Reacţia de

imunofluorescenţă

directă

reacţia se bazează pe folosirea anticorpilor

specifici marcaţi cu diferite substanţe

fluorescente şi permite depistarea precoce a

virusurilor.

aplicaţii: pentru diagnosticul:

rabiei

bolii lui Carré

pestei porcine clasice.

Secțiune de țesut

Atg

Anticorp marcat

fluorescent

Microscop pentru imunofluorescenţă

Preparatele se acoperă cu o picătură de glicerină

neutră, picătura fiind apoi acoperită de o lamelă.

Citirea frotiurilor se realizează prin examinarea la

microscopul cu flourescenţă.

Prezenţa flourescenţei specifice în citoplasma unor

celule indică existenţa virusului, deci un diagnostic pozitiv.

Reacție de imunofluorescență pozitivă pentru virusul

West Nile (familia Flaviviridae)

în cultura celulară linia Vero

Metoda

imunohistochimică

Marcajul anticorpilor folosiți în reacția

imunohistochimică, este realizat cu o

enzimă, mai exact o peroxidază.

Metoda permite observarea distribuției

virusului și localizarea sa intracelulară în

secțiunile de țesut, pentru a putea

determina dacă distribuția antigenului viral

coincide sau nu cu leziunile prezente

Metoda imunohistiochimică: țesut infectat cu

circovirusul porcin tip 2; s-au folosit anticorpii specifici

monoclonali. Aceasta metodă permite localizarea

antigenului în secțiunile din țesuturi.

Metoda

imunocromatografică

Imunocromatografia se refera migrațiacomplexelor antigen-anticorp printr-un filtru sauprin migrație laterală – de exemplu, folosindmembrana de nitroceluloză.

In cele mai multe situații, un anticorp cunoscut seleagă de antigenul țintă.

Complexele antigen-anticorp sunt apoi imobilizatepe matricea suport (membrana de nitroceluloză)de către un anticorp nemarcat, atașat de matrice.

Verificarea testului include utilizarea martorilornegativ și pozitiv de asemenea atașați la nivelulmembranei.

Rezultatele sunt observate sub forma unor benzisau puncte colorate, deoarece unul dintre anticorpieste marcat cu aur coloidal sau o altă substanțăcromogenă.

Reprezentarea schematică a metodei

imunocromatografice

C-linia control, T-linia probei de testat

Imunodifuzia în

gel de agar

principiul metodei se bazează pe

realizarea reacţiilor antigen-anticorp în

urma difuzării acestor doi reagenţi şi

formării, la locul întâlnirii lor, de precipitate

vizibile.

Metoda utilizată este dubla difuziune: în care antigenul şi anticorpul (serul) plasate în 2

godeuri decupate în gel, difuzează unul către

celălalt şi precipită la locul de întâlnire, sub forma

unei linii de precipitare.

Realizarea godeurilor în placa cu gel de agar

Depunerea antigenului şi serurilor

AG – antigen standard

PS – ser pozitiv martor

1,2,3 – seruri de cercetat

Testul imunoenzimatic

ELISAEnzyme-Linked Immunosorbent asSAy

reacţia constă în determinarea anticorpilor

sau a antigenelor prin intermediul

enzimelor, folosind reacţia clasică antigen-

anticorp.

au fost realizate mai multe variante: Metoda indirectă pentru decelarea anticorpilor;

Metoda directă pentru decelarea antigenelor;

Metoda dublu-anticorp sau “sandwich”.

Reprezentarea schematică a metodei

imunoenzimatice directe

Metoda

radioimunoenzimatică

Metoda radioimunoenzimatică folosește

analiza imunoenzimatică, dar este

înlocuită de aceasta din ce în ce mai des.

Singura diferență semnificativă este aceea

că agentul folosit pentru marcarea

anticorpilor nu este o enzimă ci un izotop

radioactiv, cum ar fi I125 și cantitatea de

complexe antigen-anticorp se măsoară

într-un scală de măsurare a radiațiilor

gama.

Reprezentarea schematică a metodei

radioimunoenzimatice