor dintr-un calculator personal american sunt importate. În cazul în care guvernul SUA

incearca sa asigure faptul ca acel calculator este 100% american, pentru a putea sa creeze locuri de munca de pe urma realizarii pieselor de calculator, următoarele ar putea rezulta:

Piese mult mai costisitoare Lipsa concurentei ar stopa imbunatatirea calitatii Preturile pietei pentru calculatoare ar incepe sa creasca, acestea

devenind obiecte de lux Numarul de lucratori va scadea

The Santa Claus factor:

Daca intr-o societate organizata, in care fiecare persoana se ocupa de domeniul lui, un strain se ofera sa aloce bunuri gratuite pe piata dintr-o anumita categorie (de exemplu domeniul textil) toti lucratorii acestui domeniu vor trebui sa renunte la fabricarea acestor produse textile. Astfel, se vor indrepta catre alte domenii : compunerea de melodii, cărţi sau piese de teatru, cautarea unor medicamente pentru a vindeca boli sau inventarea unor instalaţii sanitare interioare. In acest fel societatea va fi mai bogata. Distributia fortei de munca da cele mai bune rezultate prin libera concurenta. Daca lucratorii de textile vor incerca sa stopeze opreasca oferirea acestor bunuri gratuite, societatea ar fi mai saraca.

SUA:

Sa consideram ca aceasta metoda ar fi aplicata in statele americane. California, de exemplu, a avut rata şomajului peste media naţională în ultimii ani. Dacă aceasta tara ar fi capabila să stabilească restricţii comerciale împotriva altor state, ar reusi să realizeze excedente comerciale cu celelalte 49 de state. De exemplu, ar putea încerca să "salveze" locuri de muncă în sectorul de prelucrare a produselor alimentare prin introducerea unui tarif mare pe produsele alimentare importate conservate sau ambalate care provin din alte state. Pentru a proteja locurile de munca de a fi prost platite, o "egalizare a impozitului pe salariu", ar putea fi încasata pe produse finite care provin din state cu rata salariului mai mica. Singurul rezultat ar fi acela ca productivitatea Californiei s-ar scufunda, si preturile pentru bunuri şi servicii vor creşte. Cu alte cuvinte, California, sau orice stat sau ţară care practică astfel de politici, ar saraci in loc sa prospere.

Descoperirea pietei:

Multi dintre protectionisti favorizeaza comertul liber dar, de asemenea, favorizeaza ajutorul public acordat pentru industrii interne şi comerţul la nivel internaţional pentru a reusi să ghideze economia americană în producţia de bunuri mai mare valoare adăugată şi servicii. Dar niciodata nu este clar ce servicii si produse se vor incadra exact pe placul consumatorilor. In procesul de vanzare si cumparare intr-o piata libera, cu antreprenori care concureaza pentru a satisface cerinţele consumatorilor,cea mai bună utilizare a resurselor devine clara. Nici comitetele Congresului sau fortele de sarcina guvernamentala nu pot face aceste determinari.

SOLUTIA: Liberului Schimb Unilateral:

În secolul 21, Statele Unite si-ar putea asigura propria prosperitatea (un exemplu pentru restul lumii) şi ar putea convinge alte ţări să urmeze acest exemplu prin eliminarea restrictiilor comerciale în mod unilateral. America ar trebui să vada liberul schimb ca pe o oportunitate de a creşte mai prospera într-o economie mondială care este in expansiune- o economie inspirata din exemplul Americii, care nu este confuza de contradicţii acesteia. America ar trebui să urmeze politica care asigură cel mai bine libertatea şi prosperitatea pentru americani: acesta ar trebui să stabilească comerţul liber complet, în mod unilateral, dacă este necesar. America, cel mai mare exportator din lume, are o tradiţie puternică de comerciant.